William H.

Urban

The ” Draw-a-person “ catalogue

for interpretative analysis

second edition (1967)

Western Psychological Services

Beverly Hills -California
box 775 ,90210
©ATH ltd. phone :+4041755656
any reproduction without permission prohibited

CUPRINS:

1. Introducere
2. Cadrul istoric
3. Administrarea probei
4. Interpretarea probei
5. Raportul final
6. Precauţii necesare
7. Catalogul DAP
8. Anexã _ protocolul
_ raportul interpretativ

1. Introducere
Acest catalog este desemnat a fi un ajutor clinic pentru interpretarea TEHNICII
PROIECTIVE DESENUL OMULUI (DAP). Ca atare, furnizeazã clinicianului, practicianului şi

1
studentului categorii de clasificare variate şi ipotezele interpretative sugerate, dezvoltate de
specialişti în DAP. Este o compilaţie a unor materiale importante organizatã
pentru uzul imediat şi practic în interpretarea probei DAP. O mare parte din acest cata-log derivã din
lucrãrile lui Bender, Buck, Goodenough, Hammer, Jolles, Machover şi ale altor specialişti în
domeniul desenelor proiective. Aranjamentul alfabetic a fost sugerat de lucrarea lui Jolles “Un
catalog pentru interpretarea calitativã a probei HTP”. Catalo-gul lui Jolles şi lucrarea lui Machover
“Proiecţia personalitãţii în desenul figurii umane” asigurã cea mai mare parte a conţinutului
catalogului. Selecţia, elaborarea, organizarea şi prezentarea tuturor materialelor ţine doar de
responsabilitatea autorului.
2. Cadrul istoric
Observaţiile pertinente au putut întotdeauna sã detecteze conotaţii emoţionale în lucrãri de
artã. Nu este surprinzãtor faptul cã diferiţi clinicieni au fost interesaţi în clasificarea şi validarea
unor trãsãturi intuitive ale personalitãţii artiştilor. Încã din 1885 Ebenezer Cooke observa cã
desenele copiilor relevã caracteristici de personalitate ale acestora.
Între 1900 şi 1915 douã proiecte de cercetare internaţionalã au fost iniţiate pentru a investiga
desenele copiilor. Ei au strâns material de la profesori şi clinicieni din multe
ţãri, dar, din nefericire, aceste douã studii n-au fost completate deşi unele concluzii preliminare au
fost comunicate.
În anii ‘20 Florence L. Goodenough a scris “Mãsurarea inteligenţei prin desene”. Ea a arãtat
cum desenele oglindeau dezvoltarea intelectualã a copilului şi a creat o scalã pentru aprecierea prin
scor a desenelor pentru aflarea vârstei mentale. Goodenough a prevãzut o dezvoltare şI utilizare pe
mai departe a desenelor pentru studiul personalitã-ţii; insight-ul ei dovedindu-se foarte serios.
Lucrãrile lui Bender, Buck, Hammer, Jolles, Levy, Machover ş.a. au lãrgit cunoaşterea
desenelor predictive. Mare parte din munca lor este prezentatã în formã concisã şi redusã la ipoteze
interpretative în acest catalog. Asemenea materiale pot fi utilizate de aceia care au o cunoaştere de
fond a teoriilor dinamice ale personalitãţii pentru a sãpa în tainiţele interioare ale subiectului, adicã a
descoperi impulsurile negate, inacceptabile, reprimate.
3. Administrarea probei DAP
Administrarea probei DAP este extrem de simplã. Tot ceea ce se cere este un teanc de coli de
hârtie albã 8 1/2 pe 11”(21,59cm pe 27,72cm) şi un creion bine ascuţit, negru, de plumb, nr.2.
Acestea sunt aşezate la îndemâna subiectului astfel încât el poate alege o foaie de hârtie, o poate
aşeza şi utiliza dupã cum doreşte. I se spune: “Vã rog faceţi desenul unei persoane”. Nu este nevoie
de alte indicaţii din moment ce scopul este sã furnizãm subiectului o situaţie cât se poate de
nestructuratã. Întrebãrilor puse de subiect li se va rãspunde: ”Aceasta depinde de tine :poţi face cum
vrei”.
DAP este bazat pe presupunerea cã un individ va fi forţat sã structureze aceastã situaţie
relativ nestructuratã în concordanţã cu dinamica bazalã, tipicã şi unicã a personalitãţii sale relevând
date esenţiale despre el însuşi prin abordarea de cãtre el a sarcinii de desenare a unei persoane. Se
presupune cã în desenul unei persoane vor fi prezente, într-o anumitã mãsurã, atât imaginea despre
sinele real, cât şi cea despre sinele ideal. El va putea, desigur, sã prezinte o persoanã semnificativã
pentru el: pãrinte, rudã, soţ, profesor etc.
În timpul examinãrii, examinatorul observã îndeaproape comportamentul subiectului,
înregistrând verbalizãrile spontane în cãrticica de protocol. Întregul comportament complex dezvãluit
în timpul situaţiei de testare are nevoie sã fie cercetat, evaluat şi interpretat. Conştientizarea totalitãţii
personalitãţii în interiorul cadrului de testare este de o importanţã capitalã în interpretarea
rezultatelor la testul DAP. În timpul testãrii DAP subiectul poate fi prea preocupat de calitãţile
artistice ale desenelor lui. Subiectul poate fi asigurat cã nu este vorba despre un test de abilitãţi
artistice şi cã aceste abilitãţi nu vor fi luate în considerare la corectarea şi interpretarea testului. Se
pare cã este cel mai bine sã se explice subiectului curios cã desenele DAP sunt folositoare în
înţelegerea gândirii şi afectivitãţii subiectului.
Este esenţial sã se împãrtãşeascã subiectului importanţa probei DAP, caracterul ei confidenţial
şi locul sãu de procedurã de rutinã. Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la test, fie desenând
figuri schematice sau stilizate, fie refuzând în întregime testarea.

2
 Când prima figurã este desenatã, examinatorul îl roagã pe subiect sã deseneze o figurã de sex
opus. Examinatorul va evita sã foloseascã termenul de “bãrbat” sau “femeie”, permiţându-i
subiectului sã defineascã prima figurã.
Ocazional, un subiect poate pretinde cã prima lui figurã nu are sex. Se poate permite
subiectului sã deseneze o altã figurã şi sã continuie cu un desen al sexului opus sau poate considera
prima figurã de ce sex doreşte el.
Dacã desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exemplu figuri schematice (beţe, linii),
caricaturi sau desene stilizate e fructuoasã repetarea testului pânã la desenarea unei figuri complete.
Dupã completarea probei DAP examinatorul mulţumeşte subiectului pentru cooperare şi marcheazã
desenul pentru indicarea numelui subiectului, vârstei, sexului, datei testãrii şi ordinii desenelor.
Existã varietãţi interesante de DAP. De exemplu e uneori folositor sã se utilizeze 2 foi de
hârtie cu indigo între ele astfel încât sã fie fãcutã o copie a desenului original. Copia relevã clar
ştersãturile şi permite examinatorului sã întrebe subiectul dacã ar vrea sã facã modificãri în desenul
original: schimbãrile pot fi comparate cu copia desenelor originale. Asemenea schimbãri indicã zone
de preocupare şi/sau dificultãţi. Indivizii nor-mali tind sã facã schimbãri care înbunãtãţesc deasenele
arãtând mai mult echilibru şi control; persoanele anxioase tind sã facã modificãri care relevã control
slab, rigiditate, fragilitate şi constrângere.
Subiecţii rigizi şi evazivi tind sã devalorizeze situaţia de testare, desenând figuri schematice
sau reprezentãri umane minimale. Acestor subiecţi e indicat sã li se cearã sã deseneze o figurã
completã. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea limitelor” în administrarea probei
Rorschach.
Un obiectiv al testãrii DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai multor materiale
astfel încât evazivitatea sã nu poatã acoperi total defectele. Subiecţii sunt “îm-pinşi” uşor sã se
hotãrascã dacã continuã sã fie rigizi, în gardã, constrânşi sau sunt ca -pabili sã-şi expunã resursele.
E indicat sã se cearã subiecţilor sã deseneze capete sau busturi detaliate în cazul în care au
desenat figuri cãrora le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona capului este cel mai relevant indicator al
concepţiei despre sine şi al abilitãţii de a se descurca în mediul social. În teoria DAP-ului capul este
locul sensului sinelui.
Alte variante ale DAP includ:
1. Draw-A-Person-In-The-Rain
2. Draw-An-Animal
3. Draw-A-Member-Of-A-Minority-Group
Totuşi aceste variaţii consumã timp şi adaugã puţin la standardul DAP.
4. Interpretarea DAP
Interpretarea DAP apare unora ca dezamãgitor de simplã şi superficialã, altora le pare a fi o
sarcinã de o extremã dificultate şi incomprehensibilã.
Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile desenate. Sunt
tinere sau bãtrâne? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urâte? Masive sau mici?
Vesele sau triste? Formale sau obişnuite? Musculoase sau slabe şi atrofiate? Agresive şi dominante
sau pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi pot sugera diferite ipoteze interpretative
privind subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici cã perceperea imaginii corporale
prin desene implicã proiecţia unor trãiri personale care inconştient ghideazã subiectul în a se descurca
cu examinarea DAP.
Unii examinatori le cer subiecţilor sã descrie figurile pe care le-au desenat folosind fraze cum
ar fi: “Aţi putea sã-mi spuneţi de ce fel de persoane vã aminteşte acest desen?”; “Ce fel de persoanã
este ?”; “Faceţi o micã povestire despre aceastã persoanã”. Subiecţii mai naivi vor releva adesea date
importante care-l privesc pe el însuşi în timpul unei asemenea proceduri, sporindu-se prin aceasta
validitatea clinicã a DAP.
Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele asigurã
puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe lângã
aceasta ele permit examinatorului sã compare descrierile sale cu cele ale colegilor sãi şi cu cele ale
subiectului.
Urmând acestei faze iniţiale a descrierii, examinatorul ar trebui sã cerceteze 4 zone majore ale
desenelor DAP:

3
1. Capul
2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul
3. Torsul (trunchiul)
4. Picioarele şi labele picioarelor
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune şi distorsiune. Care
pãrţi ale corpului sunt scoase în evidenţã în mod special prin haşurare, mãrire sau negarea realizatã
prin omisiune? Unde a fãcut subiectul ştersãturi? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde
dispare controlul motor? Unde sunt linii vãlurite sau întrerupte? Odatã ce aceste zone de tratare
neobişnuitã au fost gãsite pot fi puse pe listã ipotezele interpretative. Aceste înregistrãri vor fi
examinate ulterior cãutându-se inconsecvenţele putând fi utilizate şi în alte analize. Se vor lua în
considerare cele 4 zone majore de mai sus:
 CAPUL este sediul concepţiei despre sine al Eului, relaţionându-se perceptiv cu lumea
exterioarã. Ochii şi urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizeazã şi
interpreteazã aceste date şi asigurã integrarea şi controlul intelectual asupra sistemelor de
rãspuns. Gura serveşte pentru încorporarea unor lucruri (dependenţa oralã) şi ca o ieşire a
agresivitãţii, prieteniei şi a unor emoţii. În zona capului se manifestã aspiraţii şi frustraţii
intelectuale. Aici este de asemenea acceptatã, respinsã, ignorarã dragostea. Astfel, deasemenea,
este respinsã sau acceptatã lumea altor fiinţe umane sau se ia o altã atitudine în raport cu ea.
Aspiraţii de strãlucire pot fi relevate în detalierea facialã. Disperare, urã sau agresivitate
profundã pot fi vãzute în ochi întunecoşi, sfredelitori. Hipersensibilitatea sau chiar suspiciunea
pot fi vãzute într-o detaliere neobişnuitã a urechii. Capul poate sã-i furnizeze examinatorului cea
mai validã înţelegere asupra interacţiunii subiectului cu alţii ca şi a concepţiei de sine .
 MAINILE, BRAŢELE, UMERII ŞI PIEPTUL se combinã pentru a forma o unitate funcţionalã
capabilã sã execute comenzile corticale sau impulsurile corporale, pot fi observate forma,
mãrimea, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate şi semnele conflictuale
în interiorul acestei unitãţi funcţionle. Deseneazã subiectul figurile cãutând ajutor? Cautã el sã
se manifeste agresiv? Se iau ei la trântã cu lumea? Smulg ei orice pot de la alţii? Se retrag ei faţã
de ceilalţi şi faţã de lume pentru a se interioriza? Sunt ei capabili din punct de vedere fizic sau
sunt slabi şi inadecvaţi? Cum este puterea fizicã a subiectului faţã de puterea figurilor? Acestea
sunt numai cãteva întrebãri la care trebuie sã se rãspundã.
 TORSUL (TRUNCHIUL) indicã trãsãturi de putere similarã celei a braţelor, umerilor, pieptului.
Aici îmbrãcãmintea acoperã corpul şi e importantã simbolic ca faţadã sau frontispiciu, partea pe
care subiectul o prezintã lumii. Aici este vãzutã subliniera liniei mediane (midline) la persoanele
dependente sau la cele preocupate de dificultãţi somatice. Impulsurile fizice ale corpului pot fi
deschise si accentuate, ca în cazul nudurilor sau figurilor în costum de baie, sau îmbrãcate rigid,
formal, ca în îmbrãcãmintea de la Madison-Avenue-brooks-Brothers. Indicatori ai constrângerii
şi controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care cautã sã taie (sã reteze) impulsurile
asociate în mod simbolic cu torsul.
 PICIOARELE ŞI LABELE PICIOARELOR indicã autonomia, auto-mişcarea, auto-direcţia şi
echilibrul. Cineva care deseneazã picioare lungi aratã tendinţe de autonomie. O figurã echilibratã
sau care se clatinã aratã stabilitate sau respectiv instabilitate emoţionalã. Stabilitatea sau
instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile bãrbãteşti picioarele sunt
indicatorul masculinitãţii sau al dubiilor privind masculinitatea; la figurile feminine picioarele
indicã preocupãri sexuale.
INTERACŢIUNEA CELOR PATRU ZONE CORPORALE ESTE ESENŢIALÃ, discrepanţele de
interpretare între ele trebuie sã fie rezolvate. În acest moment examinatorul ia în considerare mediul
subiectului, structura lui familialã, nemulţumirile principale, descrierea desenelor şi comentariile
spontane. Ajutã punerea faţã în faţã a reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrãrile sale
cu ipotezele selectate din desenele sale. Intricarea interpretãrilor devine evidentã pe mãsurã ce se
observã detaliile, se trateazã şi se semnificã. Integrarea cu grijã a ipotezelor într-un tablou total al
personalitãţii este absolut necesarã. Sinteza este cea mai dificilã fazã a examinãrii şi interpretãrii.
5. RAPORT FINAL
Raportul final al descoperirilor DAP include urmãtoarele:
1. Descrierea situaţiei de testare şi a reacţiilor subiectului la testare.

