Cuprins Capitol 9.

9. Noțiuni de contabilitatea și calculul economic al activității de producerea și repararea

instalațiilor ................................................................................................................................. 293
9.1. Considerații generale. ..................................................................................................... 293
9.2. Planul de conturi ale Clasei 9 Contabilitatea de gestiune. ............................................... 294
9.3. Gestiunea elementelor din activitatea de producție și reparații. ...................................... 295
9.3.1. Materiale folosite în activitatea de producție și reparații ....................................... 296
9.3.2. Manoperă folosită în activitatea de producție și reparații ...................................... 301
9.3.3. Mijloace fixe și obiecte de inventar folosite în activitate de producție ..................302
9.3.4. Cheltuieli cu furnizorii folosite în activitate de producție ....................................... 303

9. Noțiuni de contabilitatea și calculul economic al

activității de producerea și repararea instalațiilor

9.1. Considerații generale.

Un rol important în domeniul productiv, atât de realizarea instalațiilor dar și de
exploatarea acestora îl are activitatea economică de calcul al elementelor financiare pe
care aceasta le implică. Această activitate este la fel de importantă ca și cea de proiectare
sau prelucrarea și controlul reperelor, mașinilor și instalațiilor cuvântul cheie este
minimizarea costurilor sub toate aspectele dar în mod special a regiei pe care o are o firmă
pe produs. Pentru calcularea și gestionarea costurilor, dar și pentru determinarea
profitului sau pierderii la nivel de produs, s-a dezvoltat un plan de conturi care sunt în
afara celor curent utilizate în contabilitatea generală și care au legătură cu grupele mari
de cheltuieli reflectate în conturile din contabilitatea financiară din grupa 6. Astfel s-au
dezvolt pe articole de calculație în contabilitatea de gestiune conturi specifice fiecărei
activități în parte. Prin clasa a 6 sunt implicate în activitatea contabilă și conturile aferente
claselor 2 imobilizări, 3 stocuri și producție în curs, 4 conturi cu terți, 5 conturi de
trezorerie. Articolele de calculație reprezintă un element sau mai multe elemente de
 Utilaje și instalații. Proiectare, Realizare, Reparare.
cheltuieli cu aceeași destinație economică și sunt reflectate în gestiunea internă a firmei.
Din cele prezentate se desprinde concluzia că între conturile din contabilitatea generală
și cele din contabilitatea de gestiune există o legătură directă și univocă.

9.2. Planul de conturi ale Clasei 9 Contabilitatea de gestiune.

Acesta este structurat pe trei sub clase a căror rol este de a individualiza activitățile
contabile. Prima dintre acestea este sub clasa 0 notată și 90 Decontări interne care din
punct de vedere contabil are trei tipuri de conturi sintetice:
 901 Decontări interne privind cheltuielile
 902 Decontări interne privind producția obținută
 903 Decontări interne privind diferențele de preț
Prin intermediul acestora se realizează decontările între conturile de gestiune și
respectiv se realizează legătura dintre informațiile economice pe care le avem din clasa a
9 și cele din clasa a 6-a a contabilității de gestiune.
A doua subclasă de conturi din contabilitatea de gestiune este sub clasa 2 notată și
92 Conturi de circulație care din punct de vedere contabil are cinci tipuri de conturi
sintetice:
 921 Cheltuielile activității de bază
 922 Cheltuielile activităților auxiliare
 923 Cheltuieli indirecte de producție
 924 Cheltuieli generale de administrație
 925 Cheltuieli de desfacere
Prin intermediul acestora se realizează evidențierea modului în care se face legătura
între clasele din contabilitatea generală și cele din sub clasa a 92 și respectiv între cele
din această sub clasă și cele de decontare contul analitic 901.
A treia dintre acestea este sub clasa 3 notată și 93 Costul producției care din punct
de vedere contabil are două tipuri de conturi sintetice:
 931 Costul producției obținute
 933 Costul producției în curs de execuție
294
 Noțiuni de contabilitatea și calculul economic
Prin intermediul acestora se realizează evidențierea costului producției în cele două
ipostaze în care aceasta se poate afla cea terminată și cea în curs de realizare. Această sub
clasă face legătura prin analiticele ei cu clasa 7.

