Atat de departe
Departe de inima mea,
Prea departe sa te pot mangaia,
Si totusi nu suficient de departe sa te pot
uita,
Nu reusesc sa te scot din mintea mea
Gandul imi zboara mereu la privirea ta,
Cel mai trist e sa stiu ca nu te pot
imbratisa
Ca sa iti arat ce e dragostea,
Tare as vrea sa vii in viata mea,
Iti voi arata adevarata fata a mea,
Dar mi-e asa de frica ca te va speria,
Mizeria din inima mea,
Asa ca voi mai rabda pana ma voi curata,
Sa nu iti patez inocenta si decenta
Pana atunci nu-mi ramane decat
nadejdea,
Ca asteptarea pana la urma se va incheia
Si va aparea in viata mea Eva cea Noua a
mea,
Si de viata noi impreuna ne vom bucura,
Cu o familie numeroasa si frumoasa
In dar ne va binecuvanta
Iar noi fericiti impreuna
La El ne vom muta
Dupa ce am urmat Calea Sa,
Si la urmasi le-am aratat Calea
Le-am descoperit Viata
Le-am oferit indrumarea
Catre locul unde ii vom astepta
Daca urmeaza si ei Virtutea
Petrecand vesnic multumiti ca El ne-a
daruit aspiratia
Spre Dragostea si Calea ce duce in
Imparatia Sa!
Fereastra spre o alta cale
Chipul tau, angelic mi se pare,
Sfant, ca si cele din Rubleev pictate
icoane,
Parca nu ai vrea sa il atingi
De frica sa nu il necinstesti,
Doar admirandu-l de la indepartare,
Iti da senzatia de profanare
Lucru care iti provoaca o remuscare
Fortat de atata puritate
Nu-ti ramane decat sa te intrebi
Cum indraznesc a ma bucura de o
asmenea splendoare
Dar nicidecum nu poti a te opri
A privi aceasta ingereasca infatisare
Plina de pudoare si candoare
Alcatuita sa te cheme spre o alta cale
Parca ea in alt spatiu te transpune
Te simti ca intr-o extaza
Fascinat si pe deplin curpins de
admiratiune
Tie frica sa nu fie o transa
Dar defapt sufletul si-a gasit o fereastra
Dupa mult timp spre cereasca Casa
Te trezesti plin de bucurie
Gandindu-te plin de fericire
Ca momentul este foarte aproape
Cand vei trai urmatoarea Ovidenie
Si ai nadejdea ca in curand te vei intoarce
In locul vesnic incarcat cu dragoste
Si te bucuri ca ai decis a merge
Pe aceasta ingusta si uneori anevoioasa
carare