4
2. Descrierea sumarã a atitudinii subiectului faţã de DAP. A fost temãtor, dornic, vorbãreţ, auto-
revelator? Liniştit, metodic, impulsiv? A cãutat sã fie asigurat, a cerut alte îndrumãri? A fost
preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor? A încercat sã facã plãcere examinatorului? A
fost el iscoditor? Cît de mult a durat proba? Aîntrebat despre timp, despre tipul de desen la care se
aşteaptã examinatorul?
3. Impresia generalã despre figurile desenate.
4. Tratarea diferenţiatã a figurilor masculine si feminine. Sexul desenat întâi? Sexul mai atrãgãtor
(attractive)? Sexul mai apropiat de vãrsta subiectului? Sexul mai capabil? Sexul mai activ? Sexul cu
o dispoziţîe mai bunã? Diferenţa în profiluri, mãrime sau plasare. Sexul cu care se identificã
subiectul. Sexul cu care subiectul pierde mai mult timp sau îl detaliazã mai mult şi mai bine. Sexul cu
cei mai mulţi indicatori de conflict.
5. Discutarea ipotezelor interpretative gãsite în catalog
6. Rezumat
Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecutã, comportamentele
prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în tabloul final al personalitãţii integrate ce se
realizeazã.
PRECAUŢII:
Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie fãcutã fãrã aprecierea şi
utilizarea globalã a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretãrile care contrasteazã cu
impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute în rezervã cu grijã pânã sunt sau nu sunt verificate de
probe, de comportamente prezente sau viitoare sau din testãri ulterioare. Deşi DAP furnizeazã o
pãtrundere considerabilã în structura personalitãţii şI în zonele ce intereseazã fizicul, nu poate prezice
cu acurateţe viitorul din moment ce nu pot fi prevãzute şi controlate toate circumstanţele care
implicã subiectul. Dacã un clinician are dovezi rezonabile furnizate de evenimente el poate “ghici”
inteligent acte şi întâmplãri viitoare. Asemenea “ghiciri” pot totuşi sã altereze comportamentul unui
clinician astfel încât va fi o probabilitate crescutã sau scãzutã ca un subiect sã se manifeste
conform expectaţiilor clinicianului. Aceastã situaţie este similarã cu cea a bãiatului cãruia i se spune
cã e bãiat “rãu”. Ajungând sã creadã acest lucru, el va opera pe baza acestei credinţe cu rezultate
dezastruoase.
Pe baza studiilor şi cercetãrilor DAP, nu este recomandabil sã fie categorisiţi indivizii sau
previzionate dificultãţi viitoare dacã datele clinice şi istorice (anamnestice) nu dau o bazã puternicã
descoperirilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indicã decât situaţii prezente. Desenele pot fi
aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a funcţiona ca un membru
productiv acceptabil din punct de vedere social (al familiei sau comunitãţii). Expresii bizare şi radical
diferite ale gândurilor şi trãirilor pot fi descoperite, dar controalele asupra inabilitãţilor aparente
pot fi înţelese doar prin cunoaşterea activitãţilor zilnice şi a istoriei trecute a adaptãrii unui subiect.
Clinicienii care descoperã o psihopatologie aparentã ar trebui sã-şi aminteascã cã descoperirile şi
concluziile, oricât de clare ar apare au un efect limitat. Forţând intuiţii sau informaţii inacceptabile
asupra pacientului, chiar într-un mod prietenos şi cu cele mai bune intenţii, cei ce se strãduiesc sã
pãstreze asemenea intuiţii şi materiale ascunse, înseamnã a cãuta dezastrul atît pentru pacient cât şi
pentru clinician. O calitate a muncii clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date în
mod obiectiv şi de a suspenda aprecierea. Când interpretãrile sunt necesare, prezentarea lor trebuie
sã fie discretã, respectuasã şi sincerã, mai degrabã decât spectacularã.
Clinicienii ştiu cã toţi indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai puţin); totuşi
aceştia funcţioneazã deoarece au de asemenea elemente care le contrabalanseazã, comportamente
compensatorii, mecanisme idiosincratice de adaptare. Astfel, este importantã luarea în considerare
puterea şi modurile de adaptare, adoptate pentru a face faţã slãbiciunilor, care menţin autonomia
funcţionalã. Dispreţul faţã slãbiciunile celorlalţi indicã deseori slãbiciunea celui care dispreţuieşte.
7. CATALOG INTERPRETATIV DAP
Anormalitatea este indicatã de (vezi şi INDICATORUL DE ALARMA):
1. Bizarerii ale fizionomiei (siluetei-figuri)
2. Incongruenţã excesivã în tratarea pãrţilor feţei
3. Tratare suprasimbolicã a fizionomiei
4. Tratarerea (proastã) a fizionomiei

5
5. Organele interne vãzute prin corp
6. Tensiune excesivã, haşuri, linii apãsate
7. Confuzia profilului cu vederea întreagã a capului (MACHOVER)
ACŢIUNE vezi şi MISCARE
1. Figurã (siluetã) în mişcare: femei exhibiţioniste, care pozeazã desenate adesea de adolescenţi cu
aspiraţii de strãlucire
2. Siluetã activã: bãieţi preadolescenţi
... indivizi hiperactivi
... desenatã ocazional de indivizi liniştiţi cu dorinţã puternicã de putere
3. Nivel scãzut de activitate: neurotici rigizi, constrânşi
... indivizi deprimaţi
... psihotici
... obezi
4. Mişcare blocatã: schizofreni
... persoane foarte anxioase care trãiesc cu impulsuri blocate în expresie sau activitatea
sexualã.
5. Caracteristici corporale rigide: persoane cu artritã care simt cã impulsurile fizice sunt blocate
fiziologic
... catatonici
... paranoici
... nevrotici constrânşi care sunt obsesiv-compulsivi
6. Siluete cu picioarele bine înfipte în pãmânt, ieşind în întâmpinarea mediului: comportare normalã
cu lumea, în manierã stabilã, realistã
7. Tratare diferenţiatã a acţiunii: bãieţii deseneazã siluete mai active decât fetele, care sunt mai
preocupate cu înfãţişarea. De la bãieţi se aşteaptã sã fie puternici, plini de succes, activi în sporturi şi
în afaceri; de la fete se aşteaptã sã fie liniştite verbal şi active social mai degrabã decât sã depunã
eforturi fizice.
AGRESIUNE
1. Degete-gheare: ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume
2. Imagine (siluetã) cu ochii închişi la culoare şi strãpungãtori: conştiinţã ostilã şi suspiciune faţã de
lume, gãsitã adesea la paranoici
3. Siluetã cu picioarele depãrtate şi mâinile ridicate în semn de provocare: poate indica lupta pentru
a avea propriul drum şi / sau pentru stabilirea individualitãţii.
4. Nas turtit: agresiune; probabil agresiunea a fost pedepsitã în tinereţe şi nu mai este accesibilã
pentru moment
5. Nãri accentuate: furie primitivã nesofisticatã; literal “fremãtând de furie”
6. Mâini înmãnuşate ascunse sau tãiate :control reprimat al tendinţelor de manifestare a unor trãiri
ostile, agresive
7. Pumni strânşi: pumnul strâns al omului furios care încearcã sã-şi reprime furia
8. Pãr foarte haşurat: agresiune şi furie profundã
... poate fi indice al unei sexualitãţi abundente (desfrâu)
ALCOOLICI IDENTIFICATI PRIN:
1. Oralitate: este accentuatã; de obicei indicã dependenţa oralã (Machover); vezi şi DEPENDENTA,
LINIILE MEDIENE (DE MIJLOC), BUZUNARE
2. Trãsãturi depresive: indicate în special de un nivel scãzut al activitãţii
3. Trãsãturi faciale confuze: slabã putere a Eului
4. Indicatori ai unui conflict sexual: vezi şi LABELE PICIOARELOR, PAR, NAS
INDICATORI ANATOMICI
Discuţie: Aceştia nu se referã la nuduri sau figuri subliniate ci la figuri (siluete) cu trãsãturi
anatomice clar indicate. De obicei aceştia sunt indicatori patognomici, dar se întâlnesc şi în cazuri
rare de subiecţi cu un interes neobişnuit pentru anatomie combinat cu tensiune şi ostilitate. În unele
cazuri este vorba de o sfidare sau tachinare a examinatorului cu încercãri de reducere a examinãrii la
o absurditate astfel încât sã fie mai puţin ameninţãtoare.
1. Indici anatomici: schizofreni cronici reprimaţi

6
 ... ocazional indivizi maniaci activi
2. Indici costali: de obicei nu sunt consideraţi patologici (Machover)
... indicã probabil un accent pe putere şi frumuseţe la subiecţii masculi
3. Linii schiţate la piept sau centura pelvianã: nu sunt considerate a avea indicaţii patologice
... aratã rigiditate
... pot apare la femei de vârstã mijlocie care prezintã involuţie şi care sunt obligate sã-şi
reconsidere rolul lor sexual şi atracţia care o reprezintã subiecţii masculi.
... pot apare la adolescente preocupate de rolul feminin
4. Organe genitale la o siluetã nudã: pot fi desenate de studenţii la arte plastice datoritã
antrenamentului şi/sau interesului.
... persoane în curã psihanaliticã, indicã interes curent
... adolescenţi cu preocupãri sexuale şi curiozitate
... schizofreni regresaţi la nivele scãzute, mai puţin controlate de dezvoltarea
emoţionalã.
ARTRITICI identificaţi prin:
1. Înveliş exterior dur: indicã impermeabilitate corporalã
... poate spori preocupãrile somatice
BRAŢE
Discuţie: Tipic, braţele sunt instrumente pentru a) “mânuirea” lumii b) respingerea altora c) cãutarea
celorlalţi (deschidere la ceilalţi) d) împingerea altora e) atragerea altora mai aproape f) exprimarea
furiei g) apãrarea propriului Eu h) obţinerea a ceea ce se vrea i) a face dragoste j) auto-erotism.
Braţele indicã sentimente şi dorinţã de putere sau slãbiciune
1. Omise: poate fi o scãpare din vedere uzualã (Machover)
... poate indica trãiri puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau sexualitatea
(Machover)
... poate indica depresie schizofrenicã cu retragere afectivã faţã de oameni sau obiecte;
negarea lumii şi refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover)
2. Tratarea conflictului: se poate produce când subiectul are trãiri ambivalente privind retragerea
sau modalitatea de a face faţã mediului.
... dorinţã de putere
... ostilitate şi/sau sexualitate
3. Scurte: lipsa ambiţiei (Machover)
... se simte slab, se dã bãtut în faţa vieţii (Jolles)
4. Slabe, subţiri: sentimente de slãbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover)
... trãire puternicã a lipsei de realizare (Machover)
5. Ca aripile: contact slab, schizoid cu ceilalţi (Machover)
6. Îndoite: respingerea lumii (Machover)
... îndepãrtarea lumii şi a oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilitãţii (Jolles)
... control rigid asupra manifestãrii violente a impulsurilor
7. La spate: trãiri de culpã şi dorinţa de a ascunde mâinile
... nevoia de a controla expresia agresiunii(Jolles)
8. Mult haşurate: indicã uneori un sentiment al pedepsirii (Machover)
9. Larg deschise: dorinţa de putere este importantã, accentueazã puterea fizicã şi muscularã faţã de
creier (Jolles)
10. Accentuarea bicepşilor: dorinţe fizice
... poate apare la figuri masculine desenate de femei care manifestã “protest masculin”
... homosexuali
... adolescenţi masculi
11. Lungi: ambiţios şi doritor de succes(Jolles)
... cere dreptate şi atenţie
12. Prea lungi: ambiţie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare
13. Deschise cãtre mediu: cãutând afecţiune şi interacţiune socialã (Machover)
14. Direcţie şi fluenţã a liniilor braţelor: indicã grade de extensie în mediu (Machover)

7
15. Mai mari la mâini decât la umãr: tind sã indice lipsa autocontrolului şi sau tendinţa de a fi
impulsiv (Jolles)
16. Extinse în afarã subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat
ECHILIBRUL subiectului indicat prin:
1. Echilibrul siluetei (figurii): legat de trãirile subiectului de echilibru mintal
2. Armonie, simetrie, proporţie: indicã gradul de armonie mintalã sau de conflict intrapsihic
LINIA BAZALA (vezi: LINIA SOLULUI)
Discuţie: subiectul are nevoie de suport. Astfel el deseneazã linia de jos pe care stau figurile
desenate.
BARBA
Discuţie: chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila, pãrul şi barba reprezentau virilitatea, puterea,
bãrbãţia. Aceastã interpretare continuã sã fie fãcutã.
1. De ţap: simbol al virilitãţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un mod
neobişnuit.
... poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide
... dacã e prea haşuratã: suprapreocupare pentru virilitate
... poate apare la adolescenţi, homosexuali, bãtrâni masculici la unii paranoici închişi
2. Barbã mult haşuratã: dorinţa de virilitate şi dubii în legãturã cu masculinitatea
3. Barbã: substitut falic: indiciul nevoii de demonstrare a virilitãţii (Jolles)
... simbolul puterii
... simbolul statutului
FESE
1. Accentuate de haşuri mãrime sau ştersãturi: pot indica fixaţia stadiului anal, împreunã cu
imaturitatea psihosexualã rezultantã
... posibilã homosexualitate
BURTA
Discuţie: Burta (sau intestinele) este centrul prin care se introduc alimentele. Atât mâncarea cât şi
copiii sunt purtaţi în burtã.
1. Largã, mare, destinsã: tinde sã indice trãiri de slãbiciune fizicã şi preocupãri somatice ale bãrbaţilor
involuaţi sau deprimaţi.
... poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidã la femeile nesatisfãcute de rolurile
prezente
... poate indica dorinţa lacomã de a lua cât mai mult posibil
... tipic în desenele copiilor
... organicitate
2. Stomac gol sau lipsa stomacului: indicator bizar, poate arãta vid schizofrenic, dezintegrare
CORDON (CUREA) vezi şi LINIA TALIEI
Discuţie: tradiţional, cordonul, din moment ce separã cele douã jumãtãţi de sus şi de jos ale
corpului, simbolizeazã controlul. Simbolic, cordonul/cureaua separã partea de sus a controlului
intelectual de partea de jos a expresiei sexuale ale corpului. Cordonul deţine un loc pentru portofel,
arme sau alte simboluri ale puterii sau autoritãţii
1. Mult haşurat: preocupare pentru controlul senzualitãţii
2. Absenţa cordonului: nu e neobişnuitã; fluiditate, exprimare uşoarã a emoţiilor. Dacã nu existã
indicii contrare, absenţa unui cordon indicã flexibilitate şi acceptare a sexualitãţii
SÂNI
Discuţie: tradiţional sânul asigurã laptele dãtãtor de viaţã, simbol al mamei şi al obţinerii obiectelor
de la mamã. Sânul este asociat cu dependenţa, mai degrabã a lua decât a da.
1. Haşurare intensã sau lãrgime disproporţionatã: dependent, imatur, individ care se cautã pe sine
(Machover)
2. Femeie maternã, cu bust mare: desenatã de bãrbaţi imaturi psihic şi de femei crescute în cãmine
în care au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame
3. Mici: pot indica avariţie în oferirea iubirii, afecţiunii, aprobãrii cãtre copii
... dacã sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualitãţii feminine
... pot indica sentimentul respingerii de cãtre mamã (Machover)