9.3. Gestiunea elementelor din activitatea de producție și reparații.

Una dintre activitățile pe care trebuie să le aibă în vedere departamentul tehnic și
economic este cea de individualizarea modului în care se utilizează și respectiv se
decontează activitatea realizată de către operatorii umani folosiți în procesul de producție.
În activitatea de producție un operator uman poate să se găsească în una din cele trei
ipostaze:
- activitate direct productivă care are în vedere activitățile generate de realizarea
reperelor, montarea acestora în vederea realizării subansamblurilor și respectiv
pe cea de montare a utilajului și instalației. Ele așa după cum arată și planul de
conturi sunt aferente analiticului 921, 922, 923;
- activitate de desfacere care are în vedere activitățile generate de desfacerea
reperelor și a subansamblurilor fabricate și utilizate în activitatea de întreținere
și repararea unor mașini realizate anterior și a mașini și instalației nou realizate
sau supuse procesului de reparație capitală. Ele așa după cum arată și planul de
conturi sunt aferente analiticului 925;
- activitate administrativă care are în vedere activitățile generate de partea
administrativă a firmei pentru realizarea activității de producție, reparare,
întreținere sau recondiționare a reperelor, a subansamblurilor și respectiv a
utilajului și instalației. Ele așa după cum arată și planul de conturi sunt aferente
analiticului 924.

295
 Utilaje și instalații. Proiectare, Realizare, Reparare.
9.3.1. Materiale folosite în activitatea de producție și reparații
Primul dintre acestea este cel de materiale folosite în domeniul productiv.
Materialele folosite se pot împărți în mai multe tipuri funcție de rolul lor funcțional. Acest
rol este determinat de locul în care sunt utilizate acestea. Avem activitatea direct
productivă unde se regăsește materialul folosit pentru realizarea reperelor care compun
utilajul sau instalația. Masa acestora este dată de către tehnolog pe baza fișei tehnologice
și a seriei de fabricație. Costul acestuia este dat tot de tehnolog prin indicarea firmei de
la care se recomandă achiziționarea și a termenului în care aceasta poate fi livrată.
Cantitatea este determinată pe baza programului de prelucrare prin fișa tehnologică. Prin
desenul de execuție s-a ales de către proiectant un anumit tip de material care prin
proprietățile lui corespunde cerințelor de rezistență, iar prin modul în care se face
prelucrarea se va determina indicele de utilizarea materialului. Un indicator elocvent este
raportul dintre masa reperului rezultat în urma prelucrării și masa semifabricatului. Cu
cât acest raport este mai apropiat de 1 cu atât acest indice este mai bun și invers. Pentru
ultima situație se impune ori modificarea formei dimensionale a reperului pentru creșterea
indicatorului, ori realizarea de două sau mai multe elemente geometrice cu indice ridicat
în loc de unul cu indice scăzut. Din punct de vedere contabil aceste cheltuieli se introduc
în analiticul 921 în corelație cu analiticul 300 materii prime. În rândul acestor materiale
mai intră și cele de protecție prin vopsire și respectiv cele de modificarea formei și
caracteristicilor suprafeței care concură la realizarea efectivă a acestuia. Această activitate
din punct de vedere economic se face așa după cum indică și procesul tehnologic zilnic
pe măsura realizării pieselor sau reperelor. Contarea în contabilitate se face cu nota
contabilă:
- 601 – 301 valoare materiale
- 921 – 901 valoare materiale
Deoarece la procesul de fabricare se folosesc și materiale de protecție, ambalare sau
transport acestea vor fi decontate la faza de terminarea producerii reperelor în momentul
realizării fazei, deci contabil activitatea este zilnică și ea se face pe baza fișei tehnologice
și vor fi contate:
296
 Noțiuni de contabilitatea și calculul economic
- 602 – 302 valoare materiale
- 922 – 901 valoare materiale
Pentru a exemplifica activitatea realizată de către partea inginerească corelat cu cea
economică vom lua exemplul pentru calcului
O societate produce șuruburi și piulițe de dimensiunea caracteristica M8. Pentru
realizarea acestora se utilizează bara hexagonala de 12 mm latura cu lungime de 6 m bara și
cost de 4 RON pe kilogram și o arie de 221,703 mm2 și o densitate de 7,87 kg/dm3. Dimensiunile
șuruburilor sunt de 4 mm, 10 mm și 20 mm lungime, iar ale piulițelor de 4 mm și 6 mm lungime.
Pentru realizarea acestora se are în vedere că prelucrarea se face pe un strung semiautomat, la
care lățimea de retezare este de 2 mm și cea de strunjire frontală este de 1 mm. Dacă durata de
timp pentru prelucrare cronometrată este pentru șuruburi de 2,5 min pentru cel de 4 mm, 2,8 min
pentru cel de 10 mm și 3,1 min pentru cel de 20 mm lungime, respectiv pentru piulițe de 0,8 min
pentru cea de 4 mm și 0,9 min pentru cea de 8 mm lungime să se determine:
- cantitatea minima de șuruburi și piulițe care este necesar să se realizeze pentru a
se asigura salarul muncitorului care este de 0,11 RON pe minut, având în vedere
constrângerea ca numărul de șuruburi și piulițe din lună realizate trebuie să fie
egale atât piulițe cu șuruburi cât și între sortimentele date;
- costul de fabricație al produselor realizate, dacă se are în vedere că strungul are
o valoare de inventar de 35.000 RON cu o durată de amortizare de 9 ani, achiziția
acestuia fiind realizată la începutul anului productiv.
Pentru rezolvarea problemei vom folosi un sistem electronic de tip tabelar care va
asigura prelucrarea automată a datelor din textul propus. Astfel se are în vedere ca
utilizam un semifabricat unic care se aprovizionează lunar. Pentru acesta avem nevoie de
o fișă de magazie pentru semifabricate și cinci fișe pentru produse finite trei pentru
șuruburi și două pentru piulițe. Mai avem nevoie de o fișă pentru mijlocul fix și o fișa
pentru calcul.
Având în vedere condiția impusă de egalitate vom face o determinare în fișa de
calcul pentru o zi calendaristică de lucru de 8 ore.

