Carmen Valentinotti e profesoard la gcoala Waldorf din Trento.

Pe lAngl
Carmen Valentinotti
studii despre literatura pentru copii, a publicat poveqti cu tematjc5 de
Cr5ciun, dar qi alte poveqti.

Dedic aceastd carte tuturor celor care iubesc yovegtile

gi celui care mi-a dat curajul sd deschid sertarul
unde-mi ineam basmele...

PweffivGss#ss€fueee

*q& Distribugie exclusiva

*ffi,n www.LIBRANE.net
e-mail : info@librarie.net
flibrarie.net Telefon: 0351/ 139.9L5

Toate drepturile asupra acestei editii apartin Editurii Lizuka Educativ.

Toate chr[ile Editurii Lizuka Educativ sunt dedicate iubitului nostru fu - Mateiat
Si nepolelei noastre iubite - Ingrid.
 ;' '.'6nen NU'CifEEe '.eopilr
$i daci nu citesc copiii? Cisili sfaturi foarte utile cu privire la Cuprfms
asta ?n frumosul ,,Ca un roman" de Daniel Pennac, care vi po-
vestette, fEcindu-vl chiar gi si rideli, ce li se int6mplS micilor
cititori, ce-i distruge pe marii cititori, care sunt drepturile citito-
rului. Vi poveste;te, aproape induioqindu-vi, cum noi, adullii
care educim, suntem deseori greoi, aroganli, impunitori gi nu
prea inteligenli, cel pulin nepotrivili. Merita: cartea declari ci 5 Prefa!5
se vrea citite ca un roman ;i chiar aga se gi citette.
9 Prefag6 sau prospectul povegtilor vindecdtoare

Beruzffe deseru.ate 10 Studiul poveqtilor

Vreau si fac inci o mici precizare cu privire la benzile desenate. T2 Conginutul povegtrlor
Uneori, copiii nu citesc, dar ,,devoreazi" benzi desenate. Une- 15 Poveslea, ca o ,,c5l5torie"
ori, degi copiii citeau inifial cArli, mai apoi au inceput si prefere 15 Sd-iajutim pe copii prin povegti
benzile desenate. Cum aia? Mie mi se pare ci a citi o bandi de-
senate este foarte comod: nicio descriere (uneori atat de lungi gi POVE9fl
plictisitoare); nicio caracteriza re a personajului, nici exterioari
c\ Simion 5i ckntecul magic
(imaginile sunt descarnate, de cele mai multe ori nu prea fru-
moase) gi cu atit mai pugin interioare. Sentimentele gi faptele
31 Onulelul cu toAne
sunt exprimate prin dialoguri rapide, succinte, am putea spune, 36 Satul de Ve nalul ndrii
sA race, 4I Fetila fluturilor
A;adar, a se intoarce la cirli, care cer o mai mare mobilitate a 45 Flautul de aur
imaginagiei, pare dificil: devin lenegi, fantezia devine lenegi. gi
q) CdlululCoamd de Argint
la acea v6rsti e chiar picat! 55 Bila de aur
Totuti,;tiu foarte bine cI a evalua tot ceea ce li se propune co- 62 Poveste de yrimdvard
piilorinainte de a le fi oferit e obositor, greu. E chiar greu si spui 67 Intuarcerea prinlului
nu... gi ne Sade riu, ca unor b5trdni ursuzil 72 Girgdrisa Si omida
79 Chioceii
B3 Micul lesdtor
89 O yoveste,.. de groazd
93 Povestea zhnei Margoria
101 Palatul misterios
109 Pdrul regelui loan
114 Vorbele Vrinlului

158 Postfale
CuDrins t69
 120 Crdciunul Magdalenei
126 Carlo, grddinarul
I32 Phrgul cel mic
L40 Pazniculcomorii
144 Ciani, chryaciul

POSTFATA

15L C6rgile pentru copii

ffit CAnd a ap6rut cuvAnrul scris
152 Mesajele care ffebuie transmise unui copil
154 CAnd copiii cresc: imporunga cSrgilor
I59 C54i ,,calde" gi cilrg ,,recl'
l.6L Dezvolhrea copilului: clrgi care rSspund
la intreb6rile sale
1,67 Pentru a concluziona

