Sunteți pe pagina 1din 38

SISTEMUL NERVOS

Generalităţi
 Str. anat.← ţes nervos care asigură:

 recepţionarea,
 transmiterea,
 memorarea,
 prelucrarea
 integrarea informaţilor provenite din mediul
înconjurător,

‼ unitatea organism - mediu.


Informaţiile (extern, intern) = stimuli → receptori
→ influx nervos → căi asc.(senzitive) → centrii de
integrare (decodificare, analiza, comparare,
stocare) ⇒ comenzi → căi eferente (motorii) →
muşchi, glande
I. MORFOLOGIC, TOPOGRAFIC:
 S.N.C.: MS + ENCEFAL
 = nevrax, ax cerebro – spinal
 S.N. PERIFERIC:
 NERVII PERIFERICI:
 N. cranieni – 10 (2)

 N. spinali - 31

 PLEXURI NERVOASE :
 laterovertebrale:

 cervical

 brahial

 lombar

 sacrat

 plexuri previscerale (prevertebrale) – cardiac, pulmonar,

celiac, hipogastric...
 plexuri intramurale (pereţii viscere, vase sânge, plex

Auerbach, Meisner...)
 GG. (conglomerate de corpi neuronali):
 pe tr. n. cranieni, n. spinali

 pe tr.n.vegetativi:

 lanţurile simpatice paravertebrale

 gg previscerali

 gg intramurali
II. FUNCŢIONAL

 S.N. SOMATIC = al vieţii de relaţie

- reglează activ. din teritoriul somatic (integrează org. în mediul extern)


- + formaţiuni de recepţie senzorială: analizatorii
- bazat pe circuite de tip arc reflex
- conştient, voluntar
- organ efector ⇨ muşchiul striat

 S.N. VEGETATIV :
→unitatea organismului
- funcţiile vegetative (metabolice, de reproducere) -
- activitatea muşchilor netezi (pereţii vaselor, organe cavitare),
glandele
- inconştient, involuntar
- bazat pe mecanisme reflexe
- efectorul → m. netezi, glande, funcţii metabolice
suprapunerea criteriilor I, II ⇒ :

 S.N. AL VIEŢII DE RELAŢIE:

 C. centrală: encefal + MS
 C. periferică: N. cranieni, N. spinali, plexuri, gg. spinali şi omologi

 baza - arcului reflex; între centru şi efector legătura se realizează printr-


un singur neuron
 S.N. VEGETATIV:

 C. centrală: MS + TC
 C. periferică: N. cranieni, N. spinali, plexuri, gg. spinali şi
omologi, gg. laterovertebrali, previscerali şi intramurali
 funcţionează pe baza arcului reflex; între centru şi efector
legătura se realizează prin 2 neuroni :
 neuron central - preganglionar
 neuronul din gg. vegetativ - postganglionar
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

I. SIMPATIC:

 C. centrală: MS - cornul lateral C8 – L2

 C. periferică:
 Fibre senzitive - nervi spinali, gg spinali,
 Fibre motorii preganglionare → gg. laterovertebrali şi
previscerali → fibre postganglionare → efector

 mediatorul chimic: noradrenalina


II. PARASIMPATIC
 C. centrală:
 P. cranian: TR (nuc. veg. ai n. cranieni III, VII, VII bis, IX, X,)
 P. sacrat : MS → S2 – S4 = coloana în torsadă a lui LARUELLE
=parasimpaticul pelvin

 C. periferică
 P.cranian:
 fibre senzitive (nervi cr.senz.), gg.omologi,
 fibrele motorii preganglionare (nervii cr.motori) → sinapsă
în gg anexaţi n. cranieni (oftalmic, pterigopalatin, otic,
sublingual, submandibular) sau gg. din plexurile
previscerale, intramurale.
 P. sacrat:
 fibre senzitive - nervi spinali, gg. spinali,
 fibrele motorii preganglionare (n. sacraţi 2-4) = n.
splanchnici pelvini → sinpasă în gg. hipogastric → fibre
postganglionare → efector

 mediatorul chimic: acetilcolina


Diferenţieri:
morfologice,
funcţionale,
mediator chimic.