8
 ... pot indica teama de sexualitate femininã maturã (Machover)
4. Cu linie joasã (cãzuţi); masculi care depind de mamã care nu se pot desprinde de şorţ
5. Accentuare a sânilor şi pelvisului: de cãtre femei, indicã identificarea puternicã cu imaginea
maternã productivã, dominantã.
... de cãtre bãrbaţi, indicã dependenţa de figura maternã şi o cãutare puternicã a dragostei
şi aprobãrii
6. Înalţi şi fermi: siluetã de femeie tânãrã cu dorinţe sexuale tinere (Machover)
... poate indica respingerea unei sexualitãţi feminine mai mature pentru o “iubire liberã”,
“bãieţoasã” egalã cu a bãrbaţilor.
NASTURII
Discuţie: Nasturii au o importanţã din momentul în care pun o barierã dorinţelor de independenţã la
copii. Îi este necesarã copilului o maturizare psihicã considerabilã pentru a-şi dezvolta controalele
motorii grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor. Astfel, copilul este forţat sã depindã
de mamã pentru acest ajutor mult timp dupã ce a obţinut independenţa în ariile sfincteriene.
1. Sub linia medianã (de mijloc): poate indica dependenţa continuatã faţã de mamã sau regresie la
dependenţa oralã (Jolles)
... poate indica preocupãri egocentrice, somatice (Machover)
... poate indica conştienţã corporalã cu preocupãri în legãturã cu supunerea şi
dependenţa faţã de o autoritate (Machover)
2. Accentuare: dependenţã, imaturitate ,inadecvare (Machover)
3. La manşete: detaliere compulsivã cu accentuare stereotipã formalã asupra controlului
SAPCA
1. Sapca: poate indica imaturitate
... poate fi o încercare de mascare a senzualitãţii
DESENELE COPIILOR SUNT caracterizate prin :
1. Cap: este mare (Machover)
2. Maini: sunt slabe
3. Gura: apare cronologic timpuriu: e accentuatã pentru a indica dependenţa oralã, trebuinţe de
dragoste, afecţiune şi recunoaştere (Machover)
4. Accentuare oralã; e normalã la copiii mici (Machover)
5. Linie curbã cu capetele ridicate în sus drept gurã: dorinţa de a câştiga aprobarea de la aceia pe
care copilul îi iubeşte şi de care are nevoie (Machover)
6. Ochi care nu vãd: sunt obişnuiţi; semn de dependenţã, emoţionalitate superficialã, lipsã de
discriminare (Machover)
7. Transparente: sunt obişnuite
8. Siluete asemãnãtoare cu pãianjenii: de aşteptat între 3 si 6 ani, vârsta cronologicã
9. Degete: de obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale indicã inabilitatea de a se descurca cu
mediul
10. Îmbrãcãmintea: este inexistentã sau uşoarã
11. Activitate: este obişnuitã, indicã hiperactivitatea copiilor mici
BÃRBIA
Discuţie: Tradiţional bãrbia este asociatã cu conceptele polare de dominanţã şi supunere
1. Puternicã, proiectatã: dorinţã sau nevoie de dominanţã sau ascendenţã , de obicei în situaţii
sociale, nu necesar în relaţii sexuale (Jolles)
2. Slabã: sentimente de slãbiciune, mai ales in situaţii sociale
3. Despicatã: nevoia şi hotãrârea de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse
ÎMBRÃCÃMINTE :
Discuţie: Machover descrie îmbrãcãmintea drept compromis fãcut de subiect între sentimentele de
modestie şi etalarea corpului. Îmbrãcãmintea de pe siluete indicã nivelurile de suprafaţã ale
personalitãţii
1. Îmbrãcãmintea desenatã: de obicei este neprelucratã, vagã sau reprezentãri simbolice (Machover)
2. Prea îmbrãcat: narcisist al îmbrãcãminţii (Machover)
... îmbrãcãmintea folositã pentru ademenirea socialã sau sexualã

9
3. Prea puţin îmbrãcat: narcisic corporal, absorbit de sine, introvert preocupat excesiv de
dezvoltarea corporalã , tinde sã prefere fantasme unor întâlniri (contacte) sociale (Machover)
4. Nesiguranţã - dacã trebuie sau nu sã îmbrace: poate indica cã subiectul este tulburat de o
puternicã conştientizare corporalã (Machover)
5. Bijuterii: combinate cu trãsãturi cosmetice, accentuarea pãrului de strãlucire, aratã adaptarea
psihopatã la femei tinere; e o ipotezã mai validã dacã trãsãturile sexuale ale îmbrãcãminţii sunt
accentuate (Machover)
CLOWN indicã:
1. încercarea de a reduce testarea la absurd
2. încercarea de a reduce impulsurile şi dorinţele la absurditãţi inofensive
3. poate avea tendinţe exhibiţioniste
4. poate face pe clownul cu ceilalţi
5. inteligenţã peste medie
GULER
1. înalt: scrobit - atitudine de înãlţime ce accenteazã stãpânirea intelectualã a impulsurilor fizice
2. accentuat: poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental , având ca
rezultat cãutarea de cãtre subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere
... control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice, sexuale
sau ostilitate.
CONFLICT
INDICATORI CELE MAI FRECVENTE ZONE IPOTEZE
1. haşurare mâini preocupãri în legãturã cu
adecvarea
2. omisiuni braţe preocupãri în legãturã cu
adecvarea
3. ştersãturi picioare preocupãri în legãturã cu
autonomia şi sexualitatea
4. linii
a. frante (breaks in) nas preocupãri în legãturã cu
autonomia şi sexualitatea
b. tremurate crotch preocupãri în legãturã cu
sexualitatea
c. tremurate picioare preocupãri în legãturã cu
autonomia
d. zimţate linia gâtului preocupãri în legãturã cu
controlul
5. Asimetrie
a. linia taliei preocupãri în legãturã cu
controlul
b. urechi preocupare în legãturã cu
pericolele exterioare
c. ochi preocupare în legãturã cu
pericolele exterioare
CONSECVENŢA (CONSISTENŢA) ÎN TRATAREA FIGURII (SILUETEI)
1. Bunã: aratã egalitatea relativã a stãrii de spirit şi a comportamentului
2. Extremã: poate indica caracterul plat al afectului şi conformare rigidã
3. Slabã: poate indica impulsivitate, dezintegrarea eului, deficienţa mintalã, organicitate
COROANA
1. Coroana: este rareori desenatã, simbol al puterii, poate indica mania grandorii, nevoi puternice de
dominaţie şi o rupturã în contactul cu realitatea virtualã
DIFORMITÃŢI
1. Diformitãţile se întâlnesc tipic în zone de diformitate realã, prezentã sau trecutã
... relevã dificultãţi reale sau simbolice cu partea corpului desenatã ca deformatã
DELICVENŢI caracterizaţi prin:

10
1. Soldaţi sau cow-boys: dorinţa de putere şi forţã
2. Simboluri ale agresiunii: puşti, cuţite, bastoane (beţe)
3. Accent pe mãrime şi forţã: mãrimea crescutã a corpului indicã dorinţã de control intelectual
DEPENDENŢA - INDICATORI
1. Accent pe linia medianã (de mijloc): în special nasturii din josul liniei de mijloc sau în josul axei
corpului
2. Gura concavã receptivã oral: se întâlneşte la persoane pasive şi receptive, care pot deveni parazite
şi care pot cere atenţie, iubire, aprobare (Machover)
3. Figurã (siluetã) mare, dominatoare: gãsitã la bãrbaţii dependenţi de mamã, supraprotejaţi, care se
simt slabi şi neajutoraţi din cauza dependenţei de femei puternice
4. Ochi goi care nu vãd: semn de dependenţã şi emotivitate superficialã (Machover)
5. Mâini şi braţe slabe: inabilitate în adaptarea la mediu
6. Accentuarea buzunarelor: persoanã dependentã, receptivã
7. Trãsãturi faciale infantile, tinereşti: respingerea responsabilitaţii
DEPRESIA indicatori:
1. Accentuarea oralã: obişnuitã (Machover)
2. Nivel scãzut de activitate
3. Posturã aplecatã sau aşezatã
4. Expresie facialã acrã
5. Frunte încreţitã :
6. Pãr rãvãşit
7. Rezistenţã în desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor: nivel coborât de activitate
... preocupãri în legãturã cu autonomia
... neacceptarea impulsurilor fizice
... lipsa de energie
... lipsa de entuziasm (Machover)
8. Conflict la nas şi la picior: preocupãri în legãturã cu sexualitatea
9. Ochi care nu vãd: incapacitatea abordãrii adaptãrii la lume
10. Braţe şi mâini omise: trãiri profunde de inadecvare
11. Corp destins şi o formã proastã: trãire de dezintegrare fizicã
12. Detaliere sãracã
13. Picioarele şi labele picioarelor desenate la început
14. Pãr nehaşurat
DETALIERE
Discuţie: silueta desenatã cu mai multã grijã şi mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare
investiţie de energie libidinalã din partea subiectului
1. Excesivã: obsesivi-compulsivi care trebuie sã structureze cu grijã o situaţie astfel ca dorinţele
reprimate sã nu scape de sub controalele lor excesive
2. Lipsa lor completã: persoane sever tulburate şi deprimate dau doar contururi simple: figurile
exprimã trãiri slabe, goale, aşa cum sunt trãite de astfel de indivizi
3. Detalii puţine: obişnuite la copii
... deficienţi mintal
... depresivi
... organici
... normali evazivi
4. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate:
... impulsivi: detalii amãnunţite, multe ştersãturi din moment ce sunt preocupaţi cu
structurarea fiecãrei situaţii; ei au trãiri anxioase dacã lucrurile nu sunt exact aşa cum trebuie.
... paranoizii: detaliazã excesiv ochii şi urechile, suprastilizeazã pãrul; sunt preocupaţi de
influenţele presupus ostile asupra lor; sunt compulsivi preocupaţi de sexualitate din moment ce a iubi
înseamnã pentru ei sã-şi coboare apãrãrile împotriva durerii.
... adulţi inteligenţi: includ mai multe detalii de tip consecvent bine proporţionate în raport cu
adulţii proşti, copiii, depresivii, nevroticii ,psihoticii.
... deficienţii mintal: au desene slab detaliate, reminiscenţe ale desenelor copilãreşti

11
 ... psihoticii: cei în faza acutã pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici; psihoticii
cronici pot fi prea controlaţi pentru a desena mai mult decât figuri schematice sau trãsãturi uşoare
cu distorsiune grosierã şi lipsã de echilibru
... depresivii: figuri slabe, inactive, slabe, goale
DESENE DIAGRAMATICE aratã:
1. Gândire simbolicã extremã: schizofrenici deterioraţi (Machover)
2. Posibilã rigiditate şi constricţie: personalitãţi nevrotice, în regresie şi normali rigizi
LINII VAGI, CONFUZE
1. Regresii la un stadiu psihotic: pot fi indicate
2. Incertitudine şi anxietate: la nevrotici
3. Depresie, lipsã de entuziasm şi energie
4. Indiciu de slãbiciune: în zona desenatã vag
5. Lipsa spiritului revendicativ: timiditate
URECHI
Discuţie: urechile sunt importante în mãsura în care culeg conversaţii şi asigurã feed-back -ul
senzorial în relaţiile cu alte persoane. Ele asigurã date senzoriale pentru a se descurca cu lumea
externã şi prin acasta cu semnalele de pericol
1. Accentuare: sensibilitate la lumea exterioara
... paranoizi (Jolles) (Machover)
... persoane surde (Machover)
... inabilitate fizicã auditivã
... ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru sexualitatea lor devianţa
(Machover)
... nevroticii extrem de sensibili la critici
... extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive
2. Lipsa accentuarii: refuz de a asculta criticile (Jolles)
... negarea preocupãrii pentru pãrerile celorlalţi
... negarea halucinaţiilor auditive
... din moment ce includerea urechii se face la o vârstã mai mare decât alte trãsãturi faciale,
omisiunea lor este mai puţin semnificativã decât omiterea pãrţilor corporale mai active (Machover)
SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE
Discuţie: semnele de mai jos indicã feminitate sau identificarea cu rolul feminin în societate. Aceste
semne apar în desenele homosexualilor deschişi, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv-
compulsivilor, uneori şi la unii normali care tind sã fie sensibili, idealişti, bine educaţi sau cu interese
estetice.
1. Gene lungi
2. Gura moale cu buze groase
3. Sprâncene arcuite
4. Coafura precisã, aranjatã
5. Talie ca de viespe
6. Coapse şi fese mai mari
7. Tocuri înalte
8. Trãsãturi faciale strãlucitoare
FIGURI GOALE tind sã indice:
1. Evaziune
2. Depresie
3. Deficienţã mintalã
4. Regresie
5. Trãiri schizofenice de vid
ŞTERSÃTURI
Discuţie: ştersãturile indicã anxietate şi insatisfacţie deschisã în raport cu zona desenatã, funcţia
zonei desenate sau semnificaţia simbolicã a zonei desenate (Machover)
1. Mai dese la nevrotici
... obsesivi-compulsivi