170 Cuprins
 $9m9ees
p€ e&eaEeeesg magBe

Aceastd flveste s-a ndscut fentru un coVil care treceA Vrintr-un mo-
mcnt foarte dificil. $i voud vi s-a inrknplar sd vd aflali in situalii in
care sd nu reugisi deloc sd vfi faceli inleleSi 5i sd avegi senzagia oribila
cd vesi zice cevA care sigur va fi interVretat gregit sau va f Vrost inleles.
lmaginasi-vd cknd li se intimVld ydrinlilor care suilt Ve Vunctul de a
se desVdrli sau yrofesorilor care nu reu$esc sd nu se bhrfeascd unul Ve
altul...Ce bine cd nu ne-am gdsit niciodatd fn aSa necaz!
lnaginasi-vfr tnsd cd aceastd incaVacitate nebuneascd de a se face
inseles este exVerienla cotidiand a unui coyil obligat sd resVire aceastd
atmosferd de ,,turn Babel". Nu ayi simli o dorinld Vuternicd de a-l
incuraf a, de a-i sVune cd se va termina curhnd, cd uneori oamenii sunt
ca vrdjisi pi nu se nai inleleg dar Vknd la urmd gdsesc o solulie? Nu
ali simgi o dorinld incredibild de a-l imbrdgisa Ve ritmul unei yoezii Si
deaJ face, Voate, sd rildd un Vic de belelele altcuiva?
Eu am fdcut-o cu fovestea fe care 1/-o frofun in continuare, care a
fost foarte iubitd de mulgi coyii.lnleleVtul Simion, care e lrltdgonistul,
gdseSte solulia la yrobleme in arta cea mai sociald care existd: cantoul,
muzica.
Secretul ca un mesaj sfr alungd direct la inind std gi in a nu-l face
prea exVlicit, prea direct; de obicei, inima nu face asta, intelectul e cel
care simte nevoia.

