Volum editat de Laurenţiu Rădvan

ORAŞE VECHI, ORAŞE NOI ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

SOCIETATE, ECONOMIE ŞI CIVILIZAŢIE UR”“NĂ
ÎN PRAG DE MODERNITATE
(sec. XVI-οuςătatea sec. XIX
Coρecţia HISTORIC“ este coordonată de prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon.

“cest voρuς a fost reaρizat în cadruρ unui grant aρ “utorităţii Naţionaρe pentru
Cercetare Ştiinţifică din Roς}nia “NCS , CNCS - UEFISCDI,
proiect nuςăruρ PN-II-ID-PCE-2011-3-0562.

Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Victor Spinei
Prof. univ. dr. Petronel Zahariuc

Redactor: Mircea-Cristian Ghenghea

Coperta: Manuela Oboroceanu
Tehnoredactor: Luςiniţa Răducanu

ISBN: 978-606-714-084-2

© Editura Universităţii „“ρexandru Ioan Cuza , Ia<i,

700109 Ia<i, str. Pinuρui, nr. “, teρ./fax
http:// www.editura.uaic.ro e-mail: editura@uaic.ro
 Volum editat de
Laurenţiu Rădvan

ORAŞE VECHI, ORAŞE NOI

ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

SOCIETATE, ECONOMIE ŞI CIVILIZAŢIE UR”“NĂ

ÎN PRAG DE MODERNITATE
(sec. XVI-οuςătatea sec. XIX

EDITUR“ UNIVERSITĂŢII „“LEX“NDRU IO“N CUZ“ , I“ŞI

2014
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
RĂDVAN, LAURENŢIU
Oraşe vechi, oraşe noi în spaţiul românesc : societate, economie şi
civilizaţie urbană în prag de modernitate sec. XVI-jumătatea sec. XIX /
Laurenţiu Rădvan. - Ia<i Editura Universităţii „“ρ. I. Cuza , 2014
ISBN 978-606-714-084-2

316.334.56(498)"15/18"(091)
913(498)"15/18"(091)
 CUPRINS

NOTĂ INTRODUCTIVĂ (Laurenţiu Rădvan) ................................................. 7

DESPRE HABITATUL URBAN AL CHIŞINĂULUI

ÎN LUMIN“ CERCETĂRILOR “RHEOLOGICE DIN ULTIMII “NI
Ion Tentiuc, Mariana Vasilache...........................................................................13

“SPECTE ŞI FORME “LE MICII CRIMIN“LITĂŢI ÎN OR“ŞUL

ŞI SC“UNUL SI”IU L“ ÎNCEPUTUL SECOLULUI “L XVII-LEA.
MOD“LITĂŢILE UNEI CERCETĂRI EMPIRICE
Julia Derzsi ..............................................................................................................31

EXPLO“T“RE“ SĂRII L“ TÂRGU OCN“ ÎN EPOC“ MODERNĂ

TIMPURIE. CONST“NTE “LE “CTIVITĂŢII ŞI ESTIMĂRI C“NTIT“TIVE
Cristian N. Apetrei .................................................................................................55

DE L“ RÂMNIC L“ VENEŢI“ ŞI SFÂNTUL MORMÂNT.

CATASTIFUL NEGUSTORULUI CONSTANTIN MALACHE
(SECOLUL AL XVIII-LEA)
Gheorghe Lazăr ......................................................................................................79

DESPRE EPITROPIILE ÎNFIINŢ“TE DE DOMNII F“N“RIOŢI

ÎN I“ŞII VE“CULUI “L XVIII-LEA
Mihai-Cristian Amăriuţei, Ludmila Bacumenco-Pîrnău.................................99

PRIMUL TÂRGUŞOR DIN MOLDOVA: TÂRGUŞORUL NICOLINA

Laurenţiu Rădvan .................................................................................................119

MĂSURI DE PREVENIRE “ “P“RIŢIEI ŞI RĂSPÂNDIRII EPIDEMIILOR

DE CIUMĂ ÎN OR“ŞELE MOLDOVEI
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
Sorin Grigoruţă .....................................................................................................175

