ICS 91,100.30 XSRO SR 3518 STANDARD ROMAN Mai 2009 incercari pe betoane Determinarea rezistentei la inghet-dezghet prin masurarea variatiei rezistentei la compresiune gi/sau modulului de elasticitate dinamic relativ Tests on coneretes. Determination of the freeze-thawing resistance by measuring the variations of the resistance strength and/or of the dynamic relative elastic modulus Essais des bétons. Détermination de la résistance au gel - dégel par la measurage de la variations de la résistances en compression et/ou du module d’elasticite dinamique relative APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 20 mai 2009 Inlocuieste STAS 3518-89 CORESPONDENTA, La data aprobarii prezentului standard nu existé nici un standard international sau european care sa se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval there is no International or European Standard dealing with the same subject de Standardizare din Romania, CONSITRANS, 14/10/2011 A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du méme sujet Asociati ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) St! Menlo 27 95, ced O10, Burret bector Gontens Yat sai st afb, Bareeb 21 31.0870 Direcia Standandizare: Tel. +4021 31017 30, +4021 3104308, +40 21 312.47 44, Fax +4021 3155870 ‘Drecia Pubiicati- Serv. Vanzari/Abonamente: Tel, +40 21 316 77 25, Fax +4021 317 2514, +4021 3129488 Serviciul Redactie-Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO Repose su mes, mg ny rr gat nar ge ene me Ref: SR 3518:2009 Editia 4CONSITRANS, 14/10/2011 : g é 4 3 é 2 Preambul Acest standard reprezinta revizuirea STAS 3518-89 care a fost elaborat initial in anul 1952 si revizuit ulterior in anii 1968 si 1989. Actuala revizuire a standardului s-a fécut pentru actualizare si corelare cu standardele romane in vigoare. Fata de edilia revizuita, acest standard conline, in principal, urmatoarele modificari si completari: - modificarea referintelor normative, ~ completarea obiectului standardului; = completarea prevederilor privind echipamentele care pot fi utilizate. ‘Standardul contine 0 anexé informativa, Pentru determinarea rezistentei la inghe|-dezghet se pot folosi si alte metode, cum ar fi metodele continute de CEN/TS 12390-9 Incercare pe beion intart. Partea 9: Rezistenta la inghet-dezghe. ExfoliereAsociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS, 14/10/2011 SR 3518: 2009 Cuprins 1 Generalitat 1.4 Object gi domeniu de aplicare. 4.2 Termeni. 1.3. Referinte normative...... 2 Metoda distructiva, 2.1 Principiul metodei eee 22 Confectionarea, pastrarea si pregatirea epruvetelor. 23 Echipament. 24 Mod de IGT. ssessessesneeneee 25 Calcul si interpretarea rezultatelor. 3 Motoda nedistructiva 3.1 Principiul metodei.. 32 — Confectionarea, pastrarea si pregattrea epruvetelor..... 3.3 Echipament....s.se 3.4 Mod de luoru. : . 3.5 Calcul gi intorpretarea rezultatelor. 4 Raport de incercari ‘Anexa (informativa) Determinarea modulului de etasticitate dinamic relativ la ‘inghet-dezahet prin masurarea frecventel proprii de vibratie la incovciere. Pagina OAAARROROONNNNNADH‘Asociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS, 14/10/2011 ‘SR 3518: 2009 1 Generalitati 44 Obiect si domer de aplicare Prezentul standard stabileste metodele de determinare a rezistentei la inghet - dezghet (gelivitate) ‘a betoanelor definite in SR EN 206-1, in scopul verificarii unui anumit grad de gelivitate impus sau fal compararii performantelor unor betoane dupa un anumit numar de cicluri de inghet-dezghet Prevederile prezentului standard nu