Mutu Mirela- Ileana

III-B AMG

Geriatrie și gerontologie - Alzheimer

Geriatrie și gerontologie este specialitatea medicală care are drept obiective asistența medicală din
îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a varstnicilor, precum și studiul procesului
de imbatranire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual, și al
problematicii legate de acest proces la nivelul societatii.

Vârstnicii reprezintă un segment important din populaţia totală în lumeaîntreagă. Au o fragilitate

imunologica, metabolica, vasculara, osoasa mai accentuata decat tinerii si adultii, ceea ce explica
frecventa mare de boli cronice peste care sesuprapun si numeroase afectiuni acute. Batranetii ii sunt
specifice procesele evolutive ce se manifesta diferentiat la nivelul tuturor organelor si tesuturilor,
determinand scaderea capacitatii functionale a acestora, deci a intregului organism. Varstei a treia ii
sunt specifice anumite modificari de ordin anatomic, fizic, psihologic si social care privite in ansamblu
nu ne ofera posibilitatea sa conturam profilul batranului.
Una din bolile specifice imbatranirii este Alzheimerul, care apare, in general, dupa implinirea varstei de 65
de ani, insa exista si cazuri in care aceasta are debutul timpuriu, adica la 40-50 de ani. Alzheimer este o
afectiune progresiva, care distruge treptat memoria si alte functii mentale importante. Este, totodata, cea
mai des intalnita forma de dementa. La pacientii cu Alzheimer, celulele creierului se degradeaza si mor,
cauzand un declin la nivelul memoriei si al functiilor mentale.

Afectiunea Alzheimer cauzeaza moartea celulelor nervoase, dar si pierderea tesuturilor de la nivelul
creierului. Astfel, in timp, creierul isi reduce in mod considerabil dimensiunile contractandu-se. Totodata,
cortexul se contracta si el, capatand un aspect stafidit si afectand zonele din creier responsabile cu
gandirea, planificarea si memoria. Ventriculele (n.r. cavitatiile umplute cu lichid de la nivelul creierului) isi
maresc volumul. Spre deosebire de tesutul unui creier sanatos, tesutul creierului afectat de Alzheimer
contine mult mai putine celule nervoase si sinapse.

Simptomele afectiunii Alzheimer apar treptat si rareori sunt observate de la inceput. Pe masura ce timpul
trece, acestea se agraveaza, iar atunci cand afectiunea ajunge intr-un stadiu avansat, pacientii ajung sa
nu mai fie capabili sa traiasca singuri, reprezentand un pericol atat pentru propriile vieti, cat si pentru cele
ale celor din jur. Afectiunea Alzheimer debuteaza cu simptome blande. Pierderile de memorie apar in
primul stadiul al bolii, asta datorita faptului ca la inceput aceasta afectiune ataca hipocampul, partea din
creier responsabila cu memoria de zi cu zi, pe termen scurt. In prima faza, pacientul se va lovi de situatii
precum: pierderea obiectelor personale prin casa (chei, ochelari, telecomanda), uitarea discutiilor purtate
recent ori a evenimentelor ce abia s-au petrecut, uitarea datelor importante etc.

Simptome Alzheimer:

· Pierderea energiei si a entuziasmului

· Pierderea interesului pentru activitatile ce tin de munca ori cele sociale

· Pierderea memoriei pe termen scurt, apoi si pe cea pe termen lung

· Probleme de vorbire (dificultatea de a purta o conversatie ori repetarea unor cuvinte/ idei)
· Probleme de coordonare

· Stari depresive

· Probleme de orientare

· Incapacitatea de a planui sau organiza, dar si de a lua o decizie Problemele de memorie nu sunt egale
cu Alzheimerul.

O serie de probleme de sanatate pot cauza probleme de memorie si de perceptie: afectiuni tiroide,
depresie, deficit de vitamine.

Boala Alzheimer este de tip progresiv asa ca avanseaza pe masura ce trec anii, avand 3 stadii de evolutie.

Stadiul 1: Alzheimer usor In acest stadiu apar pierderile minore de memorie. Acest stadiu poate sa apara
cu mult timp inainte ca boala sa creeze probleme serioase si sa fie diagnosticata.

Stadiul 2: Declinul cognitiv moderat Stadiul al doilea al Alzheimerului este caracteriat de tulburari de
memorie notabile si de probleme de concentrare. Simptomele sunt: dificultatea pacientului de de a isi gasi
cuvintele, de a isi aminti un nume, dificultatea de a face lucruri obisnuite, pierderea unor obiecte,
dificultatea de a lua o decizia, de a organiza sau de a planifica ceva, tulburari de personalitate.

