B randul de oraş - id en titate, p oziţion are şi im agine

Studiu de caz: oraşul B raşov

A na Isp a s
D e n isa - G eo rg ia n a B ob oc
A n d reea - G ab riela M arica
G eorge - B o g d a n N ă stă so iu
C ristin a - V icto ria V ijoli
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor
Universitatea Transilvania din Braşov

R ezu m at: Prezenta lucrare şi-a propus să identifice, printr-o cercetare de marketing realizată în rândul
tinerilor braşoveni, dacă actualul brand al oraşului Braşov este cunoscut, care este imaginea pe care
tinerii locuitori ai Braşovului o au despre oraşul lor şi care sunt cele mai potrivite metode de promovare
a acestuia. Obiectivul final al lucrării constă în formularea unor propuneri de îmbunătăţire a actualului
brand pentru crearea unei imagini unitare şi coerente, precum şi pentru creşterea notorietăţii Braşovului
în rândul turiştilor prin utilizarea reţelelor sociale şi serviciilor web.

C uvinte cheie: brand de oraş, Braşov, promovarea destinaţiei turistice, turism

C lasificarea JEL: M37

In tr o d u ce re P re z e n ta lucrare debutează cu p a rte a lu crării conţine concluzii­

în fiecare zi, oam enii din în ­
tre a g a lum e iau decizii cu p ri­
vire la u rm ăto a rea destinaţie,
p en tru vacanţele sau studiile lor.
C onştient sau inconştient, percep­
ţiile avute asu p ra unor d estinaţii
vor in flu en ţa decizia lu a tă de a s t­
fel de persoane. P rin crearea unui
b ra n d puternic, o destinaţie tu ­
ristic ă poate influenţa percepţia
u n u i public global activ, câştigând
n o to rietate şi in tere s din p arte a
potenţialilor tu riş ti (Pike, 2005).
B ran d u rile de oraşe su n t strateg ii
care au scopul de a schim ba im a­
ginea oraşului, rep rezen tân d un
in stru m e n t eficient p en tru mo­
d ern izarea şi dezvoltarea oraşului
(C reţu, 2010). în societatea de as­
tăzi, în cadrul căreia există din ce
în ce m ai m u lţi consum atori care
s u n t utilizatori de in tern e t, cre­
a re a unei id e n tită ţi com petitive
p e n tru o d estin aţie tu ristic ă este
foarte im p o rtan tă, ia r in teg ra rea
u n ei strateg ii de prom ovare şi în
m ediul online este esenţială.
câteva aspecte teoretice şi m eto­
dologice privind bran d u l de oraş,
aşa cum re zu ltă din analiza lite­
ra tu rii de specialitate. în continu­
are este re alizată o analiză a ac­
tu alu lu i b ran d al oraşului Braşov,
pe baza docum entării efectuate
prin stu d ierea articolelor existen­
te în p re sa locală sau naţională,
d a r şi a m aterialelor de promo­
vare a oraşului, folosite cu ocazia
diferitelor evenim ente sau tâ rg u ri
de turism . P e n tru a p u tea d eter­
m ina dacă oraşul Braşov şi-a defi­
n it id en tita tea, dacă are o poziţie
stab ilă şi o im agine favorabilă în
râ n d u l locuitorilor am efectuat o
cercetare ca n titativ ă de m ark e t­
ing având ca obiective identifi­
carea percepţiei tinerilor asu p ra
m unicipiului Braşov, cunoaşterea
opiniilor acestora cu privire la
principalele forme de tu rism prac­
ticate în acest oraş şi identificarea
celor m ai potrivite mijloace de
prom ovare a acestuia. în p a rte a a
tre ia a lucrării am p re zen tat re ­
zultatele acestei cercetări. U ltim a
le şi propunerile de îm b u n ătăţire
a actualul bran d şi de creştere a
n o torietăţii B raşovului în rân d u l
turiştilor.
1. A n a liza lite r a tu r ii de
s p e c ia lita te
B randul un u i oraş rep rezin ­
tă sum a tu tu ro r percepţiilor şi
asocierilor pe care oam enii le au
în leg ătu ră cu acel oraş. Acestea
pot include experienţe trecute,
filme, ştiri, reclam e, accesul la in ­
form aţie, vrem e, p reţu ri, opiniile
prietenilor sau ale cetăţenilor re ­
spectivului oraş (Popescu, 2007).
H ankinson (2004) proposes a „re­
laţional netw ork b ra n d ” model for
to u rist destinations. This model
conceptualizes th e place brand
as a core b ra n d (personality, po­
sitioning and reality) w ith four
categories of b ra n d relationships
(consum er relationships, prim ary
service relationships, m edia re la ­
tionships and bran d in fra stru c tu ­
re relationships).