se aplicé betoanelor celulare care se verifica conform SREN 15304. Rezistenfa la inghef-dezghet a betonului se determina prin: = metoda distructivé care prevede determinarea variatiei rezistenfei la compresiune si se aplica betoanelor cu masa volumica normala si betoanelor ugoare definite conform SR EN 206-1 = metoda nedistructiva care prevede determinarea varialiel modulului de elasticitate dinamic relativ gi se aplica betoanelor cu masa volumicé normala definite conform SR EN 206-1 In caz de ltighu se utilizeaza metoda distructiva 4.2. Termeni ‘in intelesul prezentului standard prin grad de gelivitate se intelege numarul de cicluri de inghet - dezghet la care trebuie s& reziste betonul fara ca rezistenta sa sa scada cu mai mult de 25 %, sau fr ca modulul dinamic relativ s& se reduca cu mai mult de 15 %. 1.3. Referinte normative Pentru aplicarea acestui standard sunt necesare urmatoarele documente de referinta SR EN 206-1:2002 Beton, Partea 1: Specificatie, performanté, productie si conformitate SR EN 12390-2:2002 _Incercare pe beton intarit. Partea 2: Pregattrea gi conservarea epruvetelor pentru incercari de rezistenta SR EN 12390-3: 2002 _Incercare pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor SR EN 15304: 2007 Determinarea rezistentei la inghetdezghet a betonului celular autociavizat 2 Metoda distructiva 2.1 Principiul metodei ‘Se determina scaderea rezistentei la compresiune a epruvetelor incercate la inghet-dezahet fata de epruvetele martor (confecticnate in acelas| timp, din acelasi beton si conservate pana in momentul inceperii ciclurilor de inghet-cezghet in aceleasi conditii cu epruvetele care se supun incercari), 2.2 Confectionarea, pastrarea si pregatirea epruvetelor 2.2.1 Incercarile se efectueazé pe epruvete cubice avand dimensiunea laturilor de 100 mm; 150 mm sau 300 mm, confectionate conform SR EN 12390-2 si avand varste de minimum 28 zile, In timpul primei zile de la turnare, epruvetele sunt pastrate in tipare, la o temperatura a aerului de (20 + 2)'C, find protejate impotriva uscari, de exemplu prin utiizarea unor fol de polietiend, Dupa (24 + 2) h, epruvetele sunt decofrate ¢i introduse in apé la o temperaturd de (20 + 2) °C. La varsta de 7 zile, epruvetele sunt scoase din apa si sunt mentinute tn aer la 0 temperatura de (20 + 2)°C silao umiditate de (65 + 5) % timp de 21 zile.Asociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS, 14/10/2011 SR 3518: 2009 NOTA 1 - Se recomanda ca Incercarile $8 se efectueze pe epruvetele cu dimensiuniie cole mai mici cu respectarea conditici ca latura cubului s& fie de col putin patru ori mai mare decat dimensiunea nominala maxima a agregatului 2.2.2 Numarul epruvetelor necesare ‘incercarii, functie de gradul de gelivitate al betonului este indicat in tabel Grad de geliviate al betonulut Barer ae cee =G50 | G50 | Gio | G70 Numarul de epruvete supuse la cicluri de 3 6 6 8 inghet - dezghet Numar de epruvete martor 3 é é a Numar total al epruvetelor é @ @ 8 NOTA 2 - In cazul lucrarlor la care, prin proiect, se impune realizarea unui anumit grad de gelivtate sau ‘compararea performanielor unor betoane, cu acordul proiactantului, numarul total de epruvete poate fide sase (din care tre! epruvete martor), in acest caz determinarea pierderi de rezistenté fcandu-se nu in trepte, ci ‘numa dupa atingerea numairulul final de cicluri prescrise in proiect. Instalatie de inghet-dezghet compusa din - camera frigorificé sau orice utila|frigorfic care Incarcat la capacitatea proiectata sa asigure menfinerea temperaturi la (-17 + 