Proiect

Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu”
MANUAL ELECTRONIC
DE INFORMATICA
Autor: Popa Victor

Profesor: Țurcanu Ludmila
Manual electronic de informatica clasa 7 Autor Popa Victor
Cuprins
Capitolul 1. Informatia. Sisteme de numeratie
1.1. Purtători de informație
1.2. Sistem de numerație
1.3. Codificarea și decodificarea textelor
1.4. Cantitatea de informatie
1.5. Cuantizarea imaginilor
1.6. Codificarea și decodiicarea informației sonore
Capitolul 2. Structura calculatorului
2.1. Structura si functionarea calculatorului
2.2. Clasificarea calculatoarelor
2.3. Retele de calculatoare
Capitolul 3. Sisteme de operare
3.1. Siteme de calcul
3.2. Interfete grafice
3.3. Ferestre de aplicaii
Capitolul 5. Anexe
5.1. Interviu
5.2. Desen
5.3. Buclet
5.4. Glosar
5.5. Informaticieni
5.6. Istoria. Ani
5.7 Diagrama
5.8 Concurs la matematică
2
DESPRE AUTOR
Mă numesc Popa Victor și am 13 ani. Învăț în clasa a VI-a ,,B” Liceul Teoretic ,,Iulia Hasdeu”.
Mie îmi plac mai multe lucruri, cum ar fi:
1. Să cânt
2. Să joc fotbal/baschet
3. Să mă joc cu prietenii...
3
Capitolul 1
Informația. Sisteme de
numerație
4
1.1. Purtatori de informatie
Termeni-cheie:
-Reprezentarea informatiei
-Purtatorul de informative
-Purtatorul static
-Purtatorul dinamic
Informaţia despre obiectele şi evenimentele din lumea în care trăim poate fi reprezentată în
diferite forme:
- texte scrise sau tipărite;
- sunete (cuvinte, cântece, melodii);
- imagini statice (desene, fotografii, tablouri);
- imagini dinamice (filme cu desene animate, filme de cinema sau video).
Purtător de informaţie se numeşte obiectul material folosit pentru păstrarea,

transmiterea sau prelucrarea informaţiei.
Deosebim purtători statici şi purtători dinamici de informaţie.

Purtătorii statici se utilizează pentru păstrarea
informaţiei.
Primii purtători statici folosiţi de omenire au

fost pietrele, plăcile de lut ars, papirusul. Un
alt purtător static de informaţie este hârtia.
Informaţia înregistrată pe hârtie în formă de
manuscrise, desene sau texte tipărite poate fi
păstrată un timp foarte îndelungat, în calculatoare, ca purtători statici se utilizează:
- hârtia pentru imprimantele mecanice, cu jet de cerneală, laser etc.;
- straturile active ale benzilor şi discurilor magnetice;
straturile reflectorizante ale discurilor optice etc.
Purtătorii dinamici se utilizează pentru

transmiterea informaţiei, în calitate de
purtători dinamici tehnica actuală
foloseşte:
- unde acustice în gaze (aer) sau lichide
(apă);
- tensiuni şi curenţi electrici;
- unde electromagnetice etc.
Orice sistem tehnic utilizează acei purtători de informaţie, care-i asigură o

realizare cât mai bună a funcţiilor pentru care a fost conceput. Reţelele telefonice utilizează
curenţi electrici, radioul şi televiziunea-unde electromagnetice. Calculatoarele moderne
5
utilizează curenţi electrici, hârtie, benzi, discuri şi cartele magnetice, discuri optice.electrici,
hârtie, benzi, discuri şi cartele magnetice, discuri optice.
Exercitii si probleme:
1. Cum poate fi reprezentata informatia despre lumea in care traim?

Informatia despre obiectele si evenimentele din lumea in care traim poate fi reprezentata
prin imagini statice si dinamice.
2. Idicati avantajele si dezavantajele fiecarui modde reprezentare a informatiei.
Formula de reprezentare a Avantaje Dezavantaje

informatiei
Text scris de mana Este introdus sufletul Scrisul poate fi ne citet
Text tiparit Scrisul este citet Nu este introdus sufletul
Desen Vedem ce si unde este asezat Poate fi ne citet
Muzica Bucura urechea Surdul nu aude
3. Care este diferenta dintre purtatorii statici si dinamici de informatie?

Purtatorii statici pastreaza informatia, iar purtatorii dinamici o transmit.
4. Determinati tipul urmatorilor purtatori de informatie:

a) undele acustice – dinamic;
b) hartia fotografica - static;
c) undele emise de o statie radio - dinamic;
d) banda din casetofon - static;
e) filmul Rontgen - static.
Bulgarele de zapada
 Ce numim purtatori de informatie?
 Cum caracterizam purtatorii statici de informatie?
 Cum caracterizam purtatorii dinamici de informatie?
 De ce sunt importante purtatorii de informatie?
6
1.2 Sisteme de numeratie

Termeni-cheie
- Sistem de numeratie
- Sistem pozitional si nepozitional de numeratie
- Sistem binar, ternar, octal, hexazecimal
- Cifra binara, bit
- Codificarea si decodificarea informatiei
Necesitatea reprezentarii caracterelor numerice s-a materializat in aparitia si existenta

simultana a unor diferite sisteme de numeratie.
Sistem de numeratie este format din totalitatea cifrelor cu care se scriu numerele si a regulilor
de reprezentare a numerelor cu ajutorul unor simboluri numite cifre.
Sistemele de numeratie sunt de doua feluri: pozitionale si nepozitionale.
In sistemele de calcul se folosesc in special sisteme de numeratie pozitionale, datorita

simplitatii de reprezentare si de efectuare a calculilor aritmetice. Acestea se definesc ca
sisteme de numeratie, in valoarea unei cifre din cadrul unui numar este determinata de pozitia
ei in cadrul numarului. Fiecare sistem de numeratie pozitional contine un alfabet format din
cifre si litere al caror numar este egal cu baza sistemului respectiv.
Sistemul de numeratie pozitional poate fi:
- binar - este format numai din doua cifre, 0 si 1.
- octal - format din opt cifre:0,1,2,3,4,5,6,7.
- zecimal - format din zece cifre: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.
- hexazecimal – sunt utilizate simbolurile 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F.
Conversia numerelor din sistemul de numeratie zecimal intr-un alt sistem se realizeaza
prin efectuarea unui sir de impartiri succesive la valoarea bazei sistemului in care se doreste
transformarea.
7
Realizarea a 4 siruri de transformari a unui numar dintr-un sistem de numeratie in

celelalte sisteme de numeratie
Transformarea din sistemul de numeratie zecimal in sistemul de numeratie binar:
29(10) = ?(2)
29 : 2 = 14, rest 1
14 : 2 = 7, rest 0
7 : 2 = 3, rest 1
3 : 2 = 1, rest 1
Se preia rezultatul ultimei impartiri (3 : 2 = 1 ) si restul sirului de impartiri in ordine