12 Ana Ispas, Denisa - Georgiana Boboc, Andreea - Gabriela Marica, George - Bogdan Năstăsoiu, Cristina - Victoria Vijoli
 U n b ra n d de oraş este m ai m ult
decât u n slogan sau o cam panie,
el re p re z in tă to ta lita te a g ân d u ­
rilor, sentim entelor, asociaţiilor
şi aştep tă rilo r provocate atunci
când p erso an a este expusă la un
logo, produs, serviciu sau orice alt
simbol (Spren S m idt-Jensen, citat
de C reţu, 2010). U n b ra n d p u te r­
nic poate co n tu ra p erso n alitatea
u n u i oraş şi îi poate conferi cali­
ta te . A cesta ia în considerare nu
doar aspectele „dure”, precum t a ­
xele, in fra stru c tu ra , cheltuielile,
reţelele şi logistica, ci şi aspectele
m ai „sensibile”, precum m en tali­
ta te a şi to lera n ţa , a rta şi cultura,
n a tu ra şi sta re a de s ă n ă ta te a po­
pulaţiei. U n astfel de b ra n d dove­
deşte n u doar c a litatea resurselor
(precum , p ăm ân tu l, fo rţa de m u n ­
că sau capitalul), d a r şi calitatea
vieţii (am b ian ţa oraşului, servici­
ile şi posibilităţile oferite în m ate­
rie de recreere).
Spre deosebire de m arketingul
m unicipal care p resu pune „vân­
zarea” oraşu lu i p rin interm ediul
un o r active m ăsurabile, tangibile
precum : in fra s tru c tu ra fizică, n a ­
tu ra , serviciile publice şi nivelul
taxelor, b ran d in g u l oraşelor, ca
m etodă de prom ovare a spaţiilor,
este u n fenom en m ai recen t şi dis­
tinct. B randingul p resupune ad ă­
u g area u n u i nivel em oţional im a­
ginii oraşului, precum şi prom o­
v area calităţilo r intangibile, cum
a r fi „sufletul” sau valorile oraşu­
lui, ca şi tră irile pe care o persoa­
n ă le ex p erim en tează atunci când
vizitează u n an u m it sp aţiu u r­
ban. C reat cu succes, u n b ra n d al
Sursa: Kavaratzis, M., Ashworth, G.J. —City branding: an effective assension of identity or
transitory marketing trick?, Royal Dutch Geographical Society KNAG, 2005, pag 508
R R M - 1/2015
oraşului v a re p rez en ta to ta lita te a
gândurilor, sentim entelor, asoci­
aţiilor şi aştep tă rilo r care vin în
m in tea oam enilor în m om entul în
care num ele, logo-ul, produsele,
serviciile sau evenim entele speci­
fice unei anum ite arii u rb an e su n t
puse în discuţie (Popescu, 2007).
B ran d u rile de succes su n t ace­
lea care se diferenţiază de cele­
lalte, care fac o prom isiune valo­
ro asă şi apoi o îndeplinesc şi care
reuşesc să faciliteze procesul de
alegere p en tru potenţialii cum ­
p ărăto ri (C hevalier & Mazzalovo,
2004). F o rm area un u i nou brand
de oraş a r treb u i sa pornească
de la ideea că există deja o im a­
gine, pozitivă sau negativă, care
trebuie dezvoltată sau schim ba­
tă. Im aginea oraşului este re p re­
ze n ta rea colectivă, de ansam blu
asu p ra lui. în condiţii aproxim a­
tiv egale de concurenţă p en tru ca­
racteristicile economice şi dem o­
grafice, diferenţa va fi făcută de
im presia pe care o produce oraşul,
am intirile, asociaţiile, in to n aţia
d a tă de el (C reţu, 2010).
C rearea u n u i b ra n d distinctiv
care cuprinde sp iritu l un u i oraş
treb u ie să fie capabil să in sp ire t u ­
riştii, in d u stria şi, în general, po­
p u la ţia în sine. B randing-ul o ra­
şelor treb u ie să fie foarte specific
în ceea ce îşi doreşte să comunice,
şi de asem enea treb u ie să apeleze
la o p ia ţă cât m ai m are cu p u tin ţă
(W infield-Pfefferkorn, 2005). în
m ulte cazuri, prom ovarea tu ris ­
m ului se află la baza eforturilor
de construire a b ra n d u lu i p en tru
Fig. 1 C om ponentele u nu i brand
ţă ri, oraşe şi regiuni. T urism ul
poate crea u n b ra n d „um brelă”
care înglobează eforturi de m a r­
keting în direcţia dezvoltării eco­
nomice, investiţiilor sau exportu­
lui (Popescu, 2007).
în conform itate cu A nholt
(2010), conceptul de „brand” pare
a fi folosit în trei m oduri complet
diferite:
• im aginea — se re feră la
percepţiile consum atorilor,
care su n t dificil de influen­
ţa t în mod direct;
• identitatea - se referă la
logo-uri, sloganuri şi cam ­
panii de com unicare, care
construiesc capitalul unui
brand;
• scopul - se referă la o vizi­
une strateg ică com ună care
u n eşte grupuri de oam eni,
p en tru a crea, schim ba şi a
construi o reputaţie.
A nholt (2007) consideră că
este im p o rtan t ca în m om entul
construirii un u i b ra n d de oraş ac­
centul să se pu n ă pe crearea unei
id en tită ţi com petitive (pe valoa­
re a adăugată), care să facă apel
la p a rte a em oţională. D estinaţiile
treb u ie să-şi definească un scop,
în ju ru l valorilor identificate în
com unitate şi să realizeze o serie
de acţiuni (politici, investiţii, eve­
nim ente, etc.) care să influenţeze
percepţia tu riştilo r (ETC & WTO,
2014).
K avaratzis şi A shw orth (2005)
consideră că există tre i compo­
n en te ale brandului: id en tita tea,
poziţionarea şi im aginea (fig. 1).
13

