Gastrita-regim alimentar

Ai voie
- carne fiartă de pui, de vită sau de porc şi rasol de peşte,peste proaspta sau la
conserva
- făinoasele albe (paine de secara sau grau,eventual veche de o z i) şi
mămăliga, pe care trebuie să o fierbi foarte bine.
- Gris,arpacas,orez,fulgi ovaz,biscuiti
- brânză dulce de vaci, caş proaspăt,(vaca+oaie) lapte şi ouă fierte moi.
- supele de zarzavat strecurate şi piureurile sau sufleurile delegume, cum ar fi
dovlecei, cartofi ori morcovi.
- sucurile sau compoturile din fructe dulci,
- la desert poţi alege frişcă, budincă de făinoase sau prăjituri cu brânză de vaci.
- Zahărul trebuie consumat cu moderaţie, putând fi înlocuit cu miere.
- Uleiul vegetal, margarina nesărată şi untul proaspăt pot fi incluse în dietă.
- Legume fierte sau conservate-Sparanghel,morcovi,ciuperci, spanac,fasole,
cartof,mazare

Evită
-grăsimile şi condimentele
- pâinea proaspătă, mai ales dacă este caldă, paine multicereale ,produsele cu tarate
-carnea grasă sau afumată,
-pielea de pui,
-peştele gras,
-mezelurile,
-conservele,
-vânatul,
-tocăturile
-prăjelile.
-Legumele tari, bogate în celuloză, cum sunt ceapa, usturoiul, castraveţii, varza,
ardeiul, conopida, ţelina, ridichiile, fasolea , mazărea, gulii,porumb,vinete,linte,
praz,porumb
-murăturile, brânzeturile fermentate, sărate,afumate şi ouăle prăjite sau cele fierte
tari.
--Citricele
- nucile, migdalele, alunele sau fisticul,smochine,stafide,curmale
-Untura, slănina, untul sărat şi, în general, grăsimile prăjite,
- aluaturile dospite, bomboanele, prăjiturile de cofetărie,
-dulceaţa şi gemul
-limitează consumul de alcool şi de cafea.
- apa minerală
-băuturile prea reci sau prea fierbinţi.
Mănâncă puţin şi des!
-Alimentaţia în caz de gastrită presupune, în primul rând, consumul de alimente
uşoare, necondimentate şi cât mai naturale, fără aditivi.
-Prepară mâncarea doar prin fierbere sau la grătar.
-Pentru a evita încărcarea stomacului, este bine să mănânci puţin şi des (5-6 gustări
pe zi) şi să mesteci alimentele pe îndelete.
-Întotdeauna încearcă să iei masa într-un cadru liniştit, pentru că stresul îngreunează
digestia şi favorizează apariţia arsurilor şi a balonării.
Reguli aplicabile tuturor celor cu gastrită

1. evitarea consumului unui volum mare de alimente la o singură masă, care ar necesita un efort digestiv
suplimentar;
2. alimentele trebuie consumate într-o stare de linişte şi calm (se vor evita privitul la televizor, discuţiile
nearmonioase, tensionante);
3. este foarte importantă mestecarea îndelungă a fiecărei îmbucături. Se spune că alimentele solide trebuie
băute, iar cele lichide – mestecate. O cauză a apariţiei gastritei o constituie chiar masticaţia incompletă, fie
datorată unor probleme dentare, fie datorată grabei de a “înfuleca”. Acestea determină o muncă în plus din partea
stomacului, accentuând suferinţa;
4. se interzic fumatul, băuturile alcoolice (în special berea şi vinul alb, dar nu vă bucuraţi: nu înseamnă că restul
sunt mai sănătoase!);
5. se interzic atât condimentele agresive pentru stomac (piper, muştar, boia), murăturile, ceapa crudă şi usturoiul,
cât şi alimentele bogate în celuloză dură, ce agresează mecanic mucoasa gastrică (fasole boabe, mazăre, linte,
năut, bame, fructe cu coajă şi sâmburi, pâinea neagră – se prefera pâinea albă veche de o zi, de evitat şi pâinea
prăjită);
6. eliminarea excesului de sare şi zahăr (cu efecte iritante), cât şi a alimentelor cu aditivi sintetici (mai ales
aromatizanţii şi coloranţii), ce favorizează dezvoltarea bacteriei incriminate în apariţia gastritei, numită
Helicobacter pylori. Aditivii perturbă echilibrul întregului sistem digestiv, vulnerabilizându-l (ATENŢIE la acidul
benzoic - E210, galaţii de propil, octil, dodecil - E310-312, clorura de potasiu în cantitate mare - E508, talcul -
E553, taurina, zincul în exces);
7. alimentele trebuie să nu fie consumate la temperaturi extreme (prea reci, prea fierbinţi). Evacuarea stomacului
este mai rapidă (ceea ce este de dorit în cazul gastritei) atunci când alimentele au temperatura apropiată de cea
a corpului.
8. evitarea oricărui gust puternic care poate determina o secreţie mărită de suc gastric (acru, picant, prea dulce
sau prea sărat). Preferaţi în perioadele dureroase gusturile blânde.
Citeste mai multe despre Dieta în gastrită - Diete si cure - Mirabilys Magazin pe pagina www.mirabilys-magazin.ro
Medicul nutriţionist vă recomandă

Pentru a ajuta o trecere cât mai scurtă a alimentelor prin stomac, se vor consuma supe la începutul mesei, care
vor ajuta şi tranzitul mâncărurilor solide. Asocierea grăsimi-proteine (de exemplu sandwich cu brânză şi unt sau
cu mezeluri şi unt) încetineşte digestia.
E bine să reţinem că dulciurile administrate la sfârşitul meselor cresc durata evacuării gastrice, deci e bine să fie
consumate singure, între mese.
Pentru ca mâncarea să fie cât mai gustoasă, vom apela la condimente cât mai “inofensive” precum mărarul,
pătrunjelul, leuşteanul, coriandrul, turmericul şi feniculul (ultimele considerate de medicina indiană drept
condimente “reci”, care nu excită secreţiile digestive).
În primele două zile de la declanşarea crizelor, se preferă consumarea doar a lichidelor în cantitate limitată
(macerate de gălbenele, sunătoare, tătăneasă).
Se introduc treptat supe limpezi de zarzavat (doar zeama) în cantităţi mici, apoi orez fiert, în special orez basmati,
brânză de vaci, paste cu lapte, piureuri de legume gătite fără ulei, doar cu puţină sare. Se preferă repausul la pat,
culcat pe partea dreaptă – cu comprese calde pe abdomen. Acest regim de viaţă este bine să fie adoptat pentru o
perioadă de aproximativ o săptămână, ţinându-se cont ulterior de cele opt reguli menţionate anterior.
Fructele şi legumele sunt permise fie crude (doar ca suc proaspăt – mere, cireşe, pere, struguri, sfeclă roşie,
varză, cartofi), fie fierte sau coapte (compot de fructe, piureuri, budinci, sufleuri).