2)°C timp de cel putin 30 min la sfarsitul fazei de nghet; - instalatie cu baie pentru saturarea cu apa si dezghetarea epruvetelor care s& asigure pe toata perioada 0 temperaturé a apei de (20+ 5) °C. ‘Temperatura mediului de transmitere a caldurii (aer sau apa) trebuie sé fie uniforma in toate punctele echipamentului. NOTA 3 - Se pol utiliza $! incinte frigorifce pentru care saturarea cu apa (in timpul dezghetului) se realizeaz prin asigurarea unei almosfere cu umiditate de minimum 95 %, in condiile demonstrari, pe minimum dou’ ‘seturi de probe, 4 rezultatele sunt similare cu cele obtinute a saturarea prin imersare. In caz de itgiu, trebuie 8 se utlizeze metoda prin imersare. 2.4 Mod de lucru 2.41 — Epruvetele cu varsta de minimum 28 zile se introduc in baia cu ap la temperatura (20 +5) °C pentru saturare, cu 4 zile inainte de inceperea incercarii. Apa se toamna in baie pana la 1/4 din inditimea epruvetelor; dupa 24 h se adauga apa pana la 1/2 din Inaljimea epruvetelor, dupa alte 24 h pand la 3/4 din inaltime, iar dupa 3 zile de la introducerea in baie, apa trebuie s@ ajunga la Un nivel de minimum 20 mm peste inaltimea epruvetelor, mentindndu-se astfel timp de 24 h, dupa care epruvetele se considerd saturate. 24.2 Epruvetele destinate ciclurilor de inghet-dezghet se introduc in camera frigorifica, iar epruvetele martor se pastreazé in continuare sub apa, sau la umiditate ridicaté conform SR EN 12390-2. 2.4.3 Epruvetele saturate introduse in camera frigorifica la (-17 + 2) °C, se mentin timp de 4 h. Dupa 4 h, epruvetele se scot din camera frigorifca si se introduc imediat, fle i bala cu apa, fe se stropesc continuu cu apa la temperatura de (20+ 5) °C, timp de 4h, NOTA 4 - Daca so impune intreruperea temporara a incereari, se recomanda ca epruvetele s& fle pastrate in condi de inghetde Standardizare din Romania, CONSITRANS, 14/10/2011, i 2 SR 3518: 2009 2.4.4 Epruvetele trebuie astfel asezate incait sé fie complet inconjurate de aer, in timpul fazei de ‘inghet side apa, in timpul fazei de dezghet. Distanta dintre epruvete si dintre epruvete gi pereti echipamentului trebuie s fie de cel pufin 20 mm. Suportul pe care se aseaz epruvetele trebuie astfel construit incét suprafata de contact cu baza epruvetelor sa fie minima. Se recomanda ca epruvela si stea cu una dintre diagonale in pozitie vertical, 2.4.5 Dupa ce epruvetele au fost supuse la ciclurile de inghe|-dezghet se determina pierderea de rezistent& la compresiune, supundnd la incercarea la compresiune, conform SR EN 12390-3 trei dintre epruvetele de Incercat si acelasi numar de epruvete martor. 2.4.6 Determinarea reduceril rezisienjei la compresiune se execulé dupa flecare serie de 25 cicluri pentru betoanele cu grad de gelivitate de G 50 si dupa fiecare serie de 50 cicluri pentru betoanele cu gradele de gelivitate G 100 si G 150, denumite trepte intermediare de incercare. 2.4.7 Incercarea se opreste dupa atingerea numarului de celui preserise sau dacd pierderea de rezistenta la compresiune este mai mare de 25 % (fata de epruvetele martor de aceeasi varsta). 2.4.8 In cazul in care, prin proiect, se impune realizarea unui anumit grad de gelivitate sau Ccompararea performantelor unor betoane, cu acordul proiectantului, determinarea pierderii de rezistent se face numai dupa atingerea numarului final de cicluri presorise 2.5 Calcul si interpretarea rezultatelor 2.5.1 Pierderea de rezistent& la compresiune (n) se determina cu formula: RR 4 100 ‘in care: Rn media aritmetica a rezistentelor la compresiune a epruvetelor martor, In newtonl pe miimetru patrat; R, media aritmeticd a rezistontelor la compresiune a epruvetelor supuse la inghet- dezghet, in newtoni pe milimetru patrat; 2.5.2 Ca rezistenté la inghel-dezghet se considera numarul maxim de cicluri de inghet-dezghet suscesive pe care epruvetele de beton pot sa le suporte, fard s& sufere o reducere a rezistentei la compresiune mai mare de 25 % fata de cea a epruvetelor martor. 3. Metoda nedistructiva 3.4 Principiul metodei Metoda determina reducerea modului de elasticitate dinamic relativ definit ca fiind patratul raportului dintre frecventa proprie de vibratie la incovoiere a epruvetelor supuse incercaii gi freeventa proprie de vibrajie la incovoiere a epruvetelor inainte de a fi supuse incercari 3.2 Confectionarea, pastrarea si pregiitirea epruvetelor 3.2.1 Incercérile se efectueaz’ pe trel epruvete in forma de prisma cu varsta de cel putin 28 zile. Dimensiunile, confectionarea si pastrarea sunt in conformitate cu SR EN 12390-2. 3.2.2 Pentru fiecare incercare de inghet-dezghet se confectioneaza cate sase prisme de beton, indiferent de gradul de gelivitate prescris din care, inainte de Inceperea ciclurlior de inghet - dezghet, se aleg pentru incercare trei, care au frecventele proprii la incovoiere cat mai apropiate de medie Abaterea maxima admisa intre frecventele extreme ale aceleasi serii de trei epruvete este de 5 %, sau de + 2% fata de medic.‘Asociatia de Standardizare din Romania, CONSITRANS, 14/10/2011 SR 3518: 2009 3.3 Echipament - Instalatie de inghet-dezghet, conform 2.3. = Aparat de Incercéri dinamice capabil s& masoara freoventa de rezonanté la incovoiere cu 0 exactitate de 1 %. 3.4 Mod de lucru 3.4.1. Pregatirea epruvetelor si efectuaree ciclurilor de inghet-dezghet se fac conform 2.4.1 pana la 2.4.3 cu precizarea ca se determina frecventa proprie la incovoiere, pe fiecare epruveta saturata Inainte de inceperea ciclurilor de inghet-dezghet, dupa ce a fost scoasa din apa. Dupa efectuarea ciclurlor de inghel-dezghe| incicate, se determina pentru fiecare epruveta frecventa propre la incovoiere, in conformitate cu instructunile aparatull ullizat si se calculoaza reducerea madului de elastictate dinamic relativ. In anexa se prezinta un exemplu de determinare @ reducerii modului de elasticitate dinamic relativ prin masurarea frecventei propri de incovoiere. 3.4.1. Determinarea reducerii modului de elastictate dinamic relat se executé dupa fiecare serie de 25 cicluri. Pentru betoane cu grade de gelivitate G 100 si G 150, determinarile se Incep dupa 50 cioluri 3.4.2 _Incercarea se opreste cnd s-a realizat numarul de cicluri prescris sau cand se constaté ca raducerea modului de elastictate dinamic relatv a atins valoarea limita admis 3.5 Calcul si intrepretarea rezultatelor 3.5.1 Se calculeazd media aritmeticd a rezultatelor obtinute pe cele trei epruvete incercate. 3.5.2 Ca rezistenta la inghet-dezghet se considera numarul maxim de cicluri de inghet-dezghet succesive pe care epruvelele de beton pot sa le suporte fara s4 sufere modificari ale structurii care 's& reduc modulul de elasticitate dinamic relativ cu mai mult de 15 % fata de valorile obtinute Inainte de supunerea la inghet - dezghet a acelorasi epruvete. 