inversa (rest 1, rest 1, rest 0, rest 1).
29(10) = 11101(2)
Transformarea din sistemul de numeratie zecimal in sistemul de numeratie octal:
29(10) = ?(8)
29 : 8 = 3, rest 5
Se preia rezultatul ultimei impartiri (29 : 8 = 3 ) si restul sirului de impartiri in ordine

inversa (rest 5).
29(10) = 35(8)
Transformarea din sistemul de numeratie zecimal in sistemul de numeratie

hexazecimal:
29(10) = ?(16)
29 : 16 = 1, rest 13
Baza
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
10
Baza
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F
16
Se preia rezultatul ultimei impartiri (29 : 16 = 1 ) si se urmareste unde se gaseste nr. 13 in

sistemul de numeratie hexazecimal.
29(10) = 1D(16)
8
1. Cum se defineste un sistem de numeratie?

Totalitatea regulilorde reprezentare a numerelor impreuna cu multimea cifrelor poarta
denumirea de system de numeratie.
2. Evaluati numarul (101)b scris in urmatoarele sisteme de numeratie:

b = 4, 5, 6
(101)4 = 1*42+0*41+1*40=16+0+1=17
(101)4 = 1*52+0*51+1*50=25+0+1=26
(101)4 = 1*62+0*61+1*60=36+0+1=37
3. Cum se defineste operatia de codificare? Dar cea de decodificare?

Operatia de transformarea informatie in secvente de cifre binare se numeste codificare.
Operatia inversa codificariise numeste decodificare.
Bulgarele de zapada
 Ce sistem de numeratie se foloseste in calculatoare?
 Ce numim sistem de numeratie?
 Intr-un system de numeratie se pot folosi numai cifre?
 Da exemple de sistme pozitionale de informatie.
9
CAPITOLUL 3
SISTEME DE OPERARE
10
3.2. Interfete grafice

Termeni cheie:
- interfata om-masina
- interfata cu linie de comanda
- obiect grafic
- tehnici de lucru cusoricelul
- interfata grafica
Interfața grafică este o interfață cu utilizatorul bazată pe un

sistem de afișaj ce utilizează elemente grafice. Interfața
grafică este numit sistemul de afișaj grafic-vizual pe un
ecran, situat funcțional între utilizator și dispozitive
electronice cum ar fi computere, dispozitive personale de
tip hand-held (playere MP3, playere media portabile,
dispozitive de jucat), aparate electrocasnice și unele
echipamente de birou. Pentru a prezenta toate informațile și
acțiunile disponibile, un GUI oferă pictograme și indicatori
vizuali, în contrast cu interfețele bazate pe text, care oferă
doar nume de comenzi (care trebuie tastate) sau navigația
text.
Un sistem Unix rulând X Window (stil vechi)
Termenul GUI este legat istoric de ecranele bidimensionale cu rezoluție mare, capabilă
să afișeze informații de toate genurile, în tradiția cercetărilor în domeniul informaticii de
la Xerox Palo Alto Research Centre (Centrul de Cercetare Palo Alto al
companiei Xerox), prescurtat "PARC". Înainte de aceasta termenul GUI a fost aplicabil
unor tipuri de interfețe de înaltă rezoluție diferite, specifice unui domeniu anume, cum
ar fi jocurile video, sau care
nu sunt limitate la ecranele
plate, ci se pot juca și pe
ecrane volumetrice
(afișoare3D).
Precursori
11
Precursorul interfețelor grafice a fost inventat de către cercetătorii de la Institutul de

Cercetare Stanford, SRI, condus de Douglas Engelbart. Ei au dezvoltat
folosirea hiperlinkurilor bazate pe text, manipulate cu un maus. Conceptul de
hiperlinkuri, realizat prin așa-numite „texte active” (care conduc la altă pagină
web atunci când sunt „apăsate” cu mausul pe ecran), a fost rafinat și extins și spre
elemente grafice, formând astfel interfața primară pentru computerul „Xerox Alto”.
Majoritatea interfețelor grafice cu scop general sunt derivate din acest sistem. Ca
rezultat, unii numesc această clasă de interfețe „interfața PARC” (PUI).
În 1963 Ivan Sutherland a dezvoltat un dispozitiv de indicare și desenare pe ecran

numit sketchpad. Systemul utiliza un light pen (un fel de creion electronic care în locul
minei de grafit avea în vârf un senzor de lumină) pentru a conduce crearea și
manipularea obiectelor din desenele inginerești de pe ecran.
Interfața grafică PARC
Interfața grafică PARC este formată din widget-uri grafice pentru ecran (acestea sunt
ferestre, meniuri, butoane rotunde ca la radiourile vechi, cutii de bifat, liste și alte
pictograme). Interfața grafică PARC utilizează, pe lângă tastatură, și un dispozitiv de
indicat (maus).
Evoluție
După PARC, primul computer centrat pe GUI a fost Xerox 8010 Star Information
System, în 1981.
Interfețele grafice familiare majorității utilizatorilor de astăzi sunt Microsoft
Windows, Mac OS X și interfețele X Window System.
Companiile Apple, IBM și Microsoft au utilizat numeroase idei ale companiei Xerox
pentru a dezvolta specificațiile IBM Common User Access care au format baza
`interfeței grafice care se găsește în Microsoft Windows, IBM OS/2 Presentation
Manager, toolkit-ul și managerul de ferestre Motif de la Unix. Aceste idei au dus la
interfața din versiunile curente ale sistemelor de operare Windows, Mac OS X și multe
medii de desktop pentru sisteme Unix sau de tip Unix.
Domeniul interacţiunii om-maşină
Proiectarea interfeţei om-maşină este parte a proiectării sistemelor informatice. Din punct de
vedere teoretic, proiectarea interfeţei om-maşină se bazează pe studiul interacţiunii om-maşină.
Această reorientare teoretică a fost determinată de cerinţele proiectării centrate pe utilizator,
care au impus criteriile de utilizabilitate în evaluarea unui sistem informatic. Interacţiunea om-
maşină este un domeniu al ştiinţei şi tehnologiei informaţiei care s-a constituit prin convergenţa
unor preocupări asociate din psihologie, ingineria factorilor umani, ergonomie şi ingineria
software. Psihologia este preocupată cu studiul comportamentului uman din perspectiva
structurilor mentale şi a proceselor asociate, abordând o gamă largă de subiecte, cum sunt:
motivaţia, emoţia, aspectele sociale, biologice şi
organizaţionale precum şi aspectele privind
comportamentul uman normal şi anormal. Din
punctul de vedere al interacţiunii om-maşină,
psihologia are o contribuţie importantă în
12
înţelegerea modului în care oamenii achiziţionează şi memorează cunoştinţe (învaţă), precum şi