297
 Utilaje și instalații. Proiectare, Realizare, Reparare.

Am realizat în prima fază tabelul de mai sus pentru determinarea numărului de

repere pe care le vom realiza în timpul impus. Pentru aceasta am organizat tabelul în două
parți, cea superioară în care am pus reperele și cea inferioară de verificare a condiției
impuse. După aceasta vom introduce cantitatea de repere pentru primul produs și vom
analiza diferența din partea inferioară. Se va observa ca dacă introducem 47 bucăți
diferența este negativă de 5,3 iar dacă luăm în calcul 48 bucăți aceasta este de un
supliment de 4,8. Valoarea minimă fiind cea de a doua o vom lua pe aceasta pentru calcul.

Vom introduce acum datele în fișa mijlocului fix și vom obține o valoare lunară de
324,07 RON pe lună valoare amortizare.

298
 Noțiuni de contabilitatea și calculul economic

Partea a doua a problemei are în vedere stabilirea costurilor de fabricație. Pentru

aceasta vom avea în vedere realizarea unui al doilea tabel care este prezentat în
continuare.
Acesta este împărățit în două părți. Prima este cea din partea stânga jos în care se
determină costul unei bare de semifabricat care are în vedere datele inițiale care sunt aria
semifabricatului, densitatea materialului din care este realizată bara și lungimea barei.
Rezultă un cost pe bară de 41,88 RON. În continuare se revine la tabelul din partea
superioară care este structurat pe denumirea reperelor, care se preiau din primul tabel,
lungimile minime necesare de realizare a reperelor, care sunt egale cu lungime reper la
care se adaugă 1 mm pentru strunjire frontală și 2 mm pentru retezare. Pe baza acesteia
se determină cantitatea minim necesară de bare și totalul lunar de bare. Rezultă deci că
este necesar să achiziționam lunar 11 bare, valoare care se trece în fișa de semifabricate
ca și intrare.

299
 Utilaje și instalații. Proiectare, Realizare, Reparare.

Se observă că în activitatea productivă avem două tipuri de fișe de magazie, primele

pentru semifabricate și celelalte pentru produsele finite. Dacă primele trebuie să aibă
intrare de materiale achiziționate pe bază de factură pentru a se putea realiza activitatea
productivă, celelalte se încarcă cu produse pe măsura ce producția se realizează și se
descarcă (ieșire din fișă) pe măsură ce produsele sunt realizate. Datorită acestui fapt în
partea stângă la document se trac datele pe considerentul de mai sus. În același timp pe
baza prețului de producție calculat se va introduce în fișă valoarea pentru fiecare dintre
produsele finite.

Revenind la tabelul de calcul al costului produselor prelucrate vom determina

cantitatea de bucăți dintr-o lună prin înmulțirea cantității de bucăți zilnice cu numărul de
zile din lună. Pe baza acestor date se va determina costul materialului determinat pe baza
costului unei bare și a numărului de bare, costul manoperei pe baza duratei de prelucrare
a unui reper și a costului minutului pentru operator înmulțita cu numărul de repere,
300
 Noțiuni de contabilitatea și calculul economic
respectiv al costului utilajului pe același principiu ca și manopera însă ținând cont de
valoarea lunară a amortizării. Prin sumarea acestor costuri și împărțind la numărul de
bucăți vom determina costul pe bucată și vom completa fișele pentru produse finite.