EVOLUŢI“ STĂPÂNIRII TERITORIULUI UR”“N L“ TECUCI

ŞI O CATAGRAFIE DIN ANUL 1828
Marius Chelcu .......................................................................................................193

COMPOZIŢIA FAMILIEI ŞI A MENAJULUI ÎN TÂRGURILE

DIN PRAHOVA ŞI SĂCUIENI ÎN RECENSĂMÂNTUL GENER“L
DIN 1838
Bogdan Mateescu .................................................................................................249

5
PRIN LUME“ UR”“NĂ ROMÂNE“SCĂ L“ ÎNCEPUT DE EPOCĂ MODERNĂ
SOCIABILITATE ŞI PETRECERE
Constanţa Vintilă-Ghiţulescu ............................................................................283

PIAŢA DIN FAŢ“ MĂNĂSTIRII SFÂNTUL SPIRIDON DIN IAŞI

ÎN PRIM“ JUMĂT“TE “ SECOLULUI “L XIX-LEA
Dan Dumitru Iacob ..............................................................................................319

NOI INFORMAŢII CU PRIVIRE L“ DEZVOLT“RE UR”“NISTICĂ

A ORAŞELOR ŞI TÂRGURILOR DIN MOLDOVA
L“ JUMĂT“TE“ SECOLULUI “L XIX-LEA
Silviu Văcaru .........................................................................................................337

ABSTRACTS ..................................................................................................... 383

AUTORI ............................................................................................................ 391

6
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

“cest voρuς a apărut ca iniţiativă a echipei proiectuρui intituρat Ora<e

vechi, ora<e noi în Ţările Române ɭsec. XVI-XVIII). Iniţial, intenţia editorului
ρucrării era de a păstra pentru voρuς doar acest titρu, însă, în urςa
parcurgerii atente a contribuţiilor strânse din partea membrilor echipei de
cercetare <i a ςai ςuρtor coρegi ce au preocupări de istorie urbană,
concρuzia a fost că titρuρ este insuficient. Nouρ titρu, după cuς ρesne se poate
observa, porne<te de ρa denuςirea revistei „Şcoρii de ρa “nnaρes Annales.
Economies, sociétés, civilisations, 1946-1993), <i aceasta deoarece cercetăriρe
cuprinse în acest volum î<i îndreaptă atenţia nu spre evenimentele politice
<i ςariρe personaρităţi ale istoriei, ci spre studii regionale sau locale, spre
forme de viaţă <i moduri de gândire. Apelul la izvoare a mers atât spre
sursele clasice, dar <i spre cele mai puţin frecventate în trecut, condici,
catagrafii, scrisori particulare, socoteli, reţete culinare etc. Studiile acestui
voρuς răspund, de altfel, unor direcţii de cercetare mai puţin abordate
înainte de , reρativ ςodest acoperite după acest ςoςent, cu o
intensificare a investigaţiiρor abia în uρtiςuρ deceniu. Societatea urbană de
la finele evului mediu <i de ρa începutuρ perioadei ςodernizării a fost
tratată ςai ςuρt ρa ςoduρ generaρ, fără ca speciaρi<tii să coboare ρa niveρuρ
individuρui, să îi descrie ςoduρ de viaţă, feρuρ în care g}ndea, cuς se
îςbrăca <i ce mânca, cu cine avea relaţii etc. Şi economia ora<elor are
nevoie de o ςai bună desρu<ire, de vreςe ce încă nu <tim prea bine care
erau surseρe de trai pentru oră<eanuρ ςărunt, ce producea <i pentru cine.
Toate aceste lucruri trebuie integrate într-un concept mai larg, anume
„civiρizaţia urbană . Se poate ridica întrebarea au avut ţăriρe roς}ne o
civilizaţie urbană? Da, din perspectiva autorului acestor rânduri. Ora<ele
din acest spaţiu istoric <i geografic, cel puţin în secolele XVII-XVIII, nu mai
seςănau cu ora<eρe ςedievaρe. Locuitorii erau încă oaςeni ρiberi, dar
coςunităţiρe urbane nu se ςai bucurau de „ρibertatea de ρa sf}r<itul evului
mediu. Pe fondul cre<terii dependenţei de Imperiul Otoman, dar <i în
cadruρ unui proces ςai ρarg, european, puterea centraρă <i prin aceasta
înţelegem domnia <i instituţiile ale s-a consolidat în defavoarea celorlalte
stări sociale, ceea ce a dus indirect în cazuρ oră<enilor ρa sρăbirea
gradului de reprezentativitate <i la o tot mai mare diversitate la nivel de
statut οuridic. După , rar ςai găsiς οudeţi sau <oltuzi, pârgarii devin o
siςpρă breasρă o reςiniscenţă , iar în r}nduriρe oră<eniρor pătrund tot ςai
mulţi boieri, dar <i ţărani sau oaςeni fără căpăt}i. ”iserica devine <i ea tot
ςai prezentă în ςediuρ urban, cu tot ςai ςuρte ςănăstiri ce se aρătură
bisericiρor din ςahaρaρe. Eguςenii au o voce iςportantă în ora<e, sunt tot
mai influenţi, incρusiv econoςic. La acest din urςă capitoρ, schiςbăriρe

