USMF “Nicolate Testemitanu”

Catedra fiziologia omului si biofizica

Neurofiziologie
tema 3

Asistenu universitar
Lupușor Adrian

29.03.2018
 Tematici

• Sistemul somato-senzorial
• Funcțiile motorii ale sistemului nervos
 Sistemul somato-senzorial.

• Organizarea generală (receptori, căi de conducere, structuri

subcorticale, corticale, aranjamentul în coloane a neuronilor
la nivelul cortexului, ariile corticale senzoriale etc),
sensibilitatea tactilă, de poziție și termică.
• Potențialele evocate somestezice.
• Durerea.
• Sensibilitățile speciale, potențialel evocate vizuale, auditive.
Importanța clinică.
 Organizarea generală a sistemului somato-senzorial

• Def.: Toate senzatiile generale la nivel cutanat, tesut

conjunctiv, muschi striati, periost, dinti etc., apartin sistemului
somatic senzorial, numit sistem somato-senzorial.

• Sensibilitatile generale (simturile):

– Sensibilitatea tactila fina (sau descriminatorie)
– Sensibilitatea presionala (tactila profunda)
– Sensibilitatea vibratorie
– Sensibilitatea pozitiei si miscarilor membrelor
– Sensibilitatea dureroasa
– Sensibilitatea termica
 Sensibilitatile generale:

• Sensibilitatea tactila fina (sau descriminatorie)

constientizarea si localizarea precisa a stimulilor mecanici fini precum

atingere parului cutanat sau a zonelor de piele fara par cu un betisor
de bumbac sau cu o pana, include 3 fenomene:

• Sensibiltiatea descriminatorie – abilitatea de a destinge 2 puncte distincte

(varful imbei 1 mm, degetelor 2-4 mm, partea dorsala a mainelor – 3-4
cm)
• Stereognozia – abilitatea de a recunoaste obiectele numai in urma
atingerii, prin recunoasterea dimensiunii, formei, texturii, greutatii
obiectului
• Grafestezia – abilitatea de a recunoaste numerele sau textul desenate la
nivel cutanat
 Sensibilitatile generale:
• Sensibilitatea presionala (tactila profunda)

• Perceperea presiunii implica stimulii aplicati la nivelul

structurilor subcutanate. Este testata prin aplicarea
ferma a presiunii cutanate cu un obiect neascutit si
presarea structurilor si muschilor subcutanati
 Sensibilitatile generale:

• Sensibilitatea vibratorie
• Perceperea vibratiilor la nivelul:
– tesuturilor subcutanate (tesut conjunctiv subcutanat, periost, muschi) - cand
diapazonul oscilant este de 256 Hz si este aplicat la nivelul tegumentelor
– tegumentelor (sunt asociate cailor sensibilitatii tactile fine) – cand diapazonul
oscilant este de 128 Hz si este aplicat la nivelul tegumentelor – o senzatie
descrisa ca “flutter”
 Sensibilitatile generale:

• Simtul pozitiei si miscarii membrelor

– Pozitia sau simtul posturii - constientizarea pozitiei partilor scheletice
ale corpului – se poate testa prin miscarea pasiva a unui membru intr-
o directie anumita dupa care rugam ca persoana investigata sa miste
mebrul opus in aceiasi directie.

– Simtul miscarii – constientizarea miscarii active sau pasive ale partilor

scheletice ale corpului – poate fi testat prin flexia sau extensia pasiva a
degetelor, mainelor etc. – cu ochii inchisi subiectul trebuie sa stie sa
aprecieze directia, forta, viteza miscarii
 Sensibilitatile generale:

• Simtul durerii – exista 2 tipuri de dureri – rapida si lenta

– Durerea rapida – ascutita si bine localizata, similara celei cauzate de
intepatura cu un ac – se apreciaza prin atingerea alternativa a
suprafetei cutanate stangi si drepte cu un partea ascutita apoi bonta a
unui ac de siguranta – pacientul trebuie sa faca distinctie intre partea
ascutita si bonta
– Durerea lenta – surda este difuza, cu caracter de arsura

• Simtul termic
– Variaza de la cald la rece si poate fi testata prin atingere cutanata cu
tuburi adecvate preumplute cu apa calda si rece
Fibrele nervoase somato-senzoriale
 Dermatoamele

•Def.: aria cutanata ce este intervata de catre fibrele somato-

senzoriale provenite de la nivelul unui singur nerv spinal.

