Influenta responsabilitatii percepute si a caracteristicilor persomnalitatii

asupra reactiilor emotional comporatmentaleale bolnavilor de SIDA

Giesel Steins,Bernard Weiner.Jurnalul psihologiei sociale. Washington : Aug

1999.Vol.139.Iss.4,p.487-495(9pp.)

In prezentul studiu s-au examinat efectele personalitatii si responsabilitatii

tintei in conditiile afectarii comportamentului si emotiilor, determinand impactul
variabilelor asupra reactiilor emotionale si dorintei subiectilor de ajuta
tinta(bolnavul de SIDA).Un total de 134 nemti si 171 americani au primit informatii
despre nivelul de responsabilitate(scazut,mediu sau inalt) al unei persoane infectate
cu HIV, informatiidespre personalitatea tintei(pozitiv sau negativ) si modul de
transmitere al virusului(ac vs. Sex neprotejat).
S-a investigat influenta caracteristicilor personalitatii si modurile de
transmitere ale virusului HIV asupra reactiilor emotionale(semne de manie sau mila)
si comportamentale(ex.vointa de a ajuta) ale celorlalti fata de infestati.Numeroase
studii empirice au aratat ca perceptia asupra responsabilitatii pentru un eveniment
are implicatii pentru emotiile si comportamentul celuilalt fata de cel infestat.
Cercetatorii au gasit reactii disperate catre oamenii infectati prin diferite moduri
de transmitere :oamenii care au fost infectati folosind droguri cu acuri
comune(oamenii o considera in general drept situatie controlabila) au starnit mult
mai multa manie si mai putina mila decat oamenii care au fost infectati ca urmare a
unei rezerve de sange contaminate(Graham,Weiner,Giuliano&Williams,1993).Astfel
modul de transmitere al virusului este confundat cu informatia implicita despre
personalitatea tintei,care mai apoi este confundata cu informatia implicita despre
personalitatea tintei,care este mai apoi confundata cu personalitatea perceputa si vice
versa.
Dooley(1996) a pus oamenii sa-si imagineze un scenariu in care un prieten
apropiat ar fi infectat cu hiv.El a gasit support total pentru legatura intre
responsabilitate,emotie si dorinta de a ajuta,desi legatura dintre manie si ajutorare a
scazut.Hymel,Wagner si Butler(1990) au aratat ca personalitatea tintei influenteaza
emotii(ex.manie si mila) si responsabilitatea perceputa a tintei pentru un rezultat
negativ.Indiferent de varsta,sex sau stare sociala,oamenii si-au variat interpretarile
asupra comprtamentului ca fiind functie a afectiunii lor catre actor(placut vs.
neplacut) si comportamentul lor(pozitiv vs. Negativ).
Metoda :Un total de 305 studenti(124 barbati si 181 femei) s-au oferit sa
participe.Ei au raspuns la un chestionar scurt in timp ce asteptau sa inceapa
urmatorul curs.Setul american a fost compus din 171 de studenti de la universitatea
di California,Los Angeles.Media de varsta a fost 222 ani.Setul german a fost compus
din 134 de studenti de la universitatea Bielefeld in Westphalia.Media lor de varsta a
fost 26.8 ani.
Design :Am folosit ca plan factorial 2x2x3x2.Factori au fost
societatea(americana vs. germana).Informatii despre personalitatea tintei(negative
sau pozitiva),nivelul de responsabilitate al tintei pentru infectia
HIV(scazut,mediu,inalt) si modul de transmitere al virusului(ac sau sex neprotejat).
Material :
Participantii au citit o scurta introducere in care li s-a explicat ca studiul
examineaza perceptia unei persoane si ei au trebuit sa-si imagineze o persoana cat
mai real posibil.
Informatii despre persoana(notate cu KC)au fost introduse ca fiind negative sau
pozitive.Un KC negativ a fost descris ca incluzand acte criminale in ultimii 10
ani(ex.tinta a jefuit un supermarket si a amenintat casierita cu o arma).Dupa
eliberare tinta se manifesta tot antisocial.Tinta cu KC pozitiva a fost prezentata ca o
persoana care a fost angajata intr-o sumedenie de actiuni prosociale.
Participantii in categoria de responsabilitate scazuta,infectie prin ac,au citat ca
tinta,grav bolnava,a necesitat ingrijiri medicale si datorita neatentiei unei asistente a
fost injectat cu un ac infectat.Participantii in categoria responsabilitate
scazuta,infectie prin sex neprotejat,au descris tinta ca fiind heterosexuala ;cu toate
acestea partenerul tintei a fost infectata.Conditiile de responsabilitate ridicata erau
similare prin faptul ca tinta,constient si-a asumat anumite riscuri :a avut numerosi