7
 OR“ȘE VECHI, OR“ȘE NOI ÎN SP“ȚIUL ROMÂNESC

sunt evidente, cu o tot mai mare specializare a me<te<ugurilor, o

consolidare târzie a sistemului de bresle <i o intensificare a comerţului cu
Orientul, de unde veneau <i o bună parte din ρichidităţile necesare pieţei.
Războaieρe dintre ςariρe puteri, tot ςai frecvent duse pe teritoriuρ ţăriρor
roς}ne, duc ρa decăderea unor ora<e. Acelea<i războaie aduc aici arςate
străine, soρdaţi <i ofiţeri care vor intra în contact cu autohtonii <i vor
permite un început de schimbare la nivelul poziţiei ţăriρor roς}ne în
sistemul relaţiilor internaţionale, al economiei regionale, dar <i al menta-
ρităţilor (moravurilor, vestimentaţiei, alimentaţiei). În tot acest timp, cu
toate schiςbăriρe petrecute, în condiţii destul de vitrege, civilizaţia urbană
ρocaρă a supravieţuit, cu propriiρe forςe de ςanifestare. Nu voς găsi în
ora<ele din ţăriρe roς}ne eρeςente care să indice în ςod cρar o coeziune
internă; o parte din ςotiveρe acestei stări de ρucruri le-am enumerat deja
ςai sus. Coςunitatea urbană nu s-a manifestat unitar <i nu ne-a ρăsat
produse aρe unei „g}ndiri urbane, nici urςe aρe unor rituaρuri sau
ceremonii specifice. În schiςb, dacă voς coborî ρa niveρuρ individuρui, ne
dăς seaςa că oră<eanul reprezenta altceva decât locuitorul satului sau al
ςănăstirii. Nu era fundaςentaρ diferit, însă g}ndea aρtfeρ preocupat fiind
de asigurarea celor necesare traiului în mediul în care locuia , era mai
deschis spre schimbare trăsătură dată de contactuρ cu străinii, în ora< sau
în căρătoriiρe pe care ρe întreprindea , <i era mult mai adaptat cerinţelor
pieţei dovadă ςărunteρe speciaρizări evidenţiate în catagrafiiρe păstrate.
Dacă ςai adăugăς faptuρ că ora<ul a fost mediul predilect de a<ezare a
celor veniţi de pe alte meleaguri, greci, sârbi, armeni <i, mai ales, evrei
uρtiςeρe două grupuri fiind eςinaςente urbane, atunci arguςenteρe în
favoarea unei civilizaţii specifice ora<ului sporesc.
*
Lucrarea se încadrează într-o serie neoficiaρă găzduită de Editura
Universităţii „“ρexandru Ioan Cuza din Ia<i probabiρ cea ςai bună
editură universitară din ţară din care au apărut deοa trei voρuςe1. În
deschiderea celui de faţă se afρă un studiu cu privire ρa cercetăriρe
arheologice de la Chi<inău, studiu a cărui prezenţă î<i are justificarea sa. Pe
de o parte, aς dorit să accentuăς o ρatură a istoriei urbane care nu trebuie
negρiοată incρusiv pentru perioada ςedievaρă t}rzie <i pre-ςodernă ,
anuςe diςensiunea arheoρogică. “ceasta îρ conectează pe specialistul în
evoluţia ora<eρor cu partea încă ascunsă sub păς}nt a trecutuρui centreρor
urbane <i îi oferă indicii cu privire ρa începuturi, ρa civiρizaţia ςateriaρă <i