•Desi exista o oarecare suprapunere intre dermatoame, acestea

sunt extrem de utile in localizarea nivelului de leziune
 Dermatoamele

Duus’ Topical diagnosis in neurology.

 Principiul de baza al organizarii caiilor
somatosenzitive

Impulsurile somatosenzoriale sunt receptionate si apoi

transmise printr-o fibra aferenta (dendrita) spre corpul
neuronal al primului neuron, care se afla in ganglionul
senzitiv spinal.
Apoi, impulsurile sunt conduse ascendent spre SNC deja prin
axonul 1ului neuronului, fara ca sa faca careva sinapse.
Sinapsa cu al doliea neuron se realizeaza la nivelul maduvei
spinale sau la nivelul trunchiului cerebral, iar axonul celui
de al doilea neuron decuseaza in partea contralaterala.
Al 3lea neuron, situat in talamus, care mai este numit “poarta
spre constienta” isi proiecteaza axonul spre cortexul
somatosenzorial primar situat la nivelul girusului
postcentral al lobului parietal.

Duus’ Topical diagnosis in neurology. P. 18

 Caile somatosenzitive
sistemul coloana dorsala – sistemul antero-lateral - caile
lemnisc medial antero-laterale
 Caile spinale tactile, vibratorie, a pozitiei si miscarii
membrelor: sistemul coloana dorsala – lemnisc medial
• Figura 11.2 si fig 11.3 pag 133
• Deoarece tracturile gracil si cuneatau traiect ascendent
catre creier fara a se incrucisa, intreruperea lor
unilaterala la orice nivel spinal conduce la pierdrearea
senzatiilor tactila, presionala, vibratorie si a pozitiei
membrlor in dermatoamele ispilaterale sub nivelul
leziunei.
• Nivelul nucleilor coloanei dorsale si al decusatiei
senzoriale prezinta importanta medicala deoarece o
leziune unilaterala ce intrerupe impulsurile inainte de
decusatiei – ceea ce semnifica o leziune a coloanelor
dorsale sau nucelilor acestora – conduce la pierederea
senzatiilor tactila, presionala, vibratorie si a pozitiei
membrlor in dermatoamele ispilaterale (de aceiasi parte)
sub nivelul leziunei. O leziune unilaterala dincolo de
decusatia senzoriala – la nivelul lemniscului medial sau
structurile consecutive ale caii – conduce la pierderea
acestor senzatii contralateral
Caile spinale tactile, vibratorie, a pozitiei si miscarii membrelor:
sistemul coloana dorsala – lemnisc medial
 Caile spinale termo-algice si de
presiune (atingerea grosolana,
gadilat, prurit etc.) – caile antero-
laterale

• Au o viteza si precizie de localizare

redusa ce nu necista o discriminare
unor variatii fine ale intensitatii
stimulului.
• Incrucisarea are loc la nivelul intrarii
neuronilor senzitivi in maduva spinarii
• Lezarea acestui tract va duce la
pierderea senzatiilor termoalgezice
controlateral in dermatoamele aflate
sub nivelul leziunii
Caile spinale termo-algice si de presiune (gadilat, prurit etc.) –
caile antero-laterale
Ariile corticale somato-senzoriale
 Semnificatia clinica a cailor spinale somato-senzoriale

