Caiet de Sarcini PDF

Servicii de Proiectare, Consultanţă şi Management în Construcţii
Str. Lotrului nr. 9, Oradea

Punct de lucru: Timişoara, str. Memorandului nr. 31
Fax: 0356-452044
CUI: 7400969 J05/2738/1994 Email: doragiconsulting@yahoo.com
CAIET DE SARCINI
REABILITARE DRUM AUTO FORESTIER VALEA PĂNUȘASCĂ,

POD LA KM 0+006, PODEȚ TUBULAR KM 2+836,93
A .Lucrări de terasamente
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte

standarde şi normative în vigoare, la data execuţiei, în măsura în care acestea completează şi
nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi
hidrologice, la orice înalţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climaterice,
hidrologice şi la orice înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie
adecvată.
Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile
hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrări de
drum.
Pentru acoperirea suprafetelor zonelor verzi nou create ce urmeaza a fi însamantate sau
plantate se foloseşte pământ vegetal rezultat de la curaţirea terenului şi cel adus de pe alte
suprafeţe locale de teren acoperite cu pamant vegetal corespunzător.
Apa de compactare: Apa necesară compactării nu trebuie sa fie murdară şi nu trebuie să
conţină materii organice în suspensie. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Inginerului”,
cu excepţia compactării terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Eventuala adăugare a
unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea
Inginerului, aprobare care va preciza şi modalitaţile de utilizare.
Verificarea calităţii pământului consta în determinarea principalelor caracteristici ale

acestuia, prevazute în tabelul 1.
Tabel 1
Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de
crt verifica determinare
conform
STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamantului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate utilizat insa nu va fi mai mica decat 1913/4-86
3 Densitate uscata maxima o Incercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76
4 Coeficientul de 730-89
1
Fax: 0356-452044
neuniformitate
5 Caracteristicile de 1913/13-83
compactare
6 Umflare libera O incercare la fiecare 1.000 mc 1913/12-88
7 Sensibilitate la inghet, O Incercare la fiecare: - 2.000 mc 1709/3-90
dezghet pamant
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
La pichetarea axei traseului vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale
traseului prin picheţi. Pichetajul va fi însoţit şi de o reţea de reperi de nivelment stabili.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută urmatoarele lucrări

pregătitoare:
- defrişări;
- curăţirea terenului de resturi vegetale şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafaţă şi adâncime;
Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

- verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de
trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu);
- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor aşternute;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
Verificarea trasării axului şi amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor
de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului.
Toleranta admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe

faze de excuţie), unei recepţii la terminarea lucrarilor ăi unei recepţii finale.
8. Betoane
8.1. Generalităţi
Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia
elermentelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat pentru
poduri de şosea.
2
Fax: 0356-452044
La execuţia betoanelor din fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi beton
precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice
cuprinse în componentele conexe.
Reţetele de preparare a diferitelor clase de beton prevăzute în proiect precum şi staţia de
preparare a betonului vor fi trimise spre aprobare Inginerului.
De asemenea se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în anexele I.1, I.3, I.4, I.5 şi
I.6 din ,, Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat" – indicativ NE 012-2:2010 şi prevederile Din SE EN 1992-2:2006.
Clasa betonului este difinită conf. NE 012-2:2010 pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil
( f.ck.cub), care este rezistenţa la compresiune în N/mm 2, determinată pe cilindri de ø 150/ H=
300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vârsta de 28 zile, sub a căror valoare se pot
situa statistic, cel mult 5% din rezultate.
Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf. ,, STAS 10111/2-87", se prezintă în
continuare un tabel de echivalenţă:
Clasa betonului conform NE 012-2:2010 Clasa betonului conform STAS 10111/2-87