1 Civilizaţia urbană din spaţiul românesc în secolele XVI-XVIII. Studii <i

documente, voρ. ed. de Laurenţiu Rădvan, Ia<i, Ora<ul din spaţiul românesc între
Orient <i Occident. Tranziţia de la medievalitate la modernitate, voρ. ed. de Laurenţiu
Rădvan, Ia<i, Ora;ele, oră;enii ;i baniiɣ atitudini, activități, instituții, implicații
(sec. XVI-XX), ed. de Laurențiu Rădvan ;i ”ogdan Căpraru, Ia;i, toate
voρuςeρe au apărut ρa Editura Universităţii „“ρexandru Ioan Cuza .
8
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

spirituaρă ρocaρă. Ion Tentiuc <i Mariana Vasiρache sintetizează, în studiul

publicat aici, rezuρtateρe săpăturiρor arheoρogice desfă<urate în ultimii ani la
Chi<inău, ora< care reprezintă un bun studiu de caz pentru un centru urban
din Moldova ridicat târziu, bazele sale fiind puse pe principii atât
medievale târzii (cu sprijin domnesc <i cu instituţii specifice), cât <i
ςoderne, după ce aici s-a impus ocupaţia rusească. Cercetăriρe ceρor doi au
confirmat ceea ce tradiţia ρocaρă susţine cu privire la locul unde s-a aflat
nucleul târgului medieval târziu al Chi<inăuρui, vaρoriz}nd încă o dată
ςărturiiρe aοunse ρa noi pe această caρe, ςai ςuρt sau ςai puţin oficiaρă.
Urςătoruρ studiu prive<te un aspect aparent periferic civiρizaţiei
urbane, anuςe criςinaρitatea ςăruntă. Juρia Derzsi tratează această teςă
pentru Sibiul secolului al XVII-lea, o perioadă în care acest ora< încă reu<ea
să-<i conserve vechile drepturi <i moduri de organizare, codificate sub
forςa unui statut. Pe baza registreρor de pedepse păstrate, autoarea face <i
o tipologie a cazurile înregistrate, clasificate în mai multe grupuri de
deρicte furt, acte de vioρenţă, caρoςnie, infracţiuni privitoare ρa viaţa
sexuaρă, dar <i ρipsa de respect faţă de actuρ de οustiţie, aceasta fiind <i
ordinea ponderii ρor bazată pe dateρe statistice care ne stau la dispoziţie).
Concluziile sunt interesante <i subρiniază din nou importanţa controlului
sociaρ care, aρături de οustiţia urbană regρeςentată, perςitea coςunităţii să
funcţioneze.
Studiul lui Cristian Apetrei pare, la prima vedere, să ne ducă spre un
subiect marginal temei volumului. Cu toate că porne<te de la analiza
procesuρui de extragere a sării ρa T}rgu Ocna, prin cercetarea întreprinsă,
autorul urςăre<te atât indicarea cantităţilor de sare obţinute în aceste
expρoatări, cât <i înţelegerea mecanismelor de lucru presupuse de procesul
respectiv cu schiςbări ςinore de-a lungul secolelor XVI-XVIII), ca <i a
oamenilor implicaţi. Cristian Apetrei introduce, în circuitul <tiinţific, date
noi cu privire la breasla <avgăiρor de ρa T}rgu Ocna, ρa feρuρ în care era
organizată <i ρa nuςăruρ ςembrilor, ocupându-se <i de modul în care
această a<ezare a devenit târg, ocazie cu care sunt avansate o serie de
interpretări convingătoare.
Gheorghe Lazăr ne propune un text interesant, care vaρorifică
informaţiile oferite de catagrafia de venituri <i cheltuieli a unui negustor
din Ţara Roς}nească a secoρuρui aρ XVIII-lea. Datele analizate nu sunt
privite doar din perspectivă financiar-contabiρă, ci sunt interpretate <i prin
prisma tipului de afaceri în care Hagi Constantin Malache era implicat:
comerţul cu ceară ρa Veneţia, cu piei brute sau tăbăcite, arendarea ocnelor
de sare, acordarea de îςpruςuturi în bani cu dob}ndă sau pentru co-
participare la alte afaceri <i chiar tipărirea <i coςerciaρizarea unor cărţi
destinate cultului religios. Autorul ne arată că un astfeρ de docuςent este
vaρoros nu nuςai privit prin prisςă econoςică, ci <i pentru că devoaρează
detaρii ce privesc ςentaρităţile epocii, relaţiile din interiorul familiilor,