Beneficiile şi valorile unei des­
tin a ţii a r treb u i să fie prom ovate
a tâ t pe plan in te rn (locuitorilor),
cât şi pe plan extern (vizitatori,
investitori), p en tru a avea rezul­
ta te m axim e în ceea ce priveşte
n o to rietatea şi vizibilitatea aces­
tu ia (C andrea, 2009).
Beneficiile pe care u n bran d le
poate aduce un u i oraş pot fi u rm ă­
toarele (Popescu, 2007):
• realizare a unei id en tită ţi
a b ra n d u lu i va aduce recu­
noaştere m u lt m ai uşoară
şi sim plificarea procesului
de adoptare a deciziilor de
către consum atori;
• stim u larea dezvoltării eco­
nomice p rin creşterea n u ­
m ăru lu i de tu riş ti şi prin
identificarea unor agenţi
economici în zonă care vor
contribui la crearea de noi
locuri de m uncă;
• poziţionarea clară care in­
dică p rin ce se diferenţiază
oraşul fa ţă de altul;
• g ăsirea un u i b ra n d „um bre­
lă ” care va asig u ra u n im ­
pact pozitiv p rin in term e­
diul m arketingului;
• realizare a unei m ai m ari
eficienţe şi eficacităţi a in­
vestiţiilor care se fac în
oraş;
• în lă tu ra re a stereotipurilor
nefavorabile asociate cu
respectivul oraş, făcându-1
astfel m ai atrăg ăto r.
• crearea unei viziuni comu­
ne în ceea ce priveşte viito­
ru l com unităţii şi potenţia­
lul acesteia.
Deşi este u n proces de lungă
d u ra tă care im plică eforturi su s­
ţin u te din p a rte a tu tu ro r g ru p u ri­
lor de in terese, b ra n d u l de oraş re ­
p rezin tă o n ecesitate, în prezent.
In cazul sp aţiilor urbane, acest
aspect im plică d epăşirea g ra n iţe­
lor locale şi com unicarea b ra n d u ­
lui la nivel global (Popescu, 2007).
G lobalizarea a creat o m ai
m are d iv ersitate în stilul de v iaţă
personal, ia r m ass-m edia trad iţio ­
n ală este din ce în ce m ai slab echi­
p a tă p en tru a construi un capital
14 Ana Ispas, Denisa - Georgiana Boboc, Andreea - Gabriela Marica, George - Bogdan Năstăsoiu, Cristina - Victoria Vijoli
al bran d u lu i p rin apel em oţional
(ETC & WTO, 2014). Ca atare,
prom ovarea unei d estinaţii u ti­
lizând in te rn e tu l are u n im pact
m ajor, având în vedere că infor­
m aţia poate stră b a te rapid m ili­
oane de kilom etri şi poate ajunge
la potenţialii tu rişti a tâ t din ţa ră ,
cât şi din stră in ă ta te . D estinaţiile
tu ristice pot profita de beneficiile
pe care le oferă reţelele sociale şi
serviciile web, utilizând aceste
in stru m en te p en tru crearea unei
im agini u n itare , coerente pe p iaţa
globală, d a r şi p en tru a interacţi-
ona cu cei in te re sa ţi să le viziteze
(Morgan, N., Pride, R., P ritch ard
, 2004).
C reşterea utilizării reţelelor
sociale indică disponibilitatea
consum atorilor de a-şi îm p ărtăşi
experienţele avute şi cu ceilalţi.
P rin u rm are, d estinaţiile turistice
a r treb u i să su sţin ă acest aspect
şi să creeze contextul necesar so­
cializării şi schim bului de opinii,
d ar şi posibilitatea de inform are
asu p ra activităţilor care se pot re ­
aliza în locaţia respectivă.
U tilizarea telefonului mobil
p en tru a socializa prin in term e­
diul in te m e tu lu i şi p en tru a afla
inform aţii a crescut de la an la
an. E voluţiile tehnologice, şi în
special creşterea n u m ăru lu i de
dispozitive mobile, perm it con­
sum atorilor să converseze a tâ t
oral, cât şi virtual. C onsum atorii
îşi trim it m esaje tex t utilizând
SMS, W hatsA pp sau iM essage,
p arta jeaz ă im agini, şi îşi trim it
video-uri re alizate în tim p real,
folosind aplicaţii precum Vyne,
In stag ram sau P in te rest sau
serviciile bliin YourLIVE! sau
U stream .
Aplicaţiile bazate pe loca­
ţie câştigă p o p u laritate rapid ca
u rm are a u tilizării sporite a te ­
lefoanelor m obile şi tabletelor.
M otoarele de cău tare conţin o
serie de inform aţii locale, care
se pot găsi în cadrul unei cău­
tă ri şi, m ai nou, acestea adună
inform aţii chiar şi din aplicaţi­
ile în cadrul cărora vizitatorii
îşi dau „check-in” - Foursquare,
Facebook Places, Google Places.
C onsum atorii folosesc aplicaţiile
bazate pe locaţie p en tru a le spu­
ne ceea ce este disponibil pe plan
local şi p en tru a profita de ofertele
speciale b azate pe acestea (ETC &
WTO, 2014).
N aţiuni, regiuni şi oraşe ale
lum ii su n t în com petiţie p en tru
vizibilitate, vizitatori, resurse,
investiţii şi capital, a tâ t la nivel
in tern , cât şi la nivel global. Dacă
se doreşte ca im aginea un u i loc să
fie reconstruită, îm b u n ătăţită, re ­
vigorată, o strategie de branding
global este prim ul pas p en tru a
atinge acest obiectiv.
2. A n a liza a ctu a lu lu i b ran d
al o r a şu lu i B ra şo v
în u rm a cercetărilor docu­
m en tare desfăşurate de autorii
prezentei lucrări am identificat
că actualul bran d al oraşului
B raşov este: Braşov - TA K E A
B R E A T H OF M O U N T A IN A IR
(fig.2). A cesta a fost realizat în
an u l 2011, în u rm a unei cercetări
calitative, care a avut la bază a tâ t
in terv iu ri detaliate cu locuitori
ai oraşului, cât şi focus g rupuri
la care au p articip at factori cheie
din m ediul tu ristic (agenţi de tu ­
rism , hotelieri etc.). B randul creat
în anul 2011 nu a fost făcut public
printr-o lan sare oficială, ci doar
p rin tr-u n com unicat de presă,
astfel că n u este nicăieri precizat
cine a efectuat cercetarea, care au
fost p aram etrii sociologici ai s tu ­
diului, cine a re alizat logo-ul sau
care au fost costurile.
B itaşc^
TAKE A BREATH OF MOUNTAIN AIR
Fig. 2 Logo Braşov
Sursa: http://prinbrasov.com/2011/05/
cum-arata-noul-logo-al-brasovului
 Elementele care constituie lo-
go-ul utilizat în crearea actualu­
lui brand al Braşovului sugerează
forma de relief caracteristică şi
cel mai im portant element al ora­
şului, indicat de către locuitori în
cercetările m enţionate anterior -
m untele. Culoarea verde utilizată
în logo indică curăţenia, prospe­
ţim ea şi n a tu ra vie care definesc
acest oraş. Culoarea albastră sim­
bolizează cerul, aerul curat, zăpa­
da şi implicit sporturile de iarnă
care pot fi practicate la Braşov.
în urm a studiilor documentare
pe care le-am efectuat, apreciem
că brand-ul conceput pentru ora­
şul Braşov nu a fost susţinut de
o promovare puternică. Logo-ul
realizat a fost am plasat doar pe
m aterialele fizice de promovare
a oraşului (pliante, reviste şi bro­
şuri) şi pe website-ul Prim ăriei
Braşov, unde nu se bucură de o
vizibilitate prea mare. în plus, nu
a fost realizat nici un website sau
o aplicaţie mobilă, care să poarte
acest logo şi să sprijine dezvolta­
rea filozofiei acestui brand, dar şi
a turism ului din oraşul Braşov.
Cele mai cunoscute website-uri,
care prezintă obiectivele tu risti­
ce conform modului de indexare
a motorului de căutare Google
sunt: brasov.ro, brasovcity.ro
(website-ul Prim ăriei Braşov),
turism.brasovcity.ro, prinbrasov.