4 In raportul de incercairi se inregistreazé cel putin urmatoarele informati = numérul gi data emiterii raportului identificarea epruvetelor pentru incercare; = informati pentru identificarea probelor (denumirea furnizorului, a punctului de lucru de unde s-au trimis epruvetele, etc.); = gradul de gelivitate cerut; = metoda de incercare conform acestui standard si SR 3518: 2008; - data confectionarii si varsta epruvetelor, - compozitia betonului (daca este cazul); - clasa de rezistenté a betonului; - dimensiunile; - data inceperii gi terminarii incercarii; = aspectul exterior al epruvetelor supuse incercairli dupa fiecare 25 cicluri sau 50 ciclur8 5 g g E 5 2 é 8 5 é SR 3518: 2009 In cazul metode’ distructive se inregistreaza suplimentar: = _rezistenta la compresiune a epruvetelor supuse Incereéiii de inghet-dezghet si media lor, dupa flecare 25 cicluri, respectiv 50 de cicluri; = rezistenfa la compresiune a epruvetelor martor si media lor, determinata tn acelagi timp cu epruvetele supuse incercarii; - rezultatul incercairii(pierderile de rezistenta). In cazul metodei nedistructive se inregistreaza suplimentar: = variatia raportului dintre patratul freeventel fundamentale proprii la incovoiere dupa fiecare 25 cialuri, respectiv 50 cicluri de inghet-dezahet si patratul frecventei initiale fundamentale proprii la Incovoiere (valori medii pentru toate epruvetele incercate), se indica prezentarea grafica, = Rezultatul final al incercarii (reducerea modului de elasticitate dinamie relativ)Romania, CONSITRANS, 14/10/2014 i 3 SR 3518: 2009 Anexa {informativa) Determinarea modului de elasticitate dinamic relativ la inghet-dezghet prin masurarea frecventei proprii de vibratie la incovoiere Determinarea se efectueaz’ cu un aparat conform figurii 1, compus in principal dintr-un circuit de excitare gi un circult de receptie, cu care se masoara frecventa proprie de vibratie la Incovoiere pe epruveta prismatica. 1 Epruveta prismatic de beton; 2 Reazeme; 3 Transductor emitator de vibrati; 4 Transductor receptor, 5 Aparat pentru determinarea frecventei propria incovoiere. ‘igura 1 — Schema de it \cercare pentru determinarea modulului de elasticitate dina la inghet - dezghet relativ Modul de lucru cu aparatul de incercare este in conformitate cu cartea tehnica livraté de firma producatoare Impreund cu aparatura Pentru acest caz, modulul de elasticitate dinamic relativ, dupa n cicluri de inghet-dezohet (E..) se calculeaza cu formula: f E,,, =|} .100 ra (4) (%) in care’ fo frecventa proprie la vibratie la incovoiere @ epruvetelor inainte de supunerea la inghet- dezghet, in hert; fy ffecventa proprie de vibratie la incovoiere a epruvetelor dupa n cicluri de inghet- dezghet, in hert. NOTA 5 - La calcularea modulul de elastictate dinamic relat s-a considerat c& atat masa cat si dimensiunile epruvetelor ramén constante in timpul Incercarijn Romania, CONSITRANS, 14/10/2011 ; ; 3 2 Membrii CT 321 Beton si prefabricate de beton care au partcipat’ Presedinte: Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Secretar: Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti - UTCB Expert ASRO Membrit ‘SC Matex Proiect SRL RENAR ‘SC Carpatcement Holding SA SC Holeim (Romania) SA Lafarge Ciment (Romania) SA SEARCH CORPORATION SC ELECTRICA SA rea acestui standard NaS “di Dan GEORGESCU dna Adelina APOSTU dna Ecaterina ARAMA di Constantin VOINITCHI dna Elena GILMEANU. di Radu GAVRILESCU dna Alina CRISTEA dna Antoaneta Constantin di Viorel PARVU di Constantin STROE Un standard roman nu contine neapérat tolalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatoril standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia, Este important ca utiizatori standardelor romane s& se asigure c4 sunt In posesia ultimei edit gi a tuturor moaificarilor. Informatille referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane si in Buletinul Standardizéri