Studiul pendulului

gravitational

Profesor coordinator: Modreanu

Mihai
Elev: Stratan Elena
Clasa: 11 H
 Studiul pendulului
gravitational

1.Materiale utilizate:
 Flacon cilindric din plastic, cu capac
 Fir ideal (fir de aţã)
 Monede
 Cronometru

Structura pendulului:
a) Structura pendulului va fi realizatã folosind un flacon
cilindric din plastic;
b) De capacul flaconului, perforat în prealabil, va fi ataşat firul
ideal, înodat la capã t;
c) Se vor introduce de-asemenea în flacon, pentru început,
una sau douã monede de 10 bani\ 50 de bani;
d) Pendulul realizat va fi suspendat, cu ajutorul unui cui, de
tocul uşii;
 e) Astfel realizat şi poziţionat pendulul, vom începe studiul
acestuia.

2) Mãsurarea perioadei
micilor oscilatii pentru o
lungime fixatã a pendulului:
 Calculul pt.T mediu în cazul unei lungimi l = 35 cm = 0,35 m :

l 0,35
T́ = 2π × √ g
→ T́ = 2× 3,14 × √ 9,8 = 1,174

 Se constituie 10 determinã ri şi se calculeazã media acestora

pentru a-l afla pe T.

l = 0,35 m; folosind 2 monede:

T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 T10
1,14 s 1,12 s 1,32 s 1,18 s 1,14 s 1,23 s 1,17 s 1,19 s 1,21 s 1,22 s

10,7
Media aritmeticã : T= 10 = 1,07 s

 Compararea lui T́ cu T calculat anterior :

 1, 17 ¿ 1,07 (se observa o diferenţã minorã )

3) Mentinerea lui l const. ¿

Schimbarea numarului
monedelor din flacon:
 Menţinâ nd l = 0,35 m, se va schimba numã rul monedelor din
flacon şi se va repeat mã surarea lui T.

1 monedã – T1 1,18 s
2 monede – T2 1,17 s
3 monede – T3 1,20 s
4 monede – T4 1,19 s
5 monede – T5 1,16 s
6 monede – T6 1,12 s
7 monede – T7 1,18 s
8 monede – T8 1,15 s
9 monede – T9 1,13 s
10 monede – T10 1,12 s
11,6
Media aritmeticã : T = 10 = 1,16 s

 Concluzie: Se observã cã T calculat în cazul majorã rii

numã rului de monede din flacon este foarte apropiat de T
 calculat la punctul 2 ( diferenţa fiind de 0,09s ), iar în
comparaţie cu T mediu, diferenţa fiind aproape insesizabilã
(0,01 s). Astfel se poate deduce cã greutatea nu influenţeazã
perioada în care pendulul realizeazã o oscilaţie completã .

4) Calculul valorii lui g:

 Folosind lungimile l1 l2 l3 l4 l5 l6 l7 l8 l9 l10 şi mã surâ nd
perioadele T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 T10 sã se prezinte
procedeul prin care se poate calcula valoarea lui g. (procedeu
grafic)

T1 , T2 , ……… T8 ,T9 ,T10

l1 = 0,35 m 1,16 s
l2 = 0,40 m 1,24 s
l3 = 0,45 m 1,27 s
l4 = 0,50 m 1,29 s
l5 = 0,55 m 1,32 s
l6 = 0,60 m 1,55 s
l7 = 0,65 m 1,57 s
l8 = 0,70m 1,59 s
l9 = 0,75 m 1,69 s
l10 = 0,80 m 1,73 s

 Se vor folosi formulele de calcul:

l T2 l
1. T́ = 2π
g
×
√ g
→
4 π2 = g

2. l= 4 π2
× T2

3. g = 4π 2
× tg α
5) Considerarea lui l = const.
 Considerâ nd l = const. şi deviaţia unghiularã iniţialã de
aproximativ 30° (amplitudinea unghiularã ), sã se
urmã reascã modificarea valorilor deviaţiilor maxime
ulterioare.
 Ce concluzie se poate desprinde din aceastã observaţie?

Concluzie: în timpul mişcã rii oscilatorii, datoritã forţei de

frecare cu aerul, pendulul pierde energie mecanicã ,
amplitudinea şi deviaţia unghiularã scade, astfel ajungâ nd la
stingerea treptatã a oscilaţiilor.

6) Surse de erori
experimentale:
 Imprecizia aparatelor de mã surat
 Aproximarea mã surã torilor şi a valorilor numerice obţinute

Bibliografie:
 Manualul de fizicã , clasa a XI-a, editura All, pg.6