9.3.2. Manoperă folosită în activitatea de producție și reparații

Al doilea element utilizat în activitatea productivă este manopera. Aceasta se
regăsește la cele trei niveluri posibile mai sus amintite. Pentru a se putea gestiona
activitatea fluxul de informații pentru partea de manoperă aceasta trebuie să fie
individualizată la începerea activității și să fie obținută din cele două direcții distincte.
Primul este cel contabil prin statului de salarii în care sunt individualizate pentru fiecare
operator uman numărul de ore din lună calendaristice pe care trebuie să le aibă conform
contractului colectiv de muncă și al tarifului orar, precum și fișa tehnologică în care
pentru o piesă este trecută norma de timp pe fiecare operație aferentă fiecărui operator și
respectiv norma de timp pa total piesă. Dacă se are în vedere numărul de piese identice
care se realizează ne putem da seama dacă fiecare operator a fost încărcat la norma
maximă de timp putând să determinăm indicele de încărcare al fiecărui operator și
eficiența acestuia în raport cu timpul normat, deoarece sunt operatori care lucrează mai
repede pe întreg intervalul de 8 ore de activitate și alții a căror activitate este mai lentă sa
inconstantă. Contabilitatea manoperei nu are în vedere numai tariful orar ci și impozitele
și taxele care trebuie plătite pentru salariat de către firmă. Activitatea este de asemenea
pe bază de fișă zilnică pe măsură ce a fost terminată faza de prelucrare și la sfârșitul lunii
se analizează valoric și economic gradul de utilizare al operatorilor umani. Există însă în
fluxul de activitate și operator a căror activitate nu depinde de ciclul de fabricație ci de
total activitate prestată în intervalul de o lună calendaristică. Pe fișa tehnologică sunt
individualizați pe fiecare operație timpii aferenți procesului de prelucrare efectiv numit
și timp de bază rezultat prin însumarea timpilor de bază pentru fiecare fază de prelucrare
care compun operația de prelucrare, timpii ajutători necesari pentru realizarea prelucrării
rezultați pe aceleași considerente, timpii de deservire care sunt cota parte din cei de
prelucrare. Rezultă din cele prezentate că avem trei tipuri de manoperă și mai multe feluri
de decontarea acesteia:
301
 Utilaje și instalații. Proiectare, Realizare, Reparare.
- primul este pe operație zilnic cu nota contabilă pentru activitatea direct
productivă:
o 641 – 421 valoare manoperă brută
o 6 – 4 valoare contribuții și fonduri firmă
o 921 – 901 valoare manoperă brută
o 921 – 901 valoare contribuții și fonduri firmă
- al doilea este lunar pe stat de plată cu nota contabilă pentru activitatea
administrativă:
o 641 – 421 valoare manoperă brută
o 6 – 4 valoare contribuții și fonduri firmă
o 924 – 901 valoare manoperă brută
o 924 – 901 valoare contribuții și fonduri firmă
- al treilea este lunar pe stat de plată cu nota contabilă pentru activitatea direct
desfacere:
o 641 – 421 valoare manoperă brută
o 6 – 4 valoare contribuții și fonduri firmă
o 925 – 901 valoare manoperă brută
o 925 – 901 valoare contribuții și fonduri firmă