C 8/10 Bc 10
C 12/15 Bc 15
C 16/20 Bc 20
C 20/25 Bc 25
C 25/30 Bc 30
C 30/37 -
C 35/45 Bc 35
C 40/50 Bc 50
C 45/55 -
C 50/60 Bc 60
Pentru asigurarea durabilităţii, proiectul va ţine cont de modul şi gradul în care lucrarea este
expusă la unii factori agresivi ai mediului şi va respecta Codul de practică indicativ NE 012-2:2010
CAPITOLUL ,, Cerinţe privind calitatea betonului" cum ar fi:
- Cerinţe pentru rezistenţă;
- Cerinţe pentru durabilitate.
Dacă după analizarea condiţiilor speciale de mediu se impun măsuri speciale, clasa
betonului va fi stabilită în acord cu următorii parametri:
 gradul de impermeabilitate;
 tipul de ciment;
 conţinutul minim de ciment;
 raportul apa/ciment maxim.
La proiectarea şi executarea unor poduri din beton armat şi beton precomprimat, cu
caracter deosebit, se recomandă colaborarea cu laboratoare de specialitate şi catedre de
specialitate din învăţământul superior care poate avea ca obiect:
 aprofundarea unor probleme privind calculul solicitărilor;
 verificarea comportării prin încercări pe modele sau la scară naturală;
 elaborarea de caiete de sarcini speciale;
3
Fax: 0356-452044
 stabilirea de măsuri pentru asigurarea durabilităţii şi asistenţei tehnice la execuţie.

8.2. Documente de referinţă
NE 012-2:2010 Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat;
CP 012/1-2007 Codul de practică pentru producerea betonului;
C 56-02 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii
aferente construcţiilor;
C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a defecţiunilor
pentru elemente de beton şi beton armat;
C 16-84 Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros;
SR EN 1504-1-2006 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton.
Partea 1. Definiţii.
SR EN 1504-10:2004 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de
beton.
Partea 10. Aplicarea pe şantier a produselor şi sistemelor şi controlul calităţii lucrărilor.
SR EN 1504-2:2005 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de
beton.
Partea 2. Sisteme de protecţie de suprafaţă pentru beton.
Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea în construcţii
Toate standardele şi normele în vigoare menţionate de acest caiet de sarcini.
Lista nu este limitativă.
8.3. Materiale utilizate la prepararea betoanelor
8.3.1. CIMENT
Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din standardele
profesionale.
Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2011, sunt grupate în cinci tipuri principale de ciment
după cum urmează:
 CEM I – Ciment Portland
 CEM II – Ciment Portland compozit
 CEM III – Ciment de furnal
 CEM IV – Cimemt puzzolanic
 CEM V – Ciment compozit
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiţiile
de utilizare sunt precizate în Anexa I.1 şi Anexa I.2 din ,, Codul de practică" NE 012-2:2010 şi NE
013-02.
8.3.1.1. Livrarea şi transportul
Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau vrac, transportat în vehicule rutiere sau
vagoane de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.
În cazul cimentului vrac, transortul se face numai în vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferată speciale tip Z.V.C. cu descărcare pneumatică.
Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi transportului.
În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit ( bază de livrare), livrarea
cimentului va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:
 tipul de ciment şi fabrica producătoare;
4
Fax: 0356-452044
 data sosirii în depozit;

 numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;
 garanţia respectării condiţiilor de păstrare;
 numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi
datele conţinute în acesta, inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare, în toate cazurile în care
termenul de garanţie a expirat.
Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între
furnizor şi utilizator.
Conform standardului SR EN 196-7:2008 pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui
lot cu prevederile standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi,
prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului) şi a
utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa
utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparţialitate să fie recunoscută atât de producător cât şi de
utilizator.
8.3.1.2. Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a acestuia,
conform prevederilor din Anexa VI.1 din Codul de practică NE 012-2:2010, inclusiv prin
constatarea existenţei şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea capacităţii
libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperi special
amenajate.
Până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul tampon
inscripţionat.
Depozitarea cimentului în vrac se face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior
alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipuşui de ciment. Depozitarea cimentului ambalat
în saci, trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se
va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate în fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi
a livrărilor. Sacii vor fi aşrzaţi în stive pe scânduri, dispuse cu interspaţii, pentru a se asigura
circulaţia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori,
păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de
saci suprapuşi.
Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător, pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul a cărui perioadă de garanţie a fost depăşită, trebuie verificat, privitor la calitate şi dacă
este găsit sub clasa sa, trebuie îndepărtat din zonă, într-un depozit separat şi identificat. Acest
ciment poate fi folosit pentru lucrări care necesită o clasă de ciment mai mică, doar cu aprobarea
Inginerului.
8.3.1.3 Controlul calităţii cimentului
Controlul calităţii cimentului se face:
 la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de
producător sau de baza de livrare conform Punctului A.1, Anexa VI.1 din ,, Codul de practică" NE
012-2:2010.
 Înainte de utilizare, de către un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din
,, Codul de practică" – NE 012-2:2010.
Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele seria SR EN 196.
8.3.2 AGREGATE
5
Fax: 0356-452044
Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1/2008 ,, Agregate pentru beton" şi ,, Codul de

practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" indicativ NE
012-2:2010.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabilă este de max. 2%.
Se va folosi pietriş de râu, sorturile 7-16 şi 16-31. Partea levigabilă admisă la pietriş este de 0,5 %.
- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0-3; 3-7; pietriş 7-16 şi 16-31, se va
înscrie în zona foarte bună a limitelor granulometrice;
- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate;
- Se vor lua măsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă normală cuprinsă între 2201 şi
2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea
rocilor.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel
încât să se încadreze funcţie de dozajul de ciment şi consistenţa betonului, în zona recomandată.
6
Fax: 0356-452044
7
Fax: 0356-452044
8
Fax: 0356-452044
9
Fax: 0356-452044
10
Fax: 0356-452044
11
Fax: 0356-452044
12
Fax: 0356-452044
13
Fax: 0356-452044
14
Fax: 0356-452044
15
Fax: 0356-452044
16
Fax: 0356-452044
17
Fax: 0356-452044
18
Fax: 0356-452044
19
Fax: 0356-452044
20
Fax: 0356-452044
21
Fax: 0356-452044
8.9. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
8.9.1. Controlul de calitate al materialelor la furnizor

In cazul lucrarilor de aparare care necesita volum mai mare de lucrari, la care sunt necesare
cantitati mari de materiale, antreprenorul va delega un reprezentant la furnizor in vederea
verificarii calitatii si cantitatii fiecarui sortiment ce urmeaza a fi livrat. Se va urmari ca fiecare lot de
livrare sa fie insotit de un certificat de calitate al materialului, intocmit conform dispozitiilor legale in
vigoare, prin care producatorul garanteaza caracteristicile de calitate conditionat de regulile in ce
priveste transportul, manipularea si depozitarea materialelor.
8.9.2. Controlul intern al materialelor pe santier

Controlul intern al materialelor livrate la santier este o obligatie permanenta a antreprenorului. El
se exercita sub autoritatea sefului de santier, a tuturor esaloanelor de executie. Antreprenorul are
obligatia sa asigure efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor pentru materialele care vor fi
puse in opera in cadrul, fie a laboratorului propriu santierului, fie la un laborator autorizat. El va tine
evidenta la zi a probelor si incercarilor acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini, prin
caietul de prescriptii tehnice speciale si a proiectului. Daca consultantul constata ca sunt necesare
verificari suplimentare fata de caietele de sarcini si ale proiectului, antreprenorul este obligat sa le
efectueze.
8.9.3. Controlul calităţii lucrărilor

- verificarea tasării platformei de lucru şi a măsurilor luate pentru scurgerea apelor meteorice;
- verificarea terenului de fundare care, constă în verificarea naturii şi stării de consistenţă a

terenului de fundare;
- verificarea cutiilor din plasă, cu dimensiuni, confecţionare şi aşezare pe teren;
- verificarea pe tot parcursul execuţiei a dimensiunilor în plan şi secţiune, a calităţii materialelor
puse în operă.
8.9.4. Urmărirea comportării în timpul execuţiei lucrărilor