 Acţiune antagonistă:
 Simpatic
 ↑ frecvenţa cardiacă (tahicardie),
 vasoconstricţie în majoritatea vaselor periferice,
 vasodilataţie coronariană,
 ↑ tonusul sfincterelor digestive,
 relaxează musculatura tractului digestiv.
 Parasimpatic
 ↓ frecvenţa cardiacă (bradicardie),
 vasodilataţie periferică,
 vasoconstricţie coronariană,
 ↓ tonusul sfincterelor digestive,
 stimulează motilitatea tractului digestiv.
STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS
1. neuronul
2. nevroglia
3. sinapsa

Neuronul
 unitate:
 morfologică → nu se divide (- centrosomi)
 funcţională → funcţie determinată; 1 neuron →1000 -10000 sinapse,
 trofică – regenerare a părţii lezate (numai la prelungiri -lentă şi limitată);
moartea neuronală de la 30 ani

 componente:
 corp (pericarion):
 piramidal, stelat, piriform
 subst. cenuşie (nevrax)
 ganglionii (SNPerif)
STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS
1. neuronul
2. nevroglia
3. sinapsa

 prelungiri:
 dentrita:
 axon:

 Teci:
 Mielină
 Schwann
 Conjunctivă Henle
Clasificarea:

 numărul de prelungiri:
 unipolari
 bipolari
 pseudounipolari,
 multipolari(predomină !)
 funcţional :
 senzitivi = aferenţi ← aduc informaţia spre centru nervos
 motori = eferenţi → duc informaţia de la centru spre efector
 asociativi = interneuroni - de la un neuron la altul
 secretori → produc neurosecreţii
 pigmentari (neuromelanocite) → pigment melanic
Nevroglia = gliocite:susţinere,trofic,apărare,cicatrizare

Sinapsele = conexiunile dintre neuroni prin intermediul terminaţilor


nervoase
⇒ lanţuri de neuroni interconectaţi
RECEPTORI, TIPURI DE SENSIBILITATE
terminaţii nervoase - captează energia şi o transformă în influx nervos

EXTEROCEPTORI – receptorii organelor de simţ:


 celule olfactive
 gustative
 auditivi, vestibulari
 vizuali
 tactili →conduc sensibilitatea tactilă, termică, dureroasă

PROPRIOCEPTORI:
înregistrează: presiuni profunde, tracţiuni, mişcarea corpului, contracţii...
• în tendoane:
• în capsule + ligamente:
• în periost:
Conduc
→ sensibilitatea proprioceptivă conştientă
(proiecţie corticală)
→ sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
(tonus muscular, postural, echilibru) →
deviate prin cerebel,
INTEROCEPTORI (visceroceptori)

terminaţii nervoase vegetative:

 chemoreceptori
 baroreceptori
 osmoreceptori
 termoreceptoi
 algoreceptori

clinic: sensibilitatea viscerală


CALE NERVOASĂ = lanţ interconectat de neuroni cu conducere (influx
nervos) în sens ascendent (senzitiv) sau descendent (motor).

 Calea senzitivă (ascendentă) = conduce influxul nervos de la


receptor prin nervii periferici , apoi prin SNC spre scoarţa cerebrală.
 3 neuroni:
 I protoneuronul → gg. spinal (cel. pseudounipolare) / gg.

anexat NC
 II deutoneuronul → MS(corn posterior),TRcerebral / nucleul

de terminaţie senzitiv a NC
 III neuron → Talamus (axonul → proiecţia pe scoarţă a

sensibilităţii)
 ! calea oftalmică – nu prezintă staţie talamică

 Calea motorie (descendentă)


 2 neuroni:
 central → scoarţa cerebrală

 periferic → MS / TR. Cerebral


SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Centrii ce elaborează, integrează, coordonează influxurile nervoase.
- ENCEFAL
- MĂDUVA SPINĂRII