a modului cum utilizează aceste cunoştinţe în acţiunile pe care le execută. Ergonomia este
legată de proiectarea caracteristicilor tipo-dimensionale ale unei maşini, astfel încât să
corespundă caracteristicilor fizice ale diferitelor categorii de utilizatori. Ingineria factorilor
umani este asociată cu studiul operatorului uman şi comportamentul acestuia în contextul
utilizării maşinilor şi instrumentelor, cu ajutorul cărora îndeplineşte anumite activităţi. Ambele
discipline sunt preocupate de activitatea umană şi performanţele acesteia în contextul oricărui
sistem (computerizat, mecanic sau manual). Interacţiunea om-maşină a apărut ca o specializare
în contextul utilizării calculatoarelor. Interacţiunea om-maşină, ca disciplină, trebuie să
răspundă problemelor generale de ergonomie, pe care le ridică orice activitate umană, dar şi
problemelor specifice unei activităţi cognitive. Cu alte cuvinte, este necesară proiectarea
corespunzătoare a sistemului (hardwaresoftware) astfel încât să asigure un mediu de lucru
ergonomie pentru om, atât din perspectiva efortului fizic cât şi a celui cognitiv. Diferenţa fată de
ergonomia clasică este orientarea către fenomenele cognitive studiate de 2 Proiectarea
interfetelor utilizator in conducerea avansata psihologie cum sunt percepţia, memorarea,
reprezentarea cunoştinţelor şi rezolvarea de probleme, în acest fel, ergonomia cognitivă extinde
spaţiul de analiză al sarcinii de lucru la procesele mentale care sunt determinate de folosirea
unui artefact cognitiv. Mai recent, se observă tendinţe de integrare a unor concepte din
sociologie. Pe de o parte, progresele făcute în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi
creşterea utilizatorilor Internetului au condus la apariţia de noi activităţi economice (comerţ
electronic, sisteme de plată electronică sisteme de guvernare electronică) cu noi utilizatori,
având noi cerinţe. Pe de altă parte, integrarea tehnologică a condus la apariţia de noi dispozitive,
având capabilităţi diferite şi fiind utilizate în diferite contexte de lucru, diferite de cel
tradiţional. În plus, integrarea Tehnologiilor de Informare şi Comunicare (TIC) cu masmedia, în
special cu televiziunea, a creat un număr mare de utilizatori la domiciliu, cu o pondere
crescândă în cerinţele pieţei. În fine, posibilităţile de comunicare oferite de web au creat
premisele dezvoltării comunităţilor virtuale, care unesc utilizatori ai Internetului având
preocupări şi obiective comune. Se anticipează că în perioada următoare numărul utilizatorilor
de Internet va creşte vertiginos iar aspectele sociale ale utilizării TIC să treacă în centrul
atenţiei. Atât din punct de vedere teoretic cât şi practic este greu de conceput dezvoltarea
tehnologiilor destinate să suporte comunităţile virtuale şi democraţia electronică fără implicarea
unor specialişti în sociologie şi etnografie. IOM constituie un domeniu al ştiinţei si tehnologiei
informaţiei, interacţiunea om-maşină fiind o teorie esenţială pentru fundamentarea proiectării
sistemelor interactive.
1. Explicati termenul «intrefata om-masina».

Totalitatea mijloacelor prin care utilizatorul poate comunica cu un s` ystem
de calcul se numeste interfata om masina.
2. Cum comunicau utilizatorii cu calculatoarele din primele generatii? Cum credeti, care
sunt neajunsurile unui atare mod de comunicare?
Utilizatorii cu calculatoareie din primele generatii prin intermediul numerelor binare.
Neajunsul consta in faptul ca toate cifrele, literele si simbolurilee trebuiau memorate.
13
3. Care sunt avantajele si dezavantajele interfetei cu linie de comanda?

Acest tip de comunicare este mai uso de cat cel de oe timpuri, insa oamenii recunosc
reprezintarile grafice mai repede de cat cuvintele si numerele lungi.
4. Cum se realizeaza comunicarea om-masina in cazul interfetelor grafice?

In cazul interfetelor grafice, comunicarea om-masina se realizeaza prin utilizarea
imaginilor si dispozitivelor care asigura pozitionarea, selectarea si activarea anumitor
obiecte ale acestor imagini.
5. Descrieti obiectele grafice care se afla pe suprafata de lucru prezentata in fig. 3.1.
Acestea sunt niste ferestre cu mai multe date prezentate in ele.
6. Explicati tehnicile de lucru cu soricelui:

Clic-stanga – apasarea, apoi eliberarea butonului stang.
Clic-dreapta – apasarea, apoi eliberarea butonului drept.
Dublu-clic – doua clicuri care se succed la un interval foarte mic de timp.
Glisare – deplasarea soricelului u un butontinut apasat.
Trage-si-lasa – pozitionarea cursolului pe un obiect, glisarealui, apoi eliberarea butonlui.
7. Afisati pe ecran submeniurile programs, documents, settings si find.
8. Care sunt avantajele interfetelor grafice?

Interfetele grafice sunt foarte suggestive si usor de utilizat, insa necesita procesoare puternice
si memorii interne sufficient de mari.
14
9. Operatiile care pot fi effectuate asupra unui obiect sunt incluse intr-un meniu ascuns ce
apare pe ecran la executia unui clic-dreapta pe obiectul respective. Ultima linie unui
astfel de meniu contine optiunea properties. Afisati pe ecran proprietatile urmatoarelor
obiecte:
- Suprafata de lucru
- Bara de lucrari
- My computer
- Network Neighborhood
- Recycle Bin
15
3.3 Ferestre de aplicatii
Termeni cheie:
- Elementele unei ferestre
- Operatii asupra ferestrelor
- Derularea concomitenta a
aplicatiilor
Elementele unei ferestre