Este necesară pentru cunoaşterea continuă a aptitudinilor pentru exploatare :
- modul de comportare a construcţiilor în comparaţie cu prevederile proiectului;

- măsurile ce trebuie luate în vederea opririi eventualelor fenomene ce ar putea duce la avarierea
sau distrugerea construcţiilor.
8.9.5. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de

existenţă a acestora.
După finalizarea lucrărilor, antreprenorul trebuie să facă profile de referinţă (postexecuţie).
Beneficiarul are obligaţia de a urmări comportarea în timp a construcţiei. In acest sens va face şi
22
Fax: 0356-452044
vizualizare periodică la un interval de 6 luni si in mod obligatoriu după viituri, sau scurgeri masive
de gheţuri şi va face profile transversale prin lucrare, care se vor compara cu profilele de referinţă.
8.10.RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de receptie se

certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului ai
ale documentatiei de executie.
Receptia lucrarilor de constructii, in conformitate cu Hotararea nr. 273 din 14 iunie 1974 (publicata
in Monitorul Oficial nr. 193 din 28 iulie 1994), se realizeaza in doua etape:
 receptia la terminarea lucrarilor
 receptia finala
8.10.1. Receptia la terminarea lucrarilor

Antreprenorul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevezute in
contract. Comisia de receptie examineaza executarea lucrarilor in conformitate cu respectarea
prevederilor din autorizatia de construire, cu prevederile contractului, ale documentatiei de
executie, precum si cu avizele eliberate de autoritatile competente. Proiectantul, in calitate de
autor al proiectului constructiei, va intocmi si prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de
vedere privind executia constructiei. La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile
si concluziile in procesul-verbal de receptie, inclusiv recomandarea de admitere cu sau fara
obiectii a receptiei.
8.10.2. Receptia finala

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de
garantie. Perioada de garantie fiind cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:

 beneficiarul
 comisia de receptie numita de beneficiar
 proiectantul lucrarii
 antreprenorul
23
Fax: 0356-452044
C. ARMAREA BETONULUI
C.1. Oteluri pentru armatura
În functie de prevederile proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se

vor utiliza armaturi din otel beton neted si armaturi din otel beton cu profil periodic.
Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai în baza prevederilor
proiectului de executie sau cu acordul proiectantului.
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze “Specificatiei tehnice privind
cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton“(ST 009/96).
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de
livrare) sunt indicate in standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oteluri cu profil neted
OB 37 si profilate PC 52, PC 60, respectiv 438/2-91 si 438/3, 4-98 pentru sarme trase si
plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt
precizate in STAS 10107/0-90 sau in alte reglementari tehnice.
Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import, trebuie sa fie agrementate
tehnic, cu precizarea domeniului de utilizare.
Inlocuirea otelului adoptat in proiect cu un altul se poate face numai cu aprobarea
scrisa a proiectantului, chiar daca inlocuitorul prezinta caracteristici superioare.
Produsele din otel care prezinta protectii permanente impotriva coroziunii, aplicate in
fabrica, vor corespunde prevederilor din caietele de sarcini, atat in privinta caracteristicilor
otelului si ale protectiilor, cat si in privinta conditiilor de receptie la executant.
Detaliile si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de
beton armat sunt cuprinse în proiectul de executie, obligatia executantului fiind aceea de a
respecta cu strictete detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii.
Pentru îmbinarile armaturilor se vor urmari si respecta notele si comentariile din
planurile proiectului de executie.
C.2. Livrarea si marcarea

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita
de un document de calitate si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o
copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina

urmatoarele informatii:
- denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
- toate informatiile pentru identificarea loturilor;
- greutatea neta;
- valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata,
care va contine:
- marca produsului;
- tipul armaturii;
- numarul lotului si al colacului sau legaturii;
- greutatea neta;
- semnul CTC.
24
Fax: 0356-452044
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor,

care va contine toate datele din documentele de calitate, eliberate de producatorul otelului
beton.
C.3. Transportul si depozitarea
Otelurile pentru beton armat se livreaza în forma de:

