S ARGETIA

VIII 2017 SERIE NOUĂ

ACTA MVSEI DEVENSIS

SARGETIA
VIII (XLIV)
SERIE NOUĂ

DEVA
2017
Manager – Ec. Liliana Ţolaş

Colegiul Ştiinţific

Mihai Bărbulescu – Membru corespondent al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca

Michel Feugère – Centre National de la Recherche Scientifique, UMR 5138, Lyon
Arja Karivieri – Classical Archaeology and Ancient History Stockholm University
Ioannis Motsianos – Museum of Byzantine Culture Thessalonik
Ioan Aurel Pop – Membru titular al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Marius Porumb – Membru titular al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Richard Petrovszky – Historisches Museum der Pfalz Speyer
Reinhard Stupperich – Institut für Klassische Archäologie der Universität Heidelberg
Denis Zhuravlev – The State Historical Museum Moscow
Cornel Tatai-Baltă – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Colegiul de redacţie

Ioan Alexandru Bărbat – redactor responsabil

Georgeta Deju – secretar de redacţie
Cătălin Cristescu – membru
Daniel Iosif Iancu – membru
Antoniu Tudor Marc – membru
Ionuţ Cosmin Codrea – membru
Adrian Stroia – membru

Proiectare copertă: Ionuţ Cosmin Codrea, Cristina Filcea

Coperta 1: Figurină antropomorfă aparţinând culturii Turdaş, descoperită la Orăştie – Dealul
Pemilor X2, din colecţia Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (Foto: Marius Mîndruţău)
Machetare volum: Dorina-Liliana Dan, Georgeta Deju, Ioan Alexandru Bărbat

ACTA MVSEI DEVENSIS ACTA MVSEI DEVENSIS

Orice corespondenţă referitoare la publicaţia
Sargetia se va adresa:
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeţul Hunedoara, România
Telefon 0254 216750
Fax 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro
Toutes correspondance concernant la revue
Sargetia doit être adressé:
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeţul Hunedoara, România
Téléphone +4 0254 216750
Fax +4 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate,

inclusiv a traducerii textelor, aparţine în exclusivitate autorilor.

Copyright © Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva

ISSN 1013 – 4255
SUMAR SOMMAIRE INHALT CONTENTS

ARHEOLOGIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Beatrice Ciută, ContribuŃii la dieta comunităŃilor Otomani. Analiza

Zsolt Molnár macroresturilor vegetale recuperate din situl de la
Carei – Bobald ……………………………………... 11
Contribution to the Vegetal Diet of Otomani
Communities. Analysis of Macroremains Recovered
from Carei – Bobald site

Gică Băeştean, About the Second Dacian-Roman War (105-…) ….. 29

Valentin A. Boicea Despre al doilea război daco-roman (105-…)

Ana-Cristina Hamat VTERE FELIX Inscribed Rings Discovered in

Roman Dacia …………………………………......... 57
Inele cu inscripŃia VTERE FELIX descoperite în
Dacia romană

Marius Gheorghe Barbu, New Archaeological Information Regarding the

Ioan Alexandru Bărbat Exploitation of Andesite in Măgura Uroiului
(Hunedoara County) ...……………………………... 71
Noi informaŃii arheologice privind exploatarea
andezitului la Măgura Uroiului (jud. Hunedoara)

RAPOARTE ŞI NOTE ARHEOLOGICE

AncuŃa-Ioana Bobînă Reprezentări antropomorfe şi zoomorfe neolitice şi

eneolitice descoperite în judeŃul Hunedoara ……….. 125
Neolithic and Eneolithic Anthropomorphic and
Zoomorphic Representations Found in Hunedoara
County

Marius-Mihai Ciută O statuetă antropomorfă recent descoperită la Şeuşa

– În Grui (com. Ciugud, jud. Alba) ........................... 139
An Anthropomorphic Clay Statuette Discovered at
Şeuşa – În Grui (Ciugud Commune, Alba County)

Octavian-Cristian Rogozea, Aşezări CoŃofeni şi Wietenberg din judeŃul

Florentina MărcuŃi, Hunedoara ………………………………………….. 149
Răzvan GuguŃ, CoŃofeni and Wietenberg Settlements from
Simion Câmpean Hunedoara County
4

Nicolae Cătălin RişcuŃa Un topor aparŃinând bronzului timpuriu descoperit

la Hărău (jud. Hunedoara) ............................................ 177
An Early Bronze Age Copper Axe Discovered at
Hărău (Hunedoara County)

Dinu Ioan Bereteu Aşezarea dacică de la Cojocna .................................. 197

The Dacian Settlement from Cojocna

Mihaela Bleoancă O furcă de tors pentru deget din epoca romană

descoperită la Apulum – Colonia Aurelia Apulensis .... 205
The Roman Finger Distaff Discovered at Apulum –
Colonia Aurelia Apulensis

Bogdan Alin Craiovan, O locuire medieval timpurie pe Valea Mureşului

Octavian-Cristian Rogozea, mijlociu. Tărtăria – Situl 9 ......................................... 213
Dorel Micle, Early Medieval Habitation on the Middle Mureş
Remus Constantin Dumitru Valley. Tărtăria – Site 9
Dincă

ISTORIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Viorel Câmpean Moise Sora Noac, un cărturar născut la HaŃeg, cu

activitate în nordul Transilvaniei …………………... 231
Moise Sora Noac, A Scholar Born in HaŃeg, with
Activity in North of Transylvania

Marta Cordea Constantin Papfalvi, deputat în Dieta de la Pesta .…. 245

Papfalvi Constantin, Deputy in the Diet from Pesta

Nicolae Dumbrăvescu Din „memorialistica măruntă” a RevoluŃiei de la

1848-1849 din Transilvania. Însemnări despre
prefectul Legiunii Câmpiei, Nicolae VlăduŃiu …….. 261
From the “Small Memoirs” of the 1848-1849
Revolution from Transylvania. Notes About the
Prefect of the Câmpia Legion, Nicolae VlăduŃiu

Cristina Bodó Dealul CetăŃii Deva în administrarea SocietăŃii de

Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara …….. 287
Dealul CetăŃii Deva in the Administration of the
History and Archaeology Society of Hunedoara
County
 5

Minodora Damian Publicitatea vestimentară în Timişoara interbelică .... 301

Publicité des vêtements en Timişoara entre-deux-
guerres

Ioachim Lazăr Accidentul aviatic din zona Muntelui Găina, 23

august 1940 ...…………………………………….… 317
Das Flugunfall aus dem Bereich der Găina Gebirge
23 August 1940

Carmen Albert ContribuŃia Banatului la „Pacea de Mâine” în

corespondenŃa lui Silviu Dragomir ………………… 335
Banat's Contribution to the “Peace of Tomorrow” in
the Correspondence of Silviu Dragomir

Eugen Mioc Lumea rurală şi agricultura din Banat în primele

două decenii de regim comunist (1945-1965) ….….. 347
The Rural World and the Agriculture in Banat in the
Two Firsts Decades of the Communist Regime
(1945-1965)

Iuliu-Marius Morariu Omul din spatele Orei 25. Constantin Virgil

Gheorghiu în dosarele SecurităŃii ………………….. 373
The Man Behind the 25th Hour. Constantin Virgil
Gheorghiu in the Securitate Files

ISTORIA CULTURII

STUDII ŞI ARTICOLE

Lăcrămioara Manea Biblioteca Colegiului Sfântul Sava din Bucureşti.

