Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REZUMAT RO Cazan Oana+eugenia
REZUMAT RO Cazan Oana+eugenia
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1: „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 "Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării"
Titlul proiectului: „Q-DOC- Creșterea calității studiilor doctorale în științe inginerești pentru sprijinirea dezvoltării societății bazate pe
cunoaștere”
Contract : POSDRU/107/1.5/S/78534
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII
TEZĂ DE DOCTORAT
rezumat
BETOANE DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ CU FIBRE MIXTE
Conducători ştiinţifici,
Prof.dr.ing. Cornelia Măgureanu
Prof.dr.ing. Zoltan Kiss
MEMBRI: Prof.dr.ing. Zoltan Kiss - conducător ştiinţific, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;
Cuvinte cheie: beton de înaltă rezistenţă, fibre de oţel, fibre de polipropilenă, temperaturi ridicate, străpungere.
Capitolul 1. INTRODUCERE
Lipsa normelor şi metodelor de calcul privitor la betonul de înaltă rezistență/performanță cu adaos de fibre, cât şi
insuficiența datelor experimentale privind caracteristicile fizico-mecanice şi comportarea acestui tip de material la acţiunea
forţelor concentrate au determinat desfăşurarea unui amplu program experimental care a cuprins:
1. Efectul adaosului de fibre, al timpului şi al condiţiilor de păstrare asupra proprietăţilor fizico-mecanice:
- Rezistenţă la compresiune, rezistenţă la întindere prin despicare, rezistenţă la întindere prin încovoiere, modul de
elasticitate, absorbţie de energie;
- Contracţia.
2. Studii experimentale asupra betonului de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre privind efectul temperaturilor
ridicate asupra proprietăţilor fizico-mecanice:
- Fenomenul de exfoliere, pierderea de masă, rezistenţă la compresiune şi rezistenţă la întindere prin despicare.
3. Studii experimentale asupra betonului de înaltă rezistenţă/performanţă privind efectul adaosului de fibre asupra
comportării plăcilor la acţiunea forţelor concentrate:
- Influenţa adaosului de fibre asupra stării de deformații şi a capacităţii portante.
Acest capitol prezintă o sinteză a cercetărilor efectuate în timp privind betonul armat cu fibre (dispers), precum şi o scurtă
descriere a compoziţiilor propuse pentru obţinerea betoanelor de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre. S-au
analizat de asemenea cercetările existente pe plan mondial privind efectul adaosului de fibre de oţel, al fibrelor de
polipropilenă şi al adaosurilor hibride de fibre (oţel-polipropilenă) asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului de
înaltă rezistenţă/performanţă, în condiţii normale de temperatură şi în condiţii de temperaturi ridicate, comparându-se cu
cele ale betonului obişnuit. De asemenea s-au analizat şi studiile experimentale existente privid efectul adaosului de fibre
asupra comportării plăcilor realizate din beton de înaltă rezistenţă/performanţă la acţiunea forţelor concentrate.
Acest capitol prezintă cercetările experimentale desfăşurate în cadrul Laboratorului Central, Departamentul Structuri,
Facultatea de Construcţii Cluj-Napoca, în perioada aprilie 2011-mai 2013. Sunt descrise toate etapele programului
experimental: turnarea şi încercarea probelor/elementelor experimentale, interpretarea rezultatelor, cât şi propunerea unor
relaţii de calcul pentru unele caracteristici ale betonului de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre.
Studiile experimentale au cuprins determinări ale caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului de înaltă
rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre:
- rezistenţă la compresiune;
- rezistenţă la întindere prin despicare;
- rezistenţă la întindere prin încovoiere;
- modul de elasticitate;
- absorbţie de energie;
- contracţie.
S-au analizat următorii parametrii:
- Clasa proiectată de beton: C80/95
- Tipul şi cantitatea de fibre adăugate în matricea de beton: fibre de oţel (Φ0.4/25 mm), fibre de polipropilenă (Φ15μ/12
mm) în combinaţii procentuale diferite
- Vârsta la încercare: 1, 3, 7, 28, 56 şi 180 zile
- Geometria probelor: cuburi cu latura de 100 şi 141 mm, prisme de 100x100x300 mm şi 40x100x475 mm
- Condițiile de păstrare: condiţii de temperatură şi umiditate constante/ condiţii de temperatură şi umiditate variabile
S-a determinat de asemenea efectul temperaturilor ridicate (500 ºC, 700 ºC, 900 ºC) asupra caracteristicilor fizico-mecanice
ale betonului de înaltă rezistenţă/performanţă: fenomenul de exfoliere, pierdere de masă, rezistenţă la compresiune,
rezistenţă la întindere prin despicare.
2
S-a analizat şi comportarea plăcilor realizate din beton de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre la acţiunea forţei
concentrate din punct de vedere al forţei ultime de rupere, al deformaţiilor specifice şi al absorbţiei de energie.
Acest capitol prezintă şi compararea valorilor experimentale cu cele obţinute prin calcul utilizând relaţiile propuse de
normelor în vigoare, relaţiile propuse de diverşi autori precum şi relaţiile propuse de autor.
În aceste capitol sunt prezentate concluziile principale şi contribuţiile personale cu privire la tema studiată.
Concluzii privind caracteristicile fizico-mecanice ale betonului de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre
Rezistenţa la compresiune
a. Valorile cele mai mari ale rezistenţei la compresiune au fost obținute pentru compoziţiile numai cu adaos de fibre de
oțel, dar creşterea volumului de fibre de la 0,60% la 0,80% nu a determinat o creştere semnificativă a rezistenţei la
compresiune → se recomandă utilizarea compoziţiei cu 0,60% adaos de fibre de oţel datorită obţinerii unei lucrabilităţi
mai bune, faţă de compoziţia cu 0,80% adaos de fibre de oţel;
b. Adaosul de fibre de polipropilenă a determinat o scădere a valorii rezistenţei la compresiune cu 10% faţă de betonul de
înaltă rezistenţă fără adaos de fibre;
c. Relaţiile de calcul propuse de EC2 [8], fib 42 [10] şi fib 55 [11] pentru determinarea valorilor rezistenţei la compresiune
la diferite vârste, se pot utiliza cu succes şi în cazul betonului de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre, pentru
vârste mai mari sau egale cu 56 zile.
Modul de elasticitate
a. Valoarea modulului de elasticitate a betonului de înaltă rezistenţă cu adaos de fibre este mai mare decât cea a betonului
de înaltă rezistenţă fără adaos de fibre, indiferent de tipul de fibre utilizat;
b. Cele mai mari valori ale modulului de elasticitate s-au obţinut pentru compoziţiile cu adaos hibrid de fibre (C2-
0,30%PP+0,60%oţel şi C5-0,22%PP+0,80%oţel);
c. În cazul modulului de elasticitate nu s-au înregistrat scăderi ale valorii acestuia odată cu adaosul de fibre de
polipropilenă;
d. După vârsta de 28 de zile, creşterea valorilor modulului de elasticitate au fost nesemnificative;
e. Relaţia propusă de EC2 [8] s-a dovedit a fi corespunzătoarea pentru determinarea valorilor modulului de elastictate a
betonului de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre cu vârste mai mari de 28 zile, dar relaţia propusă de norma
australiană AS 3600 [60] a estimat corect valorile modulului de elasticitate pentru toate vârstele studiate.
Absorbţia de energie
3
a. Adaosul de fibre a condus la valori cu 25%÷50% mai mari ale valorii absorbţiei de energie, indiferent de tipul fibrelor
adăugate în matricea de beton;
b. Valoarea absorbţiei de energie a crescut proporţional cu adaosul de fibre, cele mai mari valori ale acesteia obţinându-se
pentru C5 şi C6, iar cele mai mici pentru compoziţiile cu adaos de fibre de polipropilenă (C1 şi C4).
Contracţia
a. Datorită valorii mari ale modulului de elaticitate al fibrelor de oţel, cele mai mici deformaţii din contracţia s-au obţinut
pentru compoziţiile cu adaos de fibre de oţel, iar cele mai mari valori au fost obţinute pentru amestecurile cu adaos de
fibre de poliprpilenă;
b. Relaţiile propuse de normele în vigoare pentru determinarea deformaţiilor din contracţie a betonului obişnuit nu sunt
recomandate pentru calculul deformaţiilor betonului de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre;
c. Amortizarea fenomenului de contracţie se observă în jurul vârstei de 90 zile pentru toate compoziţiile studiate, iar
valorile maxime ale acesteia după 390 zile, respectiv 750 zile se situează în jurul a 0,30‰.
Concluzii privind caracteristici fizico-mecanice ale betonului de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre supus la
temperaturi ridicate
Fenomenul de exfoliere
a. În urma expunerii la temperatura de 500 °C, 50% dintre probele aferente compoziţiilor fără adaos de fibre au suferit
exfolieri explozive, urmate de zdrobirea probei. Expunerea la 700 °C, respectiv 900 °C a avut ca şi consecinţă
exfolierea explozivă urmată de ruperea tuturor probelor fără adaos de fibre;
b. Numărul probelor din beton de înaltă rezistenţă/performanţă numai cu adaos de fibre de oţel distruse în urma exfolierii
explozive a crescut liniar odată cu temperatura de expunere;
c. Probele cu adaos de fibre de polipropilenă nu au prezentat exfolieri explozive urmate de ruperea epruvetei pentru
niciuna dintre treptele de expunere, dar s-a observat o uşoară exfoliere de suprafaţă în urma expunerii la temperatura
de 900 °C. Rezultatele obţinute au subliniat influenţa majoră a fibre de PP în prevenirea apariţiei fenomenului de
exfoliere.
Pierdere de masă
a. După expunerea la temperaturi ridicate, pierderea de masă a betonului de înaltă rezistenţă/ performanţă cu adaos de
fibre a crescut proporţional cu temperatura de expunere;
b. Cele mai mari pierderi de masă au fost înregistrate pentru compoziţiile cu adaos de fibre de polipropilenă, iar cele mai
mici pierderi de masă a fost înregistrate în cazul compoziţiilor cu adaos de fibre de oţel, datorită topirii fibrelor de
polipropilenă din masa de beton în jurul temperaturii de 170 °C.
Rezistenţa la compresiune
a. Expunerea la temperatura de 500 ºC a condus la creşteri de până la 16% a rezistenţei la compresiune în cazul
amestecurilor cu adaos hibrid de fibre şi a celor cu adaos numai de fibre de oţel; în cazul compoziţiilor cu adaos de fibre
de polipropilenă s-au înregistrat scăderi ale rezistenţei la compresiune de până la 8%, puse pe seama golurilor interne
rezultate în urma topirii fibrelor de polipropilenă;
b. Pierderile cele mai mari de rezistenţă a fost înregistrate in intervalul 500 °C - 700 °C de către toate compoziţiile (cu
valori cuprinse între 35%÷55%), ajungând în intervalul 700 °C - 900 °C la valori de 31%÷39% din rezistenţa la
compresiune determinată la temperatura camerei.