12
 ... psihopaţi cu aparenţe nevrotice (Machover)
2. Mai puţin dese la copiii mici
... deficienţi mintal
... schizofreni regresaţi
... organici
... senili
...maniaci
... depresivi (Machover)
DETALII EROTICE
1. Lipsa lor: incapacitate de a se descurca cu sexualitatea care reiese din neacceptarea sexualitaţii în
viaţã; imaturitate psihosexualã sau evaziune psihologicã faţã de sexualitate
2. Preocupãri excesive pentru ele: preocupãri sexuale la adolescenţi
... artişti
... persoane în timpul tratamentului psihanalitic
... sexualitate inadecvatã sau impotenţã
SPRÂNCENELE
Discuţie: sprâncenele, ca şi pãrul, au conotaţii sexuale
1. Îngrijite: stereotip social care reflectã rafinament şi îngrijire
... femei cu aspiraţii de strãlucire şi narcisism corporal, adesea critice în raport cu exprimarea
liberã a trãirilor lor (Machover)
2. Ridicate: atitudine dispreţuitoare, de superioritate (Machover)
... atitudine interogativã
3. Stufoase: primitiv, aspru (grosolan), posibil neinhibat
OCHII
Discuţie: ochii sunt consideraţi "ferestre ale sufletului" şi relevã trãiri interioare. Ei sunt deasemenea
organele care stabilesc contactul cu exteriorul. Ca şi urechile, ochii asigurã date senzoriale pentru a
permite eului sã se descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed-back-urilor
1. Disproporţionat de mici: dorinţã de închidere faţã de lume
2. Care nu vãd: imaturitate emoţionalã şi egocentrism
... adulţi copilãroşi sau regresaţi
... deficienţi mintal la un nivel mai jos
... copii mici (Machover)
... dependenţã, emotivitate superficialã, lipsã de discriminare (Machover)
3. Orbi, închişi, ascunşi de pãlãrie sau cu cearcãne accentuate: reţinere marcatã de a privi
lumea
... posibilã ostilitate faţã de ceilalţi
... tendinţa de a evita situaţii neplãcute (Jolles)
... tendinţa de exclude neplãcerea
4. Mari, acentuaţi: pot fi ostili şi ameninţãtori
... poate fi un individ strãlucitor, indicativ al tendinţelor exhibiţioniste, in special la fete
... bãrbaţi homosexuali (Machover)
... poate un isteric egoist
5. Strãpungãtori: stare exageratã, paranoidã, de alertã în raport cu lumea; suspiciuni faţã de
motivele şi comportamentele altora (Machover)
... îngustarea viziunii dar conştientizare penetrantã la personalitãţi paranoide
6. Largi, încrezãtori: excitaţie sexualã (Machover)
7. Crucişi: gândire confuzã (Machover)
8. Orbitã mare cu ochii mici: curiozitate vizualã puternicã cu conflicte de culpabilitate, posibil
conflicte voyeuriste (Machover)
FAŢA
Discuţie: faţa este faţada prezentatã lumii. Este cel mai de încredere indicator al stãrii de spirit din
DAP; ea stabileşte tonul desenului prin expresiile de dragoste, urã, teamã, agresivitate, blândeţe,
afect nepotrivit, rebeline, confuzie, politeţe sau anxietate ale feţei.

13
 1. Accentuare puternicã: preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare
(Jolles)
... compensare a inadecvãri, slãbiciunii sau lipsei de afirmare prin desenarea unei imagini de
sine agresiv, dominatoare din punct de vedere social (Machover)
... impuls interior pentru afirmare socialã (Machover)
2. Vagã sau omisã: evaziv faţã de conflicte care implicã relaţii interpersonale
(Machover)
... retragere din relaţii sociale
... calculat (Machover)
3. Formã: dacã e ovalã, femininã, sensibilã, esteticã
... dacã e colţuroasã, pãtratã indicã puterea, dorinţe mascline de putere
4. Desenatã la urmã: are dificultãţi în relaţiile sociale
... doreşte sã evite autorelevarea
5. Linii suplimentare la pliul naso-lasial: dau profunzime şi maturitate feţei
... preocupare faţã de matritatea emoţionale sau aparenţã de maturitate (Machover)
6. Frunte încruntatã: aspiraţii intelectuale sau accentpe control emoţional
... persoanã cronic îngrijoratã, psihastenicã
LABELE PICIOARELOR
Discuţie: picioarele asigurã oamenilor baza sau instrumente de locomoţie. Labele picioarelor sunt un
simbol al autonomiei
1. Simbolistica labelor picioarelor: deseori simbol falic; important în desene de
adolescenţi sau barbaţi mai în vârstã cu preocupãri sexuale
... pot fi traumatizate pentru a fi desenate de fete adolescente
... pot fi controlate printr-o detaliere compulsivã
2. Semnificaţia simbolicã a picioarelor: picioarele asigurã indicele trãirii motilitãţii psihice
sau fiziologice
3. Omise: semne de lipsã de mobilitate sau autonomie
... deprimare, descurajare (Jolles)
4. Foarte mici: control constrictiv, rigid, al sexualitãţii
... posibilã dependenţã faţã de ceilalţi (Jolles)
5. Foarte mari: tind sã indice nevoia excesivã de securitate
... nevoie puternicã a unui suport (fundament) solid
6. Foarte lungi: preocupare pentru sexualitatea masculinã
... nevoia de independenţã (Jolles) (Machover)
7. Foarte ascuţite: combinate cu degete în formã de ghearã sau alţi indicatori de ostilitate,
susţine ipoteza cã ostilitatea reprimatã sau trãirile de ostilitate nu pot fi acceptate
8. Siluetã pe vârfurile picioarelor: distanţare de realitate si nevoie puternicã de a evada din
mediul frustrant
... poate fi indicatã o ambiţie neobişnuitã
9. Detaliere excesivã: obsesie a detaliului
10. Tocuri înalte: homosexuali, homoerotici
... femei cu aspiraţii de strãlucire
11. Picioare cu vârfurile depãrtate unul de altul (în direcţii opuse): ambivalenţã, în special în
legãturã cu dorinţa de independenţã( Jolles)
12. Labele picioarelor ca nişte beţe: imaturitate şi insecuritate în picioare (în mers)
(Machover)
... copii, individualitaţi slabe
SILUETÃ FEMININÃ
1. Mare, masculinã: femei care prezintã protest masculin, care invidiazã rolul masculin
... femei cu contacte heterosexuale limitate
2. Mici, slabe: bãrbaţi grandioşi
... femei slabe, sensibile, delicate
DEGETE vezi şi MÂINI
1. Degete: unelte de manipulare a mediului

14
 ... puncte de contact social
... potenţial de agresiune
... potenţial de comunicare
2. Mari, ascuţite sau în formã de gheare: trãiri semnificative de ostilitate (Jolles)
... paranoici
... agresiune deschisã (Machover)
3. Încleştate sau tãiate: eforturi îndârjite de a suprima impulsurile agresive
4. Bãţ: agresivitate infantilã (Machover); vezi şi "în formã de ghearã"
5. Asemãnãtoare unor petale sau chiorchini de struguri: abilitate manualã slabã
6. Mult haşurate: vinã, probabil privind sexualitatea sau ostilitatea (Machocer)
7. Pumn strâns: delicvenţã, adolescenţi cu spirit rebel aproape de a ieşi la suprafaţã:
figurativ - arãtând pumnul lumii (Machover)
8. Înmãnuşate: reprimarea agresivitãţii şi posibilitatea izbucniri fugitive de agresivitate
9. Mai mult de 5 degete: foarte ambiţios, acaparativ (Machover)
10. Ca ghearele: agresivitate primitivã (Machover)
11. Foarte lungi: adulţi superficiali în regresie
12. Detaliere excesivã a încheietrilor şi unghiilor: încercare de menţinere a unui control
rigid asupra ostilitaţii
FRUNTE

1. Accebtuare a proeminenţei frontale: scopuri şi ambiţii puternic intelectualizate

(Machover)
2. Întãritã: nesemnificativã prin ea însãşi cu excepţia faptului de a arãta preocupare
pentru controlul mental. Gãsitã la organici.
... lobul frontal distrus, distrugere cerebralã traumaticã
... cei cu migrene (cefalee)
... deficienţi mintal
VEDERE DIN FAŢÃ
1. Profil: implicaţii ale exhibiţionismului, naivitãţii, comunicãrii sociale
... mai des la femei şi la persoanele dependente social
LINIA SOLULUI (vezi LINIA DE BAZÃ)
Discuţie: linia solului poate indica trãiri de nesiguranţã sau nevoia unui punct de referinţã sau a unei
graniţe (Jolles)
PÃR vezi şi BARBÃ
1. Foarte haşurat: sexualitate excesivã
... anxietate severã în legãturã cu sexualitatea sau cu controlul mental
... anxietate în legãturã cu gândirea sau imaginaţia
... conflict viril cu posibilitate de evoluţie spre sexualitate delicventã (Machover
2. Lung şi haşurat: ambivalenţã sau ostilitate în legãturã cu sexualitatea (Jolles)
3. Pãr ciufulit de femeie: la adolescenţi indicã impulsivitate adesea de naturã sexualã
(Machover)
... neîncredere masculinã în femei, gãsitã la alcoolici şi paranoici cu deziluzii centrate
pe femei
4. Pãr feminin neîngrifit şi coafurã masculinã foarte aranjatã: se gãseşte la masculi infantili
dinpunct de vedere psihosexual şi indicã dezordine sexualã în legãturã cu femeile (la femei) şi
control în legãturã cu bãrbaţii (la bãrbaţi)
5. Coafurã elaboratã: femei sociopate cãrora le place sã se autoafişeze; vanitate
... bãrbat sociopat sau homosexual cãruia îi place sã se autoafişeze
... fete adolescence cu dorinţe de strãlucire
6. Ţepos, ordonat: la siluete feminine indicã control sexual, posibilã sterilitate
(Machover)
7. Zonã acoperitã cu pãr cu un grad de umbrire: indicã mãsura şi adecvarea virilitãţii
şi dorinţa de virilitate (Machover)
8. Ca spuma: asociat cu imoralitatea sexualã şi o lipsã a controlului (Machover)

15
 9. Abundent, în aranjament liber: asociat cu femei active, atractive din punct de vedere
sexual (Machover)
10. Excitare la pãr: legatã de deşteptarea nevoilor sexuale infantile
11. Multã atenţie acordatã pãrului: narcisie, centrat pe sine, vanitos
12. Pãr nehaşurat: depresie, libidou scãzut
MÂINI vezi şi DEGETE
1. Mari: doritoare de forţã, tipice pentru adolescenţi sau bãieţi tineri, posibil pentru a
compensa slãbiciunea (Machover)
... tendinţa de a face adaptãri rafinate la relaţionãri sociale din cauza sentimentelor de
inadecvare şi impulsivitate (Jolles)
2. Omise: trãire a inadecvãrii modului cum se descurcã cu ambianţa (Jolles)
... trãiri de vinivãţie în legãturã cu agresivitatea, ostilitatea, trãirile sexuale (Machover)
... sens posibil de sindrom de castrare
3. Desenate la sfârşit: şovãialã în descurcarea cu ambianţa, din cauza unor trãiri de
inadecvare sau negarea unor dorinţe de putere (Jolles)
4. În buzunare sau la spate: sofisticat artistic (Cook şi Wood)
... evaziune, nu vrea sã se ocupe de situaţie; psihopaţi (Machover)
5. Foarte haşurate: vinã în legãturã cu o acţiune realã sau fantasticã: masturbaţie, atac, furt
(Jolles)
6. Lângã organele genitale: recuperãri sexuale (Jolles)
... vinã în legãturã cu masturbaţia (Machover)
... apãrare împotrivaa unei apropieri sexuale (Jolles)
7. Perturbarea tratãrii mâinii: obişnuitã; e posibil sã arate lipsa de încredere în realizãri şi
contacte sociale (Machover)
PÃLÃRIE vezi şi ŞAPCÃ
1. Pãlãrie: ascunde sexualitatea masculinã
... trãiri masculine de impotenţã
... compensare sexualã masculinã inconştientã (Machover)
... încercare femininã de ascundere a impulsivitãţii sexuale şi de a prezenta o "faţadã
bunã", acceptatã social
2. Pe capul unui nud: indicaţie de regresie, indicaţie schizoidã, de sexualitate infantilã şi
fantasme compensatorii de virilitate (Machover)
CAP
Discuţie: capul este prima parte a siluetei umane pe care copii învţã sã o deseneze. E cea mai de
încredere parte a corpului desenatã şi exprimã trebuinţe şi receptivitate, trebuinţe intelectuale şi
încercãri de a controla emoţiil. În desenarea capului subiectul ilustreazã inconştint elemente de
preocupare intelectualã: gradul de preocupare cu imaginaţia, controalele raţionale, preocuparea
pentru relaţiile interpersonale şi concepţia de sine. Este de obicei prima parte desenatã şi ultima care
se dezintegreazã în siluetele desenate de suiecţii cu leziuni organice.
1. Mare: aratã tendinţe intelectuale puternice
... activitate imaginarã considerabilã, ca sursã de satisfacţie (Jolles)
... preocupare organicã în legãturã cu procesul gândirii (Jolles) (Machover)
... copiii (Machover)
... deficienţi mintal
... trãiri de inadecvare intelectualã cu accent corespunzãtor pe realizãri intelectuale
... posibilã grandiozitate şi atitudini egocentrice bazate pe trãiri de inadecvare
... agresiune (Levy)
... migrene (cefalee); chirurgie a creierului; indicã zona de tensiune (Machover)
... tineri cu inadaptãri emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lecturã sau în
unele obiecte şcolare (Machover)
... paranoici, narcisici, persoane încrezute dar intelectuali adevãraţi, eu mãrit (lãrgit)
2. Mic: obsesivi-compulsivi (Jolles) (Machover)
... expresia obsesiv-compulsionalã a dorinţei de negare a sediului gândurilor ascunse şi
a trãirilor culpabile (Machover)