Încercare de reconstituire, istorie şi ex-libris ...…….. 385
The Library of Saint Sava College from Bucharest.
Attempt of Reconstitution, History and Ex-Libris

Dragoş Curelea EvoluŃii funcŃionale cu privire la cunoaşterea istoriei

Bibliotecilor pentru popor din DespărŃământul Alba
Iulia al Astrei între anii 1887-1946 ………………… 403
Functional Developments Regarding the Knowledge
of History of Libraries for the People in Alba Iulia
Partition of Astra in 1887-1946

Cornel Tatai-Baltă Daniel Luca Voina, un remarcabil ilustrator de carte

contemporană ………………………………………. 427
Daniel Luca Voina, an Outstanding Contemporary
Book Illustrator
6

CONSERVARE ŞI RESTAURARE

STUDII ŞI ARTICOLE

Sergiu-Sorin Popescu Metamorfozele Cenuşăresei. Etapele restaurării unui

Iosif Vasile Ferencz vas dacic din fier …………………………………… 453
Cinderella’s Metamorphoses. The Restore Stages of
a Dacian Iron Vessel

Elena Manuela PătruŃescu Analiza condiŃiilor de păstrare a colecŃiei de textile

etnografice din depozitul temporar al Muzeului
Regiunii PorŃilor de Fier ...…………………………. 473
Analysis of the Storage Conditions of the Collection
of Ethnographic Textiles in the Temporary
Warehouse of Iron Gates Museum

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Maria Basarab Anca Elisabeta Tatay, Cornel Tatai-Baltă,

Xilogravura din cartea românească veche tipărită la
Bucureşti (1582-1830) [The Woodcut in the Early
Romanian Books Printed in Bucharest (1582-
1830)], Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2015, 516 p.,
(ISBN 978-606-543-647-3) ………………………... 485

Georgeta Deju Ioan Chindriş, Niculina Iacob, Eva Mârza, Anca

Elisabeta Tatay, Otilia Urs, Bogdan Crăciun,
Roxana Moldovan, Ana Maria Roman-Negoi,
Cartea românească veche în Imperiul Habsburgic
(1691-1830). Recuperarea unei identităŃi culturale
[Old Romanian Book in the Habsburg Empire
(1691-1830). Recovery of a cultural identity], Cluj-
Napoca, Ed. Mega, 2016, 1010 p., 1 hartă, (ISBN
978-606-543-733-3) ………………………………... 487

Ronald Hochhauser Viorel Rusu, Lucia Pop, Călătorie în universul

ceasului. ColecŃia de orologerie [A Journey in the
Universe of the Clock. The Horological Collection],
ColecŃii Muzeale, V, Baia Mare, Ed. Eurotip, 2016,
100 p., (ISBN 978-606-617-244-8) ...……………… 491

Nicolae Dumbrăvescu Emil Arbonie, PoliŃişti urbani arădeni (1929-1949)

[Urban Policemen from Arad (1929-1949)], Arad,
Ed. „Vasile Goldiş” University Press, 2017, 291 p.,
(ISBN 978-973-664-831-1) ………………............... 493
 7

Daniel I. Iancu Iosif Vasile Ferencz, Muzeul din Deva. Arc peste
timp [The Museum in Deva. Arch Over Time], Cluj-
Napoca, Ed. Mega, 2017, 166 p., (ISBN 978-606-
543-887-3) …………………………………………. 497

Lista abrevierilor ………………………………………………………………….. 501

 OMUL DIN SPATELE OREI 25.
CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU ÎN
DOSARELE SECURITĂłII

IULIU-MARIUS MORARIU
Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea ,,Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Ecumenical Institute of Bossey, Geneva University
maxim@radiorenasterea.ro

Cuvinte cheie: Securitate, supraveghere, exilul românesc, Patriarhia Ortodoxă Română,

Justinian Marina
Keywords: Securitate, surveillance, Romanian exile, Romanian Orthodox Patriarchy,
Justinian Marina

În cadrul acestei cercetări, pe baza documentelor oferite de Consiliul NaŃional

pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii (CNSAS), dar şi a altora din surse precum
jurnalele (unor oameni precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Neagu Djuvara),
corespondenŃa lui Mircea Eliade, documente din arhiva personală a domnului Thierry
Gillyboeuf, legatarul testamentar al lui Virgil Gheorghiu, de studii şi articole (dedicate
în special operei literare a scriitorului pomenit, vieŃii şi activităŃii lui, biografiei
Monicăi Lovinescu şi activităŃii ei ca traducător, reporter de radio sau scriitor, sau
literaturii interbelice ş.a.), autorul prezintă modul în care imaginea lui Virgil
Gheorghiu se reflectă în documentele Arhivelor SecurităŃii (în câteva dosare ale
fondului de Securitate Externă, care conŃin rapoartele de suraveghere ale lui, informaŃii
despre viaŃa lui, relaŃiile lui cu alŃi membri ai exilului românesc din Paris, alte
personalităŃi româneşti sau străine importante etc.), dar de asemenea şi informaŃii cu
privire la cea mai importantă carte a lui (care a fost, la scurt timp după publicare,
petrecută în anul 1948, la editura Plon din Paris, tradusă în 33 de limbi şi ulterior,
ecranizată cu Andhony Queens în rolul principal, în anul 1967, la aproape două decenii
după prima publicare în FranŃa, în cadrul colecŃiei Feux Croises).
Scriitor important al exilului românesc francez, autor al volumului Ora 25,
tradus, după cum am menŃionat deja, în mai multe limbi şi ecranizată, dar şi al unor
volume precum A doua şansă, Cravaşa, De la ora 25 la ora veşniciei, Dumnezeu nu
primeşte decât duminica, Haina de piele, Marele exterminator sau De ce m-au numit
Virgil, în cadrul cărora el denunŃă ororile regimului comunist din România (dar şi
unele ale celui nazist), Gheorghiu a fost o personalitate controversată. Conflictul său
cu Monica Lovinescu (care l-a acuzat că nu i-a plătit drepturile ce i se cuveneau din
traducerea operei menŃionate şi, pentru că acesta a respins acuzaŃiile, iar ea a pierdut
procesul pe care i-l intentase, l-a determinat pe soŃul ei Virgil Ierunca, să-l
discrediteze, traducând anumite pasaje din lucrările lui de tinereŃe Ard malurile
Nistrului şi Am luptat în Crimeea, scrise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
unde el vorbeşte despre legionari, nazişti şi populaŃia evreiască şi prezentându-l ca un
simpatizant al primelor două categorii), l-a transformat într-o personalitate
românească izolată a exilului. Acesta este motivul pentru care, el nu este suficient
investigat de cercetarea contemporană şi aspecte importante ale biografiei sale se cer
redescoperite. Acesta este şi motivul cercetării de faŃă.

Sargetia. Acta Musei Devensis (S.N.), VIII, 2017, p. 373-381.

374 Omul din spatele Orei 25

Personalitate importantă şi controversată a exilului românesc din spaŃiul francez,