- colaci pentru < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone);
- bare pentru > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone);
- panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone);
- plase sudate în rulouri.
Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executa cu macaraua turn, portal
sau automacara cu capacitate de ridicare corespunzatoare si dispozitive de manipulare.
Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea pe
durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii
de masa plastica, etc.
Se va asigura evitarea conditiilor ce favorizeaza corodarea otelurilor beton si
murdarirea acestora cu pamânt sau alte materiale.
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi
transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care
pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat, pe tipuri si diametre, in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau cu alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
C.4. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in
stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau în ateliere cu utilizarea
unor masini si dispozitive cu diferite grade de complexitate actionate manual sau electric.
Înnadirile prin sudura ale barelor din otel beton se vor executa de sudori specializati
în sudarea otelurilor beton. Unele operatiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa
de fierari betonisti.
Confectionarea carcaselor si plaselor sudate se poate executa în ateliere sau direct
la locul de montaj al armaturii (în cofraj).
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile
proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si
de aspecte tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, se va
solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata, astfel incat sa se evite:

- deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri);
- ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
procese de coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor
25
Fax: 0356-452044
indeparta:
- eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
- rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10C. Barele cu profil
periodic, cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Fasonarea armaturilor
1. Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din

proiect si prevederilor STAS 10107/0-90.
Formele de carlige utilizate sunt:
cu indoire la 180pentru barele din OB 37;
cu indoire la 90pentru barele din PC 52 si PC 60.
Pentru etrieri si agrafe, ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la 135sau 180
in cazul etrierilor din OB 37 si numai la 135in cazul celor din PC 52 si OB 37.
Detalii referitoare la aceste tipuri de carlige sunt prezentate in STAS i0i07/0-90.
2. Indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare
trebuie sa se conformeze prevederilor proiectului si a STAS-ului 10107/0-90.
3. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri. La

masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profil
periodic la viteza mare a masinii.
Montarea armaturii
1. Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:

- receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor, daca acestea se
inchid dupa montarea armaturii sau incheierea P.V. de receptie a cofrajelor);
- acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau
partilor de structura al caror volum depaseste 100 m 3 si este necesar sa fie prevazute
rosturi de betonare.
2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentrua sigurarea bunei desfasurari

a turnarii si compactarii betonului prin:
- crearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea
superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care
se descarca betonul;
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (min 2,5 x vibrator) la interval
de maxim 5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau
58 mm.
In acest scop, dupa caz:
- se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte
de ultima etapa de betonare;
26
Fax: 0356-452044
- se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in

proiect.
3. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa

asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevede:
- cel putin 4 distantieri la fiecare m2 de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp, pentru > 12 mm si
cel putin 2 distantieri la fiecare metru pentru 10 mm;
- cel putin un distantier intre randurile de armaturi, la fiecare 2 m liniari de grinda, in
zona de armatura, pe doua sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme, prevazute a fi
legate de armaturi sau confectionati din masa plastica.
Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din otel beton, cu exceptia cazului in
care sunt asezati intre randuri de armaturi.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi
“capre“ din otel-beton sprijinite intre ele la distante de maxim 1 m (1 buc./m 2) in camp,
respectiv de 50 cm (4 buc pe m2) in zonele in consola.
In cazul placilor cu o grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu diametre mai mari
de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dat astfel incat sa se asigure
pastrarea pozitiei armaturii.
4. Praznurile si piesele metalice inglobate or fi fixate prin puncte de sudura (in cazul
otelurilor sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor) sau legaturi cu sarma
de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea
pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
5. Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace de ridicare si montaj,

armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate.
Legarea armaturilor
1. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra
(STAS 889-80) sau prin sudura electrica prin puncte (in cazul otelurilor sudabile, fara alterarea
caracteristicilor initiale ale armaturilor). Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire
de sarma de 1....1,5 mm diametru.
2. Retelele de armaturi din placi vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de
incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate
din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). Retelele din placi subtiri se vor lega in toate punctele de
incrusisare.
3. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii in colturile etrierilor sau cu
carligele agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi
legate in sah (cel putin din 2 in 2).
Barele inclinate vor fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se
incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale, se vor lega
de toate barele cu care se incruciseaza. Fretele vor fi legate de regula de toate barele
longitudinale cu care se incruciseaza. La legarea etrierilor la colturi se va tine seama si de
27
Fax: 0356-452044
precizarile suplimentare formulate in reglementarile specifice de proiectare.
C.5. Innadirea armaturilor

Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si
prevederilor STAS 10107/0-90. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin
suprapunere fara sudura sau prin sudura, in functie de diametrul si tipul barelor, felul
solicitarii, zonele elementului (de ex. Zone plastice potentiale ale elementelor participante la
structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:

suprapunere;
sudura;
mansoane metalo–termice;
mansoane prin presare.
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile

STAS 10107/0-90.
Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudura electrica
prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc
electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric – sudare in
cochilie, sudare in semimanson de cupru – sudare in mediu de bioxid de carbon) conform
reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel – beton (C28-1983
si C150 –1999), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si
conditiile de executie.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama
de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
La innadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte
prevederile STAS 10107/0-90.
Innadirea armaturilor se va face numai conform proiectului de executie, respectânduse
toate notele si comentariile din planuri referitoare la tipul si pozitia înnadirilor (la radier, dale
groase, stâlpi, pereti, grinzi).
În timpul confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectie la toate utilajele cu piese
în miscare si pentru prevenirea lovirii în timpul manipularilor si fasonarii otelului beton.
Pentru evitarea accidentelor în timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica
securitatii muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite.
Aceste prevederi nu sunt limitative si pot fi completate în functie de situatia locala sau
de conditiile generale.
C.6. RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru a conlucra cât mai bine cu betonul, armatura din elementele de beton trebuie
sa realizeze o carcasa spatiala (la elementele liniare - grinzi, stâlpi, arce) si o plasa sau o
serie de plase plane (la elemente plane - placi, pereti).
Armaturile trebuie sa fie acoperite cu un strat de beton de protectie pentru a fi
protejate împotriva coroziunii si pentru asigurarea conlucrarii acesteia cu betonul.
Diametrele minime admise pentru armaturile elemenetelor din beton armat monolit sau
preturnat sunt:
28
Fax: 0356-452044
29
Fax: 0356-452044
Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se admit abateri de -2 la 4 mm fata de

tabelul prezentat.
Se recomanda ca armaturile înclinate cu 16 mm sau mai mare, sa aiba o acoperire
laterala de beton cu grosimea de cel putin 2 ori diametrul armaturii. Conditia este obligatorie
pentru elementele din beton cu agregate usoare.
Se vor prevedea grosimi sporite pentru:
- elementele supuse direct actiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuiala (+10 mm)
- elemente situate în mediu agresiv
- elemente la care restrictiile privind paza contra incendiilor prevad grosimi mai mari.
C.7. Tolerante de executie

In anexa II.2. sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.
30
Fax: 0356-452044
Reguli constructive
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile
din beton armat monolit sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor
considera conform STAS 10107/0-90.
C.8. Stratul de acoperire cu beton
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor prin protectia armaturii contra

coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din
beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim, functie de tipul elementului,
categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de
rezistenta la foc etc.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica
se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0-90. Grosimea stratului de acoperire cu beton
in mediile cu agresivitate chimica este precizata in reglementari speciale.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o
dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, mortar. Este interzisa
utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se
poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare, precum si diametrele
minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/0-1990 sau din alte
reglementari specifice.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie, care se depun la Cartea Constructiei.
REMEDIERI
Proiectantul va decide în functie de natura si amploarea defectiunilor constatate
masurile de remediere necesare.
Înainte de turnarea betonului se iau masuri de înlocuire sau dublare a armaturilor
31
Fax: 0356-452044
necorespunzatoare si se refac legaturile sau sudurile desprinse.