Leziunea unilatarala a coloanei dorsale Leziunea unilatarala a cailor anterio-

(H) conduce la pierderea ispilaterala a
senzatiilor tactila, presionala, vibratorie,
si a pozitiei membrelor, alaturi de cea a
simtului miscarii , in partile corpului
inervate de nervii spinali aflati sub nivelul
leziunii.
laterale conduce la pierderea
contralaterala a senzatiilor termo-algice.
Lezarea cornului posterior (I) - pierderea
ipsilaterala a senzatiilor termo-algice
Lezarea radacinei posterioare – absenta
tuturor senzatiilor ipsilateral
 Semnificatia clinica a cailor spinale somato-senzoriale

Pacientul prezinta pierderea senzatiilor

Pacientul prezinta hemianestezie totala
de partea stanga – pierderea tuturor
senzatiilor
generala sub nivelul ombilicului, astfel ca
din partea dreapta a corpului sunt
pierdute numai simtul tactil, presional si
al poztiei membrelor iar de partea stanga
sunt pierdrute nusmai sensiblitatile
termoalgezice – Sindromul brown-
sequard
Semnificatia clinica a cailor spinale somato-senzoriale
– metode clinice de diagnosticare

• Sensibilitatile generale
(simturile):
– Sensibilitatea tactila fina (sau
descriminatorie)
– Sensibilitatea presionala (tactila
profunda)
– Sensibilitatea vibratorie
– Sensibilitatea pozitiei si miscarilor
membrelor
– Sensibilitatea dureroasa
– Sensibilitatea termica
 Bazele neurofiziologice ale examenului de
stimulodecţie şi electromiografic

• Examenul de stimulodetecție este metoda de bază electrofiziologică,

utilizată în studiul funcției nervilor periferici.
• După stimularea percutanată a fibrelor motorii şi senzitive ale nervilor
periferici se înregistrează răspunsul evocat muscular (unda M) şi
potenţialul de acţiune senzitiv.
• Rezultatele examinării conductibilității în fibrele motorii şi senzitive,
exprimate prin
– amplitudine,
– viteză de conducere,
– latențe distale,

oferă informație cantitativă despre starea funcțională a nervilor periferici.

Vitalie LISNIC. EVALUAREA ŞI TRATAMENTUL NEUROPATIILOR DEMIELINIZANTE . Chisinau 2004

Fibrele nervoase somato-senzoriale
Straturile corticale somato-senzoriale si functiile lor
 Structura functionala a cortexul cerebral

Neuronii corticali sunt de 3 tipuri:

(1) granulari (ori stelati) –cu axons scurt,
implicati in circuitele locale si care folosesc
neuromediatorii: glutamatul (pentru
excitatie) sau GABA (pentru inhibitie)
(2) fusiformi, ori (3) piramidali – cu terminatiuni
lungi care se proiecteaza la distante mai
mare in afara cortexului.
Neuronii fusiformi se proiecteaza in talamus pe
cand neuronii piramidali spre alte regiuni ale
aceliasi emisferi sau spre emisfera opusa si alte
regiuni asa ca nucelul rosu, punte, maduva.
 Structura functionala a cortexul cerebral