9.3.3. Mijloace fixe și obiecte de inventar folosite în activitate de producție

În activitatea productivă o anumită durată de timp determinată prin fișa tehnologică
este afectată utilizării mijloacelor fixe și obiectelor de inventar. În rândul obiectelor de
inventar intră sculele și unele dispozitive de prelucrare și verificare, în timp ce în rândul
mijloacelor fixe intră mașinile folosite pentru prelucrare, sculele folosite pentru
prelucrare și respectiv dispozitivele ajutătoare procesului de prelucrare și celui de
verificarea pieselor.
- pentru obiecte de inventar decontarea se face pe baza procesului verbal
de recepție care are anexată factura și a fișei de magazie, activitatea
contabilă fiind notată la momentul achiziționării obiectului de inventar:
o 603 – 303 valoare obiect de inventar / 12 / număr zile utilizat
302
 Noțiuni de contabilitatea și calculul economic
o 922 – 901 valoare obiect de inventar / 12 / număr zile utilizat
- pentru mijloace fixe decontarea se face pe baza procesului verbal de
recepție care are anexată factura și a fișei de magazie, activitatea contabilă
fiind notată la momentul achiziționării mijlocului fix:
o 2813 – 2131 valoare mijloc fix / durată / 12 / număr zile utilizat
o 922 – 901 valoare mijloc fix / durată / 12 / număr zile utilizat
Prin durată se înțelege durata legală de amortizare a mijlocului fix.
Din cele prezentate se observă că atât un mijloc fix cât și un obiect de inventar care
se achiziționează de către firmă pentru activitatea productivă și care nu este utilizat la
capacitatea lui de prelucrare va genera pierdere financiară deoarece din punct de vedere
contabil el nu poate fi decontat pe activitatea direct productivă și pentru că el trebuie
decontat lunar pe baza notei de amortizare el va fi înregistrat ca și cheltuieli generale de
administrație.

9.3.4. Cheltuieli cu furnizorii folosite în activitate de producție

În activitatea productivă în cursul unei luni calendaristice vom avea și consumuri
de curent, apă, combustibil pentru încălzire, telefon, etc. Aceste tipuri de cheltuieli se vor
individualiza la locul în care se utilizează ele, fiind decontate ca activitate curentă în
condițiile folosirii în secția direct productivă și uzual contul 921 și respectiv
administrative uzual contul 923. Aceste cheltuieli se pot individualiza pe activități prin
realizarea unui raport intre total volum activitate și volum activitate analizată. Aceasta
deoarece nu se pot realiza măsurători distincte pentru fiecare articol de calculație a
costului activității.
Pentru a exemplifica activitatea realizată de către partea inginerească corelat cu cea
economică vom lua exemplul pentru calcului.
O societate productivă utilizează în activitatea acesteia mai multe resurse energetice
pentru activitate. Una dintre acestea este cea de energie electrică iar cealaltă este de gaz pentru
sistemul de încălzire. În luna de calcul societatea a primit două facturi. Una pentru curent la
care consumul a fost de 1.250 kW putere consumată cu 0,3247 RON/kW, iar pentru gazul
consumat de 900 m3 cu 1/4 pentru administrație din consum și costul metrului cub este de 1,1
RON pe m3. Firma dispune de un cazan de încălzire cu gaz care consuma 2 m3 de gaz pe oră și
un cuptor de topit metale care consuma 3,5 m3 pe oră. În domeniul prelucrărilor are un strung
303
 Utilaje și instalații. Proiectare, Realizare, Reparare.
cu puterea instalată de 2 kW și o freză cu 3kW, respectiv un sistem de iluminat cu 10 corpuri de
iluminat (2 corpuri în hală și 8 corpuri în partea productivă) cu puterea de 100 W pe corp. Mai
se utilizează un calculator cu imprimantă care consumă 1.000 W pe oră. Se cere să se determine:
- costul resurselor energetice folosite pentru activitatea productiva și a celor
folosite pentru activitatea administrativă (perioada de lucru 8 ore a 22 zile);
- sa se determine durata de timp cât au fost utilizate resursele energetice.
Pentru rezolvarea problemei se impune individualizarea resurselor energetice.
Primele sunt cele productive ordonate tabelar. Acestea sunt cuptorul de topire, strungul
și freza. Tot în rândul consumatorilor utilizați pentru producție mai avem sursa de
încălzire și sistemul de iluminat.

Cel de al doilea tabel este cel pentru domeniul administrativ, unde avem sistemul
de încălzire, calculatorul și sistemul de iluminat. Tabelar se introduc puterile consumate,
consumul orar, tariful unității de măsura și se determină consumul orar. Acesta se
determina prin înmulțirea numărului de elemente cu puterea sau consumul orar. Pe baza
consumului și a duratei de utilizare medie se va determina costul.

Se observă din al treilea tabel că durata medie de utilizare se determină prin

împărțirea valorii facturate la total consum orar determinat. Rezultă astfel o durată de
utilizare pentru gaz mai mică decât durata de timp normală de lucru, iar pentru curent una
304
 Noțiuni de contabilitatea și calculul economic
mai mare decât acesta. Prin înmulțirea duratei medii de timp cu costul unitar și cu
consumul se obține costul resursei energetice folosite de fiecare consumator și în final
costul pentru activitatea productivă și respectiv cea pentru activitatea administrativă.

305