O fereastră de aplicaţie conţine următoarele elemente:
1. Butonul meniului System. Acest meniu include comenzi care

permit redimensionarea , deplasarea şi închiderea ferestrelor.
Forma lui reprezintă în miniatură pictograma aplicaţiei Notepad
2. Titlul ferestrei. Conţine denumirea aplicaţiei.
16
3. Bara de meniuri.
Conţine meniurile File (Fişier), Edit (Editare), Search (Căutare) Help (Asistenţă).
4, Bara de titluri.
Afişează titlul ferestrei. Dacă la un moment dat există mai multe ferestre deschise,
atunci fereastra activă se destinge de celelalte prin faptul că bara ei de titlu este
afişată de altă culoare. Poziţia ferestrei pe suprafaţa de lucru poate fi schimbată cu
ajutorul tehnicii trage-şi-lasă, "apucând" fereastra de bara de titlu.
5. Zona text.
17
Aici se afişează textul supus prelucrării. Cînd se află în această zonă cursorul
şoricelului îşi schimbă forma.
6. Butoane
a) Butonul minimize (micşorează la minim). Cu un clic-stănga pe acest buton,

fereastra se reduce la un buton pe bara de lucrări, dar execuţia aplicaţiei nu se
termină. Fereastra poate fi redeschisă, folosind butonul corespunzător din bara
lucrării.
b) Butonul maximize (măreşte la maxim). Cu un clic-stînga pe acest buton se

poate mări fereastra, astfel încît şă ocupe tot spaţiu disponibil. După ce fereastra
este mărită la maxim, acest buton se transformă în butonul restore (restabileşte). La
acţionarea butonului restore fereastra revine la dimensiunile anterioare.
c) Butonul close (închide). Acest buton permite închiderea ferestrei. Spre

deosebire de minimizare, închiderea ferestrei presupune şi terminarea procesului de
execuţie a aplicaţiei.
7. Bara de defilare.
Această bară apare atunci cînd în interiorul ferestrei există mai multe date decît pot
fi afişate. Conţinutul ferestrei poate fi defilat prin glisarea indicatorului din centru
sau prin clicuri-stînga pe butoanele marcate cu triunghiuri.
8. Cursorul şoricelului. Forma cursorului indică faptul că el se află în zona de text.
18
9. Bordura ferestrei.Se foloseşte pentru a modifica lăţimea şi înălţimea ferestrelor.

Pentru aceasta mai întîi cursorul se poziţionează pe marginea sau colţul respectiv al
ferestrei. După ce cursorul îşi schimbă forma într-o săgeată cu două vîrfuri,
dimensiunile ferestrei pot fi schimbate în direcţia dorită.
10. Punctul de inserare. Marcheză locul în care se va introduce textul în

momentul în care se tastează sau se activează comanda de inserare.
1. Lansati in executie aplicatia Notepad. Numiti elementele ferestrei afisate pe ecran si

explicate destinatia lor.
2. Numiti obiectele grafice care apar numai in fereastra aplicatiei Notepad.
- Titlul ferestrei
- Bara de titlu
- Bara de defilare
19
3. Introducti in fereastra aplicatiei urmatorul text:
4. Utilizan tehnica trage-si-lasa, asigurati ca toate ferestrele e aplicatie din figura 3.6 sa
fievezibile pe ecran in intregime.
20
5. Numiti proprietatile unei ferestre de aplicatie.

Bara de lucrari contine pentru fiecare program in curs de executie cate un buton cu
denumirea ferestrei respective. Trecerea dintr-o aplicatie in alta se face
executandclic-stanga pe butonul aplicatiei sau direct in interiorul ferestrei dorite.
Pozitia ferestrelor pe ecran poate fi schimbata utilizand tehnica trage-si-lasa sau
meniul ascus al barei de lucrari.
6. Cum se vor schimba pozitiile feestrelor din fig. 3.6, daca se activeaza una din
optiunile Cascade, Tile Horizontally, Tile Vertically.
21
3.9. Gestiunea datelor

Termeni-cheie
- gestiunea datelor
- proprietatile discului
- operatii cu discuri
- proprietatile dosarelor si fisierelor
- operatii cu dosare si fisiere
Informatia supusa prelucrarii este reprezentata in calculator in forma de date. Acestea sunt
pastrate pe suporturile de memorie externe ca secvente de cifre binare organizate in fisiere si
dosare. Intrucat secventele de cifre binare nu pot fi percepute direct de om, orice sistem de
operare contine facelitati (mijloace) pentru gestiunea datelor.
Numim gestiune a datelor ansamblul de operatii priind crearea, actualizarea si pastrarea in
siguranta a datelor.
Ca si celelalte componente ale unui sistem de calcul ,fiecare disc, fisier sau dosar se
catacterizeaza prin proprietatile sale si operatiile care pot fi efectuate asupra lui.
Propriitatile unui disc includ:
- eticheta (numele discului);

- tipul (magnetic sau optic);
- capacitatea de memorie;
- spatiul ocupat de dosare si fisiere;
- spatiu ramas disponibil.
Ele pot fi afisate la ecran selectand unitatea respective de disc si activand comanda
Properties din meniurile contextuale sau meniurile derulante ale unei ferestre.
Asupra unui disc magnetic pot fi efectuate urmatoarele operatii:
- verificarea erorilor;
- crearea unei copii de siguranta;
- defragmentarea.
Aceste operatii pot fi lansate din pagina Tools a ferestrei Properties .
Verificarea erorilor se executa pentru a depista eventualele defectate ale stratului magnetic:
asperitati, fire de praf, demagnetizarea unor zone etc. Copiile unui disc se realizeaza pentru
pastrarea sigura a unor date foarte importante. Defragmentarea are drept scop reamplasarea
fisierelor de pe disc in asa fel, incat spatiul ocupat de ele sa fie continuu. In cazul unui spatiu
continuu, scrierea si citirea datelor de pe disc se efectueaza foarte repede.
22
Orice disc magnetic nou, inainte de utilizare, trebuie formatat. In procesul formatarii sunt
verificate zonele defectate, se creaza dosarul radacina «/» si se inscrie eticheta discului.
Dosarele si fisierele au urmatoarele proprietati:
- denumirea;
- tipul;
- amplasarea pe disc;
- dimensiunea;
- continutul (numai pentru dosare);
- denumirea in sistemul de operareMS-DOS;
- data crearii, data modificarii si data ultimei accesari;
- atributele «Numai pentru citire», «Ascuns», «Arhivat», «Sistem ».
Operatii care pot fi efectuate asupra unui fisier sau dosar sunt:
- crearea;
- mutarea si copierea;
- stergerea;
- redenumirea;
- modificarea atributelor.
Aceste operatii se executa in ferestrele de navigare, ferestre de explorare si in unele ferestre
de dialog.
Un fisier poate fi stera prin una din urmatoarele metode:
- tragand-ul direct in cutia de reciclare;

- selectand fisierul si activand Datele din meniul derulat File;
- selectand fisierul si apasand butonul Datele de pe bare de instrumente;
- selectand fisierul si apasand tasta Datele.
23
3.12. Aplicatii de retea