scriitorul şi, mai apoi preotul Constantin Virgil Gheorghiu, autorul celebrei lucrări Ora
251, a fost un om citit, recenzat2, comentat şi urmărit. Despre opera şi biografia sa s-a
scris atât în timpul vieŃii, cât şi după moartea lui, scriitori din diferite domenii de
cercetare încercând să elucideze anumite aspecte interesante cu privire la acestea, sau să
ofere informaŃii noi3.
Un astfel de om, cunoscut şi apreciat, nu putea să scape interesului SecurităŃii, în
timpul comunismului. Aşa se face că pe urmele lui au fost trimişi mai mulŃi oameni
care-l supravegheau4, şi s-au întocmit mai multe dosare de urmărire5. Conştientizând
importanŃa acestor documente pentru reconstituirea biografiei lui, dar şi pentru istoria
comunismului românesc şi a mecanismelor sale represive, vom încerca în rândurile
următoare să vedem cum se regăsea imaginea scriitorului român în paginile acestor
documente şi care erau elementele din activitatea şi biografia sa, care suscitau interesul
regimului comunist. În plus, vom încerca să vedem în ce măsură informatorii trunchiau,
ofereau o perspectivă distorsionată sau incompletă cu privire la el, sau contribuiau
involuntar la conturarea unei imagini false a lui.
Un element ce deschidea fiecare dosar de urmărire îl reprezenta caracterizarea
generală. Mai multe astfel de caracterizări se succed adesea, chiar şi în paginile
aceluiaşi dosar. Lipsite de originalitate, acestea reluau în general aceleaşi informaŃii, şi
erorile pe care primul dintre autorii lor le prezentase. Structura lor este importantă însă,
întrucât oferă o imagine a elementelor pe care aparatul de urmărire le considera
importante în cadrul unei acŃiuni precum cea pe care o avem în vedere. Astfel, fiecare
dintre ele prezentau o scurtă biografie a lui, în cadrul căreia erau punctate aspectele
controversate. Se vorbea acolo despre locul naşterii, starea civilă, despre activitatea sa
din timpul conflagraŃiei. Iată, de exemplu, cum arăta o astfel de notă:
„GHEORGHIU C. Virgil, după terminarea liceului a urmat Facultatea de
Filozofie în Bucureşti, timp în care s-a ocupat cu ziaristica şi îndeosebi în timpul celui
de-al II-lea război mondial, unde, în urma activităŃii desfăşurate, a fost caracterizat că s-
a «achitat de această sarcină în mod lăudabil».
În această perioadă a colaborat la ziarele Curentul şi România, scriind pentru
aceste ziare, reportaje şi schiŃe de pe frontul antisovietic. Printre publicaŃiile scrise în
această perioadă sînt: Submarinul la Sevastopol, Ard malurile Nistrului, Ultima oră şi
poezii intitulate: Ceasul rugăciunii.
La 1 mai 1943 a fost angajat ca informator al serviciului secret antonescian,
purtând numele conspirativ de «ANDREI» sau «22A».
În această calitate, a fost trimis împreună cu soŃia la Zagreb în CroaŃia, unde
funcŃionează ca rezident cu misiune specială din partea Ministerului Propagandei, ca

1
Gheorghiu 1949; Gheorghiu 2004.
2
Cf. Lundberg 1950, p. 5-7; Crohmălniceanu 1974, p. 562-570; DorobanŃu, Kretz 2011, p. 111-117.
3
Iată câteva dintre cele mai importante titluri: Firan, Popa 1994, p. 312; Hadam 1996; Behring 2001,
p. 26-85; Laignel-Lavastine 2002; d’Esneval 2003; Băileşteanu 2005; Drăgoi 2009; Cubleşan 2011; IliuŃă
2013. Între cele mai recente titluri se numără şi: Cicoare 2007, p. 366-370; łurcanu 2009, p. 515-530;
Morariu 2016a, p. 63-73; Morariu 2016b, p. 712-721; Morariu 2016c, p. 263-271; Morariu, Josan 2016,
p. 83-88; Morariu 2017, p. 575-585.
4
Astfel, de exemplu, cel puŃin opt oameni s-au aflat permanent pe urmele lui, oferind constant
rapoarte cu privire la ceea ce făcea sau gândea. ACNSAS, MFI/NeamŃ, rola 356, f. 20. Unii dintre aceştia
îi erau chiar rudenii.
5
Respectiv: ACNSAS, FI, cota I-185086, Dosar Gheorghiu Virgil; ACNSAS, FI, cota I-234624,
Dosar Gheorghiu Virgil; ACNSAS, FSIE, Dosar 349, f. 7.
Iuliu-Marius Morariu 375

purtător al serviciului de presă din Zagreb. Activitatea agenturii pe care o conducea a

fost apreciată ca excepŃională şi foarte folositoare serviciului”6.
Apoi, se vorbea despre refuzul său de a se întoarce în Ńară şi stabilirea lui în
FranŃa7, accentul fiind după aceea mutat asupra volumului Ora 25, care l-a făcut celebru
în acest spaŃiu şi nu numai. Din nefericire, aproape niciunul dintre cei care dădeau note
informative cu privire la lucrare, nu reuşeşte să ofere informaŃii complete cu privire la
ea, sau măcar să ofere datele corecte în legătură cu titlul sau tipărirea ei. Unii greşesc
titlul8, alŃii nu precizează corect editura9, iar alŃii fac erori de alt fel. După cum se poate
deduce din lectura materialului documentar, aproape niciunul dintre informatori nu
citise integral lucrarea, ci se inspirau din cronicile apărute10, a căror evidenŃă o Ńineau11.
Întrucât apariŃia acestui roman declanşase un scandal destul de amplu în spaŃiul
românesc din FranŃa, din pricina faptului că Monica Lovinescu, traducătoarea lui în
limba franceză, îi ceruse drepturi de autor pentru traducere pentru toate tirajele12, iar
Gheorghiu îi oferise doar pentru primul dintre ele, fapt ce a determinat-o pe aceasta să îl
convingă pe Virgil Ierunca13 să întreprindă o muncă de discreditare a lui, şi era firesc ca
6
ACNSAS, FI, cota I-234624, Dosar Gheorghiu Virgil, f. 7.
7
„După 23 August 1944, a refuzat să se întoarcă în Ńară, refugiindu-se în Germania, de unde a fost
preluat de americani care l-au trimis ca «prizonier de război» în lagărul de la Ludwigsburg, după ce o
perioadă de timp a stat tot în lagărul din Darmstadt. Prin anul 1946, a fost eliberat sau, cum afirmă el, a
reuşit să fugă din lagăr”. ACNSAS, FSIE, Dosar 349, f. 7.
8
„La 25 No[i]embrie 1949, C. V. GHEORGHIU a acordat ziarului TEMOIGNAGE CHRETIEN,
ediŃia belgiană, un interviu cu privire la ultima sa carte, AL 25-LEA CEAS, publicată la Paris”. ACNSAS,
FSIE, Dosar 4408/2, f. 184.
9
Astfel, unii vorbesc despre publicarea ei la Flammarion (ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 353), alŃii
despre publicarea ei la editura Plan (ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 10), alŃii, despre Ellarion („În
toamna anului 1949, a publicat în ediŃia librăriei Elarion, romanul Ora XXV-a. Romanul, printre altele,
aduce calomnii grosolane şi atacuri atât la adresa URSS, cât şi a regimului popular din Ńara noastră”,
ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 6), iar alŃii, deşi pretextează că au văzut lucrarea, refuză să dea informaŃii
cu privire la conŃinut sau la aspecte de formă.
10
Iată o prezentare a unei astfel de cronici: „În ziarul L’Humanite din 2 Ianuarie cor. am găsit însă o
notiŃă intitulată «Scriitorul» Gheorghiu nu este decât un hitlerist care în 1941 a asasinat civili sovietici”, şi
în care se arăta că în revista progresistă franceză Les Lettres Françaises, a fost publicat un articol foarte
documentat asupra acestui scandal şi a consecinŃelor lui imediate, articol care spune multe asupra
moravurilor literare «sistem american» care domnesc în anumite cercuri pariziene”. ACNSAS, FSIE,
Dosar 4408, f. 343.
11
ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, fascicula 1, f. 343; ACNSAS, FI, cota I-234624, Dosar Gheorghiu
Virgil, f. 46-48. Între toate aceste note, care arată slaba documentare a autorilor lor şi incapacitatea lor de
a înŃelege chestiunile privitoare la opera lui, există totuşi una, datând din 1951, care vorbeşte despre mai
multe aspecte, cu exactitate: „Prin diferiŃi fugari români, care aveau relaŃii în lumea literară franceză a
ajuns la G. Marcel, care i-a făcut prefaŃa şi i-a botezat romanul Ora 25-a. Romanul a avut cel mai mare
succes imaginabil. Prima ediŃie a fost vândută în opt zile. Din 1950 până acum a scos 22 ediŃii la Paris
(fiecare ediŃie de câteva zeci de mii). Cartea Ora 25-a a fost tradusă în Anglia, Argentina, U.S.A.,
Germania de Vest, Olanda, Italia şi Danemarca. GHEORGHIU în urma succesului avut şi a averii
colosale câştigate şi-a pierdut firea”. ACNSAS, MFI/NeamŃ, rola 356, f. 43.
12
Despre acest aspect am mai vorbit şi în: Morariu 2017, p. 575-585. Pentru mai multe informaŃii cu
privire la acest aspect, a se vedea de asemenea şi: Cubleşan 2011, p. 24-31; Cicoare 2007, p. 369-370. S-a
speculat, în mai multe cercetări că Gheorghiu nu i-a oferit niciun ban pentru traducere, fapt eronat. Din
corespondenŃa Monicăi Lovinescu cu Gheorghiu, pe care ne-a oferit-o domnul Thierry Gillybooeuf,
legatarul testamentar al scriitorului reiese tocmai contrariul: „Ai avut amabilitatea de a-mi vărsa până azi
suma de 310.000 de franci, sumă corespunzând aproximativ la o pătrime, din ce-au putut să-Ńi raporteze –
30000 de exemplare vândute. Presupun că Plon nu Ńi-a vărsat încă partea d[umi]tale asupra totalităŃii
exemplarelor vândute – fie mai mult de 100000”, în APTG, CorespondenŃă Monica Lovinescu, Virgil
Gheorghiu, 14.04.1950.
13
Deşi acesta nu recunoaşte acest lucru în memoriile sale. Cf. Ierunca 2000, p. 338-339.
376 Omul din spatele Orei 25

