PROIECT MARKETING AGROALIMENTAR

TEMA DEOSEBIRILE DINTRE PRODUSELE DIN

OCCIDENT ȘI CELE DIN ESTUL EUROPEI

STUDENT
DUMITRU DELIA
 DEOSEBIRILE DINTRE PRODUSELE DIN OCCIDENT
ȘI CELE DIN ESTUL EUROPEI

Scandalul produselor care au componenţa modificată de la ţară la ţară - în statele est-

europene ajungând cele care au o calitate mult mai slabă faţă de produsele vândute pe piaţa
occidental a prins proprtii la nivel european.
Specialiştii de la Comisia Europeană fac interpelări referitor la acest aspect, după ce
trei ţări - Cehia, Slovacia şi Ungaria - au sesizat faptul că, pe aceste pieţe, aceleaşi produse care
au o calitate ridicată în statele vestice înregistrează o calitate foarte slabă.
Cehia a anunţat că va presa Uniunea Europeană să interzică vânzarea de alimente de calitate
inferioară în Europa de Est sub aceleaşi branduri sub care sunt comercializate produse mai bune
în Occident, după ce autorităţile din Slovacia şi Ungaria au făcut acelaşi lucru.
"Cu unele produse suntem de fapt pubela de gunoi a Europei", a declarat ministrul ceh al
Agriculturii, Marian Jurecka, care a comandat un studiu privind calitatea alimentelor, cercetare
ce se va încheia in luna iunie. Informaţiile obţinute din acest studiu, alături de date din Slovacia
şi alte ţări, urmează să fie utilizate în vederea modificării reglementărilor europene. Acestea ar
urma să prevadă că, dacă un produs are acelaşi producător, atunci să conţină aceleaşi ingrediente,
în condiţiile în care vorbim despre o piaţă unică europeană.
În acelaşi timp, autorităţile noastre nu au dat nici un semn, cel puţin public, că protestează,
împreună cu ţările vecine împotriva acestor practici.
Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori (APC), susţine că producătorii
internaţionali au dublu standard pentru fabricarea aceloraşi produse pentru ţări diferite - cele din
vestul Europei şi cele din est. Domnia sa ne-a precizat: "În produsele pe care ni le dau nouă,
înlocuiesc materia primă cu ingrediente care au o calitate mai slabă sau adaugă produse sintetice.
Noi am făcut mai multe studii referitoare la denaturarea produselor, ultimul fiind pe piaţa
tomatelor. Am sesizat Ministerul Agriculturii că este încălcat un ordin de ministru în fabricarea
sucului de tomate, dar nu ni s-a răspuns nimic. La noi, instituţiile statului nu sunt interesate să
protejeze consumatorii".
Costel Stanciu ne-a mai spus că există multe preparate din carne pe etichetele cărora nu
este menţionat procentul de carne folosit la fabricarea lor, în condiţiile în care, în celelalte ţări,
nu există produs pe care să nu fie menţionat acest aspect.
Şeful APC ne-a mai precizat: "La brânzeturi se pune clorură de calciu, la noi, dar în
afară nu. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi Autoritatea