16
 ... dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedicã satisfacerea impulsurilor
corporale (Machover)
... posibile trãiri de inadecvare intelectualã
3. Detaliat sau accentuat excesiv: sugereazã o imaginaţie activã (Machover)
4. Întorcându-şi privirea de la privitor: posibil semn de retragere (Jolles)
... respingerea situaţiei de test: evziune
... respingerea problemelor ambientale
5. Profil: posibil indiciu de evaziune, uşoarã retragere, vinã (Jolles)
CÃLCÂI
1. Accentuat: bãrbat imatur psihosexual (Machover)
... posibile tendinţe homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles)
COAPSE
1. Accentuate: posibile tendinţe homosexuale
... posibile orientãri homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles)
... posiilã infantilitate psihosexualã la bãrbaţi
2. Haşurare excesivã: panicã homosexualã, în special la parannoici (Machover)
3. Confuzie în linia coapsei: posibil conflict homosexual
... preocupare în legãturã cu sexualitatea femininã
INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE
Discuţie: Urmãtoarele aspecte sunt importante clinic: Aceastã listã de semne homoeroticesemnificã
doar tendinţe homosexualeinconştiente, acoperite, controlate, sau interese estatice, sensibilitate,
dependenţã. Informarea persoanelor de tendinţele homoerotice necunoscute, inacceptabile, acoperite,
este antiterapeuticã şi traumatizantã. Indiferent de gradul sau extinderea semnelor, asemenea
informaţii trebuie folosite cu mare discreţie şi cu apreciere clinicã sigurã.
1. Ochi mari şi gene lungi la figuri bãrbãteşti (Machover) (Levy) (De Martino)
2. Tocuri înalte la siluetã bãrbãteascã (Machover) (De Martino)
3. Profil masculin înfrumuseţat (Levy)
4. Gurã moale, catifelatã
5. Sprâncene arcuite
6. Coafurã îngrijitã
7. "Talie de viespe" în siluetã bãrbãteascã
8. Accentuarea feselor şi rectului la bãrbaţi
9.Slabã diferenţiere între bãrbat şi femeie
INDICATORI ISTERICI, IMPULSIVI
1. Apãsare neregulatã a liniilor
2. Lipsã de precizie
3. Linii zimţate
4. Mare variabilitate
5. Tratare neîngrijitã a pãrului
6. Trãsãturi faciale infantile
7. Mâini şi braţe slabe
INDICATORI AI UNOR TRÃIRI DE INADECVARE
1. siluete (figuri) foarte mici
2. siluete (figuri) foarte mari, slabe, grandioase
3. mâini şi braţe slabe
4. ochi orbi sau fãra expresie
5. picioare ca nişte beţe
6. degete ca nişte petale
7. picioare subţiri, slabe
8. absenţa labelor picioarelor
9. accentuarea liniei de mijloc, în special nasturii
10. buzunare accentuate
11. silueta (figura) femininã dominantã, mare, desenata de bãrbat

17
 12. întoarcere introspectivã de la lume: arãtatã de ochi care nu vãd (fãrã expresie), fiinţe fãrã
urechi, figuri cu privirea pierdutã (care se uitã în altã parte)
DESENE INCOMPLETE pot fi datorate:
1. depresiei
2. evaziunii
3. unor niveluri (standarde) joase de realizare
…copil: deficienţi mintal (Machover)
4. constricţie nevroticã
BIJUTERII vezi ÎMBRÃCÃMINTE
ARTICULAŢII
1. Accentuate: obsesiv - compulsiv indicã preocupare pentru detalii mici, neimportante şi
un control excesiv asupra obiectelor fizice
… sens de integritate corporala defectuoasã şi nesigurã
… artritici
… preocupãri somatice ale schizofrenilor, narcisiştilor corporali, obsesiv - compulsivilor,
artriticilor (Machover)
GENUNCHI
1. Accentuaţi: tendinţe homosexuale (Jolles)
2. Încheieturi detaliate: obsesivi - compulsivi
…preocupãri somatice
PARTEA STÂNGÃ A DESENULUI vezi şi PLASARE
Discuţie: partea stânga a paginii pe care se deseneazã este considerata partea sinelui, în timp ce
partea dreaptã este considerata partea mediului inconjurãtor (Machover).
1. Privirea spre stânga: introspecţie, preocupare pentru sine (Machover)
PICIORUL vezi şi LABA PICIORULUI
1. Fara labele picioarelor: trãiri patologice de constricţie şi dependenţã (Jolles)
… trãire de lipsã de autonomie
… sentimentul castrãrii (Jolles)
… dificultatea acceptãrii dorinţelor sexuale
2. Lungi: luptã pentru autonomie (Jolles)
3. Mari (groase): luptã pentru autonomie
… ambivalenţa faţã de lupta pentru autonomie (Jolles)
4. Scurte: trãiri de imobilitate, de lipsã de autonomie (Jolles)
5. "Broad stance": sfidarea autoritãţii (Jolles)
… negarea insecuritãţii
… consolidare împotriva şocurilor externe
… accentuarea nevoii de stabilitate
6. Incrucişate sau strâns lipite: rigiditate
… respingerea sexualitãţii
… respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles)
7. Atrofiate: trãiri de slãbiciune, inadecvare, simţirea crescutã a pierderii puterii şi
autonomiei datorate degenerãrii fizice în involuţii şi senilitate (Machover)
8. Mult haşurate: uneori, semn de panicã homosexualã (Machover)
… poate indica un conflict ce priveşte strãduinţele de autodirecţionare
… poate indica preocuparea reprimatã pentru sexualitate dacã sunt desenate de o femeie
9. Picioarele şi labele desenate la început pot fi un indiciu al descurajãrii şi depresiei
CALITÃŢILE LINIEI
1. Consecvente: adaptarea poate fi consideratã stabilã
2. Linii slabe: lipsa revendicativitãţii, posibilã tendinţã de a se arãta şters şi de timiditate
(Machover).
... anxios, timid, nesigur; utilizeazã retragerea ca apãrare primarã.
... nesiguranţã.
... control rigid al pulsiunilor care cauzeazã constricţie severã şi subproducţie.
... depresie, lipsã de vitalitate; pierdere a entuziasmului.

18
 ... linie ectoplasticã indicã regresie şi retragere; tipicã pentru schizofrenici.
... intelectual şi introvertit.
... spiritual.
3. Linii încãrcate revendicativ, dominant, luptând pentru putere şi control.
... poate indica impulsuri deschis ostile.
... poate fi semn de auto-asigurare.
... poate indica anxietate dacã este combinat cu umbrare şi apãsare puternicã.
... alcoolic cronic, schizoid şi la cei care suferã de temeri de depersonalizare
(Machover).
... ocazional la schizofrenici şi maniaci excitaţi: semn de agresiune motorie (Machover).
... semn de tensiune şi ostilitate (Jolles).
... tulburare organicã a creierului.
4. Linii groase: indicã bariere fizice faţã de mediu; tipice pentru tendinţe schizoide.
5. Apãsare variabilã: isterici sau ciclotimi: instabil, impulsiv, uşor de frustrat
(Machover).
6. Linii zimţate: pot indica anxietate.
... pot arãta un control mental sãrac.
... pot indica standarde joase de egalitate
7. Linii neregulate, tremurate, discontinue cu apãsare uşoarã: alcoolici, schizoizi
(Machover).
8. Umbrire (haşurare) puternicã, pãtare puternicã: copii
... nevrotici anxioşi
... psihotici
9. Linii neîntrerupte: determinare
... leziune centralã
10. Linii uşoare, întrerupte, inegale: temãtor, nesigur, inadecvare
11. Coordonare slabã: tensiune deschisã, anxietate, posibilã leziune centralã (dacã liniile sunt
neregulate)
12. Schiţare: (mişcãri liniare fãrã sens, sau schiţare artisticã slabã): anxietate,
nesiguranţã, insecuritate.
BUZE
1. Pline: senzual, dependent, ia mai degrabã decât dã în relaţii emoţionale
... vanitate, narcisism (Machover)
... în figurã de bãrbat desenatã de bãrbat, efeminare (Machover)
... sensibilitate
... posibilã supra-idealizare
2. Arcuire cupidã: exhibiţionist, senzual precoce, fete vanitoase (Machover)
3. Concentrare eroticã: erotism oral (Machover)
... umbrirea este fãcutã de subiecţii mai naivi
... ţigara sau pipa indicã o sofisticare mai mare
TRATAREA FIGURILOR DE BÃRBAT SAU FEMEIE
Discuţie: Tratamentul diferenţiat al sexelor este important, deoarece indicã arii de conflict privind
rolurile sexuale, ostilitãţi, dependenţã, dorinţe de putere şi fixare la niveluri imature ale sexualizãrii.

1. Bãrbaţi infantili, imaturi sexual: pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice:
idealuri ale Eului.
... evidente figuri materne puternice: cineva de care poate depinde un asemenea bãrbat
2. Homosexuali: deseneazã bãrbaţi efeminaţi şi femei puternic masulinizate (Machover)
... uneori femei şi bãrbaţi încântãtori (împodobiţi)
3. Bãrbaţi grandioşi, exhibiţionişti, egoişti: pot desena figuri feminine slabe
4. Femei care protesteazã împotriva bãrbaţilor: au tendinţa sã deseneze bãrbaţi slabi,
inadecvaţi
5. Identificare cu sexul opus: aceste persoane deseneazã întâi sexul opus, indicând confuzia
sexualã şi a rolurilor

19
 ... pot fi incapabili sã deseneze figura aceluiaşi sex
6. Deseneazã sexul opus întâi: indicã o posibilã inversiune sexualã
... confuzia identificãrii şi a rolului sexual
... ataşament sau dependenţã puternicã faţã de pãrintele de sex opus
... imatur psihosexual: posibil sã caute divorţ, promiscuitate sau folosirea excesivã a
alcoolului
LINIA DE MIJLOC
1. Accentuatã: puternice nevoi de dependenţã
... preocupare pentru simptome somatice (Machover)
... dependenţi isterici
... posibile trãiri de inferioritate corporalã (Machover)
... imaturitate emoţionalã (Machover)
2. Accentuare prin apãsare: sugereazã conversia agresivã a conflictelor corporale
(Machover)
3. Nasturi de-a lungul liniei de mijloc: dependenţã maternã, cãutarea femeii pentru putere şi
sfãtuire, îşi neagã uşor individualitatea pentru a place unei femei (pentru a mulţumi femeia)
4. Vagã: persoane mai vârstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover)
EXPRESIA FEŢEI
Discuţie: aceastã categorie se ocupã de impresiile formate de figuri. Lista adjectivalã de mai jos
poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor desenate.
1. Fericitã, veselã, entuziastã, optimistã
2. Tristã, nefericitã, posacã, deprimatã, descurajatã, posomorâtã
3. Activã, viguroasã, animatã, alertã
4. Apaticã, slabitã, pasivã, inertã, rece, letargicã, plictisitã
5. Flexibilã, docilã, blândã, liberã, plasticã
6. Rigidã, ţeapãnã, inflexibilã, care nu se pleacã
7. Severã, durã, asprã
8. Atrãgãtoare, chipesã, strãlucitoare, angelicã
9. Respingãtoare, urâtã, supãratã, rea, satanicã, de satir
10. Echilibratã, stabilã, puternicã, controlatã
11. Ochi de cocoş, neechilibratã, neproporţionatã, impulsivã, dezechilibratã
12. Caldã, care vine în întâmpinare, prietenoasã, atrãgãtoare, care invitã
13. Rece, nesimţitoare, retrasã
14. Slabã, infantilã, adolescentinã, imaturã, bãieţoasã, copilãroasã
15. Luptãtoare, determionatã, ambiţioasã, agresivã, silitoare
16. Dispreţuitoare, sarcasticã, sardonicã, snoabã, care priveşte de sus
17. Asprã, austerã, autoritarã, dominantã, care cere, strictã, severã
18. Pompoasã, grandioasã, egocentricã, centratã pe sine
19. Oarbã, care nu vede, preocupatã de sine, introspectivã
21.(?) Goalã, albã, vagã
22. Benignã, caldã, care se complace, inimoasã, generoasã
23. Micã, liliputanã, nesemnificativã, subdimensionatã
24. Giganticã, mamut, colosalã, dominatoare, herculeanã, puternicã, plinã de nãzuinţã,
copleşitoare.
GURA vezi şi BUZE
1. Accentuatã: erotism oral
... nevoi puternice de dependenţã
... imaturitate
2. Curbã cupidã: erotism adolescentin; nãzuinţã cãtre tinereţe (Machover)
... narcisism, adolescentã vanitoasã
3. Dinţi care se vãd: semn puternic de agresiune oralã a unei naturi infantile
Machover)
... tendinţe ostile orale: muşcat, sarcasm tãios
4. Largã, cu colţurile în sus: afinitate forţatã

20
 ... tendinţa de a se prezenta zâmbind, de a prezenta o faţadã acceptabilã care sã mascheze
trãiri mai puţin acceptabile
5. Crestãturã a gurii: ostilitate şi furie
... agresivitate, hipercritic, sadic verbal (Machover)
6. Concavã: dependenţã oralã (Machover)
... imaturitate psihosexualã
... care cere atenţie şi aprobare
7. Închisã rigid: refuzul de a se autoreleva
... respingerea nevoilor de dependenţã
... poate fi semn de suprimare(?) sau ostilitate
... poate indica o culpabilitate referitoare la (fellatio)
8. Batjocoritoare: dispreţ pentru altii
... agresiune, ostilitate, probabil din cauza trãirilor de slãbiciune şi nesiguranţã
9. Accentuatã: mofturoşi la mâncare (food faddists)
... alcoolici
... dificultãţi sexuale legate de contactele oral-genitale
... dependent oral
... simptome gastrice
... agresivitate oralã: înjurãturi (Machover)
10. Micã: o anumitã respingere sau negare a nevoilor de dependenţã oralã la
compulsivii rigizi
... negare a dependenţei orale la egoişti şi persoane independente
11. Omisã: respingere severã a nevoii de afecţiune
... respingere severã a oralitãţii
... sentimente de culpabilitate severe
... astmatici (Machover)
... deprimaţi
MIŞCARE
1. Activitate: tendinţa de a identifica persoane active care doresc sã-şi rezolve
problemele
2. Hiperactivitate: efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori predictibilitatea
3. Pasivitate: simptom al patologiei crescânde la cineva cu trãiri excesive de slãbiciune
şi inadecvare
MUŞCHI
1. Accentuaţi: pot apãrea la studenţii în artã
... homosexuali (bãrbaţi)
... absorbiţi de sine
... narcisişti centraţi pe propriul corp (Machover) (Jolles)
... cei cu atrofii musculare
MUSTAŢA
1. Mult haşuratã (umbritã): strãduinţe pentru o sexualitate masculinã maturã
... ocazional, semn al ostilitãţii faţã de un bãrbat, dacã e desenatã de o femeie
2. Micã, curatã, îngrijitã: sexualitate controlatã, preocupare pentru sine, egoism
... apare în desenele unor homosexuali controlaţi, inteligenţi
GÂT
Discuţie: gâtul leagã capul de corp; furnizeazã un indice al coordonãrii controlului mental cu
impulsurile fizice (Machover)
1. Lung, subţire: lipsã de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid
(Machover)
... poate semnifica ostilitate, mai ales însoţit de un guler întãrit
2. Lat, gros: atitudine încãpãţânatã, posibilã rigiditate
... bunã asimilare a impulsurilor (Machover)
3. Unidimensional: lipsã infantilã de control asupra impulsurilor şi dorinţelor