Termeni-cheie:
- navigarea in retea
- adresa internet
- posta electronica
- pagina WEB
- explorarea internetului
O aplicație web este un program care rulează într-o arhitectură client-server folosind tehnologiile
deschise World Wide Web. Ele înlocuiesc modelele în care atât serverul cât și clientul rulează
tehnologii proprietar, mentenanța aplicațiilor de pe partea de client fiind prea complexă, costisitoare
și susceptibilă la erori. În schimb, omniprezența browserelor web și comoditatea de a le folosi drept
client conduce la eliminarea acestei mari probleme. Astfel, au evoluat și pe partea de server
serverele de aplicații, iar pe lângă limbajele de programare au apărut frameworkuri și tehnologii
dedicate programării acestora.
Webul a apărut la început cu scopul de a distribui documente, inițial în cadrul său apărând
protocolul HTTP și formatul HTML. Prima dezvoltare în direcția folosirii unui server web a fost
apariția CGI⁠(en) la începutul anilor 1990. CGI permitea rularea unor scripturi pe server, care să
genereze un răspuns dinamic în format HTML. Pasul următor a fost transformarea acestor
documente HTML în interfețe dinamice cu utilizatorul, prin crearea de către Netscape a
limbajului JavaScript, care este dedicat scriptării comportamentului browserului și introducerea de
elemente dinamice; tot în acea perioadă, Sun a asociat limbajului Java capabilitatea de a rula mici
aplicații scrise în acest limbaj și denumite appleți într-un plugin al browserului, iar Macromedia a
inventat Flash, o tehnologie ce făcea posibil același lucru. În ultimii ani ai secolului al XX-lea,
funcționalitatea limbajului JavaScript a fost extinsă semnificativ prin introducerea API-ului
XmlHttpRequest, prin care se putea programa efectuarea și procesarea răspunsurilor la mici cereri
HTTP dintr-o pagină web, fără a reîncărca întreaga pagină.
24
CAPITOLUL 5
ANEXE
25
4.1. Interviu
1. Ce este un virus?
- Virusul este o aplicatie daunatoare sistemului operational care se instaleaza fara

acordul utilizatorului in mod ascuns si provoaca scurgerea datelor sau distrugerea altor
aplicatii si sistemului operational.
2. Cum virusul patrunde pe gadget?
- Virusul patrunde prin accesarea siteurilor nesigure, descarcarea fisierelor necunoscute
sau instalarea unor aplicatii neverificate. Uneori virusii se instaleaza la atac hacker
3. Cum scapam de virus?
- Instalam programe special numite antivirus, care monotorizeaza, depisteaza si elimina

virusul.
4. Cum sa eviti contacte periculoase pe internet?
- Asigura-te ca comunici online doar cu personae pe care le cunosti personal. Evita
descutii aprinse pe forumuri si retele sociale. Nu raspunde la mesajele persoanelor
straine.
5. Cum trebuie sa fie parola, ca nimeni sa n-o ghiceasca?
- Parola se recomanda sa nu fie mai mica decat opt simboluri, sa cuprinda cifre, litere
(mari si mici) si simboluri.
6. Putem introduce date personale pe calculatoare straine?
- Nu, deoarece pe calculatoare straine pot fi instalate aplicatii care memorizeaza login,
parola si alte date introduse.
7. Poate fi asigurat anonimatul in internet?
- Este practic imposibil, necesita o combinatie profesionista de instrumente speciale.
Siteuri de anonymizer, aplicatii proxy, vpn, etc. nu asigura anonimatul si autorul poate
fi usor depistat.
8. Putem castiga bani pe internet?
- Da, exista posibilitati de lucru online, care ca si orice serviciu necesita studii,
cunostinte, deprinderi si timp investit, insa metode de castig rapid si fara efort sunt
escrocherii.
9. Este necesar sa vorbim politicos pe internet?
- Da, deoarece felul in care se vorbeste poate descrie persoana data.
10. Putem afla daca siteul este sigur sau periculos?
-
26
27
4.2. Desen
28
Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu”
Buclet
Securitate pe internet securitate privind angajarea,