1
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) ar trebui să facă probe
de laborator la toate aceste produse, pentru că poate au şi alte adaosuri faţă de cele prezentate pe
etichetă. La noi se merge pe declaraţiile importatorilor, pentru că nimeni nu verifică produsele în
laborator şi producătorii pe acest lucru se bazează.
Companiile mari, care fac şi vând produse la nivel internaţional, modifică reţeta pentru
produsele care ajung la noi, ca să obţină preţuri de cost mai mici şi să le comercializeze la acelaşi
preţ de vânzare, obţinând profit dublu. Tot ceea ce vine din afară este aşa, întrucât companiile
ştiu că la noi nu controlează nimeni produsele, în comparaţie cu alte ţări, unde se fac verificări şi
de către autorităţile abilitate, şi de asociaţiile de consumatori, care au mai mulţi bani.
Singurul ministru post-decembrist care a pus problema că România a devenit coşul de gunoi
al Europei a fost Achim Irimescu, fost ministru al agriculturii, însă probabil că grupurile de
interese au pus presiune pe el, pentru că, ulterior, ministerul a ieşit cu un comunicat spunând că,
de fapt, ministrul a vrut să zică altceva".
Potrivit presei, companiile afirmă că se adaptează la gusturile locale din fiecare ţară prin
folosirea unor reţete variate.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) intenţionează să se
autosesizeze şi să facă verificări pe marginea acestui subiect, după cum ne-a spus domnul Paul
Anghel, directorul general al instituţiei. Domnia sa ne-a spus că, de asemenea, când ANPC va
primi de la Comisia Europeană informaţii exacte, în urma interpelărilor care au loc acum, despre
ce segmente, companii şi produse este vorba, instituţia de protecţie a consumatorilor va efectua
şi atunci verificări. "Cert este că în România standardele sunt opţionale", a subliniat domnul
Anghel, menţionând că ANPC primeşte reclamaţii şi sesizări de la consumatori pe toate tipurile
de produse importate.
Anul trecut, ministrul Agriculturii de la acea vreme declara că produsele din alte ţări
vândute în magazinele româneşti ajung la raft deja expirate, dar se vând fără probleme, pentru că
autorităţile statului nu le verifică atunci când intră în ţara noastră.
"România este o ţară de mâna a zecea", mai afirma fostul ministru, menţionând că, de
multe ori, ţara noastră este considerată coşul de gunoi al Europei.
În urmă cu un an, APC avertiza că 69% dintre vopselele pentru colorarea părului
trebuie retrase urgent de la comercializare
Menţionând că 69% dintre vopselele analizate au în compoziţie para-fenilendiamină,
APC sublinia că acesta este cel mai periculos ingredient din compoziţia vopselelor de păr: "Para-
fenilendiamina pătrunde în firele de păr şi foliculii acestora şi afectează proteinele din piele,
favorizând apariţia reacţiilor alergice. Pielea poate deveni roşie, cu leziuni pline cu lichid, poate
da senzaţie de arsură şi mâncărime. Reacţiile alergice pot include şi dificultăţi în respiraţie, care
2
pot deveni fatale. Efectele pe termen lung ale expunerii la această substanţă chimică includ astm,
limfom non-Hodgkins şi lupus; acest ingredient este, de asemenea, posibil legat de cancerul de
sân, uterin şi vezica urinară. Din acest motiv, atât în Uniunea Europeană, cât şi în alte state
extracomunitare (Canada, Japonia) folosirea sa în cosmetice este interzisă. Persoanele care au
ales produse naturale, cum ar fi henna, pentru a evita produsele toxice, au constatat că acestea
conţin atât henna, cât şi alte ingrediente periculoase precum para-fenilendiamina".
De asemenea, persulfaţii (sulfaţii de sodiu, potasiu şi amoniu) sunt întâlniţi în vopseaua de păr
şi decolorant, în concentraţii de până la 60%, deşi numai o compoziţie de 17,5% poate irita
pielea, mai avertiza APC, menţionând că aceştia cresc riscul de astm, inhalarea acestor vapori
putând afecta grav plămânii.
După sesizările făcute de asociaţie, în urmă cu un an, nici până acum nu a fost luată
nicio măsură, ne-a spus Costel Stanciu, adăugând că în niciunul din cazurile sesizate autorităţile
nu au luat nicio măsură.
Domnia sa ne-a mai spus: "În privinţa corectitudinii afirmaţiilor producătorilor, pe
ambalajele unor produse s-au depistat anumite menţiuni care pot induce în eroare consumatorii".
Organizaţiile pentru drepturile consumatorilor din Cehia se plâng de multă vreme de slaba
calitate a alimentelor vândute de marile companii.
Ungaria a anunţat, recent, că o analiză realizată de o agenţie guvernamentală arată că
marile companii obişnuiesc să comercializeze produse de o calitate inferioară pe piaţă din estul
Europei, chiar dacă este utilizat acelaşi brand şi preţ ca în ţările din vestul Europei.
De asemenea, autorităţile slovace au anunţat că au descoperit diferenţe de gust, compoziţie şi
aspect în aproape zece produse alimentare vândute local, prin comparaţie cu aceleaşi produse din
Germania şi Austria.
O dezbatere similară a existat în Parlamentul European în urmă cu câţiva ani, când
europarlamentarii au abordat problema într-o dezbatere referitoare la o întrebare pusă de
eurodeputatul Elena Oana Antonescu (România), de la Grupul Partidului Popular European
(Creştin Democrat).
Într-un schimb de opinii din cadrul comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă
alimentară, reprezentantul Comisiei Europene, Jerome Lepeintre, a arătat că producătorii
schimbă ingredientele în funcţie de puterea de cumpărare, gusturile şi tradiţiile din diferite ţări
(de exemplu, Nutella este mai solidă în Germania decât în Franţa, deoarece în Franţa pâinea este
mai puţin rezistentă decât în Germania).
Participanţii la dezbatere au căzut de acord că, deşi UE nu poate impune reţeta,
consumatorii au dreptul de a fi informaţi despre compoziţia produselor.