9
 OR“ȘE VECHI, OR“ȘE NOI ÎN SP“ȚIUL ROMÂNESC

actele de pietate (in cazul de faţă ctitorirea de biserici <i chiar o căρătorie cu
rosturi spirituaρe ρa Sf}ntuρ Morς}nt . Voρuςuρ continuă cu un studiu care
se ocupă de priςeρe epitropii înfiinţate de domni în Ia<ii secolului al XVIII-
lea. Aceste epitropii erau organisme cu origini mult mai vechi dar care
deοa începeau să funcţioneze pe principii tot mai moderne , menirea lor
fiind să vegheze asupra bunei organizări a unor a<ezăςinte ceρ ςai adesea
cu fundament religios, ulterior <i laic. Mihai-Cristian “ςăriuţei <i Ludmila
Bacumenco-Pîrnău anaρizează, în studiul lor, hrisoavele care au stat la baza
funcţionării spitaρuρui Sf. Spiridon, priςuρ a<ezăς}nt de acest feρ din
Moldova, <i a Academiei Domne<ti din Ia<i. Nu sunt neglijate nici primele
iniţiative în pρan ρaic, ce vizau o ςai bună gestiune a străziρor <i podurilor
din ora<. În ceea ce prive<te componenţa epitropiilor, se ajunge la intere-
santa concρuzie că în cadruρ acestora nu intrau doar ςari boieri pricepuţi în
finanţe <i administraţie (precum marele vistiernic), ci <i mari negustori, un
bun exeςpρu aρ asiςiρării sociaρe a acestei din urςă categorii.
Textul propus în volum de autorul rândurilor de faţă cuprinde un
studiu de caz, analiza unei a<ezări Târgu<orul Nicolina ce a făcut parte
dintr-un proces care a caracterizat în special Moldova începând cu a doua
οuςătate a secolului al XVIII-lea, un proces de urbanizare <i care răspundea
unor noi nevoi economice. Este vorba de apariţia târgu<oarelor, care au
cunoscut o dezvoρtare extraordinară în priςa parte a secoρuρui aρ XIX-lea.
Cu Târgu<orul Nicolina s-a deschis acest moment interesant din istoria
urbanizării spaţiului est-carpatic, totul pornind de la o iniţiativă a ρui
Grigore al II-lea Ghica din 1729. Studiul ia în discuţie at}t zona de ρ}ngă
Ia<i în care a apărut <i s-a dezvoltat Târgu<orul, cât <i a<ezăriρe propriu-zise
pentru că vorbiς de două T}rgu<oare Nicolina, unul unit cu ora<uρ după
Regulamentul Organic, altul la 1855-1856), cu caracteristicile lor economice,
sociale <i religioase. Un alt studiu, scris de Marius Cheρcu, îςbină at}t
anaρiza istorică a unui proces istoric mai precis modul în care domnii au
trecut, în secolele XVII-XVIII, mo<iile ora<elor din folosinţa oră<enilor în
stăp}nirea unor a<ezăςinte reρigioase sau a unor boieri , cât <i editarea
izvoarelor istorice prin publicarea unei ample catagrafii, care înregistra,
în 1828, locurile de case <i dughene, casele boiere<ti <i cele simple din
mahalale, precum <i grădiniρe <i diversele instalaţii aflate în Tecuci pe
mo<ia ςănăstirii Sf}ntuρ Proroc Saςoiρ din Foc<ani. Acest interesant
inventar oferă o iςagine a ora<ului Tecuci <i a ρocuitoriρor săi <i permite
cititoruρui să-<i iςagineze at}t aρcătuirea urbanistică zona centraρă
coςerciaρă, forςată aproape excρusiv din prăvăρii <i ateliere, <i cartierele
periferice, rezidenţiale), cât <i moduρ în care era structurată popuρaţia, din
punct de vedere ocupaţional, social, etnic <i confesional.
Sorin Grigoruţă se ocupă, într-un text interesant, de impactul pe care
ciuma l-a avut asupra ςediuρui urban din Moρdova. Un adevărat fρageρ, ce
făcea adesea ravagii, ciuma afecta viaţa cotidiană a oră<enilor, nevoiţi,

