Manager Proiect

Iunie-Noiembrie 2009

AŞTEPTĂRI

Ce ar trebui să se întâmple
la acest curs pentru ca la
final să spun:

"A meritat să particip!“

1
 OBIECTIVE CURS

La sfârşitul cursului absolvenŃii vor
cunoaşte:
1. să elaboreze şi să aprobe o specificaŃie a
cerinŃelor pentru implementarea unui proiect
2. să estimeze resursele corespunzătoare
activităŃilor distincte ale proiectului, să
identifice sursele şi să elaboreze programul şi
planul pentru un proiect
3. procesul de procurare a resurselor necesare
pentru proiect
4. să administreze acordurile contractuale 3

benefice pentru proiect

OBIECTIVE CURS

La sfârşitul cursului absolvenŃii vor
cunoaşte:
5. să evalueze şi să aprecieze riscurile directe şi pe
bază de consecinŃă pentru persoane, proprietate
şi mediu înconjurător.
6. să planifice şi să fixeze obiective pentru
membrii echipei de proiect, să evalueze
performanŃa lor şi să prevadă corecŃii pentru
îmbunătăŃirea performanŃelor viitoare
7. să dezvolte proceduri de control, să efectueze
controlul reglementar şi financiar, să asigure
calitatea şi să transfere responsabilităŃi 4

2
MOD DESFĂŞURARE

Durată: 48 ore teorie, 52 ore practică

7 module curs

Suport de curs şi Bibliografie

Teme scrise

CorespondenŃă pe internet: grup yahoo, adrese
yahoo

Evaluări:

prezentări orale ale temelor scrise,

teste grilă cu întrebări şi 3 variante de răspuns (una
valabilă)

Prezentare Power Point a unei propuneri de finanŃare

Scala de apreciere: note de la 1 la 10

Nota minimă de promovare a tuturor evaluărilor este 5 7

ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE

 9 mai 1950: Robert Schuman,

ministrul afacerilor externe al
FranŃei, într-un discurs inspirat de
Jean Monnet, propune ca FranŃa
şi RFG să pună în comun resursele
de cărbune şi oŃel în cadrul unei
organizaŃii deschise şi altor Ńări
din Europa.
6

3
ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE

 1951/52 - Comunitatea
Europeana a Cărbunelui şi
Otelului (CECO),
 1957/58 - Comunitatea
Economică Europeana (CEE) şi
Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice (CEEA sau
Euratom) - Tratatul de la Roma
7

ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE

4
ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE
 Fondurile structurale ca instrument de
realizare a politicilor regionale
comunitare nu au fost de la început pe
agenda Ńărilor membre iniŃiale (FranŃa,
Germania, Italia şi Benelux).
 Crizele economice din anii 70’ şi
procesul de extindere a Uniunii
Europene prin aderarea de noi state au
condus în mod firesc la apariŃia
fondurilor structurale ca important
complement al politicilor naŃionale. 9

ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE

 „ Comunitatea va avea ca obiectiv

reducerea disproporŃiilor între
nivelurile de dezvoltare ale diferitelor
regiuni şi a lipsei de progres a
diferitelor regiuni defavorizate,
inclusiv zonele rurale”. - Tratatul de la
Maastricht

10

5
ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE

De ce are UE nevoie de Politica de

Coeziune?
 Pentru a diminua disparităŃile
regionale
 Pentru a îmbunătăŃi funcŃionarea
PieŃei Unice Europene
 Pentru a promova o dezvoltare stabilă
şi sustenabilă a Uniunii Europene
11

ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE

 Principalul instrument pe care-l foloseşte

Uniunea Europeană pentru a promova
Politica sa de Coeziune este reprezentat
de Fondurile Structurale
 Fondurile Structurale şi Fondul de
Coeziune sunt cunoscute împreună ca:
“Instrumentele Structurale ale Uniunii
Europene”
12

6
ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE
 Principii de bază ale intervenŃiilor prin
instrumentele structurale:
 Principiul adiŃionalităŃii – completează nu înlocuiesc
efortul naŃional

 Principiul cofinanŃării – fiecare stat membru participă

financiar

 Principiul rambursării – beneficiarii efectuează plata

din fonduri proprii şi solicită rambursarea

 Regula N+3/ N+2 – sumele necheltuite se rambursează

13
către bugetul comunitar

ISTORIC INSTRUMENTE
STRUCTURALE
 Principii de bază ale intervenŃiilor prin
instrumentele structurale:
 Respectarea reglementărilor naŃionale
privind:
– Ajutorul de stat
– AchiziŃiile publice
– ProtecŃia mediului / Dezvoltarea durabilă
– Egalitatea de şanse
14

