Sunteți pe pagina 1din 7

1.

Rolul dopaminei asupra ganglionilor bazali


Stimuleaza calea directa prin receptorii D1 si inhiba calea indirect prin rec D2.
Faciliteaza miscarea
Actiune modulatoare asupra caii cortico-striate

2. Mecanisme comune de aparitie a neuropatiilor


Mecanism autoimun, inflamator
Carential (deficit de tiamina, polineuropatia alcoolica)
Medicamentos (hidrazida, cloramfenicol)
Toxic (plumb, arsen, hidrocarburi)

3. semne generale parkinson


1.Semne clasicea.

Bradikineziab.

Hipertoniac.

Tremord.

Instabilitate postural2.

Alte semne clinicea.

Debut insidios (?)b.

Voce monotonac.

Tulb de somn (dissomnia, NU insomnia)d.

Depresiee.

Dureri cervicalef.

Simptome vegetative: hipersalivatie, hipersudoratie, tulb de motilitate digestive


(constipatie), disurie,retentive de urina, dermatita seboreica, hiperhidrozag.

Tulb cognitive si psihiceh.

Sindrom confuzional si halucinatii

4. clase medicamente parkinson, exemple si mec de act


a.Anticolinergice: amelioreaza rigiditatea, hipokinezia, tremori.

Trihexifenidil 6mg/ziii.
Amantadina 100-300 mkg/zib.

Tratament dopaminergiciii.

Levo-dopa (precursor dopaminergic, trav bariera hemato-encefalica) 300-1000 mg/ziiv.

Agonisti dopaminergici (stimuleaza receptorii dopaminergici de la niv. Striatului)1.

Bromocriptina (5-10 mg)2.

Ropinirol (Requip, 0,25-5mg)c.

Inhibitori de catecol-O-metil-transferaza (reduc metabolizarea levo-dopei si dopaminei)v.

Entacapone (200mg)d.

Inhibitori de monoamine-oxidaza B (inhib degradarii dopaminei la niv central)vi.

Selegilina (5-10mg)

5. investigatii paraclinice in porfirie

Diagnosticul se stabileste pe baza:a) identificarii precursorilor porfirinici: acidului 1-


aminolevulinic si porfirinogenul cu valori crescute in urina pe 24h (urina recoltata in
recipiente de culoare inchisa)

b)determinarii vitezelor de conducere motorie si senzoriala la nivelul neuronilor perifierici

6. medicamente ci in porfirie
MEDICAMENTE INDUCTOARE ALE CRIZEI:fenobarbital, algocalmin, antiemetice, GTA
(cred ca scrie in curs) de tip alfa-metildopa, esoprogestative de sinteza

7. dg clinic sla
curs: semne bulbare + de periferic -> electromiografie (care tine de paraclinic de fapt)SLA
este o boala degenerativa a neuronului motor cu etiologie necunoscuta.Apare predominant
la 50-60 ani, cu un prognostic infaust (max 5 ani de viata de la diagnosticare).Debuteaza cu
tulburari motorii care afecteaza miscarile fine ( deficitare cu caracter progresiv, dau
tulburari de mers (mers STEPAT).Afecteaza atat NMC, cat si NMP.Atrofii musculare
progresive, initial de la nivelul muschilor mici ai mainii: interososi, eminenta tenara,
hipotenara, apoitoata musc mainii, antebratului, bratului, pana la membrul inferior. -
caracater progresiv.Fasciculatii musculareLa examenul obiectiv: ROT vii, reflexe
patologice, afectarea musculaturii bulbare (fasiculatiile limbii, disfagie, disfonie),pana la
insuficienta respiratorie (muschi intercostali afectati).Pacienti casecticiDiagnostic clinic:
semne bulbare + de perifericParaclinic: EMG ( amplitudine in SLA 8-10mV, normal: 1-
2mV)RMN

