Dereglarile ciclului

menstrual.Amenoreea.
 AMENOREEA
› Amenoreea, deşi este doar un simptom, are o cauzalitate
polimorfă punând probleme dificile de diagnostic etiologic şi
diferenţial. Amenoreea poate fi determinată de o serie de condiţii
fiziologice, funcţionale sau organice, motiv pentru care clasificarea
s-a realizat în funcţie de mai multe criterii, urmărindu-se uşurarea
diagnosticului diferenţial şi adoptarea unei conduite terapeutice
etapizate.
› Lipsa menstruatiei timp de 3-6 luni si mai mult , la femei de
virsta reproductiva.
› Înainte de clasificarea propriu-zisă a amenoreilor există câteva
clasificări orientative, premergătoare, la care se recurge înaintea
celei etiologice
› Amenoreea falsa (criptmenoreea)  fluxul menstrual se produce dar nu
se poate exterioriza din cauza unor anomalii ale căilor genitale (himen imperforat,
diafragm vaginal, stenoză cervicală, cavitate uterină necomunicantă cu organele
genitale externe)
› Amenoreea adevarata(vera) desemneaza lipsa producerii fluxului menstrual

Fiziologica Patologica

›
› primara secundara
› Amenoreea fiziologică este lipsa menstruaţiei în condiţii
fiziologice: 1)înainte de pubertate
› 2) în timpul sarcinii
› 3) alăptării
4) după menopauză.
› Amenoreea patologică este lipsa menstruaţiilor dată de
cauze organice sau funcţionale la nivelul axului
hipotalamo – hipofizo - ovarian, uterului sau căilor
genitale externe, necesită conduită terapeutică adecvată
după stabilirea etiologiei.
› Amenoreea primară şi secundară departajează inaintea
investigaţiilor clinice două categorii de amenoree deosebite ca
etiologie şi prognostic.

› Amenoreea primară este definită drept absenţa instalării

menstruaţiilor până la vârsta de 16 ani în prezenţa caracterelor
sexuale secundare normale sau până la vârsta de 14 ani în
absenţa caracterelor sexuale secundare vizibile.

› Amenoreea secundară este definită prin absenţa menstruaţiilor

pentru 3 cicluri menstruale la o femeie cu menstruaţii regulate în
antecedente sau de-a lungul a 6 luni la femeia cu menstruaţii
neregulate. Se consideră că de la debut cel puţin 1 an ciclul
menstrual a funcţionat.
 ›Clasificarea etiologică a amenoreii a fost propusă de Novak în
1965 şi împarte cauzele în 5 categorii: centrale, intermediare,
periferice, fiziologice şi cu etiologie nedeterminată, fiecare cu
subgrupe :

Amenoreea de origine centrala

› A. Cauze neurogene 
›1. Organice: 
›a. malformaţii congenitale hipotalamice (sindrom
Lawrence–Moon-Biedl)
›b. leziuni neurologice degenerative (scleroza multiplă,
sechele posttraumatice sau postinfecţioase)
2. Disfuncţionale hipotalamice (sindrom Stein-Leventhal)
3. Inhibiţia factorului inhibitor al prolactinei (sindrom Chiari-
Frommel)
 ›B. Cauze hipofizare 
› 1. Insuficienţa prin procese distructive (sindrom
Sheehan, sindrom Simmonds) 2. Tumori: 
a. adenom cromofob (tumori
prolactigene, sindrom del Castillo)
b. adenom acidofil (acromegalie)
c. adenom bazofil (boala Cushing,
sindrom adipozo-genital)
› 3. Defecte congenitale (sindrom Kallman,
sindrom Morsier)

› C. cauze psihogene (psihoze majore şi minore,

anorexia mentală, sarcina închipuită, şoc
emoţional,
 › II. Amenoree de origine intermediară
› A. Boli cronice

› B. Moli metabolice 
1. tiroida: hipo- sau hipertiroidism
2. pancreas: diabet zaharat
3. suprarenală: sindrom adrenogenital, sindrom
Cushing, obezitate de stress

› C. Boli de nutriţie (obezitate, malnutriţie)

› D. Boli metabolice şi de excreţie (ciroză, nefrită

cronică)
 Amenoree de origine periferică (uterină şi ovariană)
› III.