7
 Instrumentele Structurale
ale Uniunii Europene
 Fondul European pentru Dezvoltare Regională
(FEDR) instrumentul structural care sprijină
regiunile mai puŃin dezvoltate, prin finanŃarea de
investiŃii în sectorul productiv, infrastructură,
educaŃie, sănătate, dezvoltare locală şi IMM-uri
 Fondul Social European (FSE) instrumentul
structural destinat politicii sociale a Uniunii
Europene, care sprijină măsuri de ocupare a
forŃei de muncă
 Fondul de Coeziune Instrumentul financiar care
sprijină investiŃii în domeniul infrastructurii de
transport şi de mediu
 Fondul European pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală (FEADR)
 Fondul European pentru Pescuit (FEP)
 Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)15

Obiectivele Politicii de
Coeziune a UE
Obiectiv Instrumentele Structurale

Fondul de
Convergenţa FEDR FSE Coeziune
Competitivitate
Regională FERD FSE

Cooperare FERD
teritorială
europeană Training, Infrastructura de
Infrastructura, ocupare a transport
inovaŃie, etc. forŃei de muncă şi de mediu
Energie
SM cu VNB/capita
toate Statele Membre 16
sub 90%

8
 Conexiuni strategice
Orientările Integrate Strategia Perspectiva
ale UE pentru
de Dezvoltare Strategiile
Creştere Economica Sectoriale ale UE Europeana de
si Locuri de munca Durabila Dezvoltare SpaŃiala

Orientările PO 1
Strategice
de Coeziune PO 2
Cadrul Strategic
Programul NaŃional NaŃional de
de Reforma ReferinŃă
Planul NaŃional PO X
de Dezvoltare

Strategii Conceptul Strategic

Regionale/ de Dezvoltare SpaŃiala 17

Sectoriale a României

PLANUL NAłIONAL DE
DEZVOLTARE (PND) 2007-2013
 Accesul la fondurile puse la dispoziŃia
României de către UE după momentul aderării
este fundamentat de Planul NaŃional de
Dezvoltare (PND) 2007-2013.

 PND este un document de planificare

strategică şi programare financiară multi-
anuală, care urmăreşte reducerea disparităŃilor
de dezvoltare socio-economică între România
şi celelalte State Membre ale UE
18

9
 Cadrul Strategic NaŃional de
ReferinŃă

 Strategia naŃională pentru utilizarea Fondurilor

Structurale şi de Coeziune

 Elaborat de Romania şi agreat cu Comisia

Europeană

 Implementarea CSNR se face prin intermediul

Programelor OperaŃionale
19

DiferenŃa între PND şi

CSNR
Din punct de vedere al finanŃării:
CSNR este susŃinut exclusiv din Fondurile
Structurale şi de Coeziune şi cofinanŃarea
naŃională aferentă,
PND include şi alte finanŃări (programe de
investiŃii naŃionale şi locale, credite externe,
fonduri europene pentru dezvoltare rurală şi
pescuit, etc.). 20

10
 Viziunea Strategica
Crearea unei Românii competitive, dinamice şi prospere
PO
ASISTENTA
TEHNICA
POS POS
COMPETITIVITATE RESURSE
UMANE

COMPETITIVITATE CAPITAL
ECONOMICA UMAN

Obiectiv Global:
PO
Reducerea disparităŃilor de dezvoltare
economică şi socială dintre PO
REGIONAL CAPACITATE
România şi statele membre ale ADMINISTRATIVA
Uniunii Europene prin generarea
Dezvoltare teritorială unei creşteri suplimentare de 15-
echilibrată
20% a PIB până în anul 2015
INFRASTRUCTURA CAPACITATE
DE BAZA ADMINISTRATIVA

POS POS
TRANSPORT MEDIU

PO-URI
COOPERARE
21
TERITORIALA

Programele OperaŃionale
PROGRAM OPERAłIONAL (PO) AUTORITATE DE MANAGEMENT
COORDONATOR - Ministerul Economiei şi FinanŃelor
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS)
1. POS Creşterea CompetitivităŃii Ministerul Economiei şi FinanŃelor
Economice
2. POS Transport Ministerul Transporturilor
3. POS Mediu Ministerul Mediului şi Dezvoltării
Durabile
4. POS Dezvoltarea Resurselor Ministerul Muncii, Familiei şi
Umane EgalităŃii de Şanse
5. PO Dezvoltarea Regională Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice şi LocuinŃelor
6. PO Dezvoltarea capacitatii Ministerul Internelor şi Reformei
administrative Administrative
22