8. diagnostic miopatii

carte: examene paraclinice miopatiia)CK si LDH serice pot fi crescutedozare hormoni


tiroidieniionogramab)examen electric al nervilor - traseu miogen - potentiale de unitate
motorie cu amplitudine scazuta, polifazice, cuinterferenta rapida si de durata
scazutac)biopsia muscularad)teste geneticeDiagnostic DMD - aspect clinic caracteristic,
examen electromiografic, biopsie musculara, analiza geneticaClinic: - debut 2-3ani,
diagnostic inaintea varstei de 4-5 ani-Copii nu vor achizitiona motor: mers leganat,
dificultati la ridicare ( se catara pe ei insisi)-modificarea articulatiilor ( hiperlordoza)-
imobilizare in carucior la 12 ani

-hipertrofia de moleti-atrofii la nivelul musculaturii proximale-in timp, merg pe varfuri -


retractii-scapule alate ( cu tendinta la departare de torace)-cardiomiopatie-insuficienta
repiratorie - afectare muschi intercostali +diafragm-intelectul 25-30% redus, restul
– normali

9. dg paraclinic sm

1.imagistic: rmn - leziunile recente (<3 luni) capteaza mai bine subst de contrast; pe
sectiune sagitala, aspect de "crestade cocos", si obiectiv, se folosesc criteriile McDonald (
care tin cont de nrul de leziuni de la nivel cerebral si de la nivelmedular)2.LCR (punctie
lombara) din carea) se face raport intre Ig din LCR/Albumine LCR si Ig ser/albumine ser;
va fi patologic in valori >0,7 sib) se pot boza benzile oligoclonale3.investigatii
electrofiziologica - potentiale evocate. Cele mai frecvent alterate: cele vizuale

10. medicamente contraindicate in miastenia gravis


- Chinina- antibiotice:- aminoglicozide,- colistin,- polimixina,- streptomicina- barbiturice-
fenotiazine- procainamida- beta-blocante- curara- morfina

11. dg paraclinic miastenie


1 - TESTUL CU TENSILON (Edrofoniu), 1mg/ivnu raspunde 5mg dupa 1 min. Efect
diminuarea deficit in 30-60 sec, disparitia completa la 5 min. SAU MIOSTIN2 -
EMG LA STIMULODETECŢIE (2-3Hz): DECREMENT (1→5 PA)
3 -CAPACITATEA VITALĂ
4 -CT MEDIASTIN: HIPERPLAZIE TIMICĂ SA
U TIMOM5 -
DOZARE AC. ANTIFIBRĂ MUSCULARĂ SAU ANTIRECEPTOR ACh (50% ÎN
FORMELE OCULARE, 80
-90% ÎN FORMELEGENERALIZATE)

12. pareza de 3 la un dz
Ptoza pleoapa sup
–compensator, lasă capul pe spate şi încreţeşte fruntea, favorizeaza deschiderea
ochiului.

Strabism divergent, cu imobilitate globi oculari în afară de abducţie şi mişcarea în


jos şi înafară.

La vederea binoculară
-diplopie heteronimă
Uşoară exoftalmie din cauza flacidităţii musculare

13. pareza de nerv 12


Leziune unilaterala: hemiatrofie linguala +/- fasciculatii:in situ
–devietie de partea sanatoasa:in protruzie
–deviatie de partea leziuniiLeziune bilaterala: mucoasa plicaturata:tulburari de
deglutitie:tulburari de fonatie-consoane linguale

14. localizare avc hemoragic la un hta


Localiz predilecta a avc hemor la hipertensivi e in ordinea urmatoare:- ggl bazali
(putamen si globus palidus)- talamus- piciorul puntii- cerebel.