detașarea și părăsirea de către
12 domenii ale securității rețelelor
un angajat a organizației din care
(specificate de International Organization for
Standardization (ISO)/International va face, face sau a făcut parte
Electrotechnical Commission(IEC)): 6. Securitatea Fizica și a
Mediului descrie măsurile de
1. Evaluarea Riscului e primul pas protectie pentru centrele de date
în administrarea riscului și din cadrul unei organizații
determină valoarea cantitativă și 7. Administrarea Comunicațiilor și
calitativă a riscului legat de o Operațiunilor descrie controalele
situație specifică sau o amnințare de securitate pentru rețele și
cunoscută; sisteme
2. Politica de Securitate este un 8. Controlul Accesului priveste
document care tratează măsurile restricțiile aplicate accesului
coercitive și comportamentul direct la rețea, sisteme, aplicații și
membrilor unei organizații și date
specifică cum vor fi accesate 9. Achiziția, Dezvoltarea și
datele, ce date sunt accesibile și Păstrarea Sistemelor
cui; Informatice definește aplicarea
Autor Popa Victor
3. Organizarea Securității măsurilor de securitate în aplicații
Informației e un model de 10. Administrarea Incidentelor de
Chisinau 2019 guvernare elaborat de o Securitate a Informației tratează
organizatie pentru securitatea cum anticipează și răspunde
informației sistemul la breșele de securitate
4. Administrarea 11. Administrarea Continuității
Bunurilor reprezintă un inventar Afacerii descrie mîsurile de
potrivit unei scheme clasificate protecție, întreținere și recuperare
pentru bunurile informaționale a proceselor critice pentru
5. Securitatea Resurselor afacere și sisteme
Umane defineste procedurile de
12. Conformitatea descrie procesul atacurilor din exterior. Ele des sunt Hackers, Crackers, Script Kiddies
de asigurare a conformității cu prezentate pe comunitățile locale ale
Hackerii Pentru mulți, Hackerii
politicile de securitate a hakerilor. Punctul slab este că orice
reprezintă programatori și
informației, standarde și reguli persoană poate conecta un ruter fără fir
utilizatori cu cunoștinte
ceea ce ar putea da acces neautorizat la
Aceste 12 domenii au fost create pentru avansate de calculator care
o rețea protejată.
a servi ca bază comună pentru încearcă prin diferite mijloace
dezvoltarea de standarde și practici de Back Doors să obțină controlul sistemelor din
securitate eficiente și pentru a da internet, fie ele simple PC-uri sau
Comenzi rapide administrative, erori de
încredere activităților desfășurate între servere. Se referă de asemeni la
configurare, parole ușor descifrabile pot
organizații. persoanele care ruleaza diferite
fi utilizate de către hackeri pentru a avea
Tot pe criterii de eficiență în abordare și programe pentru a bloca sau încetini
acces. Cu ajutorul căutătorilor
usurință în învațare, atacurile de accesul unui mare număr de utilizatori,
computerizați (bots), hackerii pot găsi
securitate la adresa rețelelor sunt distrug sau șterg datele de pe servere.
punctul slab al rețelei.
împartite cu carater general în: Termenul "Hacker" are și o interpretare
Denial of Service (DoS și DDoS) pozitivă, descriind profesionistul in rețele
recunoaștere, acces și de imposibilitate
onorări cererii (DoS).
Un atac cibernetic de tip DoS (Denial of de calculatoare care-și utilizează
Service) sau DDoS aptitudinile în programarea
Atacuri interne (Distributed Denial of calculatoarelor pentru a descoperi rețele
service) este o încercare vulnerabile la atacuri de securitate.
Multe atacuri privind securitatea rețelei
de a face ca resursele Actiunea in sine, aceea de hacking e
provin din interiorul ei. Atacurile interne
unui calculator să devină privită ca cea care impulsionează
se referă la furt de parole (care pot fi
indisponibile utilizatorilor. cercetarea în acest domeniu.
utlizate sau vândute), spionaj industrial,
Deși mijloacele și
angajați nemulțumiți care tind de a cauza Crackerii sunt niște persoane care au
obiectivele de a efectua acest atac sunt
daune angajatorului, sau simpla utilizare
variabile, în general el constă în eforturile un hobby de a sparge parole și de a
necorespunzătoare. Majoritatea acestor dezvolta programe și virusuri de tip cal
concentrate ale unei, sau ale mai multor
încălcări pot fi soluționate cu ajutorul troian (en: Trojan Horse), numite Warez.
persoane de a împiedica un site sau serviciu
ofițerului de securitate a companiei, care De obicei ei folosesc programele pentru
Internet să funcționeze eficient, temporar
monitorizează activitatea utilizatorilor uz propriu sau pentru a le relizeaza
sau nelimitat. Inițiatorii acestor atacuri țintesc
rețelei. pentru profit.
de obicei la situri sau servicii găzduite pe
Puncte de acces nesecurizate servere de nivel înalt, cum ar fi Script kiddies sunt persoane care nu au
băncile, gateway-uri pentru plăți prin carduri cunoștințe sau aptitudini despre
Aceste puncte de acces nesecurizate
de credite, și chiar servere întregi. penetrarea unui sistem ei doar descarcă
fără fir sunt foarte slabe împotriva
2
programe de tip Warez pe care apoi le Calul Troian (Trojan Horse) se atașează Grupa de calculatoare care sunt sub
lansează cu scopul de a produce pagube de alte programe. Când se descarcă un controlul hakerului se numesc botnets.
imense. Aceste persoane sunt angajați fișier care este infectat cu acest virus, el Cuvântul botnet provine de la robot,
nemulțumiți, teroriști, cooperativele va urma sa infecteze sistemul, unde aceasta însemnând că calculatoarele
politice. oferă hackerilor acces de la distanță si îndeplinesc comenzile proprietarului lor
puterea de a manipula sistemul. și rețea însemnând mai multe
Virușii și viermii reprezintă programe
calculatoare coordonate.
care au proprietatea de a se Botnets
automultiplica, sau fragmente de cod Sniffing/Spoofing
Îndată ce un calculator (sau probabil mai
care se atașează de alte programe
multe calculatoare) au fost compromise Sniffing se referă la actul de interceptare
(viruși) sau calculatoare (viermii). Virușii
de un Troian, hackerul are acces la a pachetelor TCP (Transmission Control
de obicei stau în calculatoarele gazdă,
aceste calculatoare infectate, unde de Protocol). Spoofing se referă la actul de
pe când viermii tind să se multiplice și să
aici el poate lansa atacuri cum ar trimitere nelegitimă a unui packet de
se extindă prin intermediul rețelei.
fi DDoS (Distribuited Denial of Service). așteptare ACK.
3
4.3. Glosar
A B C D E ….P Q R S T
A antivirus - program de securitate software care este utilizat pentru prevenirea, detectarea și
eliminarea programelor cu potențial dăunător, de exemplu: viruși de calculator, troieni sau programe
de tip adware, phishing, spyware etc
B bază de date - colecție de date organizată pentru a se putea regăsi și actualiza

ușor informațiile stocate
C chat room - spațiu special creat pe Internet unde au loc discuții între utilizatori, pe anumite teme
D display terminal de ieșire (periferic) al unui calculator cu ajutorul căruia se pot vizualiza
operațiile, informația fiind prezentată necodificat; sinonim: monitor
E e-mail - sistem pentru transmiterea sau primirea de mesaje prin Internet, mesajele individuale
trimise prin aceste sisteme; sinonime: mail, poștă electronică
F furnizor de Internet - (Internet Service Provider, ISP) firmă sau o organizație care oferă servicii
de acces la internet și rețele de servere (poștă electronică, știri, web etc.).
G gateway - (pasarelă, poartă de acces) punct din rețea care servește ca intrare într-o altă rețea,
permițând conectarea unor rețele de calculatoare, protocoale de comunicații și autorități diferite și
astfel mai multe calculatoare pot avea acces la Internet.
H http - (Hypertext Transfer Protocol) metoda cea mai des utilizată pentru accesarea informațiilor
în Internet care sunt păstrate pe servere World Wide Web (www), informațiatrimisă la destinație
putând fi un document HTML, un fișier grafic, de sunet, animație sau videoclip, de asemenea
un program executabil pe server-ul respectiv sau și un editor de text.
I IMAP - (Interactive Mail Access Protocol) protocol care permite accesul la mesaje din folderele
de e-mail de pe un server și care, spre deosebire de POP3 (care este proiectat pentru a transfera și
șterge e-mail-urile de pe server) le poate stoca pe server pentru a putea fi oricând accesate din orice
loc.
J joystick - dispozitiv format dintr-o bază pe care sunt montate o manetă și mai multe butoane de
control; prin acționarea acestora se deplasează un obiect pe monitor.
L LAN - (Local Area Network, "rețea locală") ansamblu de mijloace care sunt utilizate pentru a
interconecta mai multe calculatoare, cu scopul de a partaja resurse și de a face schimb de informații.
M mesaj - lot de informații formând un tot inteligibil sau exploatabil și transmis deodată.
N netichetă - (netiquette) codul de conduită care trebuie să fie respectat de utilizatorii civilizați ai
internetului
O ordinator - calculator numeric universal, compus dintr-un număr variabil de unități specializate și
comandate de același program înregistrat, care permite efectuarea unor operații aritmetice și logice
fără intervenția omului în timpul lucrului și rezolvă probleme de calcul științific, de gestiune a
întreprinderilor comerciale sau industriale etc
4
P La alfabet
Paragraf
program spion - categorie de software rău intenționat, atașate de obicei la programe gratuite, care
captează pe ascuns date de marketing, prin analiza siturilor pe care le vizitează utilizatorul și le
folosesc apoi pentru a transmite utilizatorului reclame corespunzătoare dar nesolicitate.
Q
R realitate virtuală - ambianțe artificiale create pe calculator care oferă o simulare a realității atât
de reușită, încât utilizatorul poate căpăta impresia de prezență fizică aproape reală, atât în anumite
locuri reale, cât și în locuri imaginare
S spam - mesaj nesolicitat, de cele mai multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru
produse și servicii dubioase și care se distinge prin caracterul agresiv, repetat și prin privarea de
dreptul la opțiune.
T televiziune prin cablu - sistem de distribuire a programelor de televiziune pentru abonații

