Hemoragia digestiva superioara (HDS)

Definitie: Hemoragia digestiva superioara este sangerarea care are loc in esofag, stomac, duoden si jejunul proximal,
exteriorizandu-se in special prin varsaturi (hematemeza) si prin scaun (melena).
Sangele eliminat din stomac (hematemeza) este rosu, cu cheaguri, sau brun inchis, asemanator drojdiei de cafea, eventual
amestecat cu resturi alimentare.
Sangele eliminat prin intestin (melena) este negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive.

Etiologie:
1. Boli ale esofagului: varice esofagiene, ulcer peptic al esofagului, tumori maligne si benigne, sindromul Mallory-
Weiss, diverticul esofagian, hernie gastrica transhiatala, esofagita.
2. Boli ale stomacului si duodenului: ulcerul gastric si duodenal, ulcerul acut de stres, gastrite hemoragice, tumori
maligne si benigne ale stomacului si duodenului, varice gastrice, traumatisme.
3. Boli ale intestinului subtire pana la unghiul Treitz.
4. Hipertensiune portala de diverse cauze: ciroza hepatica, tromboza a venei porte.
5. Cauze generale:
- boli ale vaselor: hemangioame, telangiectazia Rendu Osler;
- boli de sange: sindroame hemoragice prin trombocitopenii, soc grav.
6. Boli ale organelor invecinate: sange inghitit (provenit din gura, faringe, epistaxis, hemoptizie) sau ruptura unui
anevrism, abces, tumori.

Simptomatologie:
- Hematemeza: varsaturi cu sange (proaspat digerat);
- Melena: scaun cu sange, negru ca pacura;
- Varsatura in “zat de pacura”;
- Paloare;
- Ameteli;
- Astenie;
- Slabiciune;
- Palpitatii;
- Lesin;
- Sete;
- Senzatie de gura uscata;
- Hipotensiune arteriala;
- Scaderea diurezei.

Conduita de urgenta:
- repaus strict la pat in decubit dorsal, fara perna;
- in hemoragiile masive – pozitia Trendelenburg, pentru mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare;
- se interzice orice efort fizic: acesta poate accentua hemoragia sau poate agrava tabloul clinic;
Asistenta medicala:
- va linisti bolnavii si apartinatorii, recomandandu-le calm si convingandu-i in acelasi timp de necesitatea
repausului;
Atentie! Aceasta masura terapeutica trebuie aplicata atat la domiciliul bolnavului, in timpul transportului catre spital, cat si
in spital. Repausul la pat dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea hemoragiei.
- va colecta intr-un vas sangele eliminat de bolnav si il va prezenta medicului;
- va curata gura bolnavului, cu capul asezat intr-o parte, fara sa deplaseze bolnavul.

Prevenirea socului hemoragic trebuie sa se faca imediat la orice esalon al asistentei medicale, fie ca este vorba de dispensar
comasat, dispensar policlinic sau camera de garda, spital.
Evolutia unei HDS fiind imprevizibila, se recomanda ca medicul care vede prima data bolnavul sa puna o perfuzie cu solutii
cristaloide, fie glucoza 5%, fie ser fiziologic.
Indicatia de transfuzie se face mai tarziu, la aprecierea medicului.
Bolnavul cu HDS trebuie in mod obligatoriu sa fie internat, tocmai pentru a evita evolutia fatala in caz de agravare a
hemoragiei, eventualitate care este imprevizibila.

Conduita de urgenta: Examinari de laborator:

- supravegherea functiilor vitale in hemoragiile masive se face din ora in ora.
La indicatia medicului:
- se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului, numarului hematiilor, hemoglobinei;
- se recolteaza scaunul pentru a-l trimte la laborator in vederea punerii in evidenta a sangelui din materiile
fecale: reactia Adler sau Gregersen;
- in cazuri grave (stari de soc) se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele de coagulare. In
clinicile mari se face si determinarea volumului sanguin cu metode izotopice.

Aplicarea masurilor terapeutice indicate de medic:

- asistenta medicala aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica;
- pregateste sange izogrup, izoRH si instaleaza transfuzia de sange;
- administreaza medicatia hemostatica (CaCl2, gluconat de calciu, vitaminele K, C, venostat, trombina,
adrenostazin);
- instaleaza perfuzie cu substituienti de volum: dextran;
In lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucozat, dar acestea au actiune mai slaba
pentru refacerea volemiei.
- pregateste si administreaza, in cazuri indicate, sedative (fenobarbital, diazepam) pentru calmarea starii de
agitatie;
- se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece hemoragia se opreste mai usor daca
stomacul este colabat. In plus, evacuarea stomacului oprind greturile si varsaturile, il pune in repaus si
favorizeaza hemostaza. Se controleaza daca sangerarea gastrica este activa in momentul examinarii. Se
determina cantitatea de sange pierduta intr-un interval de timp. Se apreciaza eficacitatea terapiei instituite.
- se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi (refrigeratie gastrica prin spalatura continua) cu apa de la
gheata.
Alimetatia:
- se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita si bucatele de gheata in
prima zi, eventual lapte rece in cantitati mici (20-30 ml) din ora in ora;
- in functie de evolutie, a doua zi de la sangerare sunt permise 12-14 mese, compuse din 150-200 ml lapte,
regim hidrozaharat;
- incepand cu a treia zi regimul se imbogateste, adaugandu-se supe mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri de
legume, budinci, creme, ou moale, carne slaba de vita sau pasare, legume fierte, ajungandu-se in cateva zile la
o ratie calorica de 1500-2000 calorii.

Particularitati terapeutice:
 Cand hemoragia este data de ruptura varicelor esofagiene, se introduc in esofag pentru 24-36 h, sonde speciale cu
balonas esofagian compresiv;
 Se recomanda evacuarea sangelui din intestin prin clisme, facandu-se apoi si spalatura intestinala (in special in
hemoragiile din ciroza hepatica, pentru prevenirea encefalopatiei portale) prin produsi azotati toxici;
 In gastritele hemoragice se administreaza pansamente gastrice amestecate cu trombina uscata sterila;
 In hemoragiile de orice sursa se administreaza o fiola de noratrinal / peroral, cu 60 ml ceai.