şi acest aspect să fie în vizorul SecurităŃii. De altfel, un fapt similar celui pe care îl
făcusese acesta, respectiv discreditarea lui Gheorghiu prin facerea publică a unor
informaŃii compromiŃătoare cu privire la el, îşi propusese Securitatea încă din anul
195114 (scandalul s-a declanşat efectiv abia în 1953). Atunci, când era planificată o
conferinŃă a lui Gheorghiu aici, omul instituŃiei aflat aici scria la Bucureşti, cerând
informaŃii compromiŃătoare cu privire la el, pentru a declanşa un astfel de proces. Lipsa
unui răspuns de aici, va determina însă anularea acestei operaŃiuni, ce se va declanşa doi
ani mai târziu, din alte motive15. Securitatea va monitoriza însă atât evenimentele
premergătoare, cât şi momentul conflictului, în documentele de urmărire existând, din
această cauză, referiri regulate la faptul că acesta a refuzat să-i plătească Monicăi
Lovinescu pentru traducerea romanului. Iată, de exemplu, ce spunea informatorul
C. Olariu, într-o notă informativă din 1 decembrie 1951:
„Fiind necinstit din naştere nu a plătit nimic lui MONICA LOVINESCU pentru
traducere. A avut un proces răsunător cu ea la Paris. A fost obligat să plătească, a
vândut dreptul de traducere la mai mulŃi editori în aceeaş[i] Ńară, de unde procese în
Argentina, U.S.A. şi Danemarca. Are un proces pentru nerespectarea angajamentelor
din contract cu FLAMMARION, editorul său din Paris”16.
Dosarele bogate, conŃinând note, rezoluŃii, hotărâri, modificări de statut ale
urmăritului17, de la urmărirea pe Ńară, la cea internaŃională, dar şi modificări ale
supraveghetorilor, nu vor omite nici aspecte ce Ńineau de starea sa civilă sau familie.
Astfel, de exemplu, se specifica în multe note informative faptul că era căsătorit, iar
soŃia lui era evreică18 şi că, în perioada în care au stat la Heidelberg în lagăr19, Ecaterina
Burbea a audiat cursuri la universitatea de aici:

14
ACNSAS, FSIE, Dosar 4408/2, f. 183.
15
Ea este descrisă şi de Gheorghiu, într-un mod uşor trunchiat, în Omul care călătorea singur, şi în
apendicele din La Cravache: Gheorghiu 1960, p. 219-237; Gheorghiu 2010, p. 236-248.
16
ACNSAS, MFI/NeamŃ, rola 356, f. 44. Anterior, aceeaşi sursă dezinforma cu privire la solicitările
financiare ale Monicăi Lovinescu, arătând că aceasta ceruse două procente din încasări:
„CARAOMANUL i-a avansat sume importante (cca. 12000 franci), pentru plata traducerii în franŃuzeşte
a romanului. Romanul a fost tradus de către MONICA LOVINESCU, care a făcut un contract cu
GHEORGHIU VIRGIL, să i se plătească ulterior 2% din preŃul de vânzare al cărŃii”. ACNSAS,
MFI/NeamŃ, rola 356, f. 43. În realitate însă, aceasta îi ceruse un sfert din încasări. În dosarul Monicăi
Lovinescu se specifică de asemenea următoarele, în legătură cu acest aspect: „Sus-numita este o femeie
inteligentă şi pregătită în specialitatea sa. A regizat câteva piese la un mic teatru din Paris, denumit
«Theatre de Poche», în Bd. Montparnasse. În tradus bine în limba franceză cartea scriitorului-fugar
Constantin Virgil Gheorghiu – întitulată A 25-a oră, însă acesta neplătindu-i suma de bani conform
înŃelegerii, Monica Lovinescu l-a dat în judecată”. ACNSAS, FSIE, Dosar 349, f. 83. De altfel, ea însăşi
va vorbi într-un mod trunchiat şi incomplet despre acest subiect. Cf. Lovinescu 1999, p. 65-67.
17
Iată cum arăta o astfel de hotărâre, datând din anul 1967: „HOTĂRÂRE
Pentru păstrarea la arhivă fond operativ a dosarului nr. 161354 provenit din M. A. I. DIR [a] II-a.
1. ConŃinutul pe scurt al materialului compromiŃător: din materialul existent la dosar, rezultă că în
1943 a fost recrutat ca informator al S.S.I. dându-i-se numele conspirativ «ANDREESCU 22. A». Tot în
anul 1943, a fost trimis la Zagreb în Jugoslavia ca rezident, cu misiune specială din partea Minist.
Propagandei. După 23 Aug 1944 a fugit împreună cu soŃia în Germania.
În urma prelucrării dosarului nr. 161354 un număr de 2 persoane ce au date minime şi materiale
compromiŃătoare, s-au luat în evidenŃa operativă conform tabelului anexă.
Întrucât s-au executat toate operaŃiunile necesare, iar persoanele asupra cărora se găsesc materiale
compromiŃătoare în prezentul dosar, au fost luate în evidenŃă, propunem:
Clasarea dosarului pentru păstrarea în arhiva operativă”. ACNSAS, FI, cota I-185086, Dosar
Gheorghiu Virgil, f. 1.
18
Iată un astfel de exemplu: „Are cca. 42 ani. Este înalt, slab, cu păr castaniu deschis ochi căprui. Este
originar din Moldova, tatăl său a fost preot sărac. Este căsătorit cu o evreică din Bucureşti. Locu[i]eşte la
Iuliu-Marius Morariu 377