Neuronii coriticali sunt aranjati in 6 straturi ,

formand coloane functionale
•Stratul IV primește impulsuri aferente de la
talamus,
•pe cand neuronii din stratul V trimit proiectii
subcorticale spre trunchiul cerbral si maduva
spinarii.
•Fibrele corticotalamice isi au originea de la stratul
VI.
•Interconexiunile cortico-talamice sunt cele mai
importante deoarece lezarea izolată a cortexului are
ca consecinta mai putine complicatii decat la
lezarea cortexului si talamusului.
•Straturile I, II, and III sunt specializate în
recepționarea informații și să transmită proiecțiile
spre alte regiuni coricale din aceiași emisferă ori
contralaterala.
• A cortical column, also called hypercolumn, macrocolumn,[1] functional column[2]
or sometimes cortical module,[3] is a group of neurons in the cortex of the brain
that can be successively penetrated by a probe inserted perpendicularly to the
cortical surface, and which have nearly identical receptive fields.[citation needed]
Neurons within a minicolumn (microcolumn) encode similar features, whereas a
hypercolumn "denotes a unit containing a full set of values for any given set of
receptive field parameters".[4] A cortical module is defined as either synonymous
with a hypercolumn (Mountcastle) or as a tissue block of multiple overlapping
hypercolumns.[5]
• The columnar hypothesis states that the cortex is composed of discrete, modular
columns of neurons, characterized by a consistent connectivity profile.[2]
• It is still unclear what precisely is meant by the term, and it does not correspond to
any single structure within the cortex. It has been impossible to find a canonical
microcircuit that corresponds to the cortical column, and no genetic mechanism
has been deciphered that designates how to construct a column.[4] However, the
columnar organization hypothesis is currently the most widely adopted to explain
the cortical processing of information.[6]
• O coloană corticală, numită și hipercolnă, macrocolumă, coloană funcțională *2+
sau, uneori, modul cortic [3] este un grup de neuroni din cortexul creierului care
poate fi pătruns succesiv de o sondă inserată perpendicular pe cortic și care au
câmpuri receptive aproape identice. Neuronii dintr-o minicolumnă (micro coloană)
codifică caracteristici similare, în timp ce o hipercolnă "denotă o unitate care
conține un set complet de valori pentru orice set de parametri de câmp receptivi".
+ Un modul cortic este definit ca fiind fie sinonim cu o hipercolnă (Mountcastle), fie
ca un bloc de țesut de hipercoloni suprapuși multiple. *5+
Ipoteza coloană afirmă că cortexul este compus din coloane discrete, modulare de
neuroni, caracterizate printr-un profil de conectivitate consistent [2].
Este încă neclar ce se înțelege exact prin termen și nu corespunde nici unei singure
structuri din cortex. A fost imposibil să se găsească un microcircuit canonic care să
corespundă coloanei corticale și nu a fost descifrat niciun mecanism genetic care
să desemneze cum să construiască o coloană *4+. Cu toate acestea, ipoteza
organizării coloanei este în prezent cea mai răspândită pentru a explica prelucrarea
corticală a informațiilor *6+.
 Structura functionala a cortexul cerebral

Neuronii coriticali sunt aranjati in 6 straturi ,

formand coloane functionale
•Stratul IV primește impulsuri aferente de la
talamus,
•pe cand neuronii din stratul V trimit proiectii
subcorticale spre trunchiul cerbral si maduva
spinarii.
•Fibrele corticotalamice isi au originea de la stratul
VI.
•Interconexiunile cortico-talamice sunt cele mai
importante deoarece lezarea izolată a cortexului are
ca consecinta mai putine complicatii decat la
lezarea cortexului si talamusului.
•Straturile I, II, and III sunt specializate în
recepționarea informații și să transmită proiecțiile
spre alte regiuni coricale din aceiași emisferă ori
contralaterala.
Structura functionala a cortexul cerebral
Structura functionala a cortexul cerebral