prin frecvență radio transmise prin cabluri coaxiale, sau de impulsuri de lumină prin cabluri de fibră
optică; spre deosebire de televiziunea tradițională (televiziunea terestră), în care semnalul de
televiziune este transmis în spațiu prin unde radio și recepționat de o antenă.
U URL - (Uniform Resource Locator) secvență de caractere standardizată, folosită pentru

denumirea, localizarea și identificarea unor resurse de pe Internet, inclusiv documente text,
imagini, clipuri video, expuneri de diapozitive, etc
V virus - program care se autocopiază pe un calculator, fără știrea utilizatorului, infectând părți
din sistemul de operare sau alte programe executabile
W Wi-Fi - ansamblu de tehnologii care asigură mobilitatea conexiunii unui dispozitiv la o rețea (de
exemplu, conectarea facilă, fără fire, a unui laptop la internet
X
Y
Z zonă - parte a memoriei centrale care înregistrează un număr oarecare de cuvinte, destinate unei
întrebuințări preferențiale
5
5.5. Informaticieni
Alan Mathison Turing (23 iunie 1912 – 7 iunie 1954), cunoscut în zilele
noastre ca părintele informaticii moderne și al inteligenței artificiale, a fost un
informatician, matematician, logician şi criptanalist britanic. Alan Turing a
inventat un dispozitiv (mașina Turing) bazat pe lucrul cu cifrele 0 şi 1, care a
formalizat conceptul de algoritm şi calcul.
Ada Lovelace (nascută Augusta Ada Byron, la 10 Decembrie 1815),

considerată primul programator al lumii, a fost fiica dintr-un scurt mariaj a
poetului romantic George Gordon Byron sau mai pe scurt, Lord Byron și
Anne Isabella Milbanke, care a fost ea însăși un matematician expert într-o
epocă în care femeile nu aveau astfel de practici.
Avram Noam Chomsky (născut 07 decembrie 1928), cunoscut ca

“părintele lingvisticii moderne” sau pentru teoria gramaticii
generative, este un lingvist, filozof, om de știință cognitiv, logician,
comentator politic, activist în justiția socială și avocat anarhosindicalist
american, care a revoluționat întreg sistemul lingvistic modern prin
celebrele sale modele generative.
Sir Wiliam Rowan Hamiliton (3/4 august 1805 – 2 septembrie 1865) a

fost un fizician, astronom și matematician irlandez care a adus contribuții
importante la mecanica clasică, la dezvoltarea sistemelor optice și a
algebrei. William Rowan Hamilton este cunoscut datorită studiilor sale cu
privire la fizica matematică și formularea mecanicii newtoniene,
redenumită Mecanica Hamiltoniană. Opera sa s-a dovedit a fi esențială
pentru studiul electromagnetismului și pentru dezvoltarea mecanicii
cuantice.
John von Neumann (numele original János Neumann) (28 decembrie

1903, Budapesta, Ungaria – 8 februarie 1957, Washington, DC, SUA), a
fost un matematician american evreu cu origini austro-ungare, care este
cunoscut drept un pionier al aplicării teoriei operatorului de mecanică
cuantică, în dezvoltarea de analiză funcțională. Neumann a adus
importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria
mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică,
hidrodinamica exploziilor, statistică și în multe alte domenii ale
matematicii, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.
6
Alain Colmerauer (n.24 ianuarie 1941 în Carcassonne) este un

informatician francez cunoscut ca și inventatorul limbajului de programare
PROLOG. După ce și-a obținut titlul de doctor la Universitatea din
Grenoble, între anii 1967-1970 a fost asistent universitar la Universitatea
din Montreal, unde a creat Q-Systems, unul dintre cele mai vechi
formalisme linvistice care a ajutat în dezvoltarea prototipului de traducere
automată TAUM-METEO.
Charles Babbage (n. 26 decembrie 1971, Londra – d. 18 octombrie 1871)
a fost un matematician și inginer mecanic englez recunoscut ca și părintele
calculatoarelor, fiind primul om care și-a imaginat o masină de
calculat programabilă. Charles Babbage a fost unul din cei patru copii ai
bancherului Benjamin Babbage și al soției sale Elizabeth Teape. În anul
1810 Charles Babbage s-a înscris la cursurile Trinity College de la
Universitatea Cambridge pentru a studia matematica ca mai apoi, în anul
1817, să își încheie studiile cu un master la Peterhouse Cambridge în
matematică.
Grigore Constantin Moisil (n. 10 ianuarie 1906, Tulcea – d. 21 mai 1973,

Ottawa, Canada) a fost un savant român de renume mondial, matematician
și profesor la Facultatea de Matematică, Universitatea din București și este
recunoscut ca și deschizător de drumuri cu contribuții inovatoare în
domeniul informaticii și matematicii datorită invenției de circuite
electronice tristabile
Sora Mary Kenneth Keller (născută în Ohaio 1914 -10 ianuarie 1985) a
fost prima femeie din Statele Unite care a obținut un doctorat în
informatică cu tema Interferența inductivă pe modele generate de
calculator, la Universitatea din Wisconsin-Madison. Mary Kenneth
Keller, care a fost și măicuță, a contribuit la dezvoltarea BASIC, un limbaj
de programare foarte răspândit în primele vârste ale tehnologiei
informației.
Sir Timothy John (Tim) Berners-Lee (n. 8 iunie 1955) este un

programator englez care a inventat World Wide Web-ul. Tim Berners-
Lee este unul dintre cei patru copii ai lui Mary Lee Woods și Conway
Berners-Lee, care au lucrat pe primul calculator comercial-construit, Mark
1.
Contraamiralul Grace Murray Hopper (născută Grace Brewster