„Din câte a reŃinut sursa, din cele spuse de GHEORGHIU VIRGIL şi soŃia lui,
în perioada cât au locuit la Heidelberg s-au întreŃinut vânzând lucruri proprietatea lor.
Tot în aceeaşi perioadă şi ECATERINA GHEORGHIU a audiat cursuri la universităŃii
fără obligaŃii”20.
În 1965 şi 1967, Securitatea îi va forŃa pe părinŃii scriitorului, rămaşi în Ńară, să îi
scrie acestuia. Bucuros de veştile primite, dar şi dornic să intre în contact cu ei, scriitorul
le va răspunde, corespondenŃa lui fiind, fireşte, interceptată. Cele două scrisori, abundând
de formulări tributare limbajului bisericesc conŃin informaŃii cu privire la biografia lui,
dar şi gânduri de suflet. În partea de început, Gheorghiu scrie părinŃilor despre succesele
sale literare21, după care, vorbeşte într-o manieră succintă despre situaŃia sa familială,
modul în care a devenit preot şi proiectele legate de cartea sa:
„Eu şi CocuŃa sîntem singuri. Fără de copii. Acum 3 ani, ca să fiu mai aproape
de voi, mai aproape de România – de mine însumi şi de Dumnezeu, am fost hirotonit
preot misionar la Paris. Prea Fericitul Patriarh Justinian, care este, după cît pot eu
judeca, cel mai mare patriarh pe care l-a avut România vreodată, m-a invitat de Paşti la
Patriarhie. Nu am putut veni. Rămâne pentru altă dată. Peste câteva luni vor veni la
NeamŃ artişti şi cineaşti din Hollywood, ca să facă un film după un roman al meu. Poate
vom veni şi noi cu ei. Voi încerca să vă îmbunătăŃesc viaŃa de toate zilele cum voi
putea. Caut o modalitate de a o face eficace”22.
În final, le adresează urările clasice corespondenŃei şi le spune să apeleze cu
încredere la Patriarhul Justinian, dacă vor avea nevoie de ceva. Cea de-a doua scrisoare,
scrisă doi ani mai târziu, va diferi din punct de vedere al conŃinutului. Fratele
scriitorului reuşise, la presiunile SecurităŃii, să-i convingă pe părinŃii săi să meargă în
vizită la el, fapt ce ar fi facilitat urmărirea sa mai îndeaproape, de către aceasta, sub
pretextul evenimentului. În acest context, acesta le va scrie, arătându-le că nu era
momentul să întreprindă un astfel de demers, şi rugându-i să-şi amâne pe mai târziu
planificata călătorie23. Desigur, ei se vor conforma atunci solicitărilor lui.

Cannes pe Coasta de Azur”. ACNSAS, MFI/NeamŃ, rola 356, f. 42. Numele soŃiei, Ecaterina Burbea, era
de asemenea cunoscut supraveghetorilor datorită faptului că anumite corespondenŃe se expediau pe adresa
ei: „Tehnica folosită în purtarea acestei corespondenŃe a fost următoarea: din Paris, se expedia pe numele
de fată al Dnei Ecaterina, adică pe Ecaterina Burbea, iar din Bucureşti, pe numele Cufner Rachila,
menajera Dnei Azimioară (care-mi devenise mie soacră). După ce se citeau, scrisorile se ardeau (şcoala
Dnei Azimioară)”. ACNSAS, MFI/NeamŃ, rola 356, f. 6. Cf. ACNSAS, MFI/NeamŃ, rola 356, f. 4;
Cubleşan 2011, p. 19.
19
Cu privire la această perioadă şi la activitatea lui aici, a se vedea şi: Gheorghiu 2002; Djuvara 2012,
p. 164-167.
20
ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 148.
21
„Am publicat vreo 20 de cărŃi. Sunt unul din cei mai mari scriitori ai lumii. Acum scriu în limba
franceză, iar cărŃile mele sînt traduse în 33 de limbi, a treizeci şi patra nu este o traducere, ci o ediŃie în
relief pentru orbi, ca să mă citească cu degetele cei care nu au ochi. Elevii din America, din Asia şi din
cele mai multe Ńări din Europa mă învaŃă la şcoală şi toŃi vă cunosc pe voi toŃi din romanele mele. Vă
spun asta nu pentru lauda mea, ci pentru a vă bucura. Curînd veŃi citi şi voi cărŃile mele. O operă, o creaŃie
a spiritului nu poate fi niciodată suprimată, aşa după cum nu pot fi şterse de pe hartă apa Moldovei,
Ceahlăul sau codrii CarpaŃilor”. ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 183.
22
ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 183-184.
23
„Dragă mamă şi iubitul şi veneratul meu tată,
Vă scriu numai 2 rânduri, căci prin scrisori nu ne putem spune nimic din cele ce avem de zis. Vă rog –
din adâncul inimii – nu vă luaŃi după fratele şi părintele nostru NECULAI. Ce face el nu este bine. Nu
este momentul să veniŃi la Paris. Nici pe la ierarhi nu vă duceŃi, căci ei vă vor face rău. Eu am încercat să
stau de vorbă cu ei, pentru ce este dumneze[i]esc, românesc şi adevărat, dar nu s-a putut. Şi eu de
D[umne]zeu, de adevăr şi de dreptatea românească nu mă clintesc. Cum ei în mine nu pot lovi, căci eu
378 Omul din spatele Orei 25

Pe lângă relaŃia cu familia şi cea cu intelectualii exilului parizian24, părerea unor

scriitori precum Virgil Ierunca despre el25, oamenii regimului vor avea în vedere de
asemenea şi relaŃia sa cu ierarhia bisericească. Hirotonit în anul 1963 de către Teofil
Ionescu26, el va trece la scurtă vreme în subordinea Patriarhiei Române, purtând în acest
sens o corespondenŃă cu patriarhul Justinian27. RelaŃia lui cu acesta28, cărŃile trimise,
atitudinea ierarhului în raport cu scriitorul, dar şi alte aspecte periferice, nu vor trece
neobservate în ochii supraveghetorilor. Părerea bună pe care acesta o avea faŃă de
întăistătătorul Bisericii Române, generată de invitaŃia pe care acesta i-o făcuse, să
viziteze Ńara29, dar şi invitaŃia pe care i-o va face acestuia, de a poposi la Paris în timpul
vizitei planificate la Londra30, sau atitudinea slugarnică pe care o va adopta în timpul
întâlnirii cu acesta de la Geneva:
„Sursa a remarcat că CONSTANTIN V. GHEORGHIU face o oarecare paradă
de ligotism. Astfel, când delegaŃia bis[ericească] a pătruns în hotelul în care era cazată,
GHEORGHIU a îngenunchiat în faŃa patriarhului şi a mitrop[olitului] J[ustin]
MOISESU, cărora cu capul plecat le-a „sărutat” cu smerenie mâinile”31.
În plus, Securitatea nu va ezita nici să contacteze personalităŃi teologice
importante ale spaŃiului ecumenic, precum Charles Westphal, căruia îi vor cere referinŃe
cu privire la el32.
Observăm, aşadar, că Constantin Virgil Gheorghiu a fost, pe toată durata
comunismului, urmărit, analizat, suspectat, şi racolat. În plus, Securitatea a încercat să
monitorizieze familia lui rămasă în Ńară33, să-l determine să facă o vizită aici, şi să-l