Simion gi cintecul magic 25

 Tli" zori gi pAnS-n sear5, un rege qi-o regini,
Jt-/iEi duceau traiuifericigi, in lumind,
orele treceau in bucurie,
in toat5 lara era armonie.
PAnS-ntr-o trist5 zi, cAnd un vr5jitor r5u
arunc5 peste ei tenebros, blestemul s5u.
RidicAndu-qi bragele in manda-i intunecati,
a blestemag din palag lumea toat5.
,,Din acest momenl castelul e fermecat,
infricoq5toare magie pe el am aruncat,
intAi suveranul, qi-n hecarezi,
blestemul meu pe cineva va lovi.
Propozigii incurcate pe gur5 vegi scoate,
nimeni nu va-ngelege, va fi peste poate.
Din haosul Ssta doar belele vor ieqi,
iar bucuria departe de voi va fugil"
Cuvintele magului in vAnt s-au risipig
in timp ce regatul dormea linigtit.
Soarele a sosit gi pe top i-a vezit,
p5slrelele s-au pus, ca de obicei, pe ciripit.
Regele a$tepta lumea in salon
gi de blestem nu aflase inc5 niciun om.
Diminea;a inu5 mai intAi un orSgean
cu tot respectul il salutb pe suveran:
,,Fabrizio, fiul meu, ar presta serviciu
in Garda RegalS, n-ar fi un supliciu.
E-un soldat loial qi tare generos,
va fi mereu puternic qi foarte curajosl"
25 Povetti
l{egele, sur6zAnd qi binevoitor
rbspunse bl6nd ... dar nu prea gr5itor:
,,M5m5liga a stricat intr-adev5r plimbdrile
sus pentru prin, ale noastre-s g5urile!
Dar eu poate mergem mAncagi cbrgoaie
asudau pieue adjective burtoaiel"
,,Maiestate, ce zicep? Nu ingeleg nimic",
zise or5qeanui, acum inm5rmurit.
$i regele cel calm r6spunse surAzAnd:
,,Bretele de frigcS se storc in curAndl"
OrXqeanul plecX fruntea, complet dezam5git
qi pleci inceg cam nedumerit...
Intr5 o b5bu$ bXtrAnX inc5rungiti,
gi
s5-i aducS un dar, de-asta era venit5.
,,Maiestate, penffu picioarele voastre regale
v-am cusut o pereche de ghete noi, ideale;
am venit pAn-aici sI vi le dSruiesc
c un cadou de-a dreptul imp5r5tescl"
SurAzAnd mulgumig regele o privi
gi urmltoare a frazb cu bundtate gr5i:
,,Matrice cu piulige spuml voiau
darin jur qi deasupra, trombon pene cbdeau!"
lj5trAna, uimiti, capul qiJ scutur5,
qt nedumerit5, din salon plec5.
"freceau
orele gi deja se auzea
c5 vorbele regelui nimeni nu Ie pricepea.
CAte unul $optea, in secret, la palat
cb regele, poate, la cap s-a sfficat.
l)ar regina a fost cea care a-ngeles c5, de fapt
sc aflau in faEa unui mister intunecat.
Simion $i cAntecul magic 27
La ora prAnzului, inainte de-a m6nca
avu ocazia s-audd ce zicea.
,BunX ziua, sopul meu, vE vid fericirl
Dar spunegi, vH rog, ce s-a auzit?"
,,Dac5 mergeau pisicile cu toba mai mulg
o unghie degi uneori a coborAtl"
Uimiti, chiar qocat5, regina a considerat
cI nu-i de ingeles, aqa c-a reluat:
,Ce cuvinte ciudate, dragul meu domn,
repetaF discursul, facegi-mi un favor!"
SurAz6nd blAnd, dar un pic mirat
reped reginei, a$a cum 1-a rugat:
,,M6ncAnd !estoase dezleg geografia
ei bine sfingi zei tr5iascl excursia!"
Regina se ridicd g:pAnd qi plAngAnd
fiindch nu poate pricepe ce s-o fi-ntAmpldnd.
,Ajutor, venipi, nu qtiu ce a pEgig
dar e clar cI regele s-a imbolnlvitl"
Cu sufletul la gur5, medicul a sosit:
,,Maiestate, ce este? V-agi imbolndvit?"
,,Merg mAndre degetele" , r5spunse regele mieros,
,,cu totul in vegminte, de ce nu un miros?"
Medicul atunci cl5tin5 din cap.
,,Nu-ngeleg nimic!" afirmd mirat.
,,Pentru aceasti problem5 n-am nicio solupe