Murray în New York City pe 9 decembrie 1906 – d. 1 ianuarie 1992),
primul copil dintre cei trei ai familiei, a fost un pionier în informatică și
ofițer în marina militară a Statelor Unite ale Americii în timpul celui de-al
Doilea Război Mondial
7
John Forbes Nash Jr. (născut 13 iunie 1928, Bluefield, West Virginia)
este un matematician american ale cărui lucrări despre teoria jocurilor,
geometria diferențială și ecuații cu derivate parțiale au schimbat
perspectiva asupra factorilor care guvernează șansa și evenimentele din
interiorul sistemelor complexe din viața de zi cu zi. Teoriile sale sunt
folosite în economie, în biologia evoluționistă, inteligența artificială,
contabilitate, politică și teorie militară.
Dr. Anita Borg (17 ianuarie 1949 – 6 aprilie 2003) a fost un renumit
informatician american care, prin capacitatea sa unică de inspirație a
motivat femeile din domeniul calcului și nu numai. Anita Borg este
considerată responsabilă pentru includerea femeilor în revoluția
tehnologică ca și participante active, nu ca simple observatoare.
8
Istoria. Ani
9
N anul Evenimentul Tara Compania Imaginea Personalitatea
1. 1642
2. 1833 Charles Babbege a creat Masina Analitica care efectua Charles

instructiunile perforate pe cartele. Acesta a fost prinul Babbege
calculator cu destinatie generala care efectua instructiunile
perforate pe cartele.
3. 1924 Compania Cornputing-Tabulat-ing-Rccording si-a IBM

schimbat denumirea in International Business Machines
(IBM).
10
4. 1941 Inginerul Konrad Zuse in anul 1941 a construit SUA Konrad Zuse
un calculator nu prea mare pe baza unor tuburi
electrice. Dar din cauza razboiului lucrarile lui Zuse
n-au fost publicate.
5. 1946 A aparut (lansat de John Tiukecm, consilier- SUA John

statistician din si ai S.U.A.) cuvintul «bit» de Tiukecm
la «binary digit» (cifra binara).
6. 1965 : Primul grad stiintific in domeniul stiintelor Richard L.
de calcul a fost conferit lui Richard L. Vekselblat
Vekselblat, Universitatea Pennsylvania.
11
Diagrama
12
Concurs la matematică
1. Rezolvați ecuația
a) 𝑥 2 + 5𝑥 = 0
b) 3 − 𝑥 2 = 0
c) |𝑥| = 3
2. Construiți triunghiul ABC
A
B C
3. Simplificați fracția
𝑥 2 −2𝑥𝑦+𝑦 2
a)
𝑥 2 −𝑦 2
4. Aduceți la o formă mai simplă expresia

sin2α-1+cos2α-sinβ+4sinβ
13
5. Calculați
a)√12 + √48 − √8 + √27 − 3√75 + 4√32
14

Proiect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu”

Autor: Popa Victor

1.1. Purtatori de informatie

Purtător de informaţie se numeşte obiectul material folosit pentru păstrarea,

Deosebim purtători statici şi purtători dinamici de informaţie.

Primii purtători statici folosiţi de omenire au

Purtătorii dinamici se utilizează pentru

Orice sistem tehnic utilizează acei purtători de informaţie, care-i asigură o

1. Cum poate fi reprezentata informatia despre lumea in care traim?

2. Idicati avantajele si dezavantajele fiecarui modde reprezentare a informatiei.

Formula de reprezentare a Avantaje Dezavantaje

3. Care este diferenta dintre purtatorii statici si dinamici de informatie?

4. Determinati tipul urmatorilor purtatori de informatie:

1.2 Sisteme de numeratie

Necesitatea reprezentarii caracterelor numerice s-a materializat in aparitia si existenta

Sistemele de numeratie sunt de doua feluri: pozitionale si nepozitionale.

In sistemele de calcul se folosesc in special sisteme de numeratie pozitionale, datorita

Sistemul de numeratie pozitional poate fi:

- binar - este format numai din doua cifre, 0 si 1.

- octal - format din opt cifre:0,1,2,3,4,5,6,7.

- zecimal - format din zece cifre: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.

- hexazecimal – sunt utilizate simbolurile 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F.

Realizarea a 4 siruri de transformari a unui numar dintr-un sistem de numeratie in

Transformarea din sistemul de numeratie zecimal in sistemul de numeratie binar:

Se preia rezultatul ultimei impartiri (3 : 2 = 1 ) si restul sirului de impartiri in ordine

Transformarea din sistemul de numeratie zecimal in sistemul de numeratie octal:

Se preia rezultatul ultimei impartiri (29 : 8 = 3 ) si restul sirului de impartiri in ordine

Transformarea din sistemul de numeratie zecimal in sistemul de numeratie

Se preia rezultatul ultimei impartiri (29 : 16 = 1 ) si se urmareste unde se gaseste nr. 13 in

1. Cum se defineste un sistem de numeratie?

2. Evaluati numarul (101)b scris in urmatoarele sisteme de numeratie:

3. Cum se defineste operatia de codificare? Dar cea de decodificare?

3.2. Interfete grafice

Interfața grafică este o interfață cu utilizatorul bazată pe un

Precursorul interfețelor grafice a fost inventat de către cercetătorii de la Institutul de

În 1963 Ivan Sutherland a dezvoltat un dispozitiv de indicare și desenare pe ecran

înţelegerea modului în care oamenii achiziţionează şi memorează cunoştinţe (învaţă), precum şi

1. Explicati termenul «intrefata om-masina».

3. Care sunt avantajele si dezavantajele interfetei cu linie de comanda?

4. Cum se realizeaza comunicarea om-masina in cazul interfetelor grafice?

6. Explicati tehnicile de lucru cu soricelui:

7. Afisati pe ecran submeniurile programs, documents, settings si find.

8. Care sunt avantajele interfetelor grafice?

3.3 Ferestre de aplicatii

Elementele unei ferestre

1. Butonul meniului System. Acest meniu include comenzi care

2. Titlul ferestrei. Conţine denumirea aplicaţiei.

a) Butonul minimize (micşorează la minim). Cu un clic-stănga pe acest buton,

b) Butonul maximize (măreşte la maxim). Cu un clic-stînga pe acest buton se

c) Butonul close (închide). Acest buton permite închiderea ferestrei. Spre

8. Cursorul şoricelului. Forma cursorului indică faptul că el se află în zona de text.

9. Bordura ferestrei.Se foloseşte pentru a modifica lăţimea şi înălţimea ferestrelor.

10. Punctul de inserare. Marcheză locul în care se va introduce textul în

1. Lansati in executie aplicatia Notepad. Numiti elementele ferestrei afisate pe ecran si

2. Numiti obiectele grafice care apar numai in fereastra aplicatiei Notepad.

3. Introducti in fereastra aplicatiei urmatorul text:

5. Numiti proprietatile unei ferestre de aplicatie.

3.9. Gestiunea datelor

- eticheta (numele discului);

- tragand-ul direct in cutia de reciclare;

3.12. Aplicatii de retea

- Virusul este o aplicatie daunatoare sistemului operational care se instaleaza fara

- Instalam programe special numite antivirus, care monotorizeaza, depisteaza si elimina