› A. Amenoree ovariană 
1. prin insuficienţă
a) defecte congenitale de dezvoltare (sindrom Turner, hermafroditism,
sindrom Klinefelter)
b) disgenezii ovariene (sindromul ovarului pauper)
c) distrucţii ovariene (abcese, TU, castrare chirurgicală sau radiocastrare)
2. tumori (arenoblastom, tecom)

B. Amenoree uterină şi criptomenoree 

1.Defecte congenitale: himen imperforat, atrezie vaginală (sindrom Mayer-
Rokitansky- Küster- Häuser), diafragm vaginal, absenţa congenitală a uterului
2. Sechele posttraumatice sau infecţioase (stenoza vaginală, cervicală, simfiză
uterină, metroză de receptivitate)
›
 IV. Amenoree fizologică (prepubertară, din sarcină şi lăuzie, postmenopauză)

V. Amenoree cu etiologie nedeterminată 

 Clasificarea gonadotrofinica
› Odată cu apariţia posibilităţilor de determinare a nivelurilor hormonale, a
devenit oportună şi clasificarea gonadotrofinică şi androgenică a amenoreilor
iniţiată încă de Fayle în 1962. Această clasificare conţine 3 categorii în funcţie
de nivelul gonadotrofinelor şi o categorie de exces androgenic.
› I. Amenoreea eugonadotrofinică este sinonimă cu amenoreea uterină,
deoarece gonadostatul este funcţional:
› 1. uter nefuncţional:
- congenital (sindrom Mayer- Rokitansky – Küster- Häuser),
- câştigat (sindrom Asherman, posttraumatică sau post tbc).
2. uter funcţional cu obstrucţie la evacuare:
- congenital (himen imperforat, diafragm vaginal),
- câştigat (sinechie col).
› II. Amenoreea hipergonadotrofinicăeste
sinonimă cu amenoreea prin insuficienţă
ovariană:

› 1. formele cu cariotip 46XY (disgenezie gonadală

XY, sindrom congenital de insensibilitate la
androgeni)
› 2. formele cu cariotip 46XX (distrucţii ale
ovarelor, ovar pauper, ovar rezistent la
gonadotrofină,deficienţa 17 hidroxilazei).
III. Amenoreea hipogonadotrofinică; amenoreea hipotalamo -
hipofizară şi de alte cauze sistemice, nu implică steroidogeneza
ovariană.
› 1. congenitală (s. Kallman),
› 2. câştigată (tumori hipofizare, sindrom Sheehan, sindrom
Simmonds, amenoreea iatrogenă),
› 3. amenoreea psihogenă şi de stress (anorexia mentală, sarcina
închipuită, hipogonadism în malnutriţie, hiperprolactinemia
hipogonadotrofinică)
› 4. maladii endocrine (hipo- şi hipertiroidism, hipo- şi
hipercorticism),
› 5. maladii cronice neendocrine (insuficienţa renală cronică,
insuficienţa hepatică cronică),
› 6. sindrom amenoree - galactoree (sindrom Chiari- Frommel,
sindrom del Castillo, sindromForbes- Albright).
 Diagnosticul
› Diagnosticul amenoreilor se bazează pe elemente de:
› anamneză (primară sau secundară, evoluţie anterioară a
ciclurilor, debutul menarhei şi fenomenele ce asociază
amenoreea).
› Dar complicatul proces de diagnostic diferenţial al amenoreii
se bazează pe o examinare clinică amănunţită (prezenţa
caracterelor sexuale secundare, situaţie anatomică şi
funcţională a organelor genitale) asociată cu determinări
hormonale, genetice, imunologice, biochimice care se pot
completa cu teste de provocare.
I .Algoritmul de conduită în amenoreea primară fără prezenta caracterelor sexuale secundare
› depinde de rezultatul consultului genital (clinic şi ecografic).

› Consult genital
› Normal Absenta uterului
↓ ↓
Cariotip
Determinare FSH
›↓ ↓
› Normal sau scazut Crescut
›↓ ↓
› cariotip
› Sindrom Kallman
› TU ale SNC
› disfuncţii hipotalamo-hipofizare(malnutriţie, malabsorbţie, anorexie, galactozemie,stress,
exerciţiu fizic excesiv, boli consumptive, marijuana)
› II. Algoritmul de conduită în amenoree în prezenta
caracterelor sexuale secundare necesită ca primă etapă
excluderea unei sarcini (clinic, ecografic, reacţie de sarcină dar
cel mai sigur prin determinarea nivelului de HCG). Dacă sarcina
a fost exclusă (fie ea de natură intra- sau extrauterină, în
evoluţie sau compromisă , normală sau molară) se vor obţine
date legate de tipul amenoreei (primară sau secundară), iar
examenul clinic general şi local va tranşa în continuare linia
conduitei.
› În diagnosticul amenoreilor primare în prezenţa semnelor
sexuale secundare se impune:
1. examen general şi genital
› 2. determinări hormonale (TSH, prolactina, FSH, LH, Estrogeni)
3. cariotip dacă examenul fizic este anormal şi obligatoriu
când depistăm o hipergonadotrofinemie.
› Dacă amenoreea este secundară în primul rând se impun:
› 1. excluderea unei sarcini (clinic, ecografic,valori ȕ HCG)
› 2. consultul clinic general şi genital (pentru semne extragonadale)
› 3. determinările hormonale
a. TSH (± FT4)
b. Prolactina
c. FSH (± LH)
d. Estradiol (± progesteron)
e. Evaluarea hipotalamo-hipofizară completă