corn, iubimbrasovul.ro, iubesc-
brasovul.ro, brasovtravelguide.ro
şi ghid-brasov.ro. Pe niciunul din
aceste site-uri (exceptând cel al
Prim ăriei) nu se regăseşte logo-ul
oraşului Braşov.
De asemenea, logo-ul creat
nu a fost susţinut nici prin re­
ţelele sociale. Niciuna din cele
cinci cele mai apreciate pagini de
pe Facebook care fac referire la
Braşov (Braşov, oraşul sufletului
meu - 26.800 de aprecieri; Braşov,
România - 25.609 de aprecieri;
Braşov, oraş magic — 2.229 de
aprecieri; Braşov - 18.267 de
aprecieri), sau care promovează
oraşul Braşov, nu are la poza de
profil logo-ul oraşului. Mai mult,
R R M - 1/2015
cea mai apreciată pagină (Braşov,
oraşul sufletului meu) aparţine
unui braşovean, care îşi iubeşte
foarte m ult oraşul şi nu Prim ăriei
sau altei instituţii din adminis­
tra ţia locală. Postările din cadrul
acesteia au adunat 26.800 de
aprecieri a tâ t din partea braşove­
nilor, cât şi din partea străinilor.
Atunci când aleg o destinaţie
pe care vor să viziteze, turiştii
consultă principalele website-uri
de călătorii, în cadrul cărora
Braşovul nu se bucură de prea
m ulte informaţii. Promovarea
oraşului Braşov şi a activităţi­
lor pe care le poţi realiza aici
este foarte slabă pe website-ul
TripAdvisor (unul din cele mai
cunoscute astfel de site-uri). în
cadrul acestuia sunt promovate
ca şi spaţii din aer liber din ora­
şul Braşov: Muntele Tâm pa şi
S trada Sforii, nefiind nimic m en­
ţionat despre Alea de sub Tâmpa,
Parcul Titulescu şi Pietrele lui
Solomon. De asemenea, la secţi­
unea sporturi este promovat doar
Zborul cu parapanta, însă nu
este nimic specificat despre schi/
snowboarding din Poiana Braşov,
nici despre patinajul (Patinoarul
Olimpic) sau de posibilitatea de a
înota la Bazinul Olimpic (nou-re-
novat). Pe travelocity.ro, kayak,
com, alte website-uri renum ite
pentru călătorii, Braşovul nu este
înregistrat. Pe Viator - un site în
care poţi găsi persoane din ţa ra
unde vrei să călătoreşti, dispuse
să îţi fie ghizi turistici, Braşovul
nu este înregistrat.
în concluzie, deşi oraşul
Braşov are un logo şi un slogan
creat (putem considera că şi-a de­
finit identitatea), celelalte două
componente (poziţionarea şi im a­
ginea) nu au fost avute în vedere
şi nici analizate din momentul
lansării acestei identităţi. Mai
mult, a tâ ta tim p cât definirea
identităţii oraşului nu este com­
pletată de o serie de activităţi de
promovare, putem aprecia că pro­
cesul de branding al oraşului este
incomplet sau nefinalizat.
3. Studiu de caz: B randul
oraşu lui B raşov - în tre
con ştien tiza re şi acţiu n e
Aşa cum a fost m enţionat
anterior, oraşul Braşov are un
brand, însă acesta nu a fost su­
ficient promovat şi nici susţinut
prin activităţi care să-l facă cu­
noscut în rândul populaţiei sau
potenţialilor turişti. Pornind de
la aceste considerente, prezenta
lucrare şi-a propus să identifice,
printr-o cercetare cantitativă de
m arketing realizată în rândul ti­
nerilor braşoveni, care sunt a titu ­
dinile şi opiniile acestora cu privi­
re la destinaţia turistică Braşov.
Obiectivul final al lucrării, bazat
pe rezultatele acestei cercetări,
constă în form ularea unor propu­
neri de îm bunătăţire a actualului
brand şi de creştere a notorietăţii
Braşovului în rândul turiştilor.
3.1. O biectivele şi
m eto d o lo g ia de cerceta re
Obiectivele (O) care au sta t la
baza elaborării acestei cercetări
au fost următoarele:
01. Identificarea imaginii pe
care tinerii locuitori ai Braşovului
o au despre oraşul lor;
02. Identificarea atitudinii ti­
nerilor asupra brandului actual al
oraşului Braşov;
03. Identificarea celor mai
potrivite metode de promovare a
oraşului Braşov.
Cercetarea s-a desfăşurat pe
parcursul a două săptăm âni, în
perioada 17-30 m artie 2014, în
mediul online, populaţia cerce­
ta tă fiind în num ăr de 17.336,
conform trafic.ro, cu o m ărime a
eşantionului de 600 de subiecţi.
S-a folosit metoda de eşantionare
nealeatoare, de tip „din aproape
în aproape” (bulgăre de zăpadă),
iar instrum entul de bază cu aju­
torul căruia s-au obţinut datele a
fost chestionarul.
Chestionarul a cuprins 17 în­
trebări, structurate în funcţie
de obiectivele urm ărite în ca­
drul acestei cercetări. Primele
întrebări din chestionar au fost
întrebări simple, de acomodare
15
a individului cu tem atica ches­
tio n aru lu i şi astfel concepute în
scopul dezvoltării in teresu lu i de
a răspunde. în treb ă rile m ai difici­
le, unele cu rol fundam ental pen­
tru cercetarea a v u tă în vedere,
au fost p lasate în p a rte a a doua
a chestionarului. Astfel, chestio­
n a ru l a cuprins în treb ă ri legate
de percepţia tinerilor asu p ra ora­
şului Braşov, atracţiile turistice
din oraşul B raşov pe care tinerii
le consideră a fi im portante, opi­
niile acestora referitoare la tu ris ­
m ul p racticat în oraşul Braşov,
p erso n alitatea brandului, vizi­
u n ea b ran d u lu i şi mijloacele de
prom ovare a destinaţiei turistice
Braşov. în treb ă rile de caracte­
riza re a subiecţilor de interviu
a u fost am plasate la sfârşitul
chestionarului. P en tru a ilu stra
re zu ltatele obţinute, am g ru p at
respondenţii în tre i categorii: ado­
lescenţi (sub 15 ani, 15-20 ani),
tin eri (21-25, 26-30 şi 31-35 ani) atră g ăto are p en tru vizitatorii
şi adulţi (36-40 ani, peste 40 ani). oraşului. A cestea au fost u rm ate
de „muzee şi obiective tu ristic e”
3.2. P r e z e n ta r e a r e z u lta te lo r (57,4%), ia r la o m ică diferenţă
c e r c e tă r ii s-au aflat „plim bările în n a tu ră ”
(57,2%). La polul opus s-au situ a t
O l. Id en tifica rea im a g i­
„activităţile de d ivertism en t” (cu
n ii p e care tin e rii locu ito ri a i
num ai 26,4%).
B ra şo vu lu i o au despre o ra şu l
P en tru a te s ta dacă există
lo r
diferenţe în tre b ărb aţi şi femei
în tre b a ţi dacă su n t m â n ­
privind aprecierea atracţiilo r tu r ­
dri de cum arată oraşul Braşov,
istice, am folosit testu l yj. P rin
în comparaţie cu alte oraşe din
aplicarea testu lu i yj, a reieşit că
R om ânia, 97% dintre respondenţi
valoarea acestuia este de 5,81
au d a t u n ră sp u n s afirm ativ, iar
p en tru 1 grad de libertate, iar
prim ul cuvânt cu care a fost aso­
Asymp.Sig. (2-sided) din Tabelul
ciat B raşovul a fost „m unte”, u r­
1 este egal cu 0,016, fiind m ai mic
m at de „frum useţe” şi „curăţenie”,
decât a = 0,05. A ceastă valoare
aspecte care se regăsesc şi în ac­
indică faptul că există o diferenţă
tu alu l logo. în ceea ce priveşte
în tre femei şi bărbaţi, în ceea ce
atracţiile turistice din m unicipiul
priveşte aprecierea drum eţiilor
Braşov, 75,8% din respondenţi
ca fiind cele m ai im p o rtan te
au afirm at că „drum eţiile” (ex.
d estinaţii tu ristice din oraşul
u rc at pe Tâm pa, m ers la pietrele
Braşov.
lui Solomon etc.) su n t cele m ai