21
 4. Omiterea liniei de bazã a gâtului la profil: flux liber al tendinţelor bazale împreunã cu un
control inadecvat (Jolles)
5. Accentuare prin cravatã, colier sau alte elemente care îl demarcheazã: accentueazã
controlul intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover)
INDICATORI AI NORMALITÃŢII
Discuţie: Aproape toţi indivizii "normali" au zone patologice. Cel mai adesea, în testarea psihologicã,
clinicianul sau diagnosticianul este forţat sã caute patologicul şi poate subevalua indicatorii puterii şi
stabilitãţii. De aceea, pentru a reaminti, autorul enumerã câteva caracteristici ale unui DAP "sãnãtos".
1. Mãrimea: figuri de 6 sau 7 inci înãlţime; silueta femeii e puţin mai micã sau egalã cu
a bãrbatului dar nu mai mare.
2. Plasament: tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumãtatea de sus.
3. Punctul de plecare: cei mai mulţi încep cu capul şi trãsãturile feţei.
4. Timpul: majoritatea 10 - 12 minute sau mai puţin pentru DAP.
5. Spontaneitate: silueta aratã o oarecare animaţie, mişcare, adicã este flexibila, nerigidã.
6. Proporţie: tendinţa de a proporţiona realist siluetele, fãrã distorsiuni, în afarã de unele
minore.
7. Prezentare esteticã: tendinţa de a face siluetele simetrice şi plãcute la privit.
8. Ştersãturi: minime, dar când apar, desenul se îmbunãtãţeşte.
9. Calitatea liniei: tendinţa de a face linii consistente, arãtând presiune constantã, sigurã.
10. Sex: de obicei sexul propriu se deseneazã primul; mai mult timp folosit pentru detalierea
sexului propriu decât pentru cel opus.
11. Caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sâni, pãr mai lung decât
bãrbatul, şolduri rotunde. Bãrbatul va avea pieptul şi umerii mai largi, pãr mai scurt decât
femeia, şolduri plate şi se va accentua mai mult haşurarea pãrului bãrbatului decât celui al femeii.
12. Vârsta siluetelor: aproximativ vârsta subiecţilor;
13. Curea la bãrbaţi: semnul controlului convenţional;
14. Îmbrãcãmintea formalã: indicã controlul formal şi tendinţe conservatoare;
15. Ochii: au pupile dar nu accentuat întunecate;
16. Nãrile sunt absente: existã astfel lipsa agresivitãţii infantile;
17. Subiectiv: acceptã siluetele desenate fãrã o autocriticã nemeritatã;
... nu cere asigurãri sau îndrumãri de la examinator;
18. Simţul umorului: poate accepta deficienţele în desen cu umor;
19. Picioarele neaccentuate (labele picioarelor);
20. Urechile: neaccentuate;
21. Întreaga siluetã: întreaga siluetã desenatã, în afarã de arii minore omise.
NAS
Discuţie: Nasul este un simbol al sexualitãţii, dar şi al luptei pentru putere; probabil, o mai mare
accentuare a nasului ca simbol al puterii decât al sexualitãţii.
1. Lung: agresiune; cãutarea ascendenţei; activ şi întreprinzãtor social;
2. Haşurat: posibile trãiri de castrare la bãrbatul infantil care proiecteazã defecte unei femei
(Machover);
3. Cârn: sexualitate infantilã; dependenţã copilãroasã;
4. Triunghiular: dorinţe de putere; sexualitate infantilã;
5. Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;
6. Accentuat: indicii pentru preocupare falicã (Machover);
...adolescenţi şi persoane cu teamã de castrare;
7. Ascuţit: tendinţe spre dominaţie cu posibilã agresiune;
8. Coroiat: sentimentul cã îmbãtrânirea afecteazã sexualitatea masculinã;
... semne de gândire rea şi amarã
NÃRI
1. Evidenţe: semn de agresiune primitivã; mãsura depinde de mãrime şi haşurare:
literal spus “freamãtã de furie“.
NUDURI
Discuţie: Sunt rar desenate, dar sunt desenate de:

22
 1. Studenţi în arte (Machover);
2. Persoane cu psihanalizã ortodoxã;
3. Cei preocupaţi de sex;
4. Voyeuri;
5. Schizofrenici deprimaţi;
6. Bãrbaţi neserioşi preocupaţi de sexualitate.
OBSESIV-CONVULSIVII
Au tendinţe spre :
1. Detaliere excesivã: buzunare, nasturi, şireturi de pantof, cusãturi;
2. Accentuarea simetriei; precizie, echilibru;
3. Multe ştersãturi;
4. Mult timp pentru a termina: nu pot termina desenele;
5. Deseneazã corpuri virile cu braţe lungi, puternice şi capete mici: doresc sã ignore
controlul mintal rigid, dureros şi sã se supunã impulsurilor fizice deschise (Machover);
6. Întreabã mult: încearcã sã-l forţeze pe examinator sã-i structureze testul;
OMISIUNI
Discuţie: Omiterea unei pãrţi a corpului implicã un conflict sau preocupare faţã de zona omisã. Dacã
mâna este zona omisã, se va vedea MÂNA. Înainte de a dezvolta o ipotezã conflictualã, trebuie
consideratã situaţia imediatã, istoria socialã, statutul conflictual al zonei omise, semnificaţiile
simbolice ale zonei omise şi alte date pertinente.
ORGANICITATE
1. Capul neproporţional;
2. Cap prea mare;
3. Linii groase şi simple;
4. Sintezã slabã;
5. Fãrã detalii, multe omisiuni;
6. Siluete prea mari;
7. Sentimentul importanţei exprimat de cãtre subiect;
8. Rigiditatea abordãrii;
9. Stereotipie;
10. Creionare greoaie a capului;
11. Apãsare neobişnuitã;
12. “Înrãmarea“ siluetei cu linii suplimentare;
13. Ştersãturi rare (infrecvent);
14. Proporţii slabe (neproporţionare);
PARANOICII tind sã
1. Accentueze capul: compensare emfaticã pentru trãirile de inadecvare;
2. Accentueze ochii şi urechile: preocupare excesivã faţã de lume; trãiri cã lumea este ostilã
şi ameninţãtoare;
3. Deseneze profile: evaziune şi suspiciune în situaţia de testare;
4. Deseneze ochi “sfredelitori“: prudenţã faţã de ceilalţi. “Atenţie“ la ameninin-
ţãrile şi pericolele dinspre alţii;
5. Deseneze degete gheare: ostilitate extremã şi agresivitate direcţionatã spre
mediu;
6. Detalieze excesiv pãrul: preocupare deosebitã faţã de controlul sexual;
7. Deseneze semne homoerotice: inversiune sexualã la unii paranoici;
8. Refuzã sã deseneze.
PELVIS
Discuţie: pelvisul este literal “leagãnul civilizaţiei“; sediul sexualitãţii feminine; pentru bãrbat mediul
cel mai gratificant.
1. Închidere pelvianã incompletã: conflict sexual (Jolles);
...tendinţe homosexuale cu posibile sentimente de vinã şi anxietate;
2. Mare: fecunditate, naşterea de copii (Machover);
...superioritatea femeii faţã de bãrbat;

23
 ...preocupare pentru graviditate;
...dependenţa bãrbatului faţã de mamã sau imaginea mamei;
...preocuparea femeii faţã de problema graviditãţii;
PERSEVERARE
Discuţie: aceasta se referã la repetiţii neadataptive ale unor rãspunsuri.
Adesea, perseverarea se manifestã la indivizii limitaţi sau deterioraţi mintal,
la nevroticii care cautã refugiul în rãspunsuri sigure, repetitive, încredinţate
unei zone de activitate limitatã şi sigurã şi la simulanţi.
PERSOANA DESENATÃ
Discuţie: din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi
proiecteazã sentimentele faţã de oameni în cadrul unui singur desen, subiecţii
ar trebui sã fie întrebaţi pentru a obţine concepţia lor asupra siluetelor desenate.
Examinatorul încearcã sã descopere dacã siluetele desenate sunt legate de concepţia asupra sinelui şi
a altora, dacã desenele indicã concepţii existente sau dorite asupra lumii şi a oamenilor. Întrebãrile
puse sunt deschise, nespecifice şi nu trebuie sã sugereze rãspunsuri.
1. Ideal sau faţadã: persoana care ar fi dorit subiectul sã fie sau sã aparã altora;
2. Imaginea de sine: aşa cum se vede subiectul pe sine;
3. Imaginea autoritãţii: cineva cu care subiectul trebuie sã se înţeleagã;
4. Persoanã semnificativã: mama, tatãl, fraţi (rude) sau alte persoane semnificative;
5. Persoanã neplãcutã: una faţã de care subiectul are sentimente ambivalente (patron,
soţie, vecin, etc.);
6. Sexul opus: rãspunsul la o figurã sexualã;
7. Persoanã pozitivã sau negativã: sentimente faţã de bãrbaţi sau femei;
8. Persoanã puternicã sau slabã: confesiunea deschisã a slãbiciuniilor şi defectelor;
...poate indica un efort sincer de a compensa defectele;
...poate fi în acelasi timp confesiune şi efortul de a se schimba (Machover)
9. Persoanã mutilatã: respingerea conceptului simbolizat de partea mutilatã a
corpului (Jolles);
...tulburare mentalã (emoţionalã) severã.
PERSPECTIVA
Discuţie: perspectiva se referã la partea din silueta desenatã prezentatã lumii de cãtre subiect.
1. Profil: mai matur şi mai sofisticat decât vederea din faţã care este relativ mai naivã şi
nesofisticatã (Machover);
2. Disproporţia profilului: slabã judecatã (Machover);
3. Vedere întreagã: tendinţa spre exibiţionism şi de a se arãta la femeile vanitoase,
adolescente, bãrbaţi activi social;
4. Vedere întreagã a femeii, profil masculin: din partea bãrbatului semn de autoprotecţie şi
usurinţa de a expune femeia (Machover);
5. Confundarea profilului feţei cu faţa întreagã: rarã, cu excepţia primitivilor,
deficienţilor mintali gravi, organici, schizofrenici.
6. Profilul feţei cu vederea întreagã a corpului: posturã încordatã
… jenã socialã, vinã relativã la contactele sociale
… inpulsul de a arãta corpul (Machover)
7. întreaga siluetã din profil: ezitare în a face faţã lumii
… tendinţa de a se ascunde pe sine
… tendinţa de a se retrage din lume (Jolles)
8. întreaga siluetã şi faţã fãrã a sugera profilul: rigiditate
… determinarea de a face faţã vieţii direct (Julles)
SIMBOLURI FALICE
1. Puşti, ţigãri, pipe, bastoane, pantofi, nasuri
2. Indicã: fricã de impotenţã
… ostilitate faţã de femei
… imaturitate psihosexualã
… preocupare sexualã

24
 … impulsuri sexuale: complexul lui Don Juan
INABILITATE SAU BOALÃ FIZICÃ
Discuţie: Puterea fizicã este accentuatã de cei care se simt inadecvaţi fizic. Cineva sigur pe sine într-o
zonã fizicã specificã nu are nevoie sã accentuaze acea zonã (Machover) (Jolles).
PLASAMENT (ÎNCADRARE ÎN PAGINÃ)
Discuţie: încadrarea în paginã aratã în mare unde se plaseazã subiectul relativ la mediul sãu
1. Sus pe paginã: se simte "în aer"; fãrã bazã solidã
2. Deasupra mijlocului paginii: se simte lucrând spre un scop intangibil (Jolles) (Buck)
… tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de putere
(Buck)
… poate fi distant şi inaccesibil (Buck)
… poate indica optimism în lupta pentru atingerea pentru atingerea scopurilor
(Machover)
… poate indica înfumurare sau privirea "de sus" a altora (Levy)
3. în centrul paginii: insecuritate şi rigiditate
… nevoia de a menţine un control atent (Jolles)
… grad normal de control şi rigiditate
4. Sub mijlocul paginii: se simte nesigur şi inadecvat cu o oarecare depresie
(Machover) (Jolles) (Buck)
… concret sau "legat de realitate" în viaţã şi gândire (Jolles) (Buck)
… atitudine defetistã; depresie (Levy)
… nevoia unor fundaţii solide, control şi echilibru
… poate demonstra stabilitate, calm, echilibru (Levy)
5. Partea stângã a paginii: dominanţã emoţionalã (Jolles)
… accent pe trecut (Jolles)
… tendinţe spre impulsivitate (Jolles)
… orientat cãtre sine (Machover)
… conştient de sine (Levy)
6. Partea dreaptã a paginii: control emoţional (Jolles) (Buck)
… face eforturi mari pentru a reuşI
… orientat cãtre mediu (Machover)
… extratensiv
7. Colţul din stânga sus al paginii: anxios; dorinţa de a se feri de experienţe noi şi de a
se întoarce în trecut, sau de a cãuta satisfacţii imaginare (Jolles)
BUZUNARE
1. Accentuate: infantil, dependent (Machover)
… deprovãri afective sau materne formeazã unor adaptãri psihopatice (Machover)
… adolescenţi cu dorinţe de virilitate care intrã în conflict cu dependenţa de figura
maternã (Machover)
… dependenţã oralã: o persoanã care ia, care nu dã, imaturã
… femeie care îşi accentueazã independenţa
PROFIL
1. Evadare controlatã sau rezinstenţã la relevare de sine
… poate indica control matur al sentimentelor cu refuz de a se exhiba
2. Figurã întreagã din profil: (tot corpul din profil) serioase tendinţe de a se retrage şi
opoziţie (Jolles)
... evaziune controlatã sau rezintenţã la autorelevare (Urban)
… tendinţe de retragere nepatologice dacã nu sunt prezente şi alte semne de retragere
(Urban)
3. Profil ambivalent: o parte a corpului întoarsã în altã direcţie decât cealaltã parte a corpului
… tendinţa de a indica frustrare extremã cu dorinţã puternicã de a abandona o situaţie
nesatisfãcãtoare (Jolles)
… tendinţe introversive şi extoversive, o ambivalenţã care produce confuzie (Urban)
ÎNTREBÃRI