15. semne indirecte de avc ischemic


1.Stergerea giratiunilor unilat prin modificari ischemice2.Efect de masa( infarct cerebral
mare peste 30% din emisfer= afectat)3.Stergerea liniei de demarcatie intre cortex si
substanta alba subcorticala4.Disparitia desenului ggl bazali (infarctul cerebral este in
aceasta zona)5.Prezenta contrastului vascular spontan (se vede acm)6.Zone de
hiperdensitate la nivelul celor de hipodensitate (avem transformare hemoragica)

16. lez acm stg


Hemiplegie completa faciobrahiocrurala si afazie (daca pac este constient)

17. complicatii hemoragie subarahnoidiana


Microinfarcte in diencefal mai ales la nivelul hipotalamusului-tulb vegetative cu
instabilitate cardiovasculare, afectareatroficitatii musculare digestive cu sangerari si
modif EAB si ionic.
18. dg creutzfeldt Jacob

A. tulburare cognitive rapid progresiva asociata cu miocloniib. sindrom cerebelos cu ataxie,


hipotonie, tulb de echilibruc. tulb de comportament, sd pyramidal si extrapiramidal, mutism
akineticd. eeg cu traseu specific, unde ascutite sau varfuri pe fond de unde lentee. IRM cu
hiperintensitati la nivelul cortexului, ggl bazali si talamusului.f. IRM cu semn patognomonic:
semnul crosei de hochei dat de hiperintensitate la niv putamenului si capuluinucleului
caudat.g. LCR cu nivel crescut de proteina 14-3-3

19. sdr wallenberg


sd Wallenberg apare datorita ocluziei arterei cerebeloase posterioare-de partea leziunii:
anestezie termoalgica cu parestezii in hemifacies(doar in teritoriul oftalmic al
trigemenului,abolireareflexului cornean)- sd vestibular cu nistagmus orizontal/rotator- tulb
de deglutitie , voce bitonala(paralizie IX,X,XI)- Sd claude-bernarde-horner- contralateral
leziunii: hemianestezie termoalgica a membrelor si corpului uneori si hemipareza
20. sdr anton babinski
- hemiasomatognozie (nu isi recunoaste membrele de o parte)- anozognozie (nu
constientizeaza boala si deficitul)- anozodiaforie (disforie cu stare de buna dispozitie
nemotivata)- neglijarea hemispatiului contralateral leziunii- hemipareza contralaterala.
21. petit mal
debuteaza la copil si scolar (3-10 ani)- crize scurte 10 sec. maxim un minut cu miocloniiputin
ample ale pleoapelor, fata, membre cu frecventade 3 cicli/ sec-simptomatologie motorie
saraca- debutul brusc,-
copilul îşi pierde conştienţa,
-nu cade îşi păstrează tonusul,
-privirea pironită, ochii deschişi în poziţie în care află,
- nu se poate comunica cu el
–absenţa tipică,

22 nevralgia de trigemen
Nevralgia esentiala
–Debut în a va decadă.
- raport f/m 2/1 pentru femeii.-
clinic dureri nevralgice violente sub formă de crize paroxistice. Evoluează cu
paroxisme dureroase din ce în ce mai
fr
ecvente ce pot induce mari tulburări psihice → automutilări sau la suicid.
- intercritic
–linişte completă.
-localizare, strict pe traiectul ramurilor senzitive, nedepăşind linia mediană a feţei,
-
declanşare, spontan. Factori diverşi : atingerea mecanică faţă sau cavitate bucală,
curent de aer rece, masticaţie. Existăzone bine delimitate (trigger zone) a
căror atingere determină crize.
-
în criză pot apare : fenomene reflexe motorii şi vegetative, hemispasm faţă,
contracţii clinice la nivelul muşchi
lororbiculari,-
nu se decelează modificări obiective de sensibilitate.