Structura:
 Substanţă cenuşie:
 gri, cenuşiu
 corpii neuronali
 formează centrii de integrare
a informaţiilor şi elaborare a
unor semnale
 la emisfere + cerebel ⇨
scoarţă + nuclei
 în TR. ⇨ nuclei
 în MS ⇨ coloane verticale
(coarne ← secţ transv)
 Substanţă albă :
 albicioasă
 prelungiri neuronale
mielinizate → conduc
influxul nervos
 în MS + TR ⇨ la suprafaţă
 emisfere + cerebel ⇨
între scoarţă şi nuclei
 tracturi şi fascicule nervoase
 Formaţiune reticulată:
 amestec de substanţă cenuşie şi
albă
 nu este delimitată,
 localizare: de-a lungul axul
cerebro-spinal → nuclei
reticulaţi, căi ascendente,
descendente reticulate
 ENCEFALUL
 în cutia craniană

 cuprinde:
 Emisferele cerebrale
(telencefalul)
 Diencefalul
 Trunchiul cerebral
 Cerebelul
EMISFERELE
CEREBRALE

 Configuraţie
exterioară:

 2 emisfere (dr.,
stg) -1370 g.

 scizuri (Sylvius,
Rolando, calcarină,
parietală e.t.c.)
⇒lobi
(frontal, occipital,
temporal, parietal,
insulei) , şanţuri ⇒
girusuri
(circumvoluţiuni)

 feţe(medială,conve
xă,inferioară)
 Structură :

 scoarţa cerebrală
(cortex)
 centrul semioval,
capsula albă
internă, capsula
albă externă,
capsula albă
extremă
 nucleii bazali -
corpii striaţi
(nucleul caudat,
lenticular,
claustrum,
amigdaloid. )
 Configuraţie
interioară: sistem
cavitar :
 ventriculii laterali

I, II (emisfere
cerebrale)
 ventriculul III

(diencefalic)
 ventriculul IV =

fosa romboidă
(cerebel, punte,
bulbul rahidian)
 Organizarea funcţională:

 neuroni 14 -16 miliarde


 grupaţi în arii corticale
 particularităţi funcţionale dominante – dreptaci:
 ES – controlează: motricitatea ½ drepte a corpului,

limbajul, gândirea logică, matematică, analitică.


 ED – controlează: motricitatea ½ stângi a corpului,

creativitatea,aptitudinile muzicale, analiza semantică


a cuvintelor, capacitatea de sinteză, percepţiile
spaţiale, ale mediului ambiant, angoasei.
DIENCEFALUL

 regiune dorsală: talamus,


metatalamus (corpii
geniculaţi lateral şi medial),
epitalamus (epifiza,
pedunculii epifizari, trigonul
habenulei)
 regiune ventrală:
hipotalamus (infundibulul,
tuber cinereum, chiasma
optică, corpii mamilari, lobul
posterior al hipofizei,
substanţa perforată
anterioară şi posterioară),
subtalamus
TRUNCHIUL CEREBRAL:

 leagă măduva de emisferele


cerebrale
 conţine nucleii nervilor cranieni
 piciorul (trec căile
descendente),calota (căi
ascendente, nucleii, formaţiunea
reticulată)
 originea aparentă pentru nervii
cranieni III-XII
 ∃ ventr. IV între tr.cerebral şi
cerebel;
Bulbul rahidian

 continuă MS, forma -


trunchi de con
 limite – decusaţia piramidală
→ şanţul bulbopontin
 legat de cerebel prin
pedunculii cerebeloşi inferiori
 OA – IX, X, XI ( şanţ
retroolivar), XII (şanţ
preolivar
Puntea lui Varolio