T ab el 1
R a p o rtu l c r itic p e n tr u te s tu l yj
Value df Asymp. Sig. (2-sided) Exact Sig. (2-sided) Exact Sig. (1-sided)
Pearson Chi-Square 5.810a 1 .016
Continuity Correction13 5.361 1 .021
Likelihood Ratio 5.813 1 .016
Linear-by-Linear
5.801 1 .016
Association
N of Valid Cases 600
a. 0 cells (0.0%) have expected count less th an 5. The minimum expected count is 70.32.

P e n tru a identifica cele m ai
potrivite cuvinte pentru descrie­
rea oraşului Braşov, subiecţii au
av u t p o sib ilitatea de a acorda o
n o tă pe o scală de la 1 la 5 (1 re ­
p rezen tân d n ota cea m ai mică, iar
5 n o ta cea m ai m are), unei serii de
adjective. R espondenţii consideră
că oraşul lor este caracterizat de
cuvintele „prietenos” şi „verde”
(scor m ediu 4,16), u rm ate de „cu­
r a t” (scor m ediu 4,07). Pe de altă
parte, aceştia au acordat cele m ai
mici note urm ătoarelor atribute:
„plictisitor” (scor m ediu 1,96),
„indu strial” (scor m ediu 2,56) şi
„aglom erat” (scor m ediu 2,64).
în tre b a ţi care cred că sunt
principalele motive pentru care
ajung turiştii în oraşul Braşov,
respondenţii au afirm at că aces­
te a sunt: practicarea tu rism u lu i
de relax are (31,5%), u rm a t de
tu rism u l sportiv (21,9%) şi tu ­
rism u l cu ltu ral (16,7%). în fig. 3
su n t p rezen tate principalele mo­
tive p en tru care tu riştii ajung în
Braşov.

16 Ana Ispas, Denisa - Georgiana Boboc, Andreea - Gabriela Marica, George - Bogdan Năstăsoiu, Cristina - Victoria Vijoli
 C a r e c re z i câ s u n t p rin c ip a le le m o tiv e p e n tr u c a r e a ju n g tu r iş t ii în o r a ş u l B ra ş o v ?

T u rism T urism de T urism de T u rism de T u rism T urism

cultural afaceri aventură relaxare religios sportiv

Fig. 3 P rin cip alele m otive pen tru care ajung tu riştii în oraşul B raşov

De asemenea, respondenţii de evenimente” (4,26) şi „acti­ sociale, în privinţa afirmaţiei re­

şi-au exprimat opinia în legă­
tură cu diversele modalităţi de
dezvoltare a turismului braşo­
vean. Astfel, „atracţiile natura­
le” (ex. Muntele Tâmpa, Masivul
Postăvarul, Pietrele lui Solomon
etc.) au obţinut cel mai mare scor
mediu (4,56), ceea ce indică fap­
tul că respondenţii sunt total de
acord cu dezvoltarea turismului
concentrat pe formele de relief
aflate în oraş. Acestea au fost ur­
mate, din punct de vedere al sco­
rului mediu, de către „organizarea
vităţi sportive” (4,25). Cele mai
mici scoruri medii le-au obţinut
„atracţiile turistice” (3,91) şi „ac­
tivităţile profesionale de afaceri”
(3,45), însă şi acestea semnalează
faptul că respondenţii nu sunt cu
totul indiferenţi la dezvoltarea tu­
rismului concentrat pe aspectele
indicate.
Prin testarea statistică a legă­
turilor dintre variabile pe baza ta­
belelor de contingenţă s-a obser­
vat că nu există o diferenţă foar­
te mare între diversele statuturi
feritoare la faptul că dezvoltarea
turismului braşovean trebuie să
se concentreze pe atracţiile cultu­
ral - istorice.
0 2 . I d e n tific a r e a a titu d in ii
tin e r ilo r a s u p r a b r a n d u lu i a c ­
tu a l a l o r a ş u lu i B ra şo v
Referitor la actualul logo al
oraşului Braşov, doar 45% din
persoanele intervievate îl cunosc,
iar 53,2% dintre respondenţi îl
consideră potrivit (fig. 4).