25
Discuţie: Când un subiect pune întrebãri, el doreşte ca examinatorul sã structureze situaţia în locul
lui. Întrebãrile pot indica nesiguranţã faţã de aşteptãrile examinatorului; pot arãta nesiguranţã tipicã
subiectului sau pot arãta evadare din situaţie, curiozitate, anxietate, grijã, confuzie. Rãspunsurile la
toate întrebãri trebuie date astfel ca situaţia de testate sã rãmânã nestructuratã. La sfârşitul testãrii
examinatorul poate rãspunde mai complet şi specific la întrebãri, dar cu discreţie şi judecatã clinicã.
RECT
1. Accentuare: semn rar de tendinţe paranoide sau homoerotice (Machover)
INDICATORI AI REGRESIEI ŞI RETRAGERII
1. Ochi orbi
2. Gurã concavã, receptivã
3. Mişcare îngheţata: silueta este prinsã în contemplare (Machover)
4. Profil care priveşte spre stânga
5. Profil rigid
6. Refuzul de a desena
7. Slãbiciune: picioarele (labele picioarelor) ca nişte beţe, picioare slabe, braţe slabe,
degete ca petalele de flori, siluetã foarte micã
LIPSA DE TRAGERE DE INIMÃ ÎN A DESENA
Discuţie: Lipsa de tragere de inimã în a desena poate indica:
1. Timiditate
2. Anxietate
3. Evaziune: teama de autorelevare din cauza unor trãiri cã lucrurile nu merg prea bine
4. Depresie
5. Încãpãţânare
PARTEA DREAPTÃ A IMAGINII vezi ŞI ÎNCADRARE ÎN PAGINÃ
Discuţie: Partea dreaptã a paginii este partea mediului, în timp se partea stângã este partea sinelui
(Machover)
SILUETA ÎN ALERGARE
Discu]ie: O siluetã alergând indicã un nivel înalt de energie direcţionatã primar cãtre ieşirea dintr-o
situaţie neplãcutã, dupã Jolles poate indica şi o impulsivitate istericã
INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI
1. Mişcare blocatã: are trãsãturi statice, autiste, introversive
… impulsuri spre realizare şi putere bazate pe imaginaţie (Machover)
2. Partea stângã a paginii de desenat: o trãsãturã de introversiune
3. Cap mãrit: viaţã imaginativã bogatã
4. Detalierea urechii şi a ochiului: in schizofrenia paranoidã aratã preocupare pentru
halucinaţii auditive şi extremã suspiciune
5. Corp rigid: constricţie (constriction)
6. Desen bizar: lipsa contactului cu realitatea
7. Refuzul de a desena: rezultã din evaziune sau depresie
8. Transparenţã: arãtarea organelor interne; indicã furie şi anxietate convertite în
preocuoare corporalã (somatic) (Machover)
9. Succesiune confuzã: succesiunea normalã este de la cap la picioare
10. Profil confuz
11. Disproporţie grosierã
12. Figurã diagramaticã (diagrammatic figure)
13. Siluetã formalizatã, indicatoare a luptei compulsive pentru control
14. Reprezentarea organelor genitale
15. Dezumanizare: oameni ca animalele
AUTO-CRITICA
Discuţie: Comentarii auto-critice cum ar fi: "Nu pot desena" "Este groasnic", "Ia te uitã, aratã
caraghios", etc. indicã urmãtoarele:
1. Estimare de sine coborâtã şi posibilã depresie
2. Dorinţa de evita criticile examinatorului
3. Dorinţa de asigurare din partea unei figuri cu autoritate

26
SUCCESIUNEA SEXELOR
Discuţie: Levy afirmã cã 87% din 5000 de subiecţi au desenat la început persoane de acelaşi sex cu
ele. Într-un eşantion de 16 homosexuali 13 sau 81% au desenat la început sexul opus. Interpretãrile
posibile ale desenãrii întâi a sexului opus sunt urmãtoarele:
1. Inversiune sexualã (Levy)
2. Identificare sexualã confuzã (Jolles) (Machover)
3. Ataşament puternic sau dependenţã de pãrintele de sex opus (Machover)
4. Ataşament puternic sau dependenţã faţã de un membru al sexului opus (Levy)
CONFLICT SEXUAL
1. Picioarele unei femei mult haşurate
2. Constricţia, haşurarea sau accentuarea pieptului şi gâtului
3. Accentuarea sexualitãţii
4. Lips a diferenţei sexuale între bãrbat şi femeie: bãrbatul şi femeia sunt desenaţi
asemãnãtor
5. Sexul opus desenat întâi
6. Nuduri
DEVIANT SEXUAL
Discuţie: Concentrare pe o arie sau pe un organ specifice poate apare în accentuarea erotismului.
Gradul accentuãrii ca depinde de tãria dorinţelor sexuale şi de experienţele trecute (Machover)
SIMBOLURILE SEXUALE includ:
1. Pãlaria
2. Pantofii
3. Nasul
4. Pipa, puşca, bastonul, ţigareta, ţigara de foi
5. Pãrul
HAŞURAREA indicã:
1. Anxietate: gradul anxietãţii este dat de tãria haşurii
2. Anxietatea liberã (Free-floating): haşurare extremã; poate indica îndoialã de sine,
auto-criticã, sentimentul de a fi incapabil de a face faţã mediului ostil
PANTOFII
1. Detaliere: la tinere pubere este semn de preocupare obsesivã pentru obiecte sexuale:
curiozitate şi preocupare anormale pentru sexualitatea masculinã (Machover)
2. Ascuţiţi: agresivitate
3. Mult haşuraţi: preocupare şi dorinţã sexualã
4. Lipsa pantofilor: agresiune şi sexualitate primitive şi nereprimate
5. Cu catarame: femeile exhibiţioniste şi narcişi decoreazã mult pantofii
UMERII
Discuţie: Umerii asigurã forţã şi putere. Împreunã cu mâinile, braţele şi picioarele, umerii formeazã
un complex care indicã dorinţa de putere. Dupã Jolles, umãrul stâng are implicaţii feminine, iar cel
drept masculine.
1. Mari: sentimente de forţã, preocupare extremã pentru putere (Jolles)
… adoleescenţi (Machover)
… de la femei indicã protest anti-masculin, dorinţe de forţã şi putere asupra bãrbatului
(Machover)
2. Mici: sentimente de inferioritate (Jolles)
… lipsa accentuãrii puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive
3. Pãtraţi: împreunã cu indicatori de rigiditate şi ostilitate indicã o atitudine extremã de
apãrare şi ostilitate (Jolles)
4. Bine proporţionaţi şi rotunjiţi: o uşoarã, flexibilã şi bine echilibratã expresie a puterii
(Jolles)
5. Atârnând (lopsided): dezechilibru emoţional
… semn de conflict sexual de rol
6. Ştersãturi şi întãriri: preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru dezvoltarea
corpului şi expresie a puterii (Machover)

27
MÃRIMEA DESENULUI
Discuţie: Dacã silueta care reprezintã imaginea de sine este micã ipoteza este cã subiectul se simte
mic sau neadecvat şi rãspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate. Dacã silueta imagine
de sine este mare subiectul rãspunde la presiunea mediului cu trãiri de expansiune şi agresiune. Orice
extremã indicã psihopatologie (Levy)
1. Media: în jur de 7 inci
2. Raportul dintre mãrime şi spaţiu: poate merge paralel cu relaţiile dinamice între subiect şi
mediul sãu, sau între subiect şi figurile pãrinţilor (Levy)
… poate fi legat de implicarea imaginativã a subiectului
… poate indica gradul de estimare de sine realistã relaţionatã la expansivitatea
subiectului
3. Diminuat sau foarte mic: eu contractat (Machover)
…sentimente de inadecvare şi preocupare de adaptare la mediu (Machover) (Jolles)
(Levy)
… schizofrenie regresivã, vegetativã; nivel energetic scãzut şi eu diminuat şi slab
(Machover)
… depresie profundã
4. Foarte mare sau mãrit: încercarea de a se proba pe sine pe hârtie
… grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice, inacceptabile,
reprimate (Machover)
… estimare de sine fantezistã
… poate fi caracteristic unui maniac care îşi rãspândeşte desenul pe toatã pagina sau
depãşeşte marginile
… dacã e sãrac proporţionat, gol şi sãrãcãcios poate semnifica: deficienţã mintalã,
organicitate, sau la desenele unui copil
5. Depãşeşte pagina: lipsa capacitãţii de planificare
… tendinţa de a fi maniac, hiperactiv
PÃTAT, MÂNJIT
Discuţie: La adulţI, pãtarea indicã o notã regresivã şi anxietate severã. Pãtarea nu este neobişnuitã la
desenele copiilor
ATITUDINEA, POZIŢIA (STANCE)
1. Picioarele larg depãrtate: afirmativ
… nesiguranţa bazei a fost compensatã
2. Strâns: rigiditate, restricţie
3. Cu spatele la privitor: respingere şi teamã
4. Se clatinã: echilibru mental precar
5. Picioarele strâns apropiate: încordare, conştient, stângaci, rezistent la avansurile sexuale
FIGURI LIPITE (STICK FIGURES) indicã:
1. Evaziune
2. Rigiditate: apãratã intelectual
3. Psihopatie: fãcute de cei care gãsesc relaţiile interpersonale dezgustãtoare (Jolles)
4. Insecuritate: îndoialã de sine (Levy)
STOMAC vezi ŞI BURTA (BELLY)
Discuţie: Stomacul este partea corpului cea mai susceptibilã la anxietate şi la conversiunea acesteia în
plângeri fizice: de notat marea incidenţã a afecţiunilor gastro-intestinale de origini psiho-genetice.
Psihodinamic, un stomac plin este asociat cu sentimente de bunãstare, în timp ce un stomac gol este
asociat cu sentimente de singurãtate şi gol. Tipic, schizofrenicii se simt goi pe dinãuntru cum se simt
majoritatea persoanelor deprimate şi deprivate emoţional. Desenele lor pot releva aceasta.
LINIA (MIŞCAREA CREIONULUI)
1. Lungã: control (Jolles)
2. Scurtã: impulsivitate (Jolles)
3. Zimţatã: ostilitate (Jagged)
… posibilã impulsivitate (Jolles)
4. Schiţatã (sketchy): insecuritate şi anxietate

28
 … semn al sentimentului de inadecvare dacã presiunea este micã
5. Înspre corp: introversiune (Levy)
6. Dinspre corp: extroversiune (Levy)
7. Presiune (apãsare): indicã nivelul energetic (Levy)
8. Apãsare puternicã: indicã anxietate şi tensiune
9. Presiune verticalã: indicã determinare, afirmare, masculinitate
SUCCESIUNE
Discuţie: Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuã în jos spre picioare
1. Ezitare în a merge mai jos de cap sau de talie: reţinere în a face faţã conflictelor legate de
semnificaţia simbolicã a zonelor evitate (Machover)
2. Confuzã: impulsiv, maniac sau supraactiv
3. Dezvoltare bilateralã a unor zone foarte mici: rigid, compulsiv (Machover)
4. Trãsãturi faciale desenate la urmã: neadaptare implicând reţinere sau incapacitate în a
face faţã angajamentelor emoţionale (Machover)
… tendinţe schizoide
CAZURI CHIRURGICALE
Discuţie: Mayer, Brown şi Levine au studiat desene fãcute de pacienţi înainte şi dupã operaţii.
Operaţii care implicã înlãturare de sân, amputãri, chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile
chirurgicale au fost identificate în DAP ca arii ale anxietãţii. Trãsãturile regresive ale siluetelor
tindeau sã se clarifice sau sã se diminueze dupã operaţie, indicând eforturile fãcute pentru a
compensa şi a accepta rezultatele operaţiei
SIMETRIE
1. Bilateralã: rigiditate şi represie (Machover)
… efecte bizare pot indica schizofrenie paranoidã (Machover)
2. Extremã: compulsiv, rece emoţional şi distant (Machover)
3. Tulburare marcatã: neurotici cu sentimente de stângãcie fizicã şi indecvare
… hipomaniaci sau isterici cu tulburãri impulsive (Machover)
… copilãrii de isterici
… nevrozã anxioasã severã
DINŢI
Discuţie: Un accent pus pe dinţi indicã agresivitate oralã, sarcasm muşcãtor, o concepţie sardonicã
de viaţã, înfumurare sau alte slãbiciuni care trebuie compensate (Machover)
TEMA
Discuţie: siluetele desenate uneori spun poveşti şi prezintã o varietate de teme
1. Cowboy: agresiune în viaţa imaginarã îndreptatã spre expresia activã, fizicã a
sentimentelor: copii, adoleşcenţi delicvenţi
2. Om de zãpadã: evaziune din problematica corporalã
3. Clown desene animate, figuri caraghioase: pot exprima dispreţ sau ostilitate faţã de sine
… reduce examinarea sau examinatorul la o absurditate
4. Persoanã în vârstã: efoturi spre maturitate şi control
5. Persoanã mai tânãrã: folosire a unei apãrãri infantile
… tânjeşte dupã libertatea de expresie şi responsabilitãţi limitate ale copilãriei
… imatur emoţional
DEGETUL MARE
1. Rigid: preocupare în legãturã cu masturbaţia
CRAVATA
1. Un simbol falic: preocupare faţã de sexualitatea masculinã
… controlul sexualitãţii şi al impulsurilor fizice
2. În mişcare: ocazional indicã agresiune sexualã deschisã
… preocupare sexualã intensã (Machover)
3. Papion: informal, tineresc, promiscuitate sexualã
DEGETELE DE LA PICIOARE - ACCENTUATE, MÃRITE
1. Agresiune primitivã (Machover)
2. Strânse: reprimarea unei agresiuni (Machover)