sunt departe, şi în plus, orice gest contra mea va fi publicat în jurnalele din toate Ńările lumii (căci eu am
sute de milioane de cetitori şi toată lumea mă cunoaşte – în afară de Ńara mea) – ei vor încerca să vă
umilească. StaŃi deoparte. D[umne]zeu este mare. Eu am veşti de la voi, fără să-mi scrieŃi voi. Când
ceasul va veni, vă voi chema la Paris, sau voi veni eu în Ńară. Acum nu se poate.
Vă sărut mâna cu lacrimi în ochi şi cu mare dragoste
Virgil”. ACNSAS, MFI/NeamŃ, rola 356, f. 215.
24
„Din afirmaŃiile făcute de GHEORGHIU VIRGIL, rezultă că acesta trăieşte izolat de restul
românilor care se află la Paris, deoarece aceştia i-au făcut foarte multe greutăŃi în sensul de a se afirma cu
publicaŃiile sale ca scriitor. GHEORGHIU VIRGIL povestea despre un incident pe care l-a avut cu
MIRCEA ELIADE, după publicaŃia cărŃilor sale, acesta solicitându-i o sumă de bani pentru a scoate o
revistă... GHEORGHIU refuzându-i cererea făcută de a-l ajuta cu o sumă de bani, acesta a publicat o serie
de articole în presa pariziană, contra lui VIRGIL GHEORGHIU”. ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, vol. 1, p.
149.
25
„Virgil Ierunca i-a vorbit de asemenea, sursei, în termeni foarte agresivi de C. V. GHEORGHIU. A
spus că acest om este capabil să facă orice act samavolnic pentru bani şi că românii din FranŃa, care la
început s-au fălit cu el, căci arătase daruri temeinice de scriitor, îl aveau mai de mult la ochi, ştiindu-l în
contact cu personalul legaŃiei noastre din Paris”. ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 85.
26
ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 3. Cf. Preda 1993 p. 303; Djuvara 2012, p. 167.
27
Cf. ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 72-74, f. 76.
28
Constând atât din corespondenŃă, cât şi din avansările pe care acesta i le va face. Cf. ACNSAS,
FSIE, Dosar 4408/2, f. 14.
29
„Prea Fericitul Patriarh Justinian, care este, după cît pot eu judeca, cel mai mare patriarh pe care l-a
avut România vreodată, m-a invitat de Paşti la Patriarhie”. ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, f. 184.
30
ACNSAS, FSIE, Dosar 4408, vol. 1, f. 276.
31
ACNSAS, FSIE, Dosar 4408/2, f. 43.
32
„Westphal are o părere bună despre Gheorghiu. A afirmat că acesta este un om serios, se bucură de
prestigiu şi apreciere, este un bun preot, dar în primul rând este scriitor”. ACNSAS, FSIE, Dosar 4408/2,
f. 25.
33
Aşa se face că fiecare deschidere de dosar conŃinea caracterizări ale membrilor familiei (ACNSAS,
FI, cota I-185086, Dosar Gheorghiu Virgil, f. 2; ACNSAS, FI, cota I-234624, Dosar Gheorghiu Virgil, f.
20-22), şi fiecare dosar conŃinea multe note referitoare la ei.
Iuliu-Marius Morariu 379

determine să aibă o atitudine mai puŃin ostilă în raport cu regimul comunist, eforturile
lor fiind însă nereuşite. InformaŃiile, adesea eronate, pe care dosarele le oferă adesea
arată incompetenŃa urmăritorilor, iar metodele de persuasiune folosite reliefează, odată
în plus, perversitatea şi metodele crude ale regimului.

Abrevieri

ACNSAS, FI – Arhiva Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor

SecurităŃii, Fond Informativ.
ACNSAS, MFI – Arhiva Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor
SecurităŃii, Fond Microfilme.
ACNSAS, FSIE – Arhiva Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor
SecurităŃii, Fond Serviciul de InformaŃii Externe.
APTG – Arhiva Personală a lui Thierry Gillyboeuf, CorespondenŃă
Monica Lovinescu, Virgil Gheorghiu.

Bibliografie

Băileşteanu 2005 – F. Băileşteanu, Nihil Sine Deo sau Cruciada literară a

ecumenistului Constantin Virgil Gheorghiu, Craiova,
2005.
Behring 2001 – E. Behring, Scriitori români din exil (1945-1949). O
perspectivă istorico-literară, trad. T. Petrache, L. Nicolau,
Bucureşti, 2001.
Cicoare 2007 – T. Cicoare, Constantin Virgil Gheorghiu, la trei lustre de
postumitate, în Symposium, V, 1, 2007, p. 366-370.
Crohmălniceanu 1974 – O. S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două
războaie mondiale, vol. 2, Bucureşti, 1974.
Cubleşan 2011 – C. Cubleşan, Escale în croazieră. Constantin Virgil
Gheorghiu, Cluj-Napoca, 2011.
Djuvara 2012 – N. Djuvara, Amintiri din pribegie (1948-1990), ediŃia a
X-a, Bucureşti, 2012.
DorobanŃu, Kretz – D. DorobanŃu, E. Kretz, Exile and Interculturalism - The
2011 Case of Five French Writers of Romanian Origin, în SŞC,
VII, 3, 2011, p. 111-117.
Drăgoi 2009 – M. Drăgoi, Constantin Virgil Gheorghiu: între lume şi
text, GalaŃi, 2009.
Esneval 2003 – A. d'Esneval, Gheorghiu, Puiseaux, 2003.
Firan, Popa 1994 – F. Firan, C. M. Popa, Literatura diasporei, Craiova, 1994.
Gheorghiu 1949 – V. Gheorghiu, La vingt-cinquieme heure, trad. M. Saint-
Come, Paris, 1949.
Gheorghiu 1960 – V. Gheorghiu, Le sceau de l'infamie (Journal intime), în
V. Gheorghiu, La cravache, Paris, 1960, p. 219-237.
Gheorghiu 2002 – V. Gheorghiu, Ispita libertăŃii – memorii II, trad.
S. Mihăiescu-Cîrsteanu, Bucureşti, 2002.
Gheorghiu 2004 – V. Gheorghiu, Ora 25, trad. E. Lăsconi, Bucureşti, 2004.
Gheorghiu 2010 – V. Gheorghiu, Omul care călătorea singur, trad.
G. Ciocioi, Bucureşti, 2010.
380 Omul din spatele Orei 25

Hadam 1996 – A. Hadam, Harmonies et conflicts de valeurs chez

Constant Virgil Gheorghiu, Bucureşti, 1996.
IliuŃă 2013 – G. IliuŃă, Drama identităŃii în opera lui Constantin Virgil
Gheorghiu, Bucureşti, 2013.
Laignel-Lavastine – A. Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco. L'oubli du
2002 fascisme: trois intellectuels roumains dans la tourmente
du siècle, Paris, 2002.
Lundberg 1950 – C. I. Lundberg, Review – The twenty-fifth hour, în Manas,
III, 31, 1950, p. 5-7.
Morariu 2016a – I. M. Morariu, Elemente ale spiritualităŃii ortodoxe în
opera literară a lui Virgil Gheorghiu, în Symposium,
XXIII, 2016, p. 63-73.
Morariu 2016b – I. M. Morariu, Însemnările de război şi importanŃa lor
pentru Constantin Virgil Gheorghiu, în AA, II, 2, 2016, p.
712-721.
Morariu 2016c – I. M. Morariu, Opera lui Virgil Gheorghiu, între literatură
şi autobiografie, în ACSPA, III, 2016, p. 263-271.
Morariu 2017 – I. M. Morariu, Conflictul dintre Virgil Gheorghiu şi
Monica Lovinescu, reflectat în scrierile lui Mircea Eliade
şi Neagu Djuvara, în vol. coord. D. Sinaci, E. Arbonie,
AdministraŃie românească arădeană – studii şi comunicări
din Banat-Crişana, vol. XII, Arad, 2017, p. 575-585.
Morariu, Josan 2016 – I. M. Morariu, Ş. Josan, Elements of spiritual
autobiography in the literary works of Virgil Gheorghiu,
în RST, V, 11, 2016, p. 83-88.
łurcanu 2009 – F. łurcanu, Un moment roumain a Paris, în vol. ed.
M. NeamŃu, B. Tătaru-Cazaban, Memory, Humanity and
Meaning. Selected Essays in Honor of Andrei Pleşu’s
Sixtieth Anniversary offered by New Europe College
alumni & friends, Bucharest, 2009, p. 515-530.