C on sid eri logo-u l fo lo sit pentru prom ovarea oraşu lu i B raşov:

Foarte Potrivit Nici Nepotrivit Foarte Nu ştiu/nu

potrivit potrivit, nepotrivit cunosc
nici
nepotrivit

Fig. 4 O pin iile resp on d en ţilor cu p rivire la actu alul logo al oraşulu i B raşov

Prin testarea statistică a observat (tabel 2) că adolescenţii mare procent faţă de tineri sau
legăturilor dintre variabile pe cunosc actualul logo, într-un mai adulţi.
baza tabelelor de contingenţă s-a

R R M -1/2015 17
 Tabel 2
Tabel de con tin gen ţă
Care este vârsta ta? Total
Adolescenţi Tineri Adulţi
Count 69 222 36 327
îţi este cunoscut Nu
% within Care este vârsta ta? 49.3% 56.3% 54.5% 54.5%
actualul logo al
oraşului Braşov? Count 71 172 30 273
Da
% within Care este vârsta ta? 50.7% 43.7% 45.5% 45.5%
Count 140 394 66 600
Total
% within Care este vârsta ta? 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

De asem enea, to t prin te s ta ­ su n t cei care consideră în tr-u n B raşovului este potrivit, în să doar
re a statistică d in tre variabile, pe procentaj m ai m are, spre deose­ 15,7% îl consideră foarte potrivit.
baza tabelelor de contingenţă (ta ­ bire de celelalte categorii ale po­
bel 3) s-a observat că adolescenţii pulaţie (54,3%) că actualul logo al

Tabel 3
Tabel de cotin gen ţă
Care este vârsta ta? Total
Adolescenţi Tineri Adulţi
Nu ştiu / nu cunosc 3.6% 1.0% 3.0% 1.8%
Foarte nepotrivit 1.5% 1.5% 1.2%
Nepotrivit 4.3% 5.3% 6.1% 5.2%
Consideri logo-ul folosit pentru
promovarea oraşului Braşov: Nici potrivit, nici
22.% 22.8% 24.2% 22.8%
nepotrivit
Potrivit 54.3% 53.8% 47.0% 53.2%
Foarte potrivit 15.7% 15.5% 18.2% 15.8%
Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

în ceea ce priveşte sta tu tu l „nici potrivită, nici n epotrivită” la categoria „fără ocupaţie
social, an trep ren o rii su n t cei m ai (35,7%), ia r u n procent m ai mic actu a lă” su n t cei care consideră
sceptici în le g ă tu ră cu actualul consideră că aceasta este potrivită într-o proporţie m ai m are că ac­
logo al B raşovului. Cei m ai m ulţi (32,1%) conform testelo r s ta tis ti­ tu a lu l logo al B raşovului este
an trep ren o ri consideră că id en ti­ ce (tabelul 4). Pe de a ltă parte, se potrivit.
ta te a v izuală a oraşului n u este observă că respondenţii încadraţi
Tabel 4
Tabel de con tin gen ţă
Care este statu tu l tău social? Total
Angajat Angajat
F ă ră Liber
într-o într-o
Antreprenor Elev ocupaţie profe­ S tudent
companie instituţie
privată publică actuală sionist
Nu ştiu / nu
1.2% 1.7% 3.1% 7.1% 4.8% 1.6% 1.8%
cunosc
Consideri Foarte
logo-ul 1.2% 3.6% 1.6% 1.2%
nepotrivit
folosit Nepotrivit 6.8% 3.4% 17.9% 4.6% 14.3% 2.8% 5.2%
pentru
promo­ Nici
potrivit, nici 22.8% 17.2% 35.7% 21.5% 28.6% 23.8% 22.6% 22.8%
varea
nepotrivit
oraşului
Braşov: Potrivit 55.6% 53.4% 32.1% 52.3% 64.3% 57.1% 53.2% 53.2%
Foarte
12.3% 24.1% 10.7% 8.5% 18.3% 15.8%
potrivit
Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