Stadiul 3: Declinul cognitiv sever In acest stadiu pacientul nu mai este capabil sa isi poarte sigur de grija.
Creierul nu mai controleaza corpul si pacientul devine dependent de ajutorul celor din jur. Este posibil sa
uite numele si chipurile persoanelor dragi, dar si sa sufere tulburari de personalitate si comportamentale
serioase. Simptomele sunt: incoerenta discursului, incapacitatea de a isi controla nevoile fiziologice,
ratacirea, murmur, prelungirea programului de somn, probleme la inghitire, scadere in greutate.

Nu exista o singura analiza care sa duca la diagnosticarea afectiunii Alzheimer. Cu toate ca dementa este
destul de usor de diagnosticat, in cazul bolii Alzheimer medicul trebuie sa faca o serie de teste care sa il
ajute sa puna diagnosticul corect.

Printre acestea se afla:

· Istoricul medical al pacientului

· Examen fizic si neurologic

· Testarea statusului mental

· Analize de sange si RMN care pot exclude alte cauze ale simptomelor specifice dementei

Cu toate ca nu se stiu exact cauzele pentru care afectiunea Alzheimer apare, s-au descoperit o serie de
factori care cresc riscul de aparitie a acesteia:

Varsta – dupa implinirea varstei de 65 de ani, riscul de a face Alzheimer se dubleaza la fiecare 5 ani.

Istoricul in familie – mostenirea genetica joaca un rol important in dezvoltarea afectiunii Alzheimer. Cu cat
ai avut mai multe rude care au suferit de pe urma acestei afectiuni, cu atat mai mari sunt sansele ca si tu
sa fii diagnosticat cu Alzheimer.

Sindromul Down – persoanele care sufera de sindromul Down prezinta risc crescut de Alzheimer pentru
ca acest sindrom determina formarea de depozite de proteine pe creier, adica de placi amiloide, care
contribuie la aparitia Alzheimerului.
Lovituri puternice la cap – persoanele care au suferit traume majore la nivelul capului sunt mai predispuse
sa dezvolte aceasta afectiune. Oamenii de stiinta au confirmat, in urma unor studii, faptul ca boxeorii sunt
mai predispusi Alzheimerului in urma loviturilor repetate primite la nivelul capului.

Afectiuni cardiace – studiile facute in ultimii ani au scos la iveala faptul ca o serie de factori ce tin de stilul
de viata si sunt asociati si cu afectiunile cardiace, pot creste riscul de Alzheimer. Este vorba despre: fumat,
obezitate, diabet, hipertensiune, colesterol marit.

Tratamentul medicametos prescris pentru boala Alzheimer are rolul de a ameliora simptomele, dar si de
a incetini evolutia afectiunii. Unele medicamente, spre exemplu, echilibreza nivelul de acetilcolina,
netrotransmitator important pentru memorie si invatare. Din pacate, efectele acestora dureaza pe o
perioada limitata, de 6-12 luni. Printre efectele secundare ale acestor tratamente se afla: diareea,
varsaturile, greata, oboseala, insomnia, pierderea apetitului si scaderea in greutate.

Exista 3 tipuri de medicamente care actioneaza astfel:

Donapezil – acesta este singurul tratament pentru Alzheimer recomandat si in stadiul usor, dar si in cel
moderat sau sever. Acesta se regaseste fie sub forma de tableta care sa inghite, fie sub forma de tableta
efervescenta.

Galantamina – este folosit pentru formele usoare sau moderate de Alzheimer si se regaseste sub forma
de tableta sau sub forma lichida.

Rivastigamina – folosita pentru tratarea formelor usoare sau moderate de Alzheimer, rivastigamina se
regaseste sub forma de capsule, in stare lichida sau sub forma de plasture.

O alta categorie de medicamente este cea alcatuita din medicamentele care echilibreaza productia
glutamatului, substanta neurotransmitatoare din creier care joaca un rol important in mentinerea memoriei
si in stimularea capacitatii de invatare. Celulele din creierul persoanelor cu Alzheimer secreta prea mult
glutamat, iar medicamentele precum memantina mentine nivelul de glutaman echilibrat. Asadar, aceste
medicamente imbunatatesc modul in care creierul functioneaza, avand un impact pozitiv asupra calitatii
vietii pacientului bolnav. Aceste medicamente au rezultate si mai bune daca sunt luate in combinatie cu
cele enumerate mai sus. Printre reactiile adverse ale acestui tip de medicament se afla: oboseala, ameteli,
confuzie, constipatie si dureri de cap.

Pe langa medicamentele pentru tratarea Alzheimer, medicul poate prescrie si tratament medicamentos
pentru tratarea problemelor de sanatate ce apar odata cu aceasta afectiune: depresia, insomnia,
problemele comportamentale, agitatia si agresivitatea.