The Man Behind the 25th Hour. Constantin Virgil Gheorghiu in the Securitate Files
Abstract

In this research, based on the documents provided by the National Council for
the Study of Securitate Archives (CNSAS), but also on many other information from
sources like diaries (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, or Neagu Djuvara ones), Mircea
Eliade's correspondence, documents from personal archive of Thierry Gillyboeuf, the
legatee of Virgil Gheorghiu, studies and articles (dedicated specially to Gheorghiu's
literary work, his life and activity, Monica Lovinescu's biography and activity as
translator, radio reporter or writer, or to the interwar literature and s.o.), the author
presents the way how the image of Virgil Gheorghiu is reflected in the documents of the
Securitate Archives (in a few dossiers from External Securitate Service, that contain the
surveillance reports about the aforementioned writer, information about his life, his
relationships with other members of Romanian exile from Paris, other important
Romanian or foreign personalities and s.o.), but also information about his most
important book (which was, soon after its publication from 1948, at Plon Press from
Paris, translated in 33 languages and later, screened with Anthony Queens as a principal
Iuliu-Marius Morariu 381

character, in 1967, at almost two decades after the first edition published in France in
Feux Croises collection).
Important writer of the Romanian exile from France, author of the known book
25th Hour, translated, as we have already mentioned, in many languages and screened,
but also of books like The second chance, The Cravache, From the 25th hour to the hour
of eternity, God receives only in the Sundays, The skin coat, The great exterminator or
Why did they have told me Virgil, where he denounces the horrors of communist regime
from Romania (but also some abuses of the Nazis one), Gheorghiu was also a
controversial personality. His conflict with Monica Lovinescu (that has accused him for
not paying their translation rights and, because he refused to accept their accusations
and have lost a process, determined Virgil Ierunca, her husband, to start to discredit
him, by translating some parts of his younger works like The banks of the Dniester are
burning and I fought in Crimeea, written during the Second World War, where he
speaks about legionaries, Nazi soldiers and Jewish people, and presenting him as a
sympathizer of the first two categories), transformed him into an isolated Romanian
personality of the exile. This is the reason why, now, he is not enough investigated by
the contemporary researchers, and important aspects of his biography must be
rediscovered, and the reason of this research.
 LISTA ABREVIERILOR

AA – Analele Aradului, Arad.

ACSPA – Anuarul Colegiului Studenţesc de Performanţă Academică, Cluj-Napoca.
ActaArchHung – Acta Archaeologica Hungaricana, Budapest.
ActaC – Acta Carpatica. Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, Sfântu Gheorghe.
ActaHAB – Acta Historiae Artium Balticae, Vilnius.
ActaMN – Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
ActaMP – Acta Musei Porolissensis, Zalău.
ActaS – Acta Siculica, Muzeul Naţional Secuiesc, Sf. Gheorghe.
ActaTS – Acta Terrae Septemcastrensis, Sibiu.
AÉ – L’année épigraphique, Paris.
AHR – The American Historycal Review, Oxford University Press.
AIIAI – Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Iaşi, Iaşi.
AIIC – Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj, Cluj-Napoca.
AM – Arheologia Moldovei, Iaşi.
AMSCEU – Annual of Medieval Studies at Central European University, Budapest.
Anatolian Metal – Anatolian Metal, Bochum.
AnB (S.N.) – Analele Banatului, Serie Nouă, Timişoara.
AnD – Analele Dobrogei, Cernăuţi.
Antaeus – Communicationes ex Instituto Archaeologico Academiae Scientiarum
Hungaricae, Budapest.
Antiquity – Antiquity, Cambridge.
Apulum – Acta Musei Apulensis, Alba Iulia.
ArchKorr – Archäologisches Korrespondenzblatt: Urgeschichte, Römerzeit,
Frühmittelalter, Mainz.
Archaeolingua, MS – Archaeolingua, Main Series, Budapest.
Archaeolingua, SM – Archaeolingua, Series Minor, Budapest.
ArchÉrt – Archaeologiai Értesítő, Budapest.
ArchInf – Archäologische Informationen. Mitteilungen zur Ur- und Frühgeschichte, Bonn.
Arheovest – Arheovest, Timişoara.
ArhSom – Arhiva Someşană, Năsăud.
AstS – Astra Salvensis, Salva.
AUASH – Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, Alba Iulia.
A. U. C. I. Parhon, Ser. Şt. Nat., Geol.-Geogr – Analele Universităţii C. I. Parhon, Seria
Şiinţele Naturii. Geologie-Geografie, Bucureşti.
AUC SŞFLLC – Analele Universităţii din Craiova. Seria Ştiinţe Filologice. Limbi şi
Literaturi Clasice, Craiova.
AUVTSAH – Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archéologie et
d’Histoire, Târgovişte.
BA – Biblioteca de Arheologie, Bucureşti.
BAHC – Bibliotheca Archaeologica et Historica Corvinensis, Hunedoara.
BAM – Brukenthal Acta Musei, Sibiu.
Banatica – Banatica, Reşiţa.
Banatul Românesc – Banatul Românesc, Timişoara.
BAR IS – British Archaeological Reports International Series, Oxford.
BB – Bibliotheca Brukenthal, Sibiu.
BCŞS – Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Alba Iulia.
BECA – Buletinul Episcopiei Cetăţii Albe – Ismail, Ismail.
BHAB – Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, Timişoara.
502 Lista abrevierilor

BHAUT – Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis, Timişoara.

BiblAM – Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, Iaşi.
BiblEN – Bibliotheca Ephemeris Napocensis, Cluj-Napoca.
BiblIP SA – Biblioteca Istro-Pontică, Seria Arheologie, Brăila.
BiblMA – Bibliotheca Musei Apulensis, Alba Iulia.
BiblMD – Bibliotheca Musei Devensis, Deva.
BiblThrac – Bibliotheca Thracologica, Bucureşti.
BMA – Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra Neamţ.
BMB SH – Biblioteca Muzeului Bistriţa, Seria Historica, Bistriţa.
BMN – Bibliotheca Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
BMS – Bibliotheca Musei Sabesiensis, Sebeş.
Boabe de grâu – Boabe de grâu, Bucureşti.
Britannia – Britannia A Journal of Romano-British and Kindred Studies, The Society for
Promotion of Roman Societies, London.
BS – Bibliotheca Septemcastrensis, Sibiu.
BUA – Bibliotheca Universitatis Apulensis, Alba Iulia.
BVBL – Bayerische Vorgeschichtsblätter, München.
Caietele CIVA – Caietele CIVA, Alba Iulia.
CambArchaeolJ – Cambridge Archaeological Journal, Cambridge.
CC – Cultura Creştină, Blaj.
CCA – Cronica Cercetărilor Arheologice.
CCDJ – Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Călăraşi.
CIL – Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin.
Clujul – Clujul, Cluj.
CM – Collegium Mediense, Mediaş.
CN – Cercetări Numismatice, Bucureşti.
Concordia – Concordia, Pest.
Confluenţe – Confluenţe, Satu Mare.
ConvLit – Convorbiri Literare, Bucureşti.
Corviniana – Acta Musei Corvinensis, Hunedoara.
Crisia – Crisia, Oradea.
Cumidava – Cumidava, Braşov.
Dacia (N.S.) – Revue d'Archéologie et d'Histoire Ancienne, Nouvelle Série, Bucharest.
Dacia. Cotidianul Banatului – Dacia. Cotidianul Banatului şi al graniţei de vest, Timişoara.
Das Altertum – Das Altertum, Berlin.
Der Anschnitt – Zeitschrift für Kunst und Kultur im Bergbau, Bochum.
DissArch – Dissertationes Archaeologicae, Budapest.
Dolgozatok (Ú.S.) – Az Erdélyi Múzeum Érem-És Régiségtárából, Új Sorozat, Kolozsvár.
DP – Documenta Praehistorica, Ljubljana.
Dreptatea – Dreptatea, Bucureşti.
Drobeta – Drobeta, Drobeta Turnu Severin.
EL – Erdélyi Látképek, Cluj-Napoca.
EphNap – Ephemeris Napocensis, Cluj-Napoca.
Eur. J. Mineral – European Journal of Mineralogy, Stuttgart.
Familia – Familia, Oradea.
Fcr – Flori de crin, Şimleu Silvaniei.
Foaie – Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Braşov.
FoliaArch – Folia Archaeologica, Budapest.
FöldKözl – Földtani Közlöny, Budapest.
Fruncea – Fruncea, Timişoara.
Gallia – Gallia. Fouilles et Monuments Archéologiques en France Métropolitaine, Paris.
Lista abrevierilor 503