18 Ana Ispas, Denisa - Georgiana Boboc, Andreea - Gabriela Marica, George - Bogdan Năstăsoiu, Cristina - Victoria Vijoli
 Respondenţii au fost rugaţi să
îşi exprime opinia faţă de culoarea
care ar reprezenta oraşul Braşov.
în opinia acestora, Braşovul este
reprezentat de culorile „verde”
(76%) şi de „albastru” (10%), cu­
lori care se regăsesc în actualul
logo. Verdele este culoarea n atu ­
rii şi durează din prim ăvară până
toam na, a ra tă trezirea sau reîn­
toarcerea la viaţă.
Iarna este considerată de
40,3% din respondenţi ca fiind
anotim pul care defineşte oraşul
Braşov, fiind în concordanţă cu
formele de turism practicate la ni­
vel de municipiu.
Cea mai reprezentativă clă­
dire pentru Braşov este Biserica
Ce modalităţi crezi că ar fi eficiente pentru promovarea oraşului Braşov?
Aplicaţii mobile
Aplicaţii web
Broşuri
Centni de informare
Hărţi
Panouri de infonnare
Pliante
Reţele Sociale
Suveniruri
Fig. 5 M odalităţi eficien te de prom ovare a oraşulu i B raşov
în continuare vor fi prezentate
principalele concluzii ce se des­
prind din cercetarea realizată în
rândul tinerilor braşoveni.
3.3. C o n c lu z iile c e r c e tă r ii
Procentul m are de respondenţi
care au afirm at că sunt m ândri de
oraşul lor indică faptul că aceştia
pot fi implicaţi în activităţi de pro­
movare a oraşului, putând fi con­
sideraţi ambasadori ai brandului,
în urm a rezultatelor obţinute din
cercetarea noastră putem afirma
că respondenţii consideră că ora­
şul lor este unul liniştit, priete­
nos, în care ospitalitatea este pe
primul plan. De asemenea, tinerii
consideră că oraşul lor este unul
turistic şi că m untele este princi­
palul atu al Braşovului. Faptul că
R R M - 1/2015
Neagră, fiind m enţionată de
58,49% dintre subiecţi. Aceasta
este urm ată de Casa Sfatului
(15,78%) şi C etatea Braşovului
(5,32%). Faptul că Biserica
N eagră a fost aleasă ca fiind cea
mai reprezentativă clădire este
susţinut şi de alegerea acesteia în
cea mai m are m ăsură (26% dintre
respondenţi) în cadrul afirm aţi­
ei Consider că oraşul Braşov este
reprezentat de .... Aceasta este
u rm ată de P iaţa Sfatului (25%) şi
de Tâmpa (19%), Poiana Braşov
clasându-se doar pe locul 4 (12%).
Ca simbol al oraşului Braşov,
respondenţii au ales în proporţie
de 37,2% „muntele”, 20,6% „coroa­
o m are parte dintre respondenţi
consideră de interes turistic mu­
zeele şi obiectivele turistice cultu­
rale ar trebui luat în considerare
în momentul îm bunătăţirii bran­
dului de oraş. Braşovul ar trebui
să se diferenţieze de Buşteni,
Azuga sau Predeal tocmai prin
această componentă culturală pe
care o deţine.
Conform rezultatelor obţinute
din prezenta cercetare, referitoa­
re la actualul logo al oraşului, s-a
identificat faptul că nu este nece­
sară schimbarea în mod radical
a acestuia, cei mai m ulţi dintre
intervievaţi considerându-1 potri­
vit. însă, datorită faptului că 55%
dintre subiecţii de interviu nu
cunosc actualul logo, putem con­
cluziona că acesta are nevoie de o
promovare mai intensă.
na” (actuala stem ă a oraşului) şi
3,6% „ursul brun”.
03. Id en tifica rea celor m ai
p o tr iv ite m etode de p ro m o va re
a o ra şu lu i B raşov
în ceea ce priveşte modali­
tăţile de promovare a oraşului
Braşov, pe care respondenţii le
consideră a fi eficiente, a reieşit
că acestea ar fi: „reţelele sociale”
(16%), „aplicaţiile web” (15.0%),
urm ate de „panourile de informa­
re” (13.8%) şi aplicaţiile mobile
(13.7%). în fig. 5 sunt prezentate
rezultatele obţinute cu privire la
m odalităţile pe care tinerii le con­
sideră eficiente pentru promova­
rea municipiului Braşov.
Faptul că Biserica Neagră este
văzută ca o clădire reprezentativă
a oraşului Braşov demonstrează
că poziţionarea actualului brand
nu este una corectă şi că, pe lângă
natură, Braşovul are şi un trecut
istoric a cărui poveste m erită să
fie cunoscută. Mai mult, faptul
că o m are parte dintre tinerii
respondenţi au ales şi coroana ca
simbol reprezentativ ne determ i­
nă să apreciem că istoria oraşului
trebuie evidenţiată în noul brand.
M enţionarea reţelelor sociale
şi aplicaţiilor web ca fiind metode
eficiente de promovare, sugerează
că internetul şi toate instrum en­
tele pe care acesta le oferă trebuie
integrate în activităţile realizate
pentru dezvoltarea, susţinerea şi
promovarea brandului de oraş.
19
4. C o n c lu zii şi p ro p u n eri
B raşovul este un oraş cu
m are p otenţial în ceea ce priveşte
tu rism u l, deoarece oferă o gam ă
larg ă de activităţi, care a r tre ­
bui evidenţiate prin organizarea
de evenim ente, prom ovate într-o
m an ieră profesionistă şi utilizând
mijloace adecvate. De asem e­
nea, actu alu l b ra n d poziţionează
B raşovul ca u n oraş de m unte, în
care sin gurul aspect de care tu ­
riştii se pot bucura este n a tu ra şi
drum eţiile. în să, aşa cum a reie­
şit din cercetare, persoanele care
cunosc cel m ai bine acest oraş
(localnicii tineri, în cazul nostru),
consideră că, pe lângă oportunita­
te a de a face drum eţii în n a tu ră
şi p racticarea diverselor sporturi
m ontane, B raşovul este u n oraş
cu u n tre c u t în cărcat cu poveşti şi
legende, pe care vizitatorii acestu­
ia a r treb u i să le afle.
A şadar, actualul lo g o ar
treb u i îm b u n ă tă ţit cu o serie de
elem ente, precum coroana sau
B iserica N eagră, care să indice
povestea istorică pe care B raşovul
o are (fig.6-8). în plus, actualul
slo g a n a r treb u i a d a p ta t pen­
tru a con tu ra noua poziţionare.
Astfel, am form ulat şi propunem
o serie de sloganuri, pe care le
vom te s ta într-o viitoare cerceta­
re: M o u n ta in o u tsid e , hi. sto ry
in sid e , Discover a hi.story in
every piece o f nature!, H ike the
m edieval I crown story!, B ra so v
- M y.stic I sterios p la c e to d is c o ­
ver!, Discover the legend am ong
the crown o f m ountains!.
BRaŞO M OUNTAIN OUTSIDE. HI.STORY INSIDE
F ig. 6 P r o p u n e r e L ogo B ra şo v
20 Ana Ispas, Denisa - Georgiana Boboc, Andreea - Gabriela Marica, George - Bogdan Năstăsoiu, Cristina - Victoria Vijoli
MOUNTAIN OUTSIDE. HI.STORY INSIDE
F ig. 7 P ro p u n e re L ogo B ra şo v
M O U N TA IN OUTSIDE, HI.STORY INSIDE
F ig. 8 P ro p u n e re Logo B ra şo v
A tâ t din aspectele teoretice,
cât şi din cercetare a reieşit im ­
p o rta n ţa prom ovării online a unei
d estin aţii turistice. A şadar, pro­
punem ca oraşul Braşov să aibă
u n w e b site a d resat tu riştilor.
A cesta a r treb u i să fie îm p ă rţit în
3 secţiuni: cea p en tru vizitatori,
cea p en tru cei in te re sa ţi să facă
afaceri şi să investească în m uni­
cipiu şi cea p en tru cei in tere sa ţi
în a participa la evenim entele din