3
 Parlamentul European şi Consiliul au adoptat, în 2005, Directiva 2005/29/CE privind
practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori. Tot mai
multe state europene se plâng că producătorii de produse alimentare, cosmetice şi articole
vestimentare încalcă această directivă. Situaţia a fost semnalată anul trecut şi de
europarlamentarii Daciana Sârbu şi Pavel Poc (Cehia). Printre altele, cei doi europarlamentari au
declarat, citând studii comparative, că există standarde duble în calitatea alimentelor din UE,
care par să corespundă unei divizări Est-Vest.
Dublul standard în fabricarea aceloraşi produse, pentru pieţe diferite, este inacceptabil,
este de părere eurodeputatul Daciana Sârbu, care preciza, anul trecut: "Noi considerăm că e
inacceptabil acest dublu standard în ce priveşte calitatea alimentelor în Uniunea Europeană şi
aşteptăm din partea Consiliului o verificare a acestei situaţii şi soluţii de remediere a ei. Nu e
normal ca un produs cumpărat în România sau Cehia să aibă o calitate mai slabă decât produsul
vândut cu aceeaşi etichetă de o companie multinaţională într-un stat din vestul Europei.
Consumatorul se orientează după renumele produsului, dar primeşte mai puţin decât ar merita. În
unele state est-europene, există organizaţii ale consumatorilor care chiar au testat în laborator şi
au certificat aceste variaţii. Mulţi români au avut posibilitatea să compare direct astfel de produse
şi au observat diferenţa. Cred că acest semnal trebuie luat în serios de instituţiile europene.
Suntem cetăţeni cu drepturi egale şi calitatea alimentelor ar trebui să fie aceeaşi peste tot în
Uniunea Europeană".
Uniunea Europeană nu dispune de mijloace legale prin care să penalizeze producătorii
care distribuie sub aceleaşi branduri alimente de calitate diferită în statele membre, a declarat
comisarul pentru Sănătate şi Siguranţa Alimentelor, Vytenis Andriukaitis, citat de site-ul
publicaţiei maghiare HVG şi preluat de News.ro.
Andriukaitis a explicat că operatorii din industria alimentară nu pot fi obligaţi să îşi
adapteze produsele la puterea de cumpărare sau gusturile naţionale.
Oficialul european îi încurajează însă pe consumatori să ceară producătorilor aceeaşi
calitate a produselor, îndiferent în ce ţară trăiesc, şi să îşi exprime opiniile prin intermediul
organizaţiilor de protecţie a consumatorilor.
Comisarul a mai spus că o companie este liberă să decidă ce ingrediente foloseşte în
produsele comercializate în state diferite, cu condiţia să informeze cu exactitate consumatorii
prin menţionarea acestora pe ambalaje.
Ministerul ungar al Agriculturii, Sandor Fazekas, a ordonat autorităţii pentru siguranţa
alimentelor, Nebih, să compare calitatea a 100 de produse alimentare comercializate sub aceleaşi
branduri în ţară şi străinătate, pentru a vedea dacă există diferenţe.