Gold Bull – Gold Bulletin. Journal of Gold Science, Technology and Applications, New York.
GTr – Gazeta Transilvaniei, Braşov.
HAdW – Heidelberger Akademie der Wissenschaften, Heidelberg.
HAWM – Heidelberger Akademie Der Wissenschaften. Monographien, Heidelberg.
HPL – Hungarian Polis Studies, Debrecen.
HTRTÉ – A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve, Budapest, Deva.
Hunyad – Hunyad. Politikai, közgazdaságiésvegyestartalmuhirlap, Deva.
Hunyadvármegye –Hunyadvármegye. Politikai, közgazdaságiésvegyestartalmuhirlap, Deva.
IDR – Inscripţiile Daciei Romane, Bucureşti.
IEC – Interferenţe Etnice şi Culturale, Cluj-Napoca.
Instrumentum – Instrumentum. Bulletin du Groupe de Travail Europeen sur L’Artisanat et
les Productions Manufacturees dans L’Antiquite, Montagnac.
Istros – Istros, Brăila.
Învăţătorul poporului – Învăţătorul poporului, Blaj.
JFA – Journal of Field Archaeology, Boston.
JKKCC – Jahrbuch der Kaiserl. Königl. Central-Commission, Wien.
JPMÉ – Jánnus Pannonius Múzeum Évkönyve, Pécs.
JRA – Journal of Roman Archaeology, Portsmouth, Rhode Island.
JRMES – Journal of Roman Military Equipment Studies.
JRS – Journal of Roman Studies, London.
Keresztény Magvető – Keresztény Magvető, Kolozsvári Unitárius Lelkészek és Tanárok,
Kolozsvártt.
KölnerJahrb – Kölner Jahrbuch für Vor- und Frühgeschichte, Cologne.
Levant – Levant, Journal of the British School of Archaeology in Jerusalem and the British
Institute at Amman for Archaeology and History, London.
Lohanul– Lohanul. Magazin Cultural-ştiinţific, Huşi.
Luptătorul Bănăţean – Luptătorul Bănăţean, Timişoara.
Lychnological Acts – Lychnological Acts, Cluj-Napoca.
MAA – Mediterranean Archaeology and Archaeometry, Rhodes.
Marisia – Marisia, Târgu-Mureş.
Marmatia – Marmatia, Baia Mare.
Manas – Manas, Berkshires.
MCA – Materiale şi Cercetări Arheologice, Bucureşti.
MENGA – Revista de Prehistoria de Andalucía, Sevilla.
MMP – Materials and Manufacturing Processes, London.
MSTRT – Monográfiák a Szegedi Tudományegyetem Régészeti Tanszékéről, Szeged.
Nădejdea – Nădejdea, Timişoara.
Nemzet – Nemzet, Pest.
OPA – The Old Potter’s Almanack, London.
Ősrégészeti Tanulmányok – Ősrégészeti Tanulmányok, Budapest.
OTTÉ – Orvos-Természettudományi Értesítő, Kolozsvárt.
PA – Patrimonium Apulense, Alba-Iulia.
PAS – Prähistorische Archäologie in Südosteuropa, Kiel, München, Berlin.
Patrimonium – Patrimonium, Bucureşti.
PBF – Praehistorische Bronzefunde, Berlin.
Perspective istorice – Perspective istorice. Revista Asociaţiei Profesorilor de Istorie din
România „Clio”, Filiala Hunedoara, Deva.
Pontica – Pontica, Constanţa.
Proceedings Deva – Proceedings Deva, Deva.
PZ – Praehistorische Zeitschrift, Berlin.
Răvaşul – Răvaşul, Cluj.
504 Lista abrevierilor

RBNR – Revista Bibliotecii Naţionale a României, Bucureşti.

Realitatea Ilustrată – Realitatea Ilustrată, Cluj.
Restitutio – Buletin de Conservare-Restaurare, Bucureşti.
RevMuz – Revista Muzeelor, Bucureşti.
Rev. Roum. GÉOLOGIE – Revue Roumaine de GÉOLOGIE, Bucureşti.
RISBC – Revista Institutului Social Banat-Crişana, Timişoara.
RRH – Revue Roumaine d’Histoire, Bucureşti.
Rom. Jour. Min. Dep. – Romanian Journal of Mineral Deposits, Bucureşti.
RST – Research and Science Today, Târgu Jiu.
Sargetia (S.N.) – Sargetia. Acta Musei Devensis, Serie Nouă, Deva.
Sargetia Naturae – Sargetia. Acta Musei Devensis, Series Scientiae Naturae, Deva.
SASM – Studia Archaeologica Slovaca Mediaevalia, Bratislava.
Schweiz Mineral Petrogr Mitt – Schweizerische Mineralogische und Petrographische
Mitteilungen, Zürich.
SCIV(A) – Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie, Bucureşti.
Scînteia – Scînteia, Bucureşti.
SEER – The Slavonic and East European Review, London.
Series Byzantina – Series Byzantina, Warszawa.
SMMIM – Studii şi materiale de muzeografie şi istorie militară, Bucureşti.
Societatea de Mâine – Societatea de Mâine, Cluj.
SP – Studii de Preistorie, Bucureşti.
SSEEP – Studies into South-East European Prehistory, Suceava.
SŞC – Studii de ştiinţă şi cultură, Arad.
Starinar (N.S.) – Starinar, Organ Srpskog Arheološkog Drustva, Nouvelle Série, Beograd.
StComCS – Studii şi Comunicări de Etnografie şi Istorie, Caransebeş.
StudIP – Studii de Istoria Presei, Iaşi.
SUCSH – Studia Universitatis Cibiniensis, Serie Historica, Sibiu.
Symposium – Symposium. Revista de Ştiinţe Socio-Umane, Institutul de Cercetări
Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” Iaşi.
TD – Thraco-Dacica, Bucureşti.
Terra Sebus – Terra Sebus, Sebeş.
Tibiscum (S.N.) – Tibiscum, Serie Nouă, Caransebeş.
Tibiscus – Tibiscus, Timişoara.
TIR – Tabula Imperii Romani, Budapest.
TLVH – Tagungen des Landesmuseums für Vorgeschichte Halle, Halle (Saale).
Transilvania – Transilvania, Sibiu.
Transylvanian Review – Transylvanian Review, Cluj-Napoca.
Tribuna – Tribuna, Cluj-Napoca.
VAH – Varia Archaeologica Hungarica, Budapest.
Vasárnapi Ujság – Vasárnapi Ujság, Budapest.
Vestul – Vestul, Timişoara.
Vrancea – Vrancea. Studii şi Comunicări, Focşani.
Veg Hist Archaeobot – Vegetation History and Archaeobotany, Berlin.
Verenamüster Zürzach – Verenamüster Zürzach, Ausgraungen und Bauntersuchunge, Zürich.
Voinţa Banatului – Voinţa Banatului, Timişoara.
WorldArch – World Archaeology, London.
Zborník SNM – Zborník Slovenského Národného Múzea, Bratislava.
Zbiciul – Zbiciul, Timişoara.
Ziridava – Ziridava, Arad.