Nevralgia secundara (simptomatica)


-
Clinic: dureri mai puţin intense însă continui. Pe acest fond apar exacerbări
paroxistice scurte şi violente.
Semne obiective :*hipo-anestezie pentru toate modurile de sensibilitate,
*dispariţia reflexului cornean,

*atrofia muşchilor masticatori,

*simptome de suferinţă a nervilor învecinaţi : vii, vi, viii,

23 complicatii posibile guillain barre


- hipertensiunea/hipotensiunea- trombembolia pulmonara, pneumonii- aritmii cardiace-
retentie urinara- ileus intestinal- aspiratia lichidului de varsatura- nefropatie (in special in
cazul pacientilor tineri)- tulburari psihiatrice (anxietate sau depresie).
24 def apraxia si exemple
Apraxia reprezinta incapacitatea pacientului de a executa acte motorii in absenta
deficitelor motorii, de sensibilitate saude limbaj si in conditiile pastrarii starii de
constienta si absenta tulburarilor psihice majore.Tipuri: ideatorie, ideomotorie. Alte
apraxii: oro-linguala, constructionala, de imbracare.
25. distonii si exemple
Distonia reprezinta o anomalie functionala de mentinere a tonusului muscular normal,
ducand la aparitia unei contractiimusculare sustinute care imprima o miscare lenta si
o postura anormala la nivelul segmentului implicat..Exemple :
Distonia deformanta
Distonia craniocervicala:- blefarospasm- distonii cervicale(torticolis,laterocolis)-
hemispasmul

26. polimiozite
Raspuns imunitar anormal indreptat impotriva muschiului striat , insotit de inflamatie si
mecanism celular citotoxic(prinhistopatologie se demonstreaza invazia infiltratului
inflamator in fibrele muscular si la nivelul capilarelor endomisiale)Clinic:deficit motor
simetric, predominant proximal care se dezvolta pe parcursul sapt. sau lunilor si care rasp
la trat. cucorticosteroizi(asociaza o gama larga de afectiuni maligne)
27. sdr de hemisectiune
Sdr. Brown-SequardCauze: compresiuni medulare, mielita, scleroza in placi, leziuni
vasculare.Ipsilateral:1. Sdr de NMP la nivelul segmentului lezat2. Sdr. de NMC sub nivelul
leziunii ( paralizie spastica, exagerarea ROT, Babinski)3.Anestezie cutanta la nivelul
segmentului lezat (cordoane posterioare

sensibilitate tactile epicritica)4.Hiperestezie sub zona de anestezie5.Pierderea
sensibilitatii proprioceptive, vibratorie, discriminative sub nivelul
leziuniiContralateral:1.Hiperestezie la nivelul segmentului lezat2.Pierderea sensibilitatii
termoalgice sub sediul leziunii
28. tromboza de sinus cavernos clinic
(infecţii ale cavitaţii nazale, abces, furuncul => tromboflebite)
-simptome caracteristice prin raporturi de vecinătate cu: art carotida int, N III ,
IV, VI, ram oftalmica N V
ex. obstrucţie unilaterala –edem al orbitei → uşoara exoftalmie
+chemosis - hiperemie conjunctivala- paralizie de NIII, IV, VI- anestezie in teritoriul
oftalmic-creşterea presiunii intracraniene si agravarea stării bolnavului

29 sdr de paleocerebel
Apare in leziuni ale lobului anterior (=> se mai numeste si sdr. vermian anterior), se
datoreaza tumorilor sau atrofiilorcerebeloase cu predominenta vermiana.Tulburarile
predomina la nivelul mb. inferioare:- mersul este ebrios cu baza de sustinere largita, cu
tendinta de a cadea pe spate;- dizartrie cu caracter cerebelos;- probele apendiculare sunt
normale;- tonusul muscular este scazut.(nu ataxie ortostatica, doar ataxia mersului; nu
nistagmus; nu tremor intentional)

30. semne hemoragie pontina la un pacient in coma


coma pontină superioară
- bolna
vul nu poate fi trezit (inconştient),
- REM sun absente,- reflexul corneean diminuat sau abolit,-
dispare timpul labial de deglutiţie.

coma pontină inferioară


- reflexul fotomotor abolit,- reflexul corneean abolit,- timpul faringian întârziat (2),-
apar tulburări de patern respirator,
-
tulburări vegetative grave : hipersudoraţie, tulburări de ritm cardiac, tensiune
arterială oscilantă.