parteneri heterosexuali ;a cunoscut consumatori de heroina si inceput sa si-o
injecteze cu ace contaminate.Conditiile de responsabilitate medie prin sex neprotejat
sunt redate de faptul ca tinta de obicei facea sex protejat dar s-a imbata la o petrecere
si a facut sex neprotejat.. si prin infectie cu ac contaminat,tinta trebuia sa ia un
medicament care impiedica judecata mentala si perceptuala.
Variabilele dependente :notand variabilele de la 1(deloc) la 7(foarte mult),s-a
verificat manipularea peronalitatii tintei folosind intrebarea « care este parerea ta
personala asupra tintei ? »,raspunsurile au variat de la 1(rau) la 7(foarte
bun).Responsabilitate manipulata a fost analizata folosind urmatoarele 3 intrebari :
1.Cat de controlabila a fost infectia tintei ?
2.Cat de responsabila este tinta pentru infectia sa cu HIV ?
3.Sunteti de acord ca tinta se face vinovata pentru infectie prin faptul ca nu a
respectat cateva reguli simple de prevenire ?
Pentru mila s-au introdus intrebarile :(a) Cata simpatie simtiti pentru tinta ?;
(b)Cata mila simtiti pentru tinta ?.Pentru manie :(a)Cata manie simtiti catre tinta ?;
(b)Cata iritare simtiti catre tinta ?.Pentru dorinta de a ajuta tinta s-au folosit 2
intrebari :(a) sa ne imaginam ca tinta este foarte bolnava si nu poate sa paraseasca
apartamentul,daca ati putea ajuta tinta cu mancare ati face-o ?;(b)imagineaza-ti ca in
orasul tau sunt multe oportunitati sa ajuti in mod activ oameni infectati cu HIV
strangand bani de la diferite institutii.ati participa la astfel de activitati pt a ajuta
tinta ?
Rezultate :
Am combinat responsabilitatea percepute,controlabilitatea perceputa si neglijenta
perceputa a regulilor de prevenire,intr-un singur index de responsabilitate
perceputa(a=.73).Cele 2 obiecte care masurau simpatia si mila au fost combinate
intr-un singur scor(r=.60’p<.001) precum si cele 2 obiecte care aratau dorinta
participantilor de a ajuta(r=.51,p<.001).Analiza variatiilor a aratat ca manipularile au
avut succes(Ms=3.09,5.09,5.97 pentru responsabilitatea scazuta,medie si
ridicata).F(2,281)=102.71,p<.001.Participantii au evaluat tinta cu un nivel scazut in
conditia de informatie negativa decat in conditia de informatie
pozitiva(Ms=2.42vs5.67),F(1.282)=579.4,p<.001.Modul de transmitere nu avut nici
un efect sistematic asupra variabilelor dependente.Corelarea n-a aratat diferente
semnificative intre societati si a aratat ca responsabilitatea perceputa a fost asociata
in mod negativ cu personaliatate perceputa(tab 1).Cu cat era mai responsabila tinta
cu atat participantii au evaluat-o ca fiind negativa.Cu cat tinta era mai negativa cu
atat responsabilitatea era mai mare,r(281)=-.18,p<.05.Am gasit si o corelare negativa
intre responsabilitatea perceputa a fost mai mare,mila,care afost cf preveziunilor
noastre,r(281)=-.38,p<.001.Cu cat responsabilitatea tintei crestea cu atat mila pentru
tinta scadea.Responsabilitatea perceputa a fost corelata in mod pozitiv cu
mania,r(281)=.21,p<.001.Cu cat tinta era mai responsabila pentru infectia sa,cu atat
mai multa manie au raportat participantii.Cucat responsabilitatea crestea,vointa
participantilor de a ajuta scadea,r(281)=.19,p<.01.Corelatiile dintre personalitatea
perceputa a tintei si mila,mania si dorinta de a ajuta au fost
semnificative.Personalitatea perceputa a fost corelata in mod pozitiv cu mila
r=.61,p<.001.Cu cat tinta avea personalitate pozitiva cu atat participantii au resimtit
mai multa mila.In adaos personalitatea a fost puternic asociata cu mania
r=-.35,p<.001.A fost si o puternica corelare intre personalitatea pozitiva a tintei si
dorinta participantilor de a ajuta r=.41,p<<.001.Avand corelatiile intre mila,manie si
ajutorare s-a descoperit ca mila era corelata pozitiv cu dorinta de a ajuta
r(281)=.51,p<.001.Corelatia intre manie si dorinta de a ajuta a fost negativa dar
scazuta,r(281)=-.14,p<.01.Toate aceste date au fost trimise la ecuatia structurala de
modelare (bentler&Wu,1995).Au fost incluse 3 cai pt verificarea teoriei lui
Weiner : ((beta)s=-.39 si .21) pt mila-manie-responsabilitate ;(beta=.51) pt mil-
dorinta de a ajuta si (beta=.02).Modelul structural s-a potrivit
datelor,chi^sup^(3,N=281)=21.13,CFI=.88.Dupa figura 2 legatura dintre
personalitate si mila a fost pozitiva(beta=.57),iar legatura dintre personalitatea
perceputa si manie a fost negativa(beta=-.32).