Pe bunul Simion sbJ invit5m la o discugie."
Simion era qtiut de foarte mulgi ani
pentru sFaturile bune date unor suverani.
Cunoqtea limbile, istorie gi qtiinga;
28 Povetti
avca inima bun5, ribdare gi cuviingE.
l)e iubire, rbzboi sau pace intrebat
s-a ar5tatintotdeauna a fi calificat.
L-au adus agadar la rege in iatac
ca sX il asculte gi s5-i dea un sfat.
,,Maiestate, mi-au zis ch v-agi imbolnlvit
Ei srranii cuvinte astizi agi rostit."
,,1'Srunjel lAng5 cafea, bot pitit la mare" ,
ii rhspunse el, rAzind la-ntrebare.
,,Vorbirea regelui s-a amestecat!"
clecreti Simion, un pic neconsolat.
,ifrebuie sl punem totul iar la loc
qi-aga vom invinge blestemul pe loc.
l)ar cine-o poate face, nu gtiu sb vi zic.
Ca sI mE gAndesc, ml retrag un pic!"
O liniqte neagrl peste castel s-a lSsat
pe cAnd Simion p5rea tare-ngAndurat....
ZIIeIe teceau, gi-un pic cAte un pic
Din vorbele lumii, nu s-a mai inpeles nimic.
I'An5-ntr-o dimineagS, cAnd lAng5 gAgnitoare
Simion se intAlni cu doamna inv5gStoare.
CAnta o poveste ce de spre viagl vorbea
qi orice copil in jurul ei dansa.
Simion asculta gi privea incAntat.
GAndea: ,,De data asta ceva nou am aflat".
,,Doamna inv515toare, avem de reparat
un mare necaz ce,Vorbirii, i s-a-ntAmplat.
Cuvinte confuze gi de neingeles
acum din gura tuturor ies.
Simion gi cdntecul magic 29
Totul e greqig totu-i dezordonat
trebuie ajutat r egele disp erat l" SmesEegEEE s€8, E*ems
,,Cunosc de ani intregi o singuri magie
e foarte pregioasS, ii spune nmelodie,.
DacX lumea nu se mai poate ingelege vorbind
( .'irrc
potinvdp acum sd se-mpace, cAntAnd. Vetrece timV aldturi de coVii va fi avut, fdrd indoiald, ocazia sfr
,,t (,nfruftte cu faimoasele t7ane, sAu cu tantrumurile. $ide chte ori am
SX compunem acum cu togii un cor
tmiit, eu direct, dar Si de la coyii sau de la algi paringi, cd era ca pi cum
qi cAntecul ne vine iute-n ajutor.
Regele qi regina fac do, re, re, mi, fa
r t'v(t tt'tdi
f
Vuternic decht ei ar intervenit ca sd frovlace dcest bucluc...
li,ttii o imagine!)
$i curtea, dupl ei, sol, mi, la, la, la!
t ,'hinr dintr-o astfel de situalie s-a ndscut ?lvestea OnuleSului cu tla-
tt(', m intenlia de a da vina un
Problemele mari ca prin vrajb dispar Vic Si Ve altcineva pi in acelasi tiny de
tr ,r1dsi un mod sd intreruV ,,scena'i sd ies victorioasd din /uVtd, salvknd
cAnt6nd impreunS, din nou fericigi par!
t0t ce se Voate salva: resyectul de sine al coViilor, reactit adullilor 5i...
Drag5 Simioane, de-asu e nevoie
t hiar Ve insugi omulegul cu toane.
de veselia unui frumos cAntecel de voie.
t\cest Versonaj ne-a afutat de dtAtea ori sd ne regdsim zhmbetul Si
Din zori qi pAni-n sear5, daci vor, sb cAnte
linistea!
tegele, regina gi intreaga curtel
inti amintesc de un eVisod fetrecut cu unul dintre coViii nei,.. duVd
in cAnure-orice se poate spune mai uqor
o l,oacdnd uriasd ne-am afucat amhndoi sfr-l alungdm cu prosopul
qi top se-ngeleg parc5 mai cu spor.
ic bucdtdrie ye omulegul cu tzane fe care, Ve cuvkntul meu... chiar
il vedeant! inVreund l-am gonit din casa noastrd Si an asteVtat cu
$i incb ceva qi mai important incredere Vrima furtund de vafi, intocmai ca tn Vovestea de mai jos...
muzici qi cAntece avem de c5utat.
$i orice intAlnire rrebuie fructificatl
cSci viaga din plin merith c6ntat5..."

