Rezumat

Analizând cercetarea The Impact of Positive Psychological Capital on Employee Well-

Being Over Time, cât si contextul politico-social-cultural în care acesta a fost lansat, apreciez
că acesta este un document de natură explicativă care aduce elemente de noutate, în sprijinul
psihologiei, cum ar fi exidentierea relatiei dintre Pozitive Organizational Behavior si
Psycological Capital.

Tinand cont de contextul în care a fost lansata cercetarea, de instabilitatea pietii muncii și de
factorii sociali implicați în dezvoltarea carierei, intrebarea de la care au pornit autorii si anume
Se poate crea un mediu de lucru in care oamenii sa fie in permanenta fericiti? nu poate fi
generalizata pe intreaga populatie datorita presiunii exercitate de unele meserii. Conceptele
folosite in cadrul cercetarii cum ar fi : Well-Being, Positive Psychological Capital au creat un
cadrul restrans pentru generalizarea rezultatelor. Folosirea acestor concepte in raport cu
intrebarea cercetarii a creat ideea unei organizatii fericite,optimiste si a unor angajati a caror
unica grija este sa ramana fericiti. In practica acest lucru este aproape imposibil. Datele sunt
colectate in mod multi-sistem pe baza unor chestionare. Analiza documentului a fost facuta
pe doua aspecte : relevanța documentării si evaluarea metodologiei.

Relevanța documentării și calitatea surselor bibliografice

Articolul incepe cu prezentarea rezumatului lucrării prin care autorii își prezintă
motivația,scopul, concluzia la încheierea studiului. Ideea principala de la care a pornit
articolul a fost recunoașterea recentă a concepului de capital psihologic PsyCap, care constă
in resursele psihologice pozitive (eficacitate, speranță, optimism, reziliență). Capitalul
psihologic a fost pus in legatură cu diverse constructe si anume atitudine, comportament,
performanta, însa impactul acestui nucleu pozitiv asupra bunăstătii angajatilor in timp nu a
fost testat. Acest studiu a satisfacut nevoia de a analiza relația dintre bunăstarea angajitilor și
capitalul psihologic de-a lungul timpului.

În ceea ce privește secțiunea introductivă a lucrării, autorii folosesc o descriere detaliată a

conceptelor de Capital Psihologic și Well-Being. De asemenea de punctat este faptul că
aceștia au corelat conceptul de Capital Psihologic cu cel de Comportament Organizațional
Pozitiv, oferind atât exemplificări din literatura de specialitate cât și definiții care au ajutat
cititorul la o mai bună înțelegere și cimentare a conceptului de Capital Psihologic strâns legat
de Comportament Organizațional Pozitiv. Definiție oferită drept exemplu: POB= In POB,
Luthans and colleagues (Luthans, Luthans, &Luthans, 2004, 2007; Luthans & Youssef, 2004;
Luthans,Youssef, & Avolio, 2007 apud Avey et al., 2010) identified the positive constructsof
efficacy, hope, optimism, and resilience as atleast initially best meeting the inclusion criteria
and in combination termed them “psychological capital.”

Evaluarea metodologiei

Cercetătorii au decis sa inceapă aceasta rubrica prin întrebarea prezentată anterior ,,Se
poate crea un mediu de lucru în care oamenii să fie în permanență fericiti?” desi acest lucru nu
este sustinut de ipotezele cercetarii lor, obiectivul principal al cercetarii a fost studierea
impactului capitalului psihologic asupra conceptului de bună-stare al angajaților. Prima
ipoteza a fost H1: Capitalul psihologic coreleaza pozitiv cu bună-starea angajaților; H2:
Atunci când este măsurat în timp, capitalul psihologic va măsura variația existentă la nivelul
conceptului de bună-stare, controland nivelul bună-starii la prima măsuratoare.
În ceea ce privește metodele utilizate aceștia au folosit doua chestionare PCQ-24, obținand
permisiunea utilizarii variantei de test gratis și chestionarul PWB, ambele chestionare fiind
valide din punct de vedere statistic, autorii punând la dispoziție link-uri în care pot fi accesate
caracteristicile psihometrice ale testelor. Ca și perioadă test-retest au folosit un interval de 3
săptamâni, destul de apropiat de prima testare pentru a putea generaliza rezultate, însă autorii
au folosit pentru a doua testare chestionarul General Health Questionnaire, care susțin ei este
un instrument acceptat pentru măsurarea starii de bine a angajaților. Acest lucru putând
influența calitatea rezultatelor cercetării deoarece chestionare au mici deosebieri, este
necesara o investigare mai detaliată.
Pentru testarea ipotezei, care apare mai inteligibilă în secțiunea de rezultate și anume H1:
Testarea relației dintre PsyCap și cele două măsurători ale PWB, a fost folosită Corelația
bivariată, care a dezvăluit o corelație semnificativă între PsyCap și cele două măsuratori ale
PWB. Așa cum am intuit anterior PsyCap a corelat puternic cu PWB decât cu GHQ. De
asemnea obervăm și la a doua ipoteza o formulare usor diferita fata de cea expusă anterior:
Relatia dintre PsyCap in prima examinare(time 1) si PWB in a doua examinare (time2),
controland efectele PWB in timpul primei examinari. Autorii au folosit pentru testarea
capitalului psihologic un chestionar online, nerespectând confidențialitatea datelor.
Rezultatele chestionarului sunt înregistrate în baza de date a site-ului iar autorii având acces
ulterior la ele, acest aspect nerespectând criteriul etic de confidențialitate a rezultatelor. Atat
prima ipoteza cat si cea de-a doua au fost validate statistic, sustinad obiectivul cercetarii. Deși
psihologia pozitivă stabilise relația dintre PWB și performanța la locul de muncă,
mecanismele expuse în acest studiu de constructul PsyCap si Well-Being au dezvăluit o noua
arie de abordare. Consider ca acest studiu a ajutat la o mai bună înțelegere a conceptelor
expuse, cât și la evidențierea importanței folosirii resurselor capitalului psihologic, cu ajutorul
rezultatelor obținute.
Informația dezvăluită în cadrul articolul prezintă note de încredere, datele colectate si
rezultatele oferite provenind dintr-o cercetare desfășurată de–a lungul a doi ani, folosind ca
design experimental metode cantitative, pentru a ține cont de modalitățile prin care subiecții
atribuie importanta conceptului de capital psihologic și Well-being de-a lungul timpului. În
încheiere, autorii au folosit surse valide, ponderea majoritară având-o referințele recente,
actuale, totuți aceștia nu au evitat referințele vechi, care au un caracter fundamental pentru
subiectul tratat, oferindu-i credibilitate lucrării.