7. PO AsistenŃă Tehnică Ministerul Economiei şi FinanŃelor

11
 PROGRAMARE 2007-2013

23

POS Creşterea
CompetitivităŃii
Economice
Axa prioritară 1:Un sistem productiv inovator şi eco-eficient (FEDR)

Axa prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare tehnologică şi InovaŃie pentru

competitivitate (FEDR)

Axa prioritară 3: ICT pentru sectorul privat şi cel public (FEDR)

Axa prioritară 4: Creşterea eficienŃei energiei şi securitatea ofertei, în

contextul schimbării climatice (FEDR)

Axa prioritară 5: AsistenŃă tehnică (FEDR)

24

12
 POS Dezvoltarea
Resurselor Umane
Axa prioritară 1: EducaŃie şi training în sprijinul creşterii şi
dezvoltării unei societăŃi bazate pe cunoaştere (FSE)

Axa prioritară 2: RelaŃionarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa

muncii (FSE)

Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităŃii muncitorilor şi a

întreprinderilor (FSE)

Axa prioritară 4: Modernizarea Serviciului public de angajare (FSE)

Axa prioritară 5: Promovarea unos măsuri active de angajare (FSE)

Axa prioritară 6: Promovarea includerii sociale (FSE)

25
Axa prioritară 7: AsistenŃă tehnică (FSE)

PO Regional

Axa prioritară 1: Suport pentru dezvoltare durabilă a polilor creşterii

urbane (FEDR)

Axa prioritară 2: ÎmbunătăŃirea infrastructurii de transport regional şi

local (FEDR)

Axa prioritară 3: ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale (ERDF)

Axa prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

(FEDR)

Axa prioritară 5: Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului

(FEDR)
26

Axa prioritară 6: AsistenŃă tehnică (FEDR)

13
 POS TRANSPORT

Axa prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T

integrat în reŃelele de transport europene (FC)

Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de

transport naŃional în afara axelor prioritare TEN-T al căror obiectiv îl
reprezintă un sistem de transport naŃional durabil (FEDR)

Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transport pentru un grad

mai mare de protecŃie a mediului, sănătate şi securitatea pasagerilor
(FEDR)

Axa prioritară 4: AsistenŃă tehnică (FEDR)

27

POS Mediu
Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi
apă folosită (FC)

Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al

apei şi reabilitarea locurilor vechi contaminate (FEDR)
Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi reducerea schimbării
climatice prin restructurarea şi renovarea sistemelor de încălzire
urbană înspre sarcini de eficienŃă a energiei din locurile calde din
mediul local identificat (FC)
Axa prioritară 4: Implementarea unor sisteme de management
adecvate pentru protejarea naturii (FEDR)
Axa prioritară 5: Implementarea unei infrastructuri adecvate de
prevenire a riscurilor naturale în majoritatea zonelor vulnerabile (FC)
28
Axa prioritară 6: AsistenŃă tehnică (FEDR)

14
 PROGRAMUL NAłIONAL
PENTRU DEZVOLTARE
RURALĂ
Axa 1 “Imbunatatirea competitivitatii
sectoarelor agricol si forestier”
Axa 2 ”Imbunatatirea mediului si a
spatiului rural”
Axa 3 ”Imbunatatirea calitatii vietii in
zonele rurale si diversificarea economiei
rurale”
Axa LEADER
Masura 511 Asistenta tehnica
Masura 611 Plati complementare directe 29

GHIDUL SOLICITANTULUI
ConŃine, în principal:
 Alocare financiară orientativă
 ContribuŃia solicitantului
 Cadrul strategic
 InformaŃii de bază despre POS/ Axa Prioritară/
Domeniul major de intervenŃie
 ActivităŃi eligibile
 Grupuri Ńintă eligibile
 Eligibilitatea solicitanŃilor şi a partenerilor
 Eligibilitatea şi selecŃia proiectelor 30

15
 GHIDUL SOLICITANTULUI
ConŃine, în principal - 2:

 Cum se completează cererea de finanŃare

 Evaluarea şi selecŃia Cererii de FinanŃare

 Contractare

 Raportare

 ContribuŃia proiectului la promovarea temelor şi

obiectivelor orizontale
31

GHIDUL SOLICITANTULUI
ConŃine, în principal - 3:
 Valoarea adăugată a proiectului
 Sustenabilitatea proiectului
 Informare şi publicitate
 Eligibilitatea cheltuielilor
 Bugetul cererii de finanŃare
 Fluxul financiar
 Ajutor de stat
 CondiŃii aplicabile implementării proiectului
32