$i degi povestea aici s-a incheiat,

acum vorbitul e ca qi reparat!
I fost odatS un omulep tare urAt, cu faga intunecati qi zb6rcit5,
-/ \care umbla pe suhzi cu privirea in jos, coco$at de greutatea
unui sac mare. Mergea unde-l duceau pagii qi strSbitea fiecare
stradS, mormSind qi bombSnind, bombinind qi morm5ind... CA-
teodatS, sacul de pe spatele lui ghebos se migca, de parcS ar fi
avutinbuntru o pisicE sllbaticE sau vreun alt animal captrv... dar
omulegul mergea, bombbnind qi mormhind, mormlind qi bom:
bSnin d.

30 Povefti
Omuletrul cu toane 3r
 Oare ce se afla in sacul acela atAt de greu? Agi vrea sI qtip?
Erau toate toanele din lume!$i omulegul acela le ducea peste tor
pe undeJ purtau paqii. Da, chiar aqa f5ceal
Mergea qi tot mergea (bomb5nind qi mormbind ) pAnS cAnd aiun -
gea pe lAng5 casele oamenilor. PIqea tiptil qi cAnd zilrea vreo fe-
reasff5 deschisX sau mXcar o uqI crbpatS, se apropia, apoi iipea
sacul de fereastrS sau de uq5, il deschidea incet, doar un pic qi...
lSsa sI iasi cAte o toan5, apoi inchidea repede sacul gi stitea un
pic ascuns, sI priveascS. $i ce vedea? in casele unde inainte co-
piii stiteau liniqtip cu juciriile sau fdcAndu-gi temele, mamele in
bucStbrie sau cosAndin fotoliu, tagii ocupagi sb repare ceva sau sd
citeasch o carte... seintAmplau dintr-o dath lucruri ciudate.
Copiii incepeau sd ppe sau sb arunce lucruri pe jos, alteori stricau
ceva sau chiar cAte un cuvAnt urAt ieqea din gurigele lor. Obrajii
lor se colorau intr-un ro$u un pic boln5vicios, ca gi cum ar fi avut
febr5.
Dar nu se sfArgea aici: mamele incepeau s5-i certe, iar in ttmpul
Ssta se ardea gemul pe careJ aveau pe foc...
Sau le cddea acul qi nuJ mai gbseau qi atunci interyeneau upi qi
uneori se l5sa cu scatoalce. Cineva incepea sd ppe, copiii plAn-
geau, mamele urlau, ug.ii iqi fSceau vocea auziti, pisicile se ffe-
zeau qi displreau neobservate din camer5...
IatE c5 in cas5 intraser5 toanele. Copiii deveniserl insuporubili,
mamele cam triste, tagji nervogi, gi apoi mamele deveneau insu-
portabile, copiii nervoqi, iar tagri cam triqti, penffu ca la sfArgit
copiii sb fie cam uiqn, tagii insuportabili qi mamele nervoase.
$i toate astea se int6mplau din cauza omuleplui antipatic care
umbla prin lume cSrAnd in spate sacul lui incredibil!
Dar povestea nu se stArqeqte aici! inu-o zi frumoas5, pe cAnd
omule;ul urca pe o c5rare abrupth, incovoiat sub greutatea sacu-
lui sbu, ii apdru dintr-odatH in cale o silueti inaltE qi luminoasS,
de o frumusege nemaiintAlnitS.
Era un inger minunat, cu o privire seninS, dar severS, ce purta
veqminte scAntei etoare.
32 Povetti
r )rrrulelul igi apSrb ochii ca qi cum s-ar fi uitat la soare, ca sb nu
Irt'orbit, se sperie gi qi-ar fi luat tilp5giga de bundvoie, ascun-
.';rrrdu-se in sparele unui trunchi noduros. Dar ingerul il inueb5:
"t ,irrc e$ti, tu, creaturi chinuitS? Ce duci in sacul 51a care-;i in-
, lr,;ric spinarea?"
,,liu sunt doar un omuleg," fu rispunsul, ,,iarin sacul meu, eh, in
:,;r, u1 meu, sunl... sunl toate toanele lumii..."
,l;r unde 1e duci cu atAta stridanie?" inueb5 ingerul mai apoi.
,,1.r: duc in casele oamenilor, unde reugesc s5 le fac sX intre, iar
,rpoi rbm6n acolo s5 privesc spectacolul certurilor, al incSierSrilor,
rl lipetelor qi al plSnsete\or..." rEspunse omulegul privind in jos,
,lrrl cu un zAmbet batjocoritor intip5rit pe fa;a-i zbArcitl.
,,(.cea ce faci e r5u!" strigS ingerul ferm. Apoi scoase o enormb
r;;rbie luminoasd pe care o pnea in teac5 qi gl5sui din nou:
,'i1r ordon sX-mi dai sacul, omuleg nenorocit! Eu te voi elibera de
lll(:utate qi tu va trebui s5 pleci departe, ca sb nu te ajungl mAnia
1 spada meal"
r lrnulegul se gAndi sX fug5, dar iqi d5du seama c5 ingerul vorbea
scrios: sabia lui luminoasi arunca fl5c5ri, aqa c5, infricogat, iqi
;rrunc5 jos sacul noduros qi o lu5 la sbn5toasa.Acum cX sclpase
,lc greutate, putea fugi ca vAntul gi ca gAndul qi curAnd dispSru
rlrrpS ultrmele tuFiquri de pe chrare.
ingerul igi puse sabia la loc. Se aplecS qi 1u5 cu grijS sacul cel mare.
Se asigurd cX este bine inchis qi apoi se ridicS in zbor spre cerul
albasrru. in bragele lui, sacul p5rea ugor ca un fulg.
ingerul se opri apoi pe un nor alb, mare qi pufos, deschise sacul
qiil goli.
t)acE ap fi fosr acolo, ap fi pututvedea acel nor frumos de iunie,
clevenind, din alb ce era, int6i gri, apoi din ce in ce mai intune-
cat gi mai umflat, pAnE cAnd ajunse aproape negru, negru-violet.
foanele dinluntrul lui incepuri sX se agite qi, in scurt rimp, in5-
unuu incepu o adevXratl b5tilie, care culmin5 cu o furtunb vio-
lent5. Tunete qi fulgere cuprinseserh seninul cer de var5, fulgere
unul dupb altul qi tr5snete ce plreau rlcnete de uriaqi...
omulelul cu toane 33
lnu -un sfArgit veni qi ploaia, o ploaie proasp5ti gi abundentS, care
,,( ) inv5g5m", i-au rbspuns piticii stejarilor in cor, qi pe cAnd
sl1 te
spHlS totul, cur5gi aerul, improsphti pbmAntul, sp5lS roanele gi-i
rilrulrcau asta, pe chipul celui care cAndva fusese omulepul toane-
redere norului albeaga. P5sSrelele incepurl s5 cAnte din nou, cu
lot nphru zAmbetul.
penele de pe capete strilucind de piclturi proaspete. Liniqtea re-
veni curAnd, copiii ieqird din case cu mingea gi cu bicicletele, iar
mamele deschiserh feresuele ca sb intindl rufele...
lngerul, pe un nor de mai sus, z6mbea mulgumit.