oraş. Acest w ebsite trebuie să fie
prom ovat prin interm ediul re ţe le­
lor sociale, care vor fi conectate la
el: o pagină de Facebook (poate să
fie u n a deja existentă), u n cont de
T w itter şi unul de Google Plus.
P e n tru a creşte no to rietatea
oraşului pe r e ţe le le so c ia le este
nevoie de cam panii de prom o­
vare. O propunere a r fi crearea
unor plăcuţe care să am intească
vizitatorilor să-şi dea check-in pe
F o u rsq u a r e (aplicaţie m obilă
care indică locaţii din apropiere
pe care le-au vizitat şi alte persoa­
ne înainte, conţine şi recenzii), ia r
p rin realizarea acestor acţiuni,
tu riştii să prim ească reduceri.
Aceste plăcuţe a r p u tea fi am pla­
sate la principalele obiective tu ­
ristice (a tâ t atra cţii n atu ra le, cât
şi istorice), d ar şi în cadrul clădiri­
lor culturale (T eatru, O peră etc.).
Deoarece n u m ăru l posesorilor
de telefoane mobile inteligente
este în creştere este nevoie şi de
realizarea unei a p lic a ţii m o b ile
p en tru tu riştii care vizitează o ra­
şul. A ceasta a r p u tea fi descărcată
de la C entrul de inform are tu ris ­
tică şi a r treb u i să conţină to ate
obiectivele turistice şi cu lturale
din oraş, d a r şi recom andări de
re sta u ra n te şi hoteluri. A ceasta
a r treb u i să fie interactiv ă, astfel
în cât să trezească in tere su l tu riş ­
tilor de a vizita cât m ai m u lte ele­
m ente din oraş.
A ctualul C en tru d e in fo r ­
m a re tu r is tic ă a r trebui m oder­
n izat p en tru a convinge tu riştii
că B raşovul trebuie exploatat la
m axim . De asem enea, acesta ar
treb u i prom ovat a tâ t în m ediul
online, cât şi fizic, prin pano­
uri am plasate prin oraş, p en tru
a-i m ări vizibilitatea în rân d u l
vizitatorilor.
F ap tu l că braşovenii se m ân ­
dresc cu oraşul lor, aspect reieşit
şi din cercetare, n u treb u ie n e­
glijat în m om entul creării unei
strateg ii de prom ovare a m unici­
piului. O propunere a r fi aceea ca
au to rităţile publice să-şi îndrepte
a te n ţia şi către locuitori şi să cre­
eze o strateg ie de com unicare in ­
tern ă , care să includă e v e n im e n ­
te p e n tr u d e sc o p e r ir e a o r a şu ­
lu i în care locuiesc, o com unicare
eficientă a agendei locale c u ltu ra­
le şi cam panii de publicitate, care
să aibă ca re z u lta t conştientiza­
re a în râ n d u l acestora a necesi­
tă ţii de cunoaştere a B raşovului.
O a ltă propunere, a r fi utilizarea
braşovenilor ca a m b a sa d o ri ai
oraşului şi im plicarea acestora în
activităţile de prom ovare.
E v e n im e n te le d e a n v e r g u ­
r ă n a ţio n a lă şi in te r n a ţio n a lă
su n t m etode eficiente de prom o­
vare a unei d estinaţii turistice,
care a r treb u i desfăşu rate mai
des şi în Braşov, după cum a re ­
ieşit şi din cercetare. P â n ă nu
dem ult, B raşovul era cunoscut şi
prin prism a festivalului Cerbul
de Aur, organizat în fiecare v ară
în acest oraş, în să d esfăşu rarea
acestuia nu m ai este posibilă,
în să, în Braşov pot avea loc şi al­
tfel de evenim ente precum : ma-
rato an e in tern aţio n ale (de aler­
gat) pe anum ite tra se e turistice
(care să includă a tâ t atracţiile
naturale, cât şi obiectivele istori­
ce), campionate internaţionale şi
naţionale de ski, snowboard, pe­
treceri în aer liber (pe Tâm pa sau
pe Vf. Postăvarul), dar şi festiva­
luri culturale şi medievale, care
să fie legate de legendele din oraş.
în concluzie, aşa cum reiese
din literatu ra de specialitate, cât
şi din cercetarea efectuată, pro­
movarea oraşului Braşov trebuie
să pornească din mediul offline
—prin evenimente destinate a tâ t
turiştilor, cât şi braşovenilor şi să
se răspândească în mediul online,
utilizând instrum entele m enţi­
onate anterior, pentru creşterea
vizibilităţii şi notorietăţii acestui
oraş.
B ibliografie
Anholt, S. (2007), Competitive Iden­
tity: The New Brand Manage­
ment for Nations, Regions and
Cities, Palgrave Macmillan,
London.
Anholt, S. (2010), Places: Identity,
Image, Reputation, Palgrave
Macmillan, London.
Candrea, A.N. (2009), Branding
Romanian Tourist Destinations,
The Case of Brasov County,
Revista de Turism, număr spe­
cial „Turismul şi dezvoltarea
durabilă”.
R R M - 1/2015
Chevalier, M., Mazzalovo, G. (2004),
Pro logo: Brands as a factor of
progress, New York, Palgrave
Macmillan Publisher.
Creţu, M. (2010), City branding, Re­
vista Transilvană de Ştiinţe ale
Comunicării, 2(11), 3-10.
European Travel Commission and
World Tourism Organization
(2014), Handbook on E-market­
ing for Tourism Destination —
Fully revised and extended ver­
sion 3.0, UNWTO, Madrid.
Hankinson, G. (2004), Relational
network brands: Towards a con­
ceptual model of place brands,
Journal of Vacation Marketing,
10(2), 109-121.
Kavaratzis, M., Ashworth, G.J.
(2005), City branding: an effec­
tive assension of identity or tran­
sitory marketing trick?, Royal
Dutch Geographical Society
KNAG.
Morgan, N., Pride, R., Pritchard, A.
(2004), Destination Branding:
Creating the Unique Destination
Proposition, second edition, ed.
Elsevier Ltd., Olanda.
Pike, S. (2005), Tourism destination
branding complexity, Journal of
Product & Brand Management,
14(4), 258-259.
Popescu, R.I. (2007), Rolul strat­
egiei de brand în promovarea şi
dezvoltarea oraşelor, Transylva­
nian Review of Administrative
Sciences, 20, 115-136.
Spren Smidt-Jensen, City Brand­
ing. Lessons from medium
sized cities in the Baltic Sea
Region, http://www.mecibs.dk/
brochures/05Branding.pdf, in
Creţu, M. (2010), City branding,
Revista Transilvană de Ştiinţe
ale Comunicării, 2(11), 3-10.
Winfield-Pfefferkorn, J. (2005), Ex­
ploring City Branding and the
Importance of Brand Image,
Master of Arts in Advertising
Design at the Graduate School
of Syracuse University, 2005
http://www.brandchannel.com/
im ages/papers/245_branding_
of_cities.pdf;
http://bzb.ro/stire/brasovul-are-pro-
priul-logo-pentru-prom ovar-
ea-sa-turistica-a22902 (consul­
tat la data de 14.03.2014);
http://www.m ecibs.dk/brochures/
05Branding.pdf (consultat la
data de 22.03.2014);
http://www.monitorulexpres.ro/7m
od=monitorulexpres&p=evenim
ent&s_id=100883 (consultat la
data de 14.03.2014);
http://www.prinbrasov.com/2011/
05/cum-arata-noul-logo-al-bra-
sovului/ (consultat la data de
01.04.2014);
w w w .ceo sfo rcities.o rg /reth in k /
research/files/CEO sforCities-
B ra n d in g Y o u rC ity 2 0 0 6 .p d f
(consultaţia data de 22.03.2014).
21
Copyright of Romanian Journal of Marketing is the property of Rosetti Educational s.r.l. and
its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the
copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email
articles for individual use.