În timpul turnarii si vibrarii betonului se iau masuri daca este cazul de corectare a
deformatiilor constate.
Nu se admit modificari de solutii în ceea ce priveste calitatea otelului beton utilizat si
nici a grosimilor barelor fata de prevederile din proiect.
La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre beneficiar,
proiectant si executant.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor
consemna în Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin
ascunse.
Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va întocmi un nou Proces
verbal.
Daca în situatii de exceptie din motive întemeiate executantul solicita modificarea
calitatii otelului beton sau a grosimii barelor, solicitarea (cu aprobarea beneficiarului) se va
face în scris catre proiectant. Executantul va suporta toate cheltuielile prilejuite de
reproiectarea si din modificarile de cantitati, dimensiuni sau calitate a armaturilor.
D. COFRAJE SI SUSTINERI
Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, montarea si

demontarea cofrajelor pentru lucrarile executate din beton si beton armat. Acest capitol se
refera atât la tiparele care îmbraca forma elementului de beton cât si la elementele de
sustinere a cofrajelor (esafodaje, grinzi extensibile, popi, etc.).
D.1. Cerinte de baza

Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului
de finisare prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectanduse
inscrierea in tolerantele admisibile conform Anexei III.1.
Cofrajele si sustinerile sunt proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la toate
actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana
cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus la
decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta.
Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea
tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta.
Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii si
realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.
Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu
planurile de executie si reglementarile tehnice specifice.
Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu
produca degradarea elemntelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
Cofrajele vor fi montate incat sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a
cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe fata interioara a cofrajului, iar betonul
trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Trebuie luata in considerare orice influenta
daunatoare posibila asupra suprafetei betonului a acestor substante de decofrare. Agentii
de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa
corodeze cofrajul.
32
Fax: 0356-452044
Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile

neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare
se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul
betonului.
Cofrajul va fi executat si finisat astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa
produca pete pe suprafata betonului.
Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinerea fixa a cofrajului sau a
barelor de armatura pana la intarirea betonului. Distantierii nu trebuie sa introduca incarcari
suplimentare inacceptabile asupra structurii, nu vor reactiona cu constituentii betonului sau
cu armatura si nu trebuie sa produca patarea suprafetei de beton.
D.2. Tipuri de cofraje, dimensionare, transport
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau
produse pe baza de polimeri.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de
precizarile date in “Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor“. Detaliile de alcatuire a
cofrajelor se vor elabora de catre constructor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau
de catre un institut de specialitate.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite
deformarea sau degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginirea, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale
pe stivele de panouri de cofraje.
CATEGORII DE LUCRARI
Cofrare stâlpi
Cofrare pereti structurali
Cofrare plansee
Cofrare grinzi.
MATERIALE PRINCIPALE
Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confectionarea fetei cofrajului;
Scânduri de 28 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru;
Scânduri de 38 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fete din placaj;
Dulapi de 38 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru si pentru confectionarea
popilor pentru esafodaj;
Dulapi de 48 mm din lemn pentru confectionarea popilor pentru esafodaj;
Dulapi de 58 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fetele din placaj;
Otel beton 6 - 10 mm pentru ancorarea elementelor de sustinere;
Teava 48,3 x 2,9 mm pentru contravântuirea elementelor de cofraj si sustinere;
Cofraje metalice de inventar pentru stâlpi timp CMS, CsKI sau altele similare;
Cofraje metalice de inventar pentru cofrarea planseelor si peretilor, tip CMU, CMG sau
altele similare;
Popi metalici extensibili, PE 3100, PE 5100R sau similare;
Schele metalice tip S 200 E, S 200 CM sau similare;
Esafodaje tip E 75 sau similare;
Decofrol tip TS1 si 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor în vederea usurarii
decofrarii si obtinerea unei fete de buna calitate a betonului.
33
Fax: 0356-452044
ACCESORII
Coliere cu surub pentru fixarea tevilor;
Distantieri (tuburi PVC 20 x 1,6 mm; 25 x 2 mm ; 30 x 2 mm);
Conuri din polietilena pentru sprijinirea distantierilor.
D.3. Pregatirea lucrarilor
Se vor respecta notele si comentariile din plansele proiectului.