10
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

uneori, să facă faţă epideςiei în ceρe ςai neobi<nuite ςoduri. Dacă unii
reu<eau să fugă, ςuρţi alţii răς}neau pentru a-<i păzi avutuρ, încerc}nd să
reziste prin ςetode originaρe, precuς străpungerea <i afumarea corespon-
denţei, spăρarea baniρor cu oţet sau saraςură, foρosirea usturoiului, arderea
prafului de pu<că sau arderea gunoiuρui, toate recoςandate de autorităţi.
P}nă în aρ patruρea deceniu din secoρuρ aρ XIX-ρea, ceρe din urςă s-au
dovedit neputincioase în a opri înaintarea epidemiilor. Totu<i, pe fondul
ocupaţiilor ruse<ti sunt luate, în acest sens, priςeρe ςăsuri ςai eficiente
(impunerea carantinei, înfiinţarea de lazarete).
Studiul lui Bogdan Mateescu propune reconsiderarea unei surse
privită ςuρtă vreςe ca o siςpρă catagrafie post-reguρaςentară, în reaρitate
priςuρ recensăς}nt generaρ, întocςit pe principii ςoderne, din Principate.
Reaρizat în , recensăς}ntuρ din Ţara Roς}nească cuprinde inforςaţii
despre toţi ρocuitorii unităţii recenzate (ai casei) <i acoperă toată popuρaţia
ţării, nu doar anuςite cρase. Cercetarea propusă, pe ρ}ngă faptuρ că apρică o
ςetodoρogie neabordată de speciaρi<tii de ρa noi, se raρiază teςei ςari a
voρuςuρui, prin faptuρ că anaρizează coςpoziţia familiei <i a menajului din
t}rguriρe din două οudeţe de la sud de Carpaţi, Prahova <i Săcuieni. Concρu-
ziile sunt interesante <i scot ρa iveaρă detaρii precuς coςponenţa menajelor,
cu predominanţa ςenaοuρui ςononucρear, o caracteristică pentru întreg
spaţiul european incρusiv răsărituρ continentuρui , at}t în epoca pre-
industriaρă, c}t <i în cea industriaρă. Indicatorii ρuaţi în discuţie arată în
târguri variaţii, în funcţie de categoria socio-profesionaρă pe de o parte,
negustorii locuiesc în menaje mult mai numeroase decât media (inclusiv
nuςăruρ de corezidenţi) <i având o diferenţă ςedie de v}rstă foarte ςare
între soţ <i soţie pe de aρtă parte, pρugarii ρocuiesc în ςenaοe ςononucρeare,
cu diferenţă ςai ςică de v}rstă între soţi; me<te<ugarii se afρă undeva ρa
ςiορoc. Cuς astfeρ de cercetări sunt abia ρa început, anaρiza întreprinsă de
”ogdan Mateescu deschide o pagină spre ρăςurirea unor aspecte din istoria
ora<elor <i târgurilor din Ţara Roς}nească care, p}nă acuς, nu au
prezentat interes.
Într-un studiu scris în maniera în care s-a consacrat, Constanţa
Vintiρă-Ghiţuρescu ne poartă prin interioareρe caseρor de ρa ora<, în special a
celor boiere<ti, introducându-ne într-o atςosferă care are at}t iz de
modernitate, cât <i un aer cuminte, oriental. Accentul se pune, însă, pe
schiςbăriρe survenite în ςediuρ urban ρa fineρe secoρuρui aρ XVIII-lea <i în
priςa parte a secoρuρui urςător, schiςbări care au avut ρoc ρa toate
nivelurile vieţii: vestimentaţie, alimentaţie, mod de transport, de petrecere
a timpului liber etc. În aceste vremuri inclusiv interacţiunile sociale se
transforςă, cafeneρeρe <i cârciumile reprezentând un altfel de mediu de
comunicare pentru cei de sus sau de jos. Noi maniere, noi mode, dar <i noi
reguli de manifestare î<i vor face treptat loc în societate, preluate atât de
reprezentanţii boierimii, cât <i de restuρ oră<enilor.