Coloane functionale ale coretexului cerebral

 Structura functionala a cortexul cerebral

Coloane functionale ale coretexului cerebral

•Stratul IV primește impulsuri aferente de
la talamus,
•pe cand neuronii din stratul V trimit
proiectii subcorticale spre trunchiul cerbral
si maduva spinarii.
•Fibrele corticotalamice isi au originea de
la stratul VI.
•Interconexiunile cortico-talamice sunt cele
mai importante deoarece lezarea izolată a
cortexului are ca consecinta mai putine
complicatii decat la lezarea cortexului si
talamusului.
•Straturile I, II, and III sunt specializate în
recepționarea informații și să transmită
proiecțiile spre alte regiuni coricale din
aceiași emisferă ori contralaterala.
 Nivelele majore ale SNC
• Maduva spinarii
• Structurile subcorticale
• Cortexul
 Nivelele majore ale SNC
Maduva spinarii
• (1) mișcările pentru mersul pe jos,
• (2) reflexe care protejeaza corpul de la obiecte dureroase
• (3) reflexe care mentin tonusul in muschii picioarelor pentru a
susține corpul împotriva gravitației;
• (4) reflexele care controlează starea vaselor de sânge, functia
tractului gastro-intestinal sau excreția urinarei.
• De fapt, partea nivelurile superioare ale sistemului nervos
funcționează adesea nu prin transmiterea directa a semnalelor
către periferia corpului, dar prin transmiterea
semnalelor către centrele de control ale maduvei spinarii,
Nivelele majore ale SNC
Structurile subcorticale
• Multe, dacă nu chiar cele mai multe, din ceea ce numim activități
subconștiente ale corpului sunt controlate de regiunile subcorticale -
adică de bulb, punte, mesencefal, hipotalamusul, talamusul, cerebel și
ganglionii bazali.
• De exemplu, controlul subconștient al presiunii arteriale si respirației
se realizează în principal în bulb și punte.
• Controlul echilibrului este o funcție combinată a cerebelului și a
substantei reticulate din bulb, punte si mezencefal.
• Reflexe de hrănire, cum ar fi masticatia, deglutitia, salivarea, linsul
buzelor ca răspuns la gustul alimentelor, sunt controlate de zone din
bulb, punte, mezencefal, amigdala și hipotalamus.
• În plus, multe astfel de modele emoționale ca furia, bucuria,
comportamentul sexual, reacție la durere, reacția la plăcere pot fi
prezente după distrugerea unei regiuni mari ale cortexului cerebral.
 Nivelele majore ale SNC
Cortexul
• După ce am enumarat functiile determinate de maduva , trunchi, ganglioni bazali si
cerebel ce a mai rămas pentru cortexul cerebral?
• Răspunsul la această întrebare este complex, dar începe cu faptul că cortexul cerebral
este un depozit extrem de mare de memorie.
• Cortexul nu funcționează niciodată singur, ci întotdeauna în asociere cu centrele
subiacente.
• Fără cortexul cerebral, funcțiile structurilor subcorticale sunt adesea imprecise.
• Depozitul vast de informații corticale convertesc de obicei aceste funcții
in actiuni determinative și precise.
• În cele din urmă, cortexul cerebral este esențial pentru majoritatea dintre noi pentru
procesul de gândire, dar nu poate funcționa singur.
• Deoarece mentinea starii de veghe sau mentinerea activa a cortexului este
determinata de substanta reticulata activatoare, deschizând astfel banca de amintiri la
mecanismul de gândire al creierului.
• Prin urmare, fiecare parte a sistemului nervos are performanțe specifice funcții, dar
este cortexul care deschide o lume a memorat
informații pentru utilizare de către minte.
Organizarea motorie a măduvei spinării.
Receptorii senzoriali musculari (fusurile musculare şi organele tendinoase
Golgi) şi rolurile acestora în controlul muscular. Reflexul de întindere
musculară. Rolul fusului muscular în controlul voluntar al activității motorii.
Aplicații clinice ale reflexului de întindere.
Reflexul de întindere musculară. Rolul fusului muscular în controlul voluntar al
activității motorii. Aplicații clinice ale reflexului de întindere.
 Reflexul de flexie şi reflexele de retragere.
Reflexul extensor încrucişat. Inhibiția reciprocă şi inervația
reciprocă.
Reflexele de postură şi locomoție. Reflexul de grataj. Reflexe
medulare care produc spasme musculare. Reflexe medulare
autonome. Secționarea măduvei spinării şi şocul spinal.
Rolul trunchiului cerebral în controlul funcțiilor motorii.
Susținerea antigravitațională a corpului — rolurile
nucleilor reticulari şi ale nucleilor vestibulari