Pentru fiecare faza tehnologica executantul va întocmi proiecte si fise tehnologice, ce
vor stabili solutiile de cofrare, sustinere, materialele folosite, timpii de montare si de
demontare, cu sustinerea prin calcul a dimensiunilor si tipurilor de elemente de cofraj ales
pentru fiecare element în parte.
Executantul va supune aprobarii proiectantului proiectele tehnologice si fisele
tehnologice pentru elementele de cofrare a elementelor de beton si beton armat.
Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:

- Lucrarile pregatitoare;
- Fazele de executie;
- Programul de control al calitatii de executie al cofrajelor;
- Resurse necesare (echipamente, sustineri, utilaje, scule, forta de munca);
- Organizarea rationala a locului de munca.
D.4. Montarea cofrajelor

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curata si pregati
suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si
corecta pozitie a armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la pozitie.

Înainte de turnarea betonului se va verifica daca s-a facut ungerea cofrajelor pentru
usurarea operatiunii de decofrare.
Ungerea se executa cu agenti de decofrare pe fetele cofrajului care vin în contact cu
betonul.
Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul,
sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate în conditiile climatice de executie
a lucrarilor.
In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de
inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazul in care terenul este inghetat
sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea
acestora in functie de conditiile de temperatura.
34
Fax: 0356-452044
D.5. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari

etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile
de cofraj si sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare
a elementelor;
- final, receptia cofrajelor si constatarea intr-un registru de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa).
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces

verbal comun pentru cofraje si armaturi.
35

Caiet de Sarcini PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Servicii de Proiectare, Consultanţă şi Management în Construcţii

Str. Lotrului nr. 9, Oradea

REABILITARE DRUM AUTO FORESTIER VALEA PĂNUȘASCĂ,

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte

Verificarea calităţii pământului consta în determinarea principalelor caracteristici ale

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută urmatoarele lucrări

Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe

Clasa betonului conform NE 012-2:2010 Clasa betonului conform STAS 10111/2-87

 stabilirea de măsuri pentru asigurarea durabilităţii şi asistenţei tehnice la execuţie.

 data sosirii în depozit;

Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A1/2008 ,, Agregate pentru beton" şi ,, Codul de

8.9. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

8.9.1. Controlul de calitate al materialelor la furnizor

8.9.2. Controlul intern al materialelor pe santier

8.9.3. Controlul calităţii lucrărilor

- verificarea terenului de fundare care, constă în verificarea naturii şi stării de consistenţă a

8.9.4. Urmărirea comportării în timpul execuţiei lucrărilor

- modul de comportare a construcţiilor în comparaţie cu prevederile proiectului;

8.9.5. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de

Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de receptie se

8.10.1. Receptia la terminarea lucrarilor

8.10.2. Receptia finala

La receptia finala participa:

C.1. Oteluri pentru armatura

În functie de prevederile proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se

C.2. Livrarea si marcarea

Documentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina

Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor,

C.3. Transportul si depozitarea

Otelurile pentru beton armat se livreaza în forma de:

C.4. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor

Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata, astfel incat sa se evite:

1. Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din

3. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri. La

1. Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:

2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentrua sigurarea bunei desfasurari

- se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in

3. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa

5. Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace de ridicare si montaj,

precizarile suplimentare formulate in reglementarile specifice de proiectare.

C.5. Innadirea armaturilor

Procedeele de innadire pot fi realizate prin:

Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile

C.6. RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se admit abateri de -2 la 4 mm fata de

C.7. Tolerante de executie

C.8. Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor prin protectia armaturii contra

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

necorespunzatoare si se refac legaturile sau sudurile desprinse.

Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, montarea si

D.1. Cerinte de baza

Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile

D.2. Tipuri de cofraje, dimensionare, transport

D.3. Pregatirea lucrarilor

Se vor respecta notele si comentariile din plansele proiectului.

Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:

D.4. Montarea cofrajelor

Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la pozitie.

D.5. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari