ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA

NOTE DE CURS

Pag.
CUPRINS 1
1 Obiective. Portofoliu 2
1.1. Obiective 2
1.2. Portofoliu 2
2. Notiuni fundamentale privind etica academica 4
3. Principii de buna practica in scrierea academica 7
3.1. Ce este scrierea academica? 7
3.2. Redactarea unei lucrari stiintifice 8
3.2.1. Formularea temei 8
3.2.2. Surse documentare 8
3.2.3. Elaborarea unui plan al lucrării 9
3.2.4. Forma de redactare 10
3.2.5. Aparatul critic utilizat 10
3.2.6. Bibliografie 11
4. Originalitate. Plagiat 12
4.1. Originalitate 12
4.2. Dreptul de autor. Elemente de “copy right” 14
4.3. Plagiat 17
4.4. Softuri antiplagiat 19
5. Reglementari privind etica in cercetare si deontologia academica 20
6. Anexa 1 – Ghid pentru lucrarea de dizertatie 21
7. Bibliografie 35

1
 1. OBIECTIVE. PORTOFOLIU
1.1 Obiective

Cursul de ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA are ca obiectiv principal

aducerea la cunostinta cursantilor, in vederea asimilarii, a normelor de conduita morala
aferente deontologiei academice, care cultiva si promoveaza onoarea, increderea,
corectitudinea, respectul si responsabilitatea in toate activitatile specific muncii
intelectuale.

Promovarea principiilor de integritate si performanta este necesara pentru formarea

unor comportamente si atitudini corecte, pe care studentii si masteranzii sa le adopte atat in
activitatea academica aferenta programului de studii urmat, cat si in cariera lor viitoare.

Cunoasterea normelor explicite (texte cu valoare normativa) care reglementeaza

conduita academica va servi studentilor la formarea de comportamente și atitudini adecvate
din punct de vedere deontologic în munca intelectuală.

1.2 Portofoliu

Condiţia de a intra în evaluarea finală este de a realiza si preda la timp portofoliul,

care este format din:

Redactarea şi prezentarea unui draft de articol ştiinţific:

Structura articolului:
 Titlul;
 Autorul (nume si prenume, program de studiu, an, grupa) şi e-mail;
 Rezumat (între 100 – 150 cuvinte);
 Introducere (prezentarea situației problematice, definirea obiectivului lucrarii
si descriere pe scurt a ipotezei de lucru si a modului de tratare ales);
 Dezvoltarea temei (utilizati subtitluri);
 Concluzii;
 Bibliografie (citata in text si enumerata la sfârşit, în ordinea citării).
Forma de redactare:
- format A4, word doc, margini 2.5 cm
- font text: Times New Roman, Normal, mărime 12, spațiu 1.15;

2
 - font citate: Times New Roman - Italics, mărime 12, spațiu 1.15
Vor fi apreciate:
- Utilizarea surselor bibliografice multiple: articole din revistele de specialitate,
cărţi, surse electronice ( nu se citeaza wikipedia sau site-uri / bloguri personale!)
- Capacitatea de sinteză şi utilizare a conceptelor și argumentelor specifice
domeniului (care denotă lectură specializată);
- Demonstrarea folosirii instrumentelor teoretice în tratarea temei;
- Propunerile cu experimente/simulări/ măsurări.
Prezentarea articolului va fi in Power Point, 10-12 slide-uri.
Toate documentele se transmit in word (doc).
Pentru informatii curente referitoare la curs si pentru transmiterea documentelor din
portofoliu, folosiţi adresele de e-mail: elena.dan@unitbv.ro si elenadan46@gmail.com.
Tema se va stabili în primele două şedinţe de CURS. Nota pentru portofoliu
reprezinţă 30 % din nota finală.

3
 2. NOTIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND ETICA, DEONTOLOGIA SI
INTEGRITATEA ACADEMICA

Etica este definita ca “totalitatea normelor de conduită morală care reglementează

relațiile dintre oameni precum și atitudinea lor față de societate”1
Societatea permite profesiei o autonomie substanțială de a se auto-reglementa.
Etica academică are in vedere dezvoltarea și internalizarea unor standarde etice
pentru educație și cercetare si este un domeniu aflat la intersecția dintre etica cercetării,
managementul eticii în organizații (din zona academică) și deontologia profesională a
cercetătorului sau profesorului.2
Integritate morala academica – componenta a eticii academic consta in procesul de
internalizare in constiinta membrilor comunitatii academice a valorilor morale, care
reglementeaza viata universitara si de actiune morala din convingere.
Integritatea este o virtute a unei persoane sau organizatii, care se bazeaza pe
principii.
Principiile integrităţii academice sunt:

 Loialitatea
 Respectul şi toleranţa
 Profesionalismul
 Onestitatea şi corectitudinea intelectuală
 Dreptatea şi echitatea
 Transparenţa
 Responsabilitatea profesională şi socială
 Libertatea academică
 Autonomia personală
 Meritul
 Colegialitatea

1
Mic Dictionar Academic 2010
2
Avram, Andrei, Berlic, Cătălin Iulian, Murgescu, Bogdan , Papadima, Liviu (coord.) (2018), Deontologie
academica-curriculum cadru, Ed. Universitatii Bucuresti, , disponibil on line la adresa
https://www.unibuc.ro/wp-content/.../Deontologie-Academica-Curriculum-cadru.pdf, accesat in ian 2019, pp9 -
13

4
 Integritatea academică este definită de Centrul pentru Integritate Academică din
SUA ca fiind un angajament faţă de cinci valori fundamentale atât pentru conduita
profesională, cât şi pentru cea morală: onestitatea, încrederea, corectitudinea, respectul şi
responsabilitatea3.
Integritatea se referă la internalizarea - asumarea liber consimtita a normelor etice
de către personalul implicat in viata academica și de către organizațiile academice.
A doua componentă a eticii academice este deontologia academica. Deontologia este
definita ca “parte a eticii care studiaza normele si obligatiile specifice unei anumite
profesiuni”4.
Deontologia unei profesii vizează obligația morală de respectare a prevederilor
(normelor) cuprinse explicit în Coduri deontologice, care au caracter obligatoriu.

Atunci cand normele deontologice sunt incalcate si sunt afectate valori aparate prin
drept se aplica sanctiuni de catre stat, devenind norme juridice.

Etica este considerată „ştiinţă”, „disciplină filozofică”, „morală”, „teorie” etc., deci
face referire la valorile morale, principiile morale şi normele morale, care reglementează
comportamentul oamenilor în societate. Etica operează cu categorii ca bine–rău, moral–
imoral, responsabilitate, corectitudine, sinceritate, cinste, care interiorizate (recunoscute,
acceptate, asimilate) într-o colectivitate, conduc la starea de moralitate5.

Deontologia are însă un caracter specific: este mai restrânsă, ea referindu-se doar
la morala profesională, la normele de conduită necesare în exercitarea unei anumite profesii.6

Principalele valori care fundamenteaza deontologia profesionala academica trebuie

sa fie7:
• Suprematia constituiei si legilor tarii;
• Prioritatea interesului public, inaintea intereselor personale;
• Asigurarea egalitatii de tratament in situatii identice sau similare;
• Nediscriminarea pe criterii de sex, varsta, rasa,apart. religioasa, etc.;

3
Ghid privind standardele de integritate aplicabile in sectorul educatie - Proiect cofin de UE si Guv
Romaniei:"Prevenirea coruptiei in educatie prin informare, formare si responsabilizare" - PO "Dezvolt.
capacitatii administrative cod SMIS 30342/2013, accesat on line ian 2019, pp.18

4
https://dexonline.net/definitie-deontologie
5
Krausz, Septimiu, (2003), Etica şi deontologia profesiei de sociolog, Editura Edyro Press, Petroşani, pp18, 19
6
Ibidem, pp 19
7
Ibidem, pp8

5
 • Profesionalism in indeplinirea atributiilor de serviciu: responsabilitate, competenta,
eficienta, corectitudine si constiinciozitate;
• Loialitate – atasament fata de valorile promovate de institutie;
• Integritate morala: excluderea crearii de avantaje in folosul propriu in baza functiei
detinute;
• Cinste si corectitudine in exercit. atrib. de serviciu;
• Respect acordat personalului (colegi, superiori, subordonati) si normelor
deontologice.
Specificul moral al vietii academice consta in valori morale, cum ar fi: libertatea
academică, autonomia intelectuală a cercetătorului și acceptarea diversității de opinii și
convingeri. Aceste principii sunt derivate din principii etice generale, bazate, in principal, pe
respectul pentru demnitatea persoanei umane si sunt statuate in Coduri de etica ale
universitatilor.

Aceste Coduri de etică ale universitatilor sunt documente care formulează într-un
ansamblu coerent principiile, valorile, normele și sancțiunile etice, pe care persoanele
implicate în viața academica universitara trebuie să le respecte.
Scopul de principiu, pe care şi-l propun codurile deontologice ale diferitelor
profesii, este acela de a inventaria şi enunţa normele de conduită morală necesare în
practicarea acestor profesii. Ele sunt enunţate mai mult sau mai puţin imperativ şi prevăd –
în ipoteza încălcării regulilor morale de conduită – sancţiuni, în diferite grade drastice8.
Aspectul deontologic trebuie să producă un comportament moral de conformitate,
indiferent de opiniile și convingerile personale morale ale persoanelor conectațe la viața
academică.
Codul de etică în activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare a Universitatii
Transilvania din Brasov defineşte principii, norme de conduită şi stabileşte proceduri ce
privesc proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi finalizarea activităţilor de cercetare ştiinţifică
din domeniul social-uman, dezvoltare tehnologică şi de inovare din universitate. Codul de
etică în activitatea de cercetare-dezvoltare social-umană (cercetarea cu participanţi umani)
este în consens şi se completează cu prevederile Codului de etică universitară si cu
următoarele acte normative:
Legea nr.1/2011, Legea Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

8
Ibidem, pp21

6
 Lege nr. 206/2004, privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică
şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordinul OM nr. 4393/2012, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării;
Carta Universităţii Transilvania din Braşov. 9

3. PRINCIPII DE BUNA PRACTICA IN SCRIEREA ACADEMICA

3.1 CE ESTE SCRIEREA ACADEMICA?

Tehica scrierii academic a aparut din necesitatea impunerii unui standard calitativ
lucrarilor cu semnificatie sau utilitate stiintifica, destinate:
 uzului didactic (referate, eseuri, lucrare de licenta, dizertatie, teza de
doctorat);
 comunicarilor destinate unor manifestari stiintifice (simpozioane, conferinte),
 publicarii in jurnale de specialitate (articole stiintifice) sau carti.
Redactarea unui text destinat comunitatii stiintifice trebuie sa aiba forma si
continutul conform normelor scrierii academic, caracterizate printr-un stil:

 sobru,
 corect,
 științific,
 convențional și rece,

Orice text redactat in limbaj academic trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

 Sa aiba o tema bine precizata, care sa fie atractiva pentru domeniul stiintific
ales, in concordanta cu preocuparile si nivelul de pregatire stiintifica al
autorului;

9
***Codul de etică în cercetarea ştiinţifică social-umană al Universitatii Transilvania din Brasov,
(2015),disponibil on line (ian. 2019) la adresa :
https://www.unitbv.ro/.../cercetare/Codul_de_etica_in_cercetare_stiintifica_social-umane.pdf, accesat
ian 2019.

7
  Sa aiba o constructie riguroasa din punct de vedere stiintific, cu idei bine
formulate;
 Sa utilizeze metode stiintifice de cercetare;
 Rezultatelor obtinute sa fie exprimate in mod coerent;
 Textul sa fie:
o fluent;
o ideile - exprimate intr-o succesiune logica;
o limbaj stiintific - adecvat domeniului de cercetare abordat;
o sa respecte criteriile de originalitate.

3.2 REDACTAREA UNEI LUCRARI STIINTIFICE

3.2.1 Formularea temei

Pentru formularea temei unei lucrari stiintifice autorul trebuie sa aleaga o anumita
arie tematica, accesibila pregatirii sale si sa tinteasca un obiectiv bine precizat , cum ar fi:

 aprofundarea unei probleme mai putin studiate sau tratata incomplet, pentru care se
poate gasi o solutie;
 analiza si prezentarea într-o maniera noua a unei probleme deja cunoscute;
 tatonarea opiniei specialistilor in privinta unei teme abordate pentru o dizertatie,
Lucrarea trebuie sa îndeplineasca o serie de conditii:
 sa corespunda cerintelor locului ales pentru prezentare (simpozion, conferinta) sau
publicare (revista de specialitate);
 sa fie concis si sa prezinte corect sursele documentare.

3.2.2 Sursele de documentare si parcurgerea bibliografiei

Sursele documentare trebuie sa fie “accesibile material si cultural, astfel incat

tabloul metodologic sa corespunda experientei candidatului”10

Se vor consulta:

 Jurnale academice din domeniul ales;

10
Umberto Eco, “Cum se face o teza de licenta”, Disciplinele umaniste, colectia Biblioteca italiana, traducere
de George Popescu, Editura Pontica, Constanta, 2000, pp 181 – 182.

8
  Culegeri de lucrari ale manifestarilor stiintifice de specialitate (simpozioane,
conferinte);
 Carti de specialitate;
 Enciclopedii;
 Arhive;
 Platforme de pe internet, cu acces gratuit la unele publicatii stiintifice11, cum
ar fi:
o https://www.omicsonline.org/academic-journals.php
o https://doaj.org
o https://www.elsevier.com/about/open-science/open-access/open-access
journals

Sunt recomandate, cu prioritate, jurnalele academice, pe domeniul de specialitate

ales, intrucat acestea contin informatii recente, credibile, utilizeaza un limbaj specific,
prezinta metodologia de lucru si contin bibliografie.
Jurnalele academice sunt publicatii periodice, destinate specialistilor din diverse
domenii stiintifice si trebuie sa fie considerate prima sursa de referinta pentru o lucrare
de cercetare.
Consultarea acestora se face contra cost dar si gratuit, la bibliotecile universitare care
au abonamente la jurnale stiintifice internationale, pentru fiecare domeniu de studii, pe care le
pun la dispozitia studentilor, a cadrelor didactice universitare si a cercetatorilor.
Documentarea se realizează prin parcurgerea bibliografiei selectate, cu utilizarea unor
metode uzuale, cum ar fi elaborarea unor fişe de lucru (“biografice” sau “rezumat”).
Au fost create sisteme electronice specializate de management al informaţiilor
bibliografice, intre care: ZOTERO, MENDELEY, ENDNOTE, JabRef, KBibTeX, Citavi,
care permit cercetătorilor, oamenilor de ştiinţă şi scriitorilor sa depoziteze, sa organizeze
referinţele (articole, carti, site-uri web, fisiere PDF, video etc.) şi sa editeze bibliografia
lucrarii de cercetare.

3.2.3 Elaborarea unui plan al lucrării

Orice lucrare ştiintifică se compune din trei parti principale:

11
“Ghid de scriere academica pentru studenti”, document disponibil la adresa web:
http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2017/07/Ghid-de-scriere-academica-pentru-
studenti.compressed-1.pdf, accesat in 11.03.2019, pp. 4

9
  introducere
 cuprins
 încheiere
Fiecare parte a lucrarii trebuie “sa se elaboreze in baza unui plan de idei principale, care
să fie urmat întocmai astfel încât informaţia să fie clară, concisă, să prezinte ultimele
cercetări din domeniu şi să marcheze o parte personală (a autorului, care este firească până
la urmă)”.12

3.2.4 Forma de redactare

Forma de redactare va fi aleasa in functie de destinatia lucrarii, respectand ceritele

unui ghid, acolo unde acesta exista, sau va fi cea standard.

Formatul de redactare standard cuprinde urmatoarele cerinte:

 titlu capitol - corp de literă 14 bolduit

 corp de literă titlu subcapitol: 12 bolduit
 text - Times New Roman, cu caractere de 12
 spaţiu intre rânduri de 1,5
 alinierea: Justify
 formatul obisnuit al paginii : 2,5 cm sus, dreapta şi jos si 3,5 cm la stanga

3.2.5 Aparatul critic utilizat

In scrierea academica se citeaza sursele de provenienta a informatiilor preluate de
autor din lucrarile folosite pentru documentare.
Indicarea corectă a surselor e un indiciu al standardului etic operațional al
autorului, al modului său de raportare atât la propriul său mediu academic, de cercetare, cât și
la colegii/colegele din alte comunități academice.
Pentru citare exista cateva stiluri predefinite, dintre care cele mai populare sunt
urmatoarele13:
 APA (American Psychological Association), recomandat şi în România de
Academia Română;

12
Borcoman, Mariana, “Propuneri privind redactarea lucrarilor stiintifice”, disponibil on line, la adresa:
old.unitbv.ro/Portals/21/Doc_licenta/Tehnici de redactare.pdf, 2011,accesat ian 2019, pp3.
13
“Citation guides”, document disponibil la adresa web: http://www.citethisforme.com/guides, accesat in
data de 12.03.2019, p1

10
  MLA (Modern Language Association), utilizat cu precadere in arta si in stiintele
umaniste;
 Harvard, (similar cu APA), utilizat In Marea Britanie si Ausralia, in special in
stiintele ;
 Chicago (si Turabian) – similar cu APA si Harvard, folosit in istorie si economie.

Sistemul APA (American Psychological Association) - recomandat şi în România

de Academia Română pune accent pe autor si data publicarii lucrarii citate 14:

o citatele sunt inserate în text, marcate cu ghilimele „ ” ;

o trimiterile se fac la subsolul paginii (utilizând setarea din calculator : Insert-
References- Footnote).
Trimiterile la subsol potrivit sistemului APA se fac cu următoare prescurtări standard:
 apud- atunci când se citează o anumită opinie a unei persoane, dar apare în
lucrarea altui autor.
 idem (sau eadem) - când sunt două note consecutive ale aceluiaşi autor, însă
lucrări diferite. Idem se utilizează pentru autori iar eadem pentru autoare şi înseamnă acelaşi
sau aceeaşi.
 ibidem (tot acolo) acelaşi autor, aceiaşi lucrare ca şi la nota precedentă (în cazul
notelor consecutive) doar pagina diferă.
 passim (ici şi colo) se utilizează cand un termen anume sau informaţie apare în
mai multe locuri într-o lucrare. Exemplu: 1. Passim, Mariana Borcoman, Ştiinţele auxiliare
ale istoriei. Curs practic şi note de seminar, .....pp.
Utilizarea acestor trimiteri ştiinţifice este obligatorie.

3.2.6 Bibliografia

Bibliografia (din greaca : carte+scriere) contine: lista tuturor surselor de

informare utilizate de autor pentru redactarea lucrarii (scrise, adio, video, slides ș.a.),
care se plaseaza la finalul lucrarii.

 Sursele bibliografice:
 se inscriu in ordine alfabetica si
14
Borcoman, Mariana, “Propuneri privind redactarea lucrarilor stiintifice”, disponibil on line, la adresa:
old.unitbv.ro/Portals/21/Doc_licenta/Tehnici de redactare.pdf, 2011, accesat ian 2019, pp 5 - 8.

11
  pot fi defalcate pe categorii:
 Dictionare si lexicoane
 Volume de referinta
 Articole
Se pot utiliza pentru informare si documentare:
 Baze de date - platforme de pe internet, cu acces gratuit la unele publicatii
stiintifice, cum ar fi:
• https://www.omicsonline.org/academic-journals.php
• https://doaj.org
• https://www.elsevier.com/about/open-science/open-access/open-access
journals
Bibliotecile universitare au abonamente la unele asemenea platforme, la care au acces
liber abonatii.

4. ORIGINALITATE. PLAGIAT

4.1. Originalitate
4.2. Dreptul de autor. Elemente de “copy right”
4.3. Plagiat. Forme de plagiat
4.4. Softuri antiplagiat

4.1. ORIGINALITATE

Originalitatea, in sens academic, inseamna onestitate intelectuala, iar in cazul

scrierii academice se traduce prin aceea ca textul sa fie produs, in intregime, prin efort
propriu.
In stiinta nu se prea poate vorbi despre originalitate absoluta, deoarece fiecare
pas inainte se bazeaza pe cunoasterea anterioara, constituita.
“O lucrare originala trebuie sa poarte amprenta personalitatii autorului, a
potentialului sau creativ, constand in alegerea materialului, structura lucrarii, redarea ideilor,
exprimare proprie – cu caracter personal ”.15

15
Mihaela Șt. Rădulescu, Conceptul de originalitate în domeniul creaţiei ştiinţifice. Publicația: Studia
Universitatis Petru Maior. Philologia, 20, p. 44., 2011, www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A25182, accesat in
ian. 2019.

12
 Gradul de originalitate al unei lucrari creste cu nivelul academic (licenta, master,
doctorat, postuniversitar).
In tabelul nr.1, de mai jos se prezinta raportul dintre caracterul reproductiv si cel de
originalitate a lucrarilor academice16.
Tabelul nr.1
Nivelul academic Tipul de abordare Scopul academic
Licenta Reproductiva: Corectitudinea informatiilor
 80% documentare prezentate (cu unele elemente de
 20% inovare analiza)
Master Analitica: “Originalitate simpla”care poate sa
 60% documentare include reformularea materialului sau
 40% inovare prezentarea informatiilor intr-o alta
modalitate
Doctorat Speculativa: “Originalitate creativa” – abordare
 40% documentare inedita/cunostinte noi; progresul
 60% inovare cunoasterii
Postuniversitara Aplicata: Cresterea gradului de autonomie in
 20% documentare abordarea unor tematici specifice,
 80% dimensiune preponderente domeniului
aplicativa profesional.

Estelle M. Phillips și Derek S. Pugh (1994), citați de Chris Hart17, au identificat diverse
moduri de a fi original în domeniul cercetării științifice:
 a efectua cercetări empirice (de teren, concrete) pe teme care nu au mai fost abordate;
 a da o interpretarea nouă unor idei vechi;
 a aduce noi dovezi pentru problematicile deja cunoscute;
 a elabora sinteze noi;
 a utiliza cunoștințele acumulate în studierea realităților socioculturale din alte țări;
 a experimenta metode și tehnici de cercetare în contexte socioculturale diferite;
 a realiza cercetări interdisciplinare;
 a privi dintr-o perspectivă teoretică diferită realitățile socioculturale;
 a prezenta cunoștințele dobândite într-o manieră care nu a mai fost încercată.
Referitor la întrunirea criteriului originalității în sistemul de învățământ, trebuie să
avem în vedere nivelul pregătirii universitare: de licență, master, doctorat, respectiv de studii
postuniversitare.

16
***Developing _originality_update 051112 . pdf, accesibil on line la adresa:
www.services.unimelb.edu.au/academicskills, accesat ian 2019
17
Chris Hart (1998), Doing a Literature Review, accesibil on line (ian 2019) la adresa:
https://www.academia.edu/9829043/Doing_a_Literature_Review_Releasing_the_Social_Science_Research_Im
agination, pp24

13
 Universitatea din Melbourn Australia a stabilit urmatoarele criterii de originalitate
ce pot constitui tot atatea modele de alegere a unei teme de cercetare,18:
1. Folosirea unei abordari metodologice diferite in rezolvarea unei probleme;
2. Sinteza unor informatii existente intr-un mod nou;
3. Furnizarea unei interpretari noi a informatiilor deja cunoscute;
4. Prezentare unei informatii in scris pt prima data;
5. Extinderea unei lucrari existente;
6. Realizarea unei lucrari proiectate de altcineva;
7. Dezvoltarea unui produs sau imbunatatirea unuia existant;
8. Reinterpretarea unei teorii existente, posibil si intr-un context nou;
9. Testarea ideii altcuiva pentru demonstrarea originalitatii;
10. Efectuarea unor activitati empirice in premiera;
11. Repetarea cercetarii in alte contexte, de ex. in alta tara;
12. Aplicarea ideilor existente in noi domenii de studii;
13. Aplicarea unei tehnici existente intr-o zona noua;
14. Dezvoltarea unui nou instrument sau tehnica de cercetare;
15. Folosirea unei abordari diferite, de ex o perspectiva interdisciplinara;
16. Dezvoltarea unui portofoliu de lucru bazat pe cercetare;
17. Dezvoltarea cunoasterii intr-un mod care nu a mai fost facut anterior;
18. Efectuarea unui studiu pe o zona sau un subiect necercetat anterior;
19. Efectuarea unei analize critice a unui lucru care nu a mai fost examinat anterior.

4.2 DREPTUL DE AUTOR. ELEMENTE DE “COPY RIGHT”

Termenul de “Proprietatea intelectuală” se referee, initial, la creațiile intelectuale din

domeniile tehnice , iar mai tarziu au fost incluse și cele din artă și literatură.
Cele mai cunoscute trei forme de proprietate intelectuală au fost înregistrate încă
din Renaștere: copyright, patent, marcă.
Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) 14 definește proprietatea
intelectuală astfel: „Proprietatea intelectuală se referă la creațiile minții: povestiri, muzică,

18
Developing _originality_update 051112 . pdf, accesat on line(ian 2019) la adresa:
www.services.unimelb.edu.au/academicskills, adapted from Phillips, E.M. & Pugh, D.S. (1994). How to get a
PhD. USA:Open University Press.pg 61 - 62

14
artă, cuvinte și semne, spectacole.‖ Acestea sunt ―vizibile‖ numai prin aducerea la cunoștință
publică, fapt care permite, astfel, protecția Autorului și a creației sale”19.
Aceste creații, conform OMPI, sunt protejate de competitia incorecta prin de legi
privind copyright-ul, patentele, brevetele, mărcile.
In legislatia romana, originalitatea este o conditie esentiala pentru protectia juridica a
unei opere, asa dupa cum este evocat in Legea nr.8/1996 – privind dreptul de autor si
drepturile conexe.
La Cap.III, articolul 7, pct.a si b se mentioneaza urmatoarele:

“Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în

domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma
de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt:

a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi

orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;

b) operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile
universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice”, iar la Cap.III Art.9
pct a : ”Nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor următoarele:

a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de

funcţionare sau conceptele matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o operă, oricare
ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare.”

“Elaborarea unei opere intelectuale originale presupune un efort intelectual creativ al

autorului ei, concretizat in forma creatiei sale, avand un caracter unic, dat de expresie, care
confera originalitate operei fata de restul operelor preexistente.”20

Rezulta ca ideile sunt socotite a fi bun comun si constituie materia prima a operei,
iar originalitatea consta in forma de transpunere a lor in opera, in structura acesteia:
redarea, organizarea, sistematizarea creatiei intelectuale.

19
OMPI își are originea în adoptarea Convențiilor de la Paris – 1883 și Berna – 1886, fundamentale pentru
legislațiile naționale privind dreptul de autor. În forma actuală, OMPI datează din 1970.
20
Romitan, Ciprian Raul (2007b) Conditii ceruta pentru protectia operelor in cadrul drptului de autor”, Citat de:
Rădulescu, Mihaela, (20 11), Conceptul de originalitate în domeniul creaţiei ştiinţifice, Publicația: Studia
Universitatis Petru Maior. Philologia, 20, p. 44., accesat on line (ian 2019), la
adresa:www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A25182, pp36

15
 O opera originala trebuie sa poarte amprenta personalitatii autorului, care se manifesta
prin alegerea si sistematizarea materialului documentar, structurarea lucrarii, modul de redare
si de argumentare a ideilor, care impreuna confera caracterul ei de unicitate.
Doar o opera originala poate fi protejata in ceea ce priveste dreptul de autor.
Cerintele de ordin calitativ ale lucrarilor de sfarsit de ciclu de studii universitare:
lucrarea de licenta, dizertatia, teza de doctorat sunt, de obicei, formulate in Ghiduri editate de
fiecare unitate de invatamant superior in parte.
Referitor la originalitate, Nicolae Manolescu remarca urmatoarele: “plagiatul n-are
treaba cu ideile, ci cu cuvintele. De aceea compilatia e greu de probat. A plagia inseamna in
fond a transcrie cuvant de cuvant sau aproape”.21

Munca de cercetare si de creatie stiintifica implica obligatia deontologica a autorului

de a indica cu rigurozitate sursele de unde a imprumutat ideile utilizate in opera sa. Acest
lucru se face prin citare, rezumarea sau parafrazarea unui text.

Citarea este cea mai uzitata forma de imprumul a ideilor si se poate face prin mai
multe metode, despre care am facut vorbire la capitolul Scrierea academica.

Pentru ca un citat sa nu fie considerat un plagiat trebuie respectate anumite reguli in

ceea ce priveste continutul citatului, marimea si modul de citare:

Ce, cat si cum citam?

 “Citatele contin de obicei idei care vin in sprijinul pozitiei teoretice a autorului
care le foloseste sau o contrazic si atunci autorul va face evaluari critice pentru a le contrazice
forta de convingere.
 Reglementari recente ale dreptului de autor confera autorilor si editorilor
prerogative de a nu permite autorilor reproducerea unei pagini intregi fara autorizatia lor
expresa. De aceea citatele trebuie reduse la opt – zece randuri de text.
 Cat priveste modul de citare, prima obligatie este ca reproducerea sa fie facuta
corect si sa se indice precis sursa, printr-o referinta bibliografica completa: numele autorului

21
Manolescu Nicolae, (2009). “Despre plagiat”. Adevarul, 22 iunie 2009. Articol disponibil(ian 2019) on line la
adresa: http://adevarul.ro/economie/stiri economice/despre-plagiat-1-50b9fee27c42d5a663aead14/index.html

16
caruia ii apartine citatul, datele de identificare a lucrarii din care este extras (titlul, locul,
editura si anul publicarii) cu precizarea obligatorie a paginii la care se afla citatul.”22

Problema plagiatului este una de actualitate şi intens dezbătută în mediul academic.

,,Există câteva reguli pentru evitarea plagiatului involuntar, valabile atât pentru
citarea tipografică, cât şi pentru citarea electronică:
1. să închidem între ghilimele orice text care aparţie altora.
2. să menţionăm numele, titlul lucrării, locul de apariţie, editura, anul, pagina.
3. să fim atenţi la distincţia dintre cunoştiinţele comune, care au intrat în patrimoniul
ştiinţei şi, informaţiile din sfera dreptului de proprietate intelectuală.
4. să reproducem cu cuvintele noastre ideile centrale ale unui text, menţionând corect
autorul şi opera care ne-a inspirat.
5. să prescurtăm textul original, exprimând într-o manieră proprie ideile de bază din
opera citată.
6. să învăţăm să luăm ,,noţiţe inteligente” nu copiind propoziţii şi fraze din prelegerile
profesorilor.
7. să ne obişnuim să lucrăm cu fişe de lectură în care să sintetizăm ideile autorilor, nu
doar să le reproducem între ghilimele”
6 . Ca urmare a acestor precizări recomand ca înt-un text de 26-28 rânduri pe o
pagină, respectând spaţialitatea precizată mai sus, să nu se insereze mai mult de trei citate
care să întrunească 2-3 rânduri (cu trimiterile la subsolul paginii).

4.3 PLAGIAT. FORME DE PLAGIAT

“Plagierea este preluarea de către un autor a unor elemente din opera de creație
intelectuală a altui autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale unei opere
proprii. Plagiatul este rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera generată prin
preluarea ilegitimă, intenționată sau nu, din punct de vedere deontologic. ”23
În accepțiunea legii 206/2004 plagiatul este ”expunerea într-o operă scrisă sau o
comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații,

22
Rădulescu, Mihaela, (2011), Conceptul de originalitate în domeniul creaţiei ştiinţifice, Publicația: Studia
Universitatis Petru Maior. Philologia, 20, p. 44. Accesat on line la adresa:
www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A25182, pp 39.
23
*** “Ghid pentru identificarea plagiatului în lucrările științifice” - Ministerul Cercetării și Inovării, Consiliul
Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării, nov 2017, p3, disponibil on line
pe site-ul cne.research.gov.ro/wp-content/uploads/.../Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf, in ian 2019;

17
date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format
electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele
originale”.24
“Constituie plagiat atât preluarea de idei cât și preluarea de text fără citările de
rigoare. Prin procedee specific domeniului, se vor identifica pragurile și tipurile de situații
dincolo de care absența marcatorilor de citare corectă duce la fraudă intelectuală. Furtul
intelectual are loc prin parafrazarea unor idei, fără semnalarea intenționată a legăturii dintre
lucrarea care expune și lucrarea sursă a ideii”25.
”Diferitele tipologii ale plagiatului derivă din variațiile posibile asociate termenilor
cheie din definiție – produs intelectual (plagiat de idei, de text, de date, de metode noi
neacreditate încă etc.), prezentate în spațiul public (articole, cărți, text în format electronic pe
internet sub semnătura celui care pretinde a fi autor, comunicări științifice la conferințe sau
congrese etc. ), cu grade diferite de certificare a caracterului de proprietate (ISBN, ISSN, teză
de master, teză de doctorat, spațiu-timp de prezentare publică etc.)”26.
Conform Ghidului pentru identificarea plagiatului în lucrările științifice “plagierea,
la nivelul unei opere date, poate avea grade diferite de severitate. Patru criterii sunt definitorii
pentru diagnosticarea severității plagierii:
 extensia preluărilor ilegitime,
 localizarea lor în arhitectura lucrării,
 caracterul realmente voluntar sau involuntar al actelor de plagiat și
 repetabilitatea actelor de fraudă ale autorului în diferite lucrări
 avantajele obținute, nemeritat, de către autor ca urmare a plagierii”27.
Se propun norme cantitative de recunoastere a plagiatului si se subliniaza
necesitatea expertizarii multiple, transparente, în evaluarea suspiciunilor de plagiat, in care
sa fie implicate, in mod obligatoriu, specialiști independenți în diagnosticarea cazurilor de
plagiat.

Ghidul este rodul discuțiilor, pe parcursul a doi ani, în cadrul Consiliului Național de
Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologic și Inovării (CNECSDTI), orientează

24
“Legea 206/2004 - privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare”, art 4,lit
d, disponibil on line (ian. 2019) la adresa:
http://univagora.ro/m/filer_public/2012/08/28/lege_nr206_2004_conduita_cercetare.pdf
25
Op. cit., *** “Ghid pentru identificarea plagiatului în lucrările științifice”, p5
26
Ibidem, p3
27
Ibidem, p6

18
în prezent modul de aplicare a legii 206/2004 în soluționarea sesizărilor referitoare la lucrări
suspecte de plagiat supuse spre evaluare Consiliul Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologic și Inovării (CNECSDTI) si va fi periodic actualizat de
către CNECSDTI în funcție de cazuistica și de jurisprudența în materia depistării și
sancționării plagiatului.

4.4 SOFTURI ANTIPLAGIAT

Au fost elaborate si sunt disponibile programe automatizate de detectare a
plagiatului (Turnitin, iThenticate, Grammarly, Plagscan etc.). Acestea stabilesc doar
asemănările la nivelul exprimării lingvistice (coincidențe la nivelul unor frazări mai ample),
avand posibilitati limitate (de ex.: detectarea plagiatului de idei sau metode de analiză,
(auto)citări indirecte și parafrazări fara ghilimele).
“De aceea este necesară evaluarea acestor rezultate preliminare de către specialiști ai
domeniului respectiv, care pot judeca felul în care lucrarea respectă normele specifice de
conduită a citării.
Chiar dacă nu pot înlocui evaluarea umană, mijloacele computerizate fac munca de
detectare a plagiatului mai ușoară și mai precisă.
Analiza facuta de specialisti in domeniu poate pune in evidenta indicii de felul:
o Recunoașterea unei surse necitate;
o Incompatibilitatea lucrării cu nivelul de competență profesională și lingvistică a
autorului lucrării;
o Nerespectarea tematicii, obiectivelor, metodologiei și structurii convenite ori
anunțate;
o Similarități între textele unor autori diferiți (precum exprimari excentrice ori greșeli
atipice);
O comisie de specialisti poate face, la nevoie, o verificare directă, față în față cu
autorul, a gradului de familiarizare cu ideile, noțiunile și informațiile vehiculate în textul
suspect de plagiat.” 28

28
Avram, Andrei, Berlic, Cătălin Iulian, Murgescu, Bogdan , Papadima, Liviu (coord.) (2018), Deontologie
academica-curriculum cadru, Ed. Universitatii Bucuresti, accesat on line (ian 2019) la adresa:
https://www.unibuc.ro/wp-content/.../Deontologie-Academica-Curriculum-cadru.pdf, pp 62,63

19
5. REGLEMENTARI IN LEGISLAȚIA ROMANA ȘI INTERNAȚIONALĂ
 Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea
tehnologică şi inovare
 Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare -
Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare
 Codurile de etică pe domenii ştiinţifice, elaborate de Consiliul Naţional de Etică si
propuse spre aprobare autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare
 Directiva 2001/29 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și
drepturilor conexe în societatea informațională. (http://data.europa.eu/eli/dir/2001/29/2001-
06-22)
 Legea 8/1996, actualizata in 2019 – privitoare la dreptul de autor si drepturile
conexe”

20
 Anexa 1

GHID PENTRU REDACTAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE

DISERTAȚIE (MASTER)29

1. Informații generale
2. Structura lucrării
3. Tehnoredactare
4. Reguli de redactare
5. Reguli de scriere a bibliografiei
6. Criterii de evaluare a lucrării
7. Reguli de prezentare a lucrării de disertație

1. Informații generale
Scopul lucrării de disertație
Lucrarea de disertație este o lucrare de cercetare care va trebui să se adreseze unei
nevoi importante pe care ați identificat-o. Poate fi și replicarea unui studiu din străinătate în
țara noastră cu sau fără ajustări ale instrumentelor de cercetare.
Pe plan personal prin parcurgerea procesului de elaborare și redactare a lucrării de
master vă veți însuși și perfecționa anumite abilități după cum urmează:
· formularea unei întrebări/ obiective de cercetare
· folosirea și interpretarea critică a lucrărilor de cercetare publicate
· alegerea metodologiei optime în funcție de problema supusa cercetării
· organizarea materialului într-un mod clar și coerent
Lucrarea de disertație se redactează într-un limbaj academic impersonal (nu se va
folosi persoana I singular sau plural). Nu sunt admise greșelile gramaticale de redactare.

29
***”Ghid de redactare a lucrărilor de licență/ disertație în lima română”, disponibil on line la adresa:
old.unitbv.ro/econ/Studenti/LicentasiDisertatie.aspx, (accesat ian 2019) Aparatul critic utilizat

21
Pentru verificarea greșelilor de tehnoredactare folosiți Language – set proofing language și
selectați limba română
În studiile științifice nu este acceptat stilul bombastic, poetic, emotiv, xenofob,
revanșard etc., ci trebuie preferată expunerea clară, sobră, academică.
Pentru a scrie corect consultați Dicționarul explicativ al limbii române

Titlul lucrării de disertație

· să fie simplu, exact şi util cititorului potenţial
· să nu fie foarte general şi vag
· trebuie întotdeauna restrâns la nivelul obiectivelor reale de cercetare

Termenele pentru evaluarea stadiului lucrării de disertație

· luna martie – evaluarea stadiului elaborării părții I (teoretice) a lucrării
· luna mai – evaluarea stadiului elaborării parții II (practice) a lucrării
· luna iulie – evaluarea finală a acesteia
· luna septembrie depunerea ei la secretariat, conform planificării transmisă de
coordonatorul programului de studiu și secretara șefă
· predarea lucrărilor în format electronic - lucrările vor fi predate în format electronic
coordonatorului programului de studiu, cel mai târziu în ultima săptămână a lunii
august, pentru a permite verificarea acestora. Lucrările vor fi predate într-un singur
fișier cu denumirea: nume_prenumecomplet_MSPPS (sau MIN, MPAL)_2016,
împreună dovada trecerii printr-un soft de determinare a plagiatului

Motive pentru respingerea lucrării:

· Copierea (plagiatul) lucrării după o altă lucrare existentă;
· Preluarea fără citare a unor texte din literatura de specialitate sau de pe Internet;
· Lipsa contribuției personale;
· Lipsa integrală din text a trimiterilor la surse bibliografice;
· Lipsa caracterelor românești (diacritice);
· Lipsa bibliografiei finale;
· Lipsa referatului din partea coordonatorului științific;
· Lipsa declarației privind autenticitatea lucrării (conform modelului)
o Declarație standard –declarație pe propria răspundere a absolventului, datată și
semnată în original (conform modelului), din care să rezulte că lucrarea îi

22
aparține, nu a mai fost niciodată prezentată și nu este plagiată (a se vedea regulile
de evitare a plagiatului disponibile la adresa:
http://www.indiana.edu/%7Ewts/pamphlets/plagiarism.shtml).
o Conținutul declarației este prezentat în Anexa 2

2. Structura lucrării
Lucrarea trebuie să aibă minim 40 de pagini (minim aprox. 10-12.000 de cuvinte), și
minimum 50 de referințe bibliografice (articole, cărți).
Materialul trebuie organizat astfel încât să permită înțelegerea pașilor din procesul de
cercetare.
Tema lucrării trebuie să fie în concordanță cu programul de studiu urmat, să aibă caracter
aplicativ și de cercetare
Nu se acceptă lucrări care au caracter pur teoretic.
Partea generală reprezintă aprox. 30-40% din structura lucrării, restul fiind contribuția
proprie pe baza studiului efectuat.

Lucrarea va cuprinde obligatoriu 2 părți:

Partea I:
· Introducere
· Cadrul teoretic al temei abordate

Partea a II-a:
· Scopul și obiectivele lucrării,
· material și metodă
· rezultate și discuții
· Concluzii

1. Introducere
O prezentare clară a
o scopului lucrării,
o obiectivelor studiului,
o întrebării de cercetare,
o metodologiei,

23
 o importanței cercetării,
o limitelor și contribuției lucrării în domeniu.
Descrieți pe scurt planul general al lucrării menționând ceea ce urmează în capitolele
acesteia. Precizați care este importanța abordării temei.

2. Cercetări anterioare semnificative/revizia literaturii de specialitate

= Fundamentarea teoretică a cercetării, incluzând o expunere a paradigmei de cercetare.
O revizie a literaturii care să aibă relevanță pentru subiectul lucrării și care să determine
în mod logic întrebarea de cercetare. Această parte a lucrării nu e nevoie să fie limitată la un
singur capitol; puteți delimita partea teoretică (din tratate, cărți) de cercetările sinteza
studiilor empirice legate de subiectul lucrării.
Realizați un parcurs logic spre expunerea întrebării de cercetare.
Trecea în revistă a literaturii de specialitate se face pe baza consultării în special a
literaturii din ultimii ani (cu excepția lucrărilor care fac referire la aspecte iatro-istorice și
care pot să fie din orice an).
Consultați baze de date științifice (de exemplu: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed,
http://scholar.google.ro/, Elsevier, Scopus, EBSCO, Index Copernicus, etc)
3. Material și metodă
Realizați o argumentare comprehensivă pentru subiectul și întrebarea de cercetare.
Prezentați modelul de cercetare, ipotezele sau obiectivele. Aceste ipoteze trebuie să fie
fundamentate pe revizia de literatura și pentru fiecare ipoteză trebuie oferită o argumentare.
Oferiți o argumentare pentru metoda și tehnicile de cercetare pe care le-ați folosit.
Acordați o atenție deosebită (dacă este cazul) eșantionului, instrumentelor de măsură și
oricărei analize statistice pe care o realizați.
Scopul și obiectivele
· obiective clare, precise
· ipotezele de cercetare
Material și metodă
· tipul de studiu:
o prospectiv / retrospectiv
o transversal / longitudinal
o cantitativ / calitativ
· lotul de studiu (populația țintă, eșantionarea)

24
· uneltele de cercetare (ex: chestionare cu întrebări închise/deschise, date din arhive,
observația directă
Limitele studiului
· Care au fost echipamentele și metodele utilizate?;
· Ce parametru /parametri urmează să fie evaluat / evaluați?
· Metodele statistice folosite
Design-ul de cercetare trebuie să asigure răspunsul la întrebarea ce fel de abordare propuneți
și de ce ați ales-o?
· eșantion: ce populație (persoane, departamente, organizații, economii, societăți) studiați? De
ce? Care e metoda de eșantionare? De ce?
· procedura: cum au fost colectate datele?
· măsurarea variabilelor: cum ați măsurat fiecare variabilă și de ce ați ales o anumită
procedură de măsurare? Ce dovezi puteți prezenta pentru validitatea și exactitatea datelor?
· analiza datelor: Ce analiză veți folosi pentru a testa fiecare ipoteza? De ce?
Ipotezele cercetării sunt propoziții clare, scurte, la forma afirmativă, care pot fi supuse la
proba faptelor prin cercetarea întreprinsă. Ele se formulează plecând fie de la cadrul teoretic
formulat, fie de la datele de observație empirică.
4. Rezultatele cercetării
Descrieți rezultatele și interpretați-le. Nu faceți referire la alte studii în aceasta fază.
Pentru fiecare rezultat sau tabel este recomandabil să se indice semnificația statistică (t,
F, r, rho) și probabilitatea p ca acesta să fi apărut prin șansă.
Respectați regulile etice de prezentare a datelor (într-o lucrare științifică nu introduceți
numele sau datele de identificare ale unei persoane.
5. Discutarea rezultatelor
Discutați rezultatele cercetării făcând referire la alte cercetări relevante și la cadrul
teoretic al lucrării.
6. Concluzii și discuții
Realizați un rezumat al cercetării și discutați critic principalele rezultate, incluzând
limitările. Faceți recomandări și sugestii pentru linii viitoare de cercetare (dacă e cazul).
7. Referințe
Conform indicațiilor de la capitolul bibliografie
8. Anexe

3. Tehnoredactare
25
Formatul întregii lucrări este A4, minim 40 de pagini (minim aprox. 10-12.000 de cuvinte), si
minimum 50 de referințe bibliografice (articole, cărți)., cu respectarea următoarelor reguli:
a. Coperta
Modelul copertei lucrării de dizertație - în Anexa 1
b. Pagina de titlu
Modelul paginii de titlu a copertei lucrării de dizertație - în Anexa 2
c. Motto - opțional
Va fi introdus (opțional) pe pagină nouă, de preferat imediat după „Cuprins”, scris cu
caractere italice (cursive), de mărimea celor folosite în textul propriu-zis al lucrării.
d. Mulțumiri - opțional
Adresate persoanelor sau instituțiilor care i-au ajutat pe autori să-și elaboreze lucrările,
mulțumirile pot fi incluse, în cazul în care apar, în finalul Introducerii”.
e. Conținutul lucrării
1. Introducere
2. Cercetări anterioare semnificative / revizia literaturii de specialitate
3. Material și metodă
4. Rezultatele cercetării
5. Discutarea rezultatelor
6. Concluzii și discuții
7. Cuprins (inclusiv pagina de început a fiecărui capitol)
· lucrarea de licență/ masterat va avea un cuprins care să conțină cel puțin titlurile tuturor
capitolelor însoțite de numărul paginii la care începe fiecare capitol
8. Lista abrevierilor - opțional
9. Referințe bibliografice
Conform sistemului ISO 690 – standardul general (Anexa Bibliografie 1)sau Harvard (vezi
Anexa – Bibliografie 2)

10 Anexe

· Anexele apar într-o secțiune separată, care nu se numerotează ca și capitol. Fiecare

anexă se va menționa cel puțin o dată în textul lucrării. Anexele se numerotează crescător
(Anexa 1, Anexa 2, etc.);
f. Listarea lucrării
· Listarea tuturor paginilor lucrării se va realiza pe o singură față a fiecărei foi

26
4. Reguli de redactare
a. Margini
Marginile paginii - se vor utiliza următoarele valori pentru marginile paginii (Page Setup
 Margins):
o Stânga (left): 2,5 cm;
o Dreapta (right): 2 -2,5 cm
o Sus (top): 2 -2,5 cm
o Jos (bottom): 2 -2,5 cm
b. Spațiere
Textul va respecta o spațiere între rânduri de 1,5 linii (Format → Paragraph → Line
spacing → 1,5 lines);
c. Alinierea
Textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat între marginile din stânga și dreapta
(justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea un aliniat de 1,5 cm (Format → Paragraph
→Indentation → Left).
Excepție fac titlurile capitolelor, care vor fi aliniate centrat;
d. Font
Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu dimensiunea de 12 puncte
(maxim 13), utilizând diacriticele specifice limbii în care este redactată lucrarea (ă, ș, ț, î, â -
pentru limba română);
Titlurile vor avea font de 14 (15) puncte
e. Reguli generale
· Înainte de semnele de punctuație nu se lasă spațiu
· După semnele de punctuație se lasă întotdeauna spațiu
· După deschiderea și înainte de închiderea unei paranteze (indiferent de tipul ei:
rotundă, pătrată) nu se lasă niciodată spațiu
· Termeni și expresii care trebuie evitate:
o stupid, grozav (ex.: metodă stupidă)
o perfect
o astăzi, curând
o am fost surprinși să, mi se pare
f. Numerotarea paginilor
Numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu, până la ultima pagină a
27
lucrării, dar numărul paginii apare doar începând cu Introducerea.
Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat
g. Tabele
• fiecare tabel trebuie să conțină un titlu de prezentare, clar și concis
• încadrarea tabelelor într-o lucrare se face pe baza unui număr de identificare
• titlul urmează după numărul de identificare,
· dacă sunt necesare explicații sau note suplimentare, acestea vor fi încorporate
imediat sub titlu sau la subsolul tabelului ori chiar în corpul tabelului
· numărul și titlul se menționează sub tabel, aliniat centrat, mai aproape de tabel
(după tabel se lasă un rând liber până la restul textului)
· dacă este cazul, sursa datelor se precizează pe rândul imediat următor, justified,
indicând în mod obligatoriu numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul,
pagina sau adresa de Internet completă.
h. Figuri
Figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se numerotează în ordinea
introducerii în text; fiecare figură are număr și titlu, care se menționează sub figură, centrat;
dacă este cazul, sursa figurii se indică pe rândul imediat următor, justified, indicând numele
autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă
Graficele
• condițiile tehnice ale graficelor:
• va fi elaborat astfel încât să permită citirea lui de la stânga la dreapta (pe axa
orizontală ordonarea datelor se face de la stg. spre dr., iar pe cea verticală de jos în
sus);
• fiecare grafic va fi numerotat și va purta un titlu corespunzător, redactat în partea de
jos, sub el;
• alegerea tipului de grafic:
• diagrama din coloane și dreptunghiuri (sau segmente -bar chart)
• se utilizează când se compară elemente ale unei probleme sau mai multe
probleme diferite.
• diagrama structurală (pie chart)
• poate fi în cerc, dreptunghi, cilindru, triunghi etc.
• se utilizează în cazul reprezentării unei probleme în structura ei, în
componența elementelor sale, când suma elementelor reprezintă 100%
• histograma

28
 • este reprezentată prin dreptunghiuri, care au baze egale, corespunzătoare
intervalelor egale de pe abscisă, dar înălțimile variabile, corespunzătoare
frecvențelor, de exemplu: populația județului pe grupe de vârstă. Segmentele
sunt alăturate, intervalele de pe abscisă fiind considerate date continue.
• Diagrama Venn.
• arată gradele de întrepătrundere și de exclusivitate
i. Referințele
Trimiterile bibliografice (referințele bibliografice) se înscriu automat, la sfârșitul lucrării.
Numerotarea acestora se face cu cifre arabe, începând cu cifra 1.
Acestea se tehnoredactează cu Font Times New Roman, Style Regular, Size 11, Line
spacing Single, Alignment Justified.

5. Evaluarea lucrării
Criterii eliminatorii:
· Respectarea tuturor cerințelor obligatorii (detaliate mai sus); nerespectarea acestor cerințe
duce la respingerea lucrării.
Criterii formale:
· Utilizarea unui limbaj academic, adecvat temei studiate;
· Textul este redactat îngrijit, dovedind că lucrarea a fost recitită și corectată înainte de
predare (fără greșeli ortografice sau gramaticale, fără incoerențe etc).
Criterii privind conținutul lucrării:
· Coerența structurii pe ansamblu și pe părți: corectitudinea tratării conceptelor cheie
(definire, caracterizare, abordări din diverse surse), claritatea analizei, adecvarea sintezei
teoretice la temă și la obiectivele cercetării, spirit critic).
· Designul cercetării: adecvare la temă, utilizarea unei metodologii de cercetare adecvate,
corectitudine în operaționalizarea conceptelor, definirea obiectivelor, ipotezelor, material
și metodă (alegerea lotului, adecvarea instrumentelor).
o Bonus pentru instrumente adecvate, corecte, construite de student
· Acuratețea culegerii datelor; volumul și relevanța datelor / informațiilor analizate;
· Corectitudinea și completitudinea prelucrării statistice a datelor în raport cu ipotezele
(minim media, procente).
o Bonus pentru alte prelucrări statistice adecvate (t,p)
· Corectitudinea și completitudinea demersului de abordare a studiilor de caz (dacă e
cazul)

29
 · Corectitudinea stilului științific, respectarea normelor de redactare, estetica prezentării.
· Bonus pentru originalitatea cercetării
Calitatea susținerii orale a lucrării:
· prezentarea clară a lucrării;
· adecvarea răspunsurilor la întrebările comisiei

6. Reguli de prezentare a lucrării

a. Momentul și locația prezentării:
· absolvenții vor fi anunțați asupra datei, orei și locației la care își vor putea susține
lucrarea de licență în fața comisiei. Neprezentarea absolventului la data, ora și
locația stabilite atrag eliminarea acestuia din examenul de licență. Cadrul didactic
coordonator va însoți absolventul în fața comisiei;
b. Prezentare PowerPoint:
· absolventul își va susține rezultatele cercetării realizate cu ajutorul unei prezentări
multimedia concepute în PowerPoint;
c. Timp maxim de prezentare: 10 minute;
d. Întrebări:
· membrii comisiei pot adresa absolventului oricâte întrebări referitoare la subiectul
lucrării de licență și/sau metodologia și resursele folosite;
Recomandări pentru realizarea prezentării multimedia:
· existența obligatorie a unui slide de titlu, care va conține cel puțin titlul lucrării,
numele absolventului și numele cadrului didactic coordonator);
· slide-uri conținând
o scopul și obiectivele
o material și metodă
o rezultate
 slide-uri cu text, tabele, figuri (cu ajutorul acestora se vor prezenta
acele aspecte ale lucrării ce se doresc a fi comunicate comisiei);
o concluzii
· slide-urile nu vor conține prea mult text (maximum 7 linii a câte 7 cuvinte fiecare), iar
absolventul nu va citi informația de pe diapozitiv.
· Conținutul unui slide să apară tot odată
· Trecerea de la un slide la următorul să nu fie făcută automat, ci folosind opțiunea ”on
mouse click”
30
Bibliografie selectivă
1. Metodologie pentru alcătuirea lucrărilor științifice elaborate în cadrul Departamentului-
Catedra UNESCO pentru schimburi interculturale și interreligioase, Universitatea din
București, http://www.interculturel.org/metodologie2008.pdf , accesat in 30 ian 2012
2. Ministerul Educației Și Cercetării, Universitatea "Constantin Brâncuși" Tg-Jiu - Ghid
pentru elaborarea și susținerea lucrărilor de licență/disertație,
http://www.utgjiu.ro/docs/reg/22-Ghid%20pentru%20elaborare% 20proiect% 20de%20
licenta.pdf, accesat in 30 ian 2012
3. Repanovici A.: Managementul resurselor informaționale în cercetarea științifică, Editura
Universității TRANSILVANIA din Brașov, 2008, ISBN 978-973-598-212-6, 240 pag.
4. Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Studii Europene, Catedra
Managementul Instituțiilor Europene - Ghid pentru redactarea și prezentarea Lucrării de
licență - http://euro.ubbcluj.ro/avizier/ , accesat in 30 ian 2012
5. UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA, FACULTATEA DE ISTORIE
ȘI GEOGRAFIE, Catedra de Filosofie, Științe sociale și politice - Ghid pentru redactarea
și prezentarea Lucrării de licență, http://fig.usv.ro/www/pagini/absolvire/
indrumar/Ghid_licenta_F_si_BE.pdf, accesat in 30 ian 2012
6. Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Drept și Științe Social-Politice -
Ghid de redactare a lucrării de diplomă și disertație, http://www.valahia-
drept.ro/licentadisertatie.
pdf, accesat in 30 ian 2012
7. ***Planing your research - http://www.europe.canterbury.ac.nz/
studentinfo/pdf/planning_your_research.pdf, accesat in 6 februarie 2012
8. *** Harvard citation style -UWA Information Services LibGuides

Anexa Bibliografie
REGULI DE SCRIERE A BIBLIOGRAFIEI: - Conform ISO 690 – standardul general
Conform ISO 690 – standardul general
Cărțile:
Autorul cărții (Nume, prenume). Titlul cărții. Ediția. Locul de publicare: Editura, anul. ISBN,
pagina sau paginile citate.
Exemplu:
Rogozea L. Etică şi deontologie medicală, vol. 1, Brașov, Ed. Universității
Transilvania, 2006, ISBN: 973-635-717-5, 978-973-635-715-2158 pg.,

31
Dacă lipsește numele autorului se trec în loc trei steluțe așezate liniar sau instituția sub
egida căreia a apărut lucrarea.
Exemplu:
*** Medierea conflictelor. Manual folosit de către Lombard Mennonite Peace
enter, Lombard, Chicago, SUA, dir. Rev. Richard Blackburn. Traducere și adaptare dr.
Neculai Enache, AIDRom, București, 1996
Când reproducerea unui citat nu s-a făcut direct după original, ci printr-un document
intermediar, cuprinde întâi referința originalului, urmat de referința documentului
intermediar,
între care se pune formula „citat după” sau „apud”.
Exemplu:
Woodruff R, Durerea in cancer, Phoenix, 2002, pp 94 apud Moșoiu Daniela,
Prescrierea si utilizarea opioidelor in managementul durerii, Ed. Lux Libris, Brașov,
2006, pp 46