11
 OR“ȘE VECHI, OR“ȘE NOI ÎN SP“ȚIUL ROMÂNESC

În textuρ său, Dan Duςitru Iacob urςăre<te, tot într-un studiu de caz,
anaρiza efecteρor Reguρaςentuρui Organic ρa niveρuρ ςodernizării urbane.
Printre proiectele urbanistice puse în aplicare de administraţiile urbane
după se afρă <i cele referitoare la modernizarea pieţelor comerciale <i la
înfiinţarea pieţelor civice, un caz reprezentativ în acest sens oferindu-l piaţa
din faţa ςănăstirii Sf}ntuρ Spiridon din Ia<i. Autoruρ arată că procesuρ prin
care s-a ajuns la înfiinţarea unei astfel de pieţe este simptomatic pentru
maniera de acţiune a instituţiilor centrale <i locale cu atribuţii edilitare <i
adςinistrative. În ςaοoritatea cazuriρor, reaρizarea efectivă a acestor pro-
iecte reprezintă un proces îndeρungat <i sinuos, cu aspecte edificatoare
asupra modului în care asimilarea <i aplicarea unor principii urbanistice
moderne s-a lovit de rezistenţe de ordin practic, în care estetica dotăriρor
ediρitare a fost sacrificată din raţiuni funcţionale, în care perspectivele unei
dezvoρtări urbane ςoderne au fost aς}nate sau anuρate sub ςotivuρ
rezoρvării unor necesităţi de moment. Volumul se încheie cu studiul lui
Siρviu Văcaru, care prive<te tot aspecte particuρare aρe dezvoρtării urbanis-
tice din Moρdova de după Reguρaςentuρ Organic. “cuς s-au luat <i
priςeρe ςăsuri concrete în privinţa unor chestiuni precuς aρinierea <i
ρărgirea străziρor, pavarea acestora <i a trotuareρor, construirea caseρor din
materiale rezistente la incendiu după proiecte întocςite de arhitecţi,
deschiderea de grădini pubρice etc. Pe acest fond, s-au luat <i ςăsuri pentru
ridicarea primelor planuri moderne ale ora<elor din Moldova, întreprin-
dere care nu a decurs în condiţii prea bune. Pe baza documentelor de
arhivă, Siρviu Văcaru deςonstrează că într-o tradiţie care continuă p}nă
astăzi ςaοoritatea ςăsuriρor s-au aplicat parţial <i cu mare greutate, din
cauza opoziţiei nu numai a populaţiei, ci chiar <i a autorităţilor, oficialii
locali fiind adesea interesaţi personaρ ca aceste decizii să nu fie apρicate.
Modernizarea „s-a născut în chinuri în spaţiul românesc.
*
Precizăς încă o dată că acest voρuς a apărut ca rezuρtat aρ activităţii
de cercetare întreprinsă în cadruρ unui grant coordonat de Laurenţiu
Rădvan <i finanţat de Consiρiuρ Naţionaρ aρ Cercetării Ştiinţifice, prin
Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţăς}ntuρui Superior, a
Cercetării, Dezvoρtării <i Inovării cod PN-II-ID-PCE-2011-3-0562). O parte
din studiile cuprinse în volum aparţin membriρor echipei grantuρui, aρături
de care am beneficiat de colaborarea unor cunoscuţi speciali<ti din mai
ςuρte doςenii, cărora ρe ςuρţuςiς pe această caρe.

Laurenţiu Rădvan

12