Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul Nervos Central
Sistemul Nervos Central
Generalităţi
Str. anat.← ţes nervos care asigură:
recepţionarea,
transmiterea,
memorarea,
prelucrarea
integrarea informaţilor provenite din mediul
înconjurător,
N. spinali - 31
PLEXURI NERVOASE :
laterovertebrale:
cervical
brahial
lombar
sacrat
celiac, hipogastric...
plexuri intramurale (pereţii viscere, vase sânge, plex
Auerbach, Meisner...)
GG. (conglomerate de corpi neuronali):
pe tr. n. cranieni, n. spinali
pe tr.n.vegetativi:
gg previscerali
gg intramurali
II. FUNCŢIONAL
S.N. VEGETATIV :
→unitatea organismului
- funcţiile vegetative (metabolice, de reproducere) -
- activitatea muşchilor netezi (pereţii vaselor, organe cavitare),
glandele
- inconştient, involuntar
- bazat pe mecanisme reflexe
- efectorul → m. netezi, glande, funcţii metabolice
suprapunerea criteriilor I, II ⇒ :
C. centrală: encefal + MS
C. periferică: N. cranieni, N. spinali, plexuri, gg. spinali şi omologi
C. centrală: MS + TC
C. periferică: N. cranieni, N. spinali, plexuri, gg. spinali şi
omologi, gg. laterovertebrali, previscerali şi intramurali
funcţionează pe baza arcului reflex; între centru şi efector
legătura se realizează prin 2 neuroni :
neuron central - preganglionar
neuronul din gg. vegetativ - postganglionar
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
I. SIMPATIC:
C. periferică:
Fibre senzitive - nervi spinali, gg spinali,
Fibre motorii preganglionare → gg. laterovertebrali şi
previscerali → fibre postganglionare → efector
C. periferică
P.cranian:
fibre senzitive (nervi cr.senz.), gg.omologi,
fibrele motorii preganglionare (nervii cr.motori) → sinapsă
în gg anexaţi n. cranieni (oftalmic, pterigopalatin, otic,
sublingual, submandibular) sau gg. din plexurile
previscerale, intramurale.
P. sacrat:
fibre senzitive - nervi spinali, gg. spinali,
fibrele motorii preganglionare (n. sacraţi 2-4) = n.
splanchnici pelvini → sinpasă în gg. hipogastric → fibre
postganglionare → efector
Acţiune antagonistă:
Simpatic
↑ frecvenţa cardiacă (tahicardie),
vasoconstricţie în majoritatea vaselor periferice,
vasodilataţie coronariană,
↑ tonusul sfincterelor digestive,
relaxează musculatura tractului digestiv.
Parasimpatic
↓ frecvenţa cardiacă (bradicardie),
vasodilataţie periferică,
vasoconstricţie coronariană,
↓ tonusul sfincterelor digestive,
stimulează motilitatea tractului digestiv.
STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS
1. neuronul
2. nevroglia
3. sinapsa
Neuronul
unitate:
morfologică → nu se divide (- centrosomi)
funcţională → funcţie determinată; 1 neuron →1000 -10000 sinapse,
trofică – regenerare a părţii lezate (numai la prelungiri -lentă şi limitată);
moartea neuronală de la 30 ani
componente:
corp (pericarion):
piramidal, stelat, piriform
subst. cenuşie (nevrax)
ganglionii (SNPerif)
STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS
1. neuronul
2. nevroglia
3. sinapsa
prelungiri:
dentrita:
axon:
Teci:
Mielină
Schwann
Conjunctivă Henle
Clasificarea:
numărul de prelungiri:
unipolari
bipolari
pseudounipolari,
multipolari(predomină !)
funcţional :
senzitivi = aferenţi ← aduc informaţia spre centru nervos
motori = eferenţi → duc informaţia de la centru spre efector
asociativi = interneuroni - de la un neuron la altul
secretori → produc neurosecreţii
pigmentari (neuromelanocite) → pigment melanic
Nevroglia = gliocite:susţinere,trofic,apărare,cicatrizare
PROPRIOCEPTORI:
înregistrează: presiuni profunde, tracţiuni, mişcarea corpului, contracţii...
• în tendoane:
• în capsule + ligamente:
• în periost:
Conduc
→ sensibilitatea proprioceptivă conştientă
(proiecţie corticală)
→ sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
(tonus muscular, postural, echilibru) →
deviate prin cerebel,
INTEROCEPTORI (visceroceptori)
chemoreceptori
baroreceptori
osmoreceptori
termoreceptoi
algoreceptori
anexat NC
II deutoneuronul → MS(corn posterior),TRcerebral / nucleul
de terminaţie senzitiv a NC
III neuron → Talamus (axonul → proiecţia pe scoarţă a
sensibilităţii)
! calea oftalmică – nu prezintă staţie talamică
Structura:
Substanţă cenuşie:
gri, cenuşiu
corpii neuronali
formează centrii de integrare
a informaţiilor şi elaborare a
unor semnale
la emisfere + cerebel ⇨
scoarţă + nuclei
în TR. ⇨ nuclei
în MS ⇨ coloane verticale
(coarne ← secţ transv)
Substanţă albă :
albicioasă
prelungiri neuronale
mielinizate → conduc
influxul nervos
în MS + TR ⇨ la suprafaţă
emisfere + cerebel ⇨
între scoarţă şi nuclei
tracturi şi fascicule nervoase
Formaţiune reticulată:
amestec de substanţă cenuşie şi
albă
nu este delimitată,
localizare: de-a lungul axul
cerebro-spinal → nuclei
reticulaţi, căi ascendente,
descendente reticulate
ENCEFALUL
în cutia craniană
cuprinde:
Emisferele cerebrale
(telencefalul)
Diencefalul
Trunchiul cerebral
Cerebelul
EMISFERELE
CEREBRALE
Configuraţie
exterioară:
2 emisfere (dr.,
stg) -1370 g.
scizuri (Sylvius,
Rolando, calcarină,
parietală e.t.c.)
⇒lobi
(frontal, occipital,
temporal, parietal,
insulei) , şanţuri ⇒
girusuri
(circumvoluţiuni)
feţe(medială,conve
xă,inferioară)
Structură :
scoarţa cerebrală
(cortex)
centrul semioval,
capsula albă
internă, capsula
albă externă,
capsula albă
extremă
nucleii bazali -
corpii striaţi
(nucleul caudat,
lenticular,
claustrum,
amigdaloid. )
Configuraţie
interioară: sistem
cavitar :
ventriculii laterali
I, II (emisfere
cerebrale)
ventriculul III
(diencefalic)
ventriculul IV =
fosa romboidă
(cerebel, punte,
bulbul rahidian)
Organizarea funcţională:
formă prismatică
patrulateră
limite - şanţ
pontopeduncular
→tracturile optice Х
faţa posterolaterală a
pedunculilor cerebrali
picior, calotă,
tectumul
legat de cerebel prin
pedunculii cerebeloşi
superiori
OA – n. III, IV
CEREBELUL
lig. coccigian
31 - nervi spinali
raporturile:
lombară L2 – S2)
pia mater → lig. dinţate
Anestezia epidurală
Configuraţia exterioară
faţa anterioară:
fisura mediană ant.
cordonul ant.
faţa posterioară:
şanţul median post.
cordonul post.
posterior,
DEITERS
comisura cenuşie - canalul central (ependimar) → ventr.IV
Subs. albă → cordoane:
anterior
posterior
lateral