29
PERSOANA CARE SE CLATINÃ (TOPPLING)
1.Sentimentul neechilibrului: pre-schizofrenic (Hammer)
… personalitate în stare de flux, instabilã
MARGINEA SUPERIOARÃ A PAGINII
Discuţie: Persoana care atinge marginea de sus a paginii sau trece peste marginile acesteia încearcã
sã se supraextindã în relaţiile cu alţii şi de a avea o viaţã imaginarã extrem de activã. Personalitate
ciclotimicã.
TRANSPARENŢA (siluetelor):
1. Tendinţe voyeuristice (Machover)
... rupturã, fisurã de judecatã, apreciere (Machover)
TRUNCHI
Discuţie: trunchiul este originea impulsurilor fizice
1. Omis: respingerea impulsurilor fizice
... bãrbaţi involutivi
... copii (Machover)
... pierderea imaginii corporale (Jolles)
2. Lung şi îngust: caracteristicã schizoidã (Jolles)
3. Eşec de închidere, încheiere: preocupare sexualã (Machover)
4. Foarte mic: negarea impulsurilor sexuale (Jolles)
... sentimente de inferioritate şi slãbiciune fizicã (Machover)
5. Foarte mare: multe impulsuri instinctuale nesatisfãcute (Jolles)
... luptã pentru dominanţã fizicã (Machover)
6. Trunchiul sexului opus mult haşurat: ostilitate faţã de sexul opus (Machover)
LINIA TALIEI
Discuţie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover noteazã: deasupra taliei sunt zonele
puterii fizice a bãrbaţilor în timp ce sub ea sunt zonele sexuale. La femeie, deasupra sunt sânii cu
fluidul dãdãtor de viaţã şi dedesubt sunt zonele reproducerii şi sexualitãţii
1. Accentuatã: control sexual
2. Mult haşuratã sau tãiatã: control extrem al sexualitãţii poate cauzat de sentimente de
vinovãţie sau de sentimentul de pierdere iminentã a controlului sexual
... combinat cu un conflict în zona gâtului, cu o atitudine rigidã, lipsa mişcãrii, lipsa
sau ascunderea mâinilor şi rigiditatea braţelor, vor indica rigiditate excesivã şi fragilitate
a controlului cu eşecul în adaptarea cerinţelor lumii
3. Refuzul de a desena mai jos de linia taliei: sexualitate tulburatã şi blocatã
(Machover)
4. Amânarea desenãrii: un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualitãţii
5. Extrem de îngustã, strâmtã: sugereazã control precar care este evident în izbucnirile
temperamentale (Machover)
... narcisic, centrat pe sine, vanitos

INDICATORI DE ALARMÃ PENTRU O TULBURARE MINTALÃ SEVERÃ (vezi şi

SCHIZOFRENIA)

1. Ochi care nu se vãd

2. Indicatori anatomici
3. Guri deschise
4. Guri care rânjesc
5. Pumni strânşi
6. Caracteristici bestiale
7. Haşurare extremã, pãtare
8. Guri crestate
9. Degete ca ghearele
10. Omiterea unor pãrţi importante: braţe, mâini, picioare
11. Siluete rigide, diagramatice

30
 12. Lipsa echilibrului, clãtinare
13. Nuduri cu organele genitale accentuate
14. Mâzgãlealã
15. Confundarea profilului cu faţa
16. Desene mici, goale
17. Desene mari, grandioase, care depãşesc pagina
18. Ochi care privesc saşiu
--- SFÂRŞIT ---

CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI <<DRAW-A-PERSON>>

de William H. Urban, M. A.

Editat de Western Psychological Services , Box. 775 Beverly Hills, California

Nume Vârstã Sex Data naşterii

Adresa Telefon Profesia
Şcoalã Grad sau educaţie Referinţã de
Motivele referirii
Date medicale-neurologice-psihologice
Date socio-economice

Cãtre examinatori:
Aceastã broşurã de protocol este destinatã a fi prezentatã împreunã cu <<Catalogul de analizã
interpretativã a desenului persoanei >> de William Urban (editat de Western
Psychological Services). Pentru titlurile <<Interpretare >> se sugereazã sã se
facã referinţã la catalogul DAP de mai sus.
Concluzii şi apreciere rezumativã:
Tulburare mentalã /emoţionalã

0-4 -
5-9 +
11-16 ++

Leziune cerebralã organicã

0-7 - sau +
8-14 ++
Recomandãri:

____________________________
Examinator Data

DISPOZIŢIA ŞI ÎNFÃŢIŞAREA SILUETELOR

31
 Silueta masculinã Silueta femininã
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
Greşeli (Mişc.) Greşeli (Mişc.)

PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINÃ

Bãrbat: jum. sup., jum. inf., partea st., partea dr., centru paginã, încercuit
Interpretãri:

ZONE DE DISPROPORŢIE Descriere Interpretãri

1.
2.
3.
4.
(Mişcãri)

ARII DE HAŞURÃRI Descriere Interpretãri legate de zonã

PUTERNICE ŞI/SAU (arie)
ŞTERSÃTURI
1.
2.
3.
4.
5.
Altele(Mişcãri)

TRÃSÃTURILE CAPULUI
Silueta masculinã Descripţie Interpretãri
Pãr
Ochi
Urechi
Nas
Gurã
Bãrbie
Silueta femininã
Pãr
Ochi
Gene
Sprîncene
Urechi
Nas

32
 Gurã
Bãrbie
UMERI, BRAŢE,
MÂINI, DEGETE
Silueta masculinã
Umeri
Braţe
Mâini
Degete
Silueta femininã
Umeri
Braţe
Mâini
Degete
ZONE SIMBOLICE SEXUAL
Silueta masculinã
Perineu
(Trouser fly)
Nasul (mãrimea)
Pãrul (haşurarea)
Picioarele
Fese
Silueta femininã
Perineu
Sâni
Fese
Pãrul (haşurarea)
Picioarele
Trãsãturi ale controlului
Silueta masculinã
Piept
Manşete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gâtului
Silueta femininã
Piept
Manşete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gâtului

33
LISTA DE VERIFICARE A UNOR LISTA DE VERIFICARE A UNOR
TULBURÃRI SEVERE MINTALE/ TULBURÃRI ORGANICE CEREBRALE
EMOŢIONALE 1. Capul disproporţionat
1. Arãtarea organelor interne 2. Cap mult prea mare
2. Siluetã care se clatinã 3. Linii greoaie şi simple
3. Organe genitale accentuate la silueta nudã 4. Sintezã slabã
4. Siluete dezumanizate 5. Absenţa detaliilor
5. Trãsãturi bestiale 6. Siluete mult prea mari
6. Fãrã trãsãturi faciale 7. Simţul neputinţei exprimat de subiect
7. Figuri saşii 8. Rigiditatea abordãrii
8. Degete cu gheare 9. Stereotipie
9. Inconsecvenţa profilului facial 10. Schiţare greoaie a capului
10. Gurã cãscatã, rânjitã 12. Apãsare neobişnuitã
11. Siluete rigide, diagramatice 13. Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare
12. Gurã crestatã (buze subţiri) 14. Slabã proporţionare
13. Haşurare puternicã, crestatã 15. Ştersãturi neobişnuite
14. Desene mici, golaşe
15. Desene mari, grandioase, care depãşesc
pagina
16. Haşurare excesivã a ochilor şi urechilor

TOTAL ______________INTERPRETARE TOTAL ______________INTERPRETARE 0-4

Nu neapãrat semnificativ, 6-7 Uşoarã posibilitate de leziune
dacã tabloul clinic nu susţine cerebralã
ipoteza patologicã 8-14 Posibilitate mare de
leziune cerebralã
5-9 O tulburare acutã
10-16 Tulburare emoţionalã severã

DINAMICA PERSONALITÃŢII

________________________________
EXAMINATOR DATA

RAPORTUL INTERPRETATIV AL DESENULUI PERSOANEI

Bazat pe
Catalogul de analizã interpretativã a desenului persoanei
şi Broşura de protocol a desenului persoanei
de WILLIAM H. URBAN. M. A

34
 editat de WPS

Nume Vârstã Sex Data naşterii

Adresa Telefonul
Ocupaţia Tel. de la serviciu
Şcoala (dacã urmeazã) Gradul educaţiei
Stare civilã: singur , div. , vãduv, despãrţit Nr. copii
Sursã de referinţã Adresa Telefon
Motivele referirii
Locul examinãrii DAP Examinator Titlu

Rezumat şi concluzie: observaţii şi descoperiri DAP

Recomandãri

____________________________
EXAMINATOR DATA

REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE DAP

Indicaţii: Examinatorul DAP încercuieşte acel cuvânt (acele cuvinte) care-l descriu cel mai bine pe
subiect. Spaţiile pentru cuvintele descriptive care nu sunt cuprinse, dar pe care Ex. poate sã le
completeze şi sã le înlocuiascã. Fiecare secţiune (A, B, C, etc. ) ar trebui câte un cuvânt sau mai
multe încercuite. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi folosite de Ex.

A. APARENŢA - curãţenie meticuloasã, medie, neîngrijit

B. ÎNGRIJIRE - curat şi bine îngrijit, mediu, neîngrijit
C. POSTURA - rigidã, dreaptã, medie, aplecatã
D. MERS - energic, mediu, ezitant, moale, stângaci
E. STRÂNGERE DE MÂNÃ - foarte puternicã, puternicã , fermã , slabã
F. ANXIETATE MANIFESTÃ - frunte umedã , palme umede , tremur
G. REACŢIA FAŢÃ DE EX. - prietenoesã, plãcutã, rezervatã, rece
H. DEPENDENŢA FAŢÃ DE EX. - se bazeazã pe el însuşi, pasiv
I. RAPORTURILE CU EX. - bun, mediu, rece , suspicios

35
J. REACŢIA LA DAP - dornic , interesat , negativ
K. VERBALIZARE - abundentã, medie, fãrã comentarii
L. ATITUDINE DEFENSIVÃ- simte DAP folositor, neutru, criticist
M. IMPLICAREA EULUI - serioasã, aparentã, neprovocat
N. ABORDARE DAP - uşoarã, spontanã, ezitantã, revuz
O. ENERGIE - rapid, repede şi uşor, muncitor, încet
P. ŞTERSÃTURI - nici una, multe, puţine
Q. ATITUDINEA FAŢÃ DE SINE - supraapreciere, realistã, hipercriticã
R. ÎNCREDERE ÎN SINE - sigur pe sine, unele dubii, oscilant
S. COMPORTAMENT - normal, aparte, bizar, autistic
T. LIMBAJ - bun , mediu , defectuos
U. NIVELUL DE INTELIGENŢÃ - alertã, mediu, prost

IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP DESENATE

Indicaţii: Ex. interpreteazã impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect. Aceste
interpretãri sunt înregistrate prin aprecieri (evaluãri) pe o zonã a conţinutului. Mai jos este un
continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum Ex. plaseazã un
M pentru silueta masculinã şi un F pentru cea femininã pe cele douã puncte care i se par Ex. cel
mai potrivite, deci fiecare linie (continuum) va avea un M sau un F. Pe aceastã cale Ex. formuleazã
atât o concepţie literarã cât şI una graficã a tratãrii diferenţiate a sexelor. Liniile adiţionale sunt pentru
a introduce noi continuumuri de cãtre Ex., scriind cei doi termeni descriptivi care limiteazã fiecare
nou continuum pe care experienţa Ex. îl conduce sã creadã cã este semnificativ.

CONTINUUMURI
Treimea superioarã Treimea medie Treimea inferioarã
1. Viguros Pasiv
2. Deschis Respingere
3. Prietenos Ostil
4. Bine dispus Furios
5. Strãlucitor Plat
6. Frumos (Chipeş) Nepretenţios
7. Curat Neîngrijite
8. Trãsãturi regulate Schimonosite
9. Natural Stilizat (afecte)
10. Maturitate emoţionalã Imaturitate
11. Aparenţã adultã Infantilã
12. Capabil Slab
13. Masiv Mic
14. Drept Se clatinã
15. Controlat Impulsiv
16. Detaliat Gol
17. Perceptiv (Vede) Imperceptibil (Orb)
18. Sofisticat Naiv
19. Sensibil Nesimţitor

36
 20. Intelectual Corporal
21. Conştiincios (Linii Impulsiv
îngrijite)
22. Fericit Deprimat
23. Consecvenţa tratãrii Inconsistenţã
24. Puţine ştersãturi Multe

TRATAREA BÃRBAT -FEMEIE

Indicaţii: folosind seriile de continuumuri de la pag. anterioarã Ex. indicã prin încercuire bãrbat sau
femeie, care sex asigurã dupã pãrerea lui reacţiile subiectului, rãspunsul sau identificarea acestuia.

1. Care sex e mai aproape de vârsta subiectului bãrbat femeie

2. În care desen foloseşte subiectul mai multã energie
3. În care desen subiectul aratã mai lmultã concentrare
4. Care desen e mai detaliat
5. Care desen e mai înalt
6. Care desenpare mai puternic
7. Care sex pare mai sãnãtos
8. Care este sexul dominant
9. Care sex aratã mai multã mişcare
10. Care sex aratã mai multe probleme psihopatologice
11.
12.
_______________________________________________________________________

IPOTEZE INTERPRETATIVE
Indicaţii:
A. Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Utilizaţi ipotezele sugerate în Catalogul
interpretativ al desenului persoanei şi / sau impresiile şi experienţa dumneavoastrã clinicã
B. Concluziile examinatorului privind reacţiile şi rãapunsurile subiectului sunt corelate şi
integrate
C. Este descrisã tratarea diferenţiatã a sexelor
_______________________________________________________________________
A.
B.
C.
Completaţi SUMARUL ŞI CONCLUZIILE de la pag. 45 cu scurte paragrafe care prezintã
descoperirile pertinente de mai sus. Legaţi aceste descoperiri cu “motivele referirii”

37