Respiratia

Respirația este un proces fiziologic fundamental prin care

organismele realizează un schimb de oxigen și dioxid de carbon cu
mediul înconjurător. O respirație completă include două faze
distincte: inspirație, adică preluarea aerului (gazelor) din mediul
înconjurător în organism, și expirație, prin care se elimină în afara
organismului aerul folosit (uzat). Prin respirație, oxigenul (O2) din
aerul inspirat ajunge la nivelul celulelor, iar dioxidul de carbon
(CO2) rezultat este eliminat prin intermediul expirației.

Toate organismele aerobe au nevoie de oxigen pentru a-și crea

energia prin respirație, prin metabolismul moleculelor bogate în
energie, precum glucoza. Pe Pământ există însă și organisme
anaerobe, ca de exemplu unele microorganisme din lacurile
subterane.

Din punct de vedere fiziologic și biochimic, se pot deosebi:

respirația externă și respirația internă (sau celulară).

Cuprins
1 Respirație externă
2 Respirație internă (celulară)
3 Bibliografie
4 Legături externe
5 Vezi și
Respirație externă
Se deosebesc următoarele tipuri:

Respirație cutanată: schimbul de gaze are loc la nivelul suprafeței

corpului (piele (anatomie)). Dacă prin arsuri sau acoperirea pielii
cu substanțe nepermițătoare trecerii aerului se anihilează 30% din
suprafața pielii, se creează o situație gravă pentru viață, iar la 50%
moartea este aproape inevitabilă
Respirație branhială: schimbul de gaze se efectuează prin
intermediul branhiilor. Apare la pești.
Respirație traheeală, în cazul insectelor.
Respirație pulmonară: apare în cazul mamiferelor și păsărilor.
Organul în cauză este plămânul, situat în cutia/cușca toracică, prin
care oxigenul din aerul inspirat este transmis sângelui din aparatul
circulator, iar dioxidul de carbon și acizii carbonici din sânge sunt
preluați de aerul de expirat, fiind eliminați.