 legată de cerebel prin


pedunculii cerebeloşi
mijlocii
 formă cuboidală
 limită – şanţul
bulbopontin → şanţ
pontopeduncular
 faţă ventrală (piciorul)
– fascicule disociate şi
nuclei
 faţă dorsală (calota) –
formaţiune reticulată
 OA – n. V n.VI,
VII,VII bis, VIII(şanţ
bulbo pontin),
Mezencefal:
- Pedunculii cerebrali
- Corpii cvadrigemeni

 formă prismatică
patrulateră
 limite - şanţ
pontopeduncular
→tracturile optice Х
faţa posterolaterală a
pedunculilor cerebrali
 picior, calotă,
tectumul
 legat de cerebel prin
pedunculii cerebeloşi
superiori
 OA – n. III, IV
CEREBELUL

 post- inf de EC, dorsal


de TR cerebral
 ovoid; 3 feţe (ant,
super, inf), 1
circumferinţă; 140 –
150g
 unit de TR cerebral prin
pedunculii cerebeloşi
 vermis, emisfere
cerebeloase, străbătut
de şanţuri transversale
⇨ lobi, lobuli, lame
 Scoarţa cerebeloasă
 Sub. albă+nuclei
CEREBELUL

 arhicerebelul: menţinerea  ataxie = tulburare în


echilibrului static şi dinamic ⇨ coordonarea mişcărilor
leziuni - tulburări de mers
 paleocerebelul: reglarea voluntare
tonusului muscular ⇨ leziuni –  astenie = oboseală
exagerarea reflexelor musculară
osteotendinoase, tulburări de
mers  atonie = diminuarea
 neocerebelul: ⇨ coordonarea tonusului muscular
mişcărilor fine ⇨ leziuni –  astazia = imposibilitatea
incoordonarea mişcărilor fine,
tremor intenţional, ameţeală, de a sta în picioare fără
nistagmus, hipotonie o bază largă de sprijin
 dismetrie = pierderea
controlului amplitudinii
mişcărilor
MĂDUVA SPINĂRII
 2/3 super. canalul rahidian C1 - L2 (L 3 i.u.→ decalaj de creştere)

 organizată metameric → mielomere (neuromere)

 formă → cordon cilindric


 limite: atlas→ L2
 intumescenţe:
– cervicală → plex brahial
– lombară → plex lombar

 conul terminal (medular) → firul terminale (n. spinali) ⇒ coada


de cal.
 direcţia → curburile CV
 mijloace de fixare:
 continuitatea cu bulbul

 lig. coccigian

 lig. dinţate (pia mater)

 prelungirile fibroase ale arahnoidei

 31 - nervi spinali
 raporturile:

 anterior: corpi vertebrali; discurile intervertebrale; lig. long. post.


 explică: herniile de disc, fracturi corpi vertebrali, tumori vertebrale

 posterior : lamele vertebrale; baza pr. spinoase; lig. galbene


 laminectomia, puncţiile L4 – L5

 lateral: pr. artic; pediculii vertebrali; găurile de conjugare


 foiţele meningeale:
 dura mater → sp. epidural (grăsime fluidă + plexuri venoase) ⇒

anestezii epidurale ! pericol perforare vene


 arahnoida → spaţiul subarahnoidian → LCR ⇒ puncţii (cisterna

lombară L2 – S2)
 pia mater → lig. dinţate
Anestezia epidurală
 Configuraţia exterioară

 faţa anterioară:
 fisura mediană ant.

 şanţul colateral ant.- OA n.spinali

 cordonul ant.

 faţa posterioară:
 şanţul median post.

 şanţul colateral post. ← RP n.spinali

 cordonul post.

 M. cervicală → T2-T3 + şanţ intermediar (paramedian posterior).

 feţe laterale : cordonul lateral .


 Structura:

 Subs. cenuşie – “ H “ → coarne (vârf, cap, bază)


 anterior,

 posterior,

 lateral (neur. C8-L2); în MC super.→ formaţiunea reticulără

DEITERS
 comisura cenuşie - canalul central (ependimar) → ventr.IV
 Subs. albă → cordoane:

 anterior

 posterior

 lateral

S-ar putea să vă placă și