4
Concluzii privind comportarea plăcilor de beton de înaltă rezistenţă/performanţă cu adaos de fibre la acţiunea forţelor
concentrate
a. Creşterea adaosului de fibre de polipropilenă de la 0,22% la 0,30% a condus la scăderi ale forţei ultime înregistrate cu
12%, iar creşterea adaosului de fibre de oţel de la 0,60% la 0,80% a condus la creşterea forţei ultime cu 20%;
b. Cele mai mari valori ale forţei maxime de cedare au fost înregistrate în cazul dalelor cu adaos numai de fibre de oţel;
aceste valori ale forţei de rupere au depăşit cu 10% valorile de cedare ale dalelor cu adaos hibrid de fibre
c. Cele mai mari valori ale deformaţiilor şi ale absorbţiei de energie au fost surprinse în cazul dalelor cu adaos hibrid de
fibre, oţel-polipropilenă;
d. Creşterea volumului de fibre de oţel de la 0,60% la 0,80% a determinat o mărirea a valorii absorbţiei de energie cu 10%;
e. Cele mai mici deformaţii specific pe înalţimea secţiunii au fost măsurate pentru plăcile cu adaos de fibre de
polipropilenă, în timp ce cele mai mari deformaţii specific au fost obţinute pentru plăcile cu adaos numai de fibre de oţel;
f. Se constată o modificare a perimetrului de străpungere în funcţie de tipul şi volumul de fibre adăugat, astfel:
(2÷2,5)h - adaos de fibre de polipropilenă (PP)
(2÷3)h - adaos hibrid de fibre (PP+oţel)
(2,6÷3,3)h - adaos de fibre de oţel
g. Nu se recomandă utilizarea relaţiilor existente în normele în vigoare pentru determinarea capacităţii portante la
străpungere a dalelor din beton de înaltă rezistenţă/performaţă cu adaos de fibre fără armare convenţională.
Contribuţii personale
Sintetizarea studiilor teoretice şi experimentale asupra comportării betonului de înaltă rezistenţă cu adaos de fibre;
Sintetizarea modelelor de calcul pentru străpungere existente în normativele în vigoare, care nu ţin cont de
procentul de armare longitudinal; aplicarea acestor modele de calcul la elementele experimentale;
Realizarea unui amplu program experimental care a urmărit:
a. influenţa adaosului de fibre, al timpului şi al condiţiilor de păstrare asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului
de înaltă rezistenţă (rezistenţa la compresiune, rezistenţa la întindere prin despicare, rezistenţa la întindere prin
încovoiere, modul de elasticitate, absorbţie de energie, contracţie);
b. influenţa tipului şi volumului de fibre asupra fenomenului de exfoliere la temperaturi înalte;
c. efectul temperaturilor înalte asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului de înaltă rezistenţă cu adaos de fibre
(pierdere de masă, rezistenţa la compresiune şi rezistenţa la întindere prin despicare);
d. influenţa adaosului de fibre asupra comportării plăcilor la acţiunea forţelor concentrate
Elaborarea unor relaţii de calcul care ţin cont de tipul şi volumul de fibre ( ), privind estimarea teoretică a următoarelor
caracteristici ale betonului de înaltă rezistenţă:
a. rezistenţă la compresiune;
b. rezistenţă la întindere prin despicare;
c. rezistrenţă la întindere prin încovoiere;
d. modul de elasticitate.
Propunerea de modificare a valorii rezistenţei la compresiune de bază ( ) din 10 MPa în 15 MPa pentru betonul
de înaltă rezistenţă, din cadrul relaţiei pentru determinarea contracţiei de uscare de referinţă conform SR EN 1992-1-1:2004
[8];
Elaborarea unor relaţii de calcul care ţin cont de tipul, volumul de fibre ( ) şi tempertura de expunere, privind
estimarea teoretică a următoarelor caracteristici ale betonului de înaltă rezistenţă, după supunerea la temperaturi ridicate:
a. pierdere de masă;
b. rezistenţă la compresiune;
c. rezistenţă la întindere prin despicare.
Elaborarea unor relaţii de calcul care ţin cont de tipul şi volumul de fibre ( ), privind estimarea teoretică forţei
ultime la străpungere a plăcilor realizate din beton de înaltă rezistenţă cu adaos de fibre;
Determinarea absorbţiei de energie pe aceste tipuri de elemente pentru prima dată în România a condus la
elaborarea documentaţiei tehnice privind autorizarea acestui tip de încercare în cadrul Laboratorului Central al Facultăţii de
Construcţii Cluj-Napoca.