Capitole în cărți:
Autorul capitolului (Nume, Prenume). Titlul capitolului. În: Autorul cărții. Titlul cărții.
Ediția. Locul de publicare: Editura, anul, paginile capitolului.
Exemplu:
Moisil I., Jordanova M., Kirkova A., Krasteva N., Koltchakova P., Seskevicius A.,
Bera L., Rogozea L., Erdemir F., Chapter 27. Electronic Health Initiatives: European
View- Case Study 27I. The EHR Initiatives in East Europe and Turkey: State of our
Knowledge and a Vision in Weaver C. A., Delaney C. W., Weber P., Carr R. L. - Nursing
and informatics for 21 century, An International Look at Practice, Trends and the Future,
Ed. HIMSS, USA, 2006, ISBN: 0-9761277-5-X
Revistă tipărită
Autorul(ii) articolului. Titlul articolului. În: Titlul revistei, anul, volumul, numărul, paginile
articolului.
Exemplu:
Purcaru D., Purcaru A., Rogozea L.: Informed Consent in the Informatic Era,
Bulletin Of The Transilvania University Of Brasov, vol. 5 (54), no. 1 – 2012, Series
VIMedical
Sciences, pg 107-112, ISSN 2065-2216 (Print), ISSN 2065-2224
Lucrare în cadrul unei conferințe
32
Autorul(ii) lucrării. Titlul complet al lucrării. În: Editorul/numele organizatorului, Titlul
complet
al conferinței. Localizarea (orașul, țara), perioada desfășurării conferinței. Locul de publicare:
Editura, anul.
Exemplu:
Ursachi L., Scutelnicu E., Voncilă M., Strategy for information literacy, în Biblio
2010 International Conference on Library and Information Science, Brasov, Romania, 3-
5 June 2010, Brasov, Ed. Univ. Transilvania, 20120
Act legislativ
Jurisdicția (țara, instituția). Titlul actului legislativ (tipul actului, numărul, ziua și luna, titlul
oficial al legii). În: Titlul publicației, data de publicare, numărul, paginile actului legislativ.
Exemplu:
România. Guvernul României. HG nr. 811 privind controlul infecțiilor. În
Monitorul Oficial al României, 1 Ianuarie 2009, partea I, nr. 617, pg. 2-21
Carte electronică
Autorul(ii) cărții. Titlul cărții [suportul]. Locul de publicare: Editura, anul [data accesării].
Disponibilitatea și accesibilitatea.
Exemplu:
Patterson W. How to organize a paper [online]. Otawa. Informetrica Limited,
2008 [cited 30 February 2011], available at: http://www.free-ebooks/ How to organize a
paper
Capitol în carte electronică
Autorul(ii) capitolului. Titlul capitolului. În: Autorul(ii) cărții. Titlul cărții [online]. Locul
de publicare: Editura, anul [data accesării]. Localizarea. Disponibilitatea și accesibilitatea.
Exemplu:
Berns, M., Matsuda, K. Applied linguistic. În Encyclopedia of Language [on-line]
Amsterdam, Elsevier 2006 [cited 30 February 2011], available through: Science Direct
Articol în revista electronică
Autorul(ii) articolului. Titlul articolului. Titlul revistei electronice [online]. Anul, volumul
(numărul publicației) [data accesării]. Paginile articolului. Disponibilitatea și accesibilitatea.
Exemplu:
Manea, I., Imboldul existenței, Viața liberă [online] 14iunie 2010 [cited 30
February 2011], available at: http://www.viata-libera.html

33
Forumurile
Titlul forumului [online]. Locul de publicare: Editura, data de publicare [data accesării].
Disponibilitatea și accesibilitatea.
Exemplu:
AAL (American Asociation of Law), Profesional development [online]. Chicago.
The American Asociation of Law, 14 iunie 2010 [cited 30 February 2011], available at:
http://www.aal.html
Surse de informare nepublicate
Autorul, anul. Titlul lucrării. Manuscris nepublicat//manuscris depus pentru publicare.
Exemplu:
SPUD I.H. Contrastive analysis: A comparison of Pig Latin and English. 1999.
Unpublished manuscript.
Publicații pe Internet (pagini web)
Autoritatea/sursa, anul. Titlul documentului web/paginii web [online]. (data actualizării).
Disponibil la: adresa web [data accesării].
Exemplu:
London South Bank University, 2009. How to do your Referencing: Numerical
Style [online]. Available at: http://www.lsbu.ac.uk/library/helpsheets/hs28.pdf [cited 28
December 2010] [10].
Publicaţie informală
Autoritatea, anul. Titlul publicaţiei [prospect/circulară]. Locul de publicare: Editura.
Exemplu:
Anglia Ruskin University, August 2007. Using the Cochrane Library [leaflet].
Cambridge: Anglia Ruskin University [2].
Bloguri/Webloguri
Autorul, anul. Titlul intrării pe blog (mesajului postat). Titlul blogului [blog]. Data postării
intrării pe blog. Disponibil la: adresa web [data accesării].
Exemplu:
WHITTON, Felix, 2009. Conservationists are not making themselves heard.
Guardian.co.uk Science Blog [blog] 18 June. Available at:
http://www.guardian.co.uk/science/blog/2009/jun/18/conservation-extinction-openground
[Accessed 23 June 2009] [10].
Transmisiuni video online
Numele realizatorului, anul. Titlul transmisiunii video [video online]. Disponibil la: adresa web
[data accesării]
Anexa
Bibliografie
REGULI DE SCRIERE A BIBLIOGRAFIEI: - Harvard citation style elaborat de
University of Western Australia

34
 BIBLIOGRAFIE
1. Avram, Andrei, Berlic, Cătălin Iulian, Murgescu, Bogdan , Papadima, Liviu (coord.) (2018),
Deontologie academica-curriculum cadru, Ed. Universitatii Bucuresti, https://www.unibuc.ro/wp-
content/.../Deontologie-Academica-Curriculum-cadru.pdf
2. Umberto Eco (2000), Cum se face o teza de licenta, Disciplinele umaniste, colectia Biblioteca italiana,
traducere de George Popescu, Editura Pontica, Constanta
3. Singer, P. (2006), Tratat de Etică, Bucureşti: Editura Polirom
4. Day Robert A., How to Write & Publish a Scientific Paper, 7th edition, OECD Science, Technology
and Industry Outlook, ISBN 978-92-64-04991-8 – No. 56341, 2008
5. Borcoman, Mariana, (2011), Propuneri privind redactarea lucrarilor stiintifice,
old.unitbv.ro/Portals/21/Doc_licenta/Tehnici de redactare.pdf, disponibil on line in ian 2019;
6. Mureşan, Valentin, (2009), Managementul eticii în organizaţii; Editura Universităţii din Bucureşti,
Bucureşti;
7. Rădulescu, Mihaela, (2011), Conceptul de originalitate în domeniul creaţiei ştiinţifice, Publicația:
Studia Universitatis Petru Maior. Philologia, 20, p. 44., www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A25182
8. Constantinescu, Mihaela & Mureșan, Valentin (2013), Instituționalizarea eticii -mecanisme și
instrumente; Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti;
9. Krausz, Septimiu, (2003), Etica şi deontologia profesiei de sociolog, Editura Edyro Press, Petroşani;
10. ***Citation guides, document disponibil la adresa web: http://www.citethisforme.com/guides;
11. ***Ghid privind standardele de integritate aplicabile în educatie, disponibil on line in ian 2019, la
adresa web:www.edu.ro / oldsite.edu.ro/index.php/articles/23449
12. ***Ghid de scriere academică pentru studenți, SAR, ANOSR, 2017
(http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2017/07/Ghid-de-scriere-academică-pentru-
studenți.compressed-1.pdf) accesat in 11.03.2019;
13. ***Ghid pentru redactarea şi prezentarea lucrării de disertație (master)(2012), disponibil on line:
chttp://acse.pub.ro/wp-content/uploads/2013/03/dissertation_guidelines.pdf
14. ***”Ghid de redactare a lucrărilor de licență/ disertație în lima română”, disponibil on line la adresa:
old.unitbv.ro/econ/Studenti/LicentasiDisertatie.aspx, consultat ian 2019.
15. ***Regulament de organizare si functionare a Comisiei de Etica si Deontologie Profesionala
Universitara, Univ TRANSILVANIA Brasov (2017), disponibil on line la
adresa:https://www.unitbv.ro/documente/despre-unitbv/regulamente-hotarari/regulamentele-
universitatii/etica/regulament_comisia_de_etica_22.11.2017.pdf
16. ***LEGEA Nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiințifică, dezvoltarea tehnologică şi
inovare, disponibil on line (ian. 2019) la adresa:
http://univagora.ro/m/filer_public/2012/08/28/lege_nr206_2004_conduita_cercetare.pdf

16. ***Codul de etică în cercetarea ştiinţifică social-umană al Universitatii Transilvania din Brasov,
(2015), disponibil on line (ian. 2019) la adresa :
https://www.unitbv.ro/.../cercetare/Codul_de_etica_in_cercetare_stiintifica_social-umane.pdf
18. *** Comisia de etica universitara a Universitatii Transilvania din Brasov, disponibil on line (ian.
2019) la adresa : https://www.unitbv.ro/despre-unitbv/informatii-de-interes-public/comisia-de-etica-
universitara/componenta-comisiei-de-etica-universitara.html
19. ***“Legea 8/1996, actualizata in 2019 – privitoare la dreptul de autor si drepturile conexe”,
disponibila on line la adresa:
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1367/LEGEA_nr__8_1996,_Actualizata_2019,_privind_dreptul
_de_autor_si_drepturile_conexe, (accesat ian. 2019)
20. ***” Directiva 2001/29/CE a parlamentului european și a consiliului din 22 mai 2001- privind
armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea
informațională”, disponibila on line (ian. 2019) la adresa: http://data.europa.eu/eli/dir/2001/29/2001-
06-22

35