$i omulegul cel urAt?

A, el! S-a infricogat tare in ziua aceea gi nu s-a oprit din goand
p6n5 cAnd nu a ajuns tocmai pe malul mSriilAcolo, pe o plajd
insorit5 gi pustre, a gdsit o bircuga abandonati. FXrb a cugeta prea
mulg a sirit inauntru qi a vAslit repede, pdnl a traversat toatl
marea, cAt de mare era, cu inima tremurAndu-i de fricla, dar poate
gi cu un pic de regret...

Pe celSlalr garm al mSrii a ciuut un loc retras, la picioarele unui

arbore maiestuos qi, obosit tare, a adormit.
Dupl cAteva ore s-a ffezit inconjurat de mulfl omulegi intocmai
ca el, dar cu fegele un pic mai pugin inrunecate, cu blrbi lungi gi
ochi veseli.
,,Cine eqti?" a intrebat unul din ei.
,,Sunt doar un omuleg" a dat ei rdspunsul obiqnuit.
,,$i care e sarcina ta?" a intrebat alrul.
,,Nu mai am nicio sarcin5." a zis el.
,,Noi avem, acum, o sarcind importantS." i-a spus un al treilea.
,,Suntem piticii stejarilor gi incS nu am terminar curbpenia genera-
l5 a rbd5cinilor, ci deja vine timpul ghindelor... e mult de treab5
aici, la noi. Dacd vrei, ne pogi a1uta."
,,O sH incerc", a rHspuns omulepul, qi simp cX inima incetase s5-i
mar batd nebuneqte. ,,O si incerc, dacb m5 invSgagi", a spus in
continuare, iar in timp ce vorbea, pe f.atp lui urAt5 apiru un zAm-
bet gi cAteva riduri disp5rurS.

14 Povetti
omulelul cu toane 35