16
 Provocări pentru potenŃialii beneficiari

 Să se informeze continuu în aşa fel încât să identifice

corect programul operaŃional/ axa prioritară sub care
pot beneficia de finanŃare şi să fie pregătiŃi în
momentul lansării cererii de proiecte;
 Să studieze cu atenŃie Ghidurile Solicitantului, atât în
stadiul de proiect cât mai ales varianta finală;
 Să pregătească proiecte eligibile şi viabile;
 Să asigure cofinanŃarea proprie şi costurile neeligibile;
 Să asigure implementarea corectă a proiectului,
urmărind un calendar strict. 33

CerinŃe pentru implementarea

corectă

 Asigurarea unei capacităŃi adecvate pentru gestionarea

proiectului (colectiv propriu sau consultanŃi angajaŃi);
 Respectarea activităŃilor prevăzute în proiectul aprobat
şi a calendarului de implementare (conform
contractului de finanŃare);
 Respectarea legislaŃiei în domeniul achiziŃiilor publice,
protecŃiei mediului şi ajutorului de stat;
 Păstrarea unei contabilităŃi separate pentru proiect;
 Asigurarea unei piste de audit corespunzătoare;
 Informarea publicului cu privire la proiect şi la
finanŃarea obŃinută. 34

17
 CIRCUITUL PROIECTULUI
Comitet de
monitorizare
Verificare
tehnică
Evaluarea Listă proiecte
şi financiară
Cerere eligibilităŃii selectate
Beneficiar Organismul Autoritatea de Organismul
finanŃare Intermediar Management Intermediar
Evaluarea şi
selecŃia proiectelor

Plată Încheiere
contract
U.E. de finanŃare

Cerere de
Cerere de Autoritatea rambursare
Unitatea de Autoritatea Organismul Implementare
Plată rambursare de
Plată (AM) Certificare/Plată Intermediar Beneficiar
Management verificată
certificată autorizată Cerere de
rambursare

35

SPECIFICUL PROIECTELOR

 Se concentrează pe existenŃa unui număr cât mai

mare de beneficiari direcŃi
 PreŃul/beneficiar este de multe ori determinant în
selectarea proiectului
 Se urmăreşte o echipă de management al proiectului
fixă pe tot parcursul proiectului, cât mai “titrată”
 Se cere un plan amănunŃit, pe luni, cu activităŃi
concrete ce pot fi auditate
 Bugetarea necesită profesionalism 36

18
 SPECIFICUL PROIECTELOR

 Trebuie acordată o mare atenŃie clasificării

cheltuielilor între eligibile şi ne-eligibile
 La condiŃiile de eligibilitate trebuie înŃeleasă bine
schema legată de condiŃia de minimis unde se aplică
 Trebuie făcute separat calcule de cash-flow, deoarece
cheltuielile sunt rambursate procentual în 45 zile de la
acceptarea actelor necesare
 După terminarea proiectului trebuie găsită/alocată o
finanŃare pentru susŃinerea acestuia în continuare şi
37

care este auditată mai mulŃi ani (până la 5)

SPECIFICUL PROIECTELOR

 IntenŃia UE a fost de a acorda aceste fonduri NU

pentru ca beneficiarii (companii/organizaŃii publice)
să câştige bani în mod direct din proiect
 Un ciclu tipic ca durată:
– Pas 1 (analiză, întocmire dosar, depunere): 2-4 luni
– Pas 2 (aşteptare evaluare): minim 6 luni
– Pas 3 (contractare): minim 1 lună
– Pas 4 (implementare proiect): 1-3 ani
– Pas 5 (perioada post-implementare): 3-5 ani
38

19
 ADRESE UTILE
 Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale:
www.fonduri-ue.ro
 Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane
www.fseromania.ro
 Autoritatea de Management pentru POS Cresterea Competitivitatii
Economice www.minind.ro
 Autoritatea de Management pentru POS Regional www.inforegio.ro
 Autoritatea de Management pentru POS Mediu www.mediu.ro
 Autoritatea de Management pentru POS Transport www.mt.ro
 Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Capacitatii
Administrative www.mai.gov.ro
 Autoritatea de Management pentru POS Asistenta Tehnica
www.mfinante.ro 39

ADRESE UTILE

 www.fonduri-structurale.ro
 http://fonduri.info.ro
 www.finantare.ro
 www.euractiv.ro

40

20