› Dacă sarcina este exclusă iar consultul general şi genital nu aduce

informaţii în plus (hirsutism,anomalii genitale dobândite sau
discrinii complexe) investigaţia hormonală va orienta conduita.
 Diagnostic de laborator
› Testul la gonadotropina corionica
› Evaluarea cariotipului
› Analize hormonale
› Investigatii molecular genetice
› Ecografie pelviana
› Tomografie computerizata
› RMN
› Proba cu progesteron
› Proba cu estorgen-progesteron
› Proba cu gonadotropineFSH;LH
› Proba cu releasing hormone
› Proba cu dexametazona
 Proba cu progesteron
-Duphaston-tab.10mg ,10-20 mg/zi-10 zile
-Utrogestan capsule per os/endovaginal 100-200 mg- 10 zile
 Proba cu progesteron ( negativa)
› Reactie menstruala Lipsa reactiei menstruale
› ↓ ↓
control hormonal: Proba cu estrogene si
progesterone TSH
↓ ↓
Prolactina Reactie menstruala Lipsa r.m
↓ ↓
control hormonal (FSH:LH) Amenoree uterina
↓ ↓
Indici scazuti sau normali Indici normali
↓ ↓
Amenoree hipotalamica Epuizarea functiei ovariene
 Proba progesteron(pozitiva)
› Reactie menstruala Lipsa reactiei menstruale
↓ ↓
Controlul hormonal Proba cu estrogen si
1)TSH,Prolactina progesterone
↓ ↓ ↓
TSH ridicat TSH Norma PRL ridicat
PRL norma
↓ ↓ ↓
Hipotireoza Anovulatie Hiperprolactinemie
 Proba cu estrogen-progesteron
› COC trifazice (estradiol)- 21 zilee

Dupa 28 zile daca:

- proba este pozitiva- diagnosticul preliminar va fi patologie
ovariana sau hipotalamo-hipofizara
- proba negativa- amenoree uterina.
 Proba cu gonadotropine FSH si LH
› Menogon 75 U FSH +75 U LH

Dupa 28 zile daca:

-proba pozitiva- diagnostoicul preliminar –amenoree hipofizara
-proba negativa- amenoree ovariana
 Proba cu releasing hormoni
› Buserelina,Diferelina
› Cresterea nivelurilor de FSH;LH

Proba pozitiva-diagnostic preliminar-amenoree hipotalamica

Proba negativa-amenoree hipofizara
 Proba cu dexametazona
-Tab 5mg pe zi-5 zile
Se determina 17 KS-steroizi inainte si dupa administrare
In functie de variatie proba va diferentie originea
hiperandrogeniei (ovariana sau suprarenala).
 Tratament
› Nivelul hipotalamusului
› 1) Anorexia nervoasa:psihoterapie;dieta bogata in proteine; COC;
vitaminoterapie
› 2)Bulimia nervoasa:
psihoterapie;antidepresante;vitaminoterapie;estroprogestativ
› 3)Amenoreea de effort:abandonarea sportului de perfonrmanta;reducerea
efortului
fizic;dietoterapie;suplimente;psihoterapie;sedative;antidepresante;vitaminot
erapie;preparate estrogen-gestagenice
› 4)Sinfrom Kallmann: estrogeni+gestageni dela 14-15 ani, tratament de
substituie hormonala-estroprogestative in regim ciclic
› 5)Amenoree dupa util. COC: Hiperprolactinemie: Bromocriptina,Cabergolina.
Inhibitia GnRH –Clomiphene-foliculometrie-crestere adecvata-Duphaston
› Nivelul hipofizei
1)Prolactinom hipofizar :Bromocriptina,Cabergolina ;
Macroadenom hipofizar(>10mm) –tratament chirurgical,
Bromocriptina, Cabergolina postoperator
2)Sindrom Sheehan –terapie de substitutie hormonala a
hipopituitarismului: insuficienta gonadotropine/steroizi ovarieni-
COC, estrogeni+gestageni,insuficienta tireotropi/tiroizi, insufcienta
adrenocorticotropi/suprarenali,antianemice,dietoterapie
3)Panhipopituitarism –terapie de substitutie cu hormoni tiroizi,
corticosteroizi, terapie ciclica cu estrogeni-progestine
4)Sindrom Cushing-Inlaturarea transsfenoidala a tumorii hipofizare
, radioterapie, adrenalectomie
› Nivelul ovarelor
› 1)Sindromul Turner –tratament de substitutie
hormonala cu estrogen-progentative timp
2)Sindromul feminizarii testiculare-gonadectomie dupa
pubertate , terapie de substituie hormonala cu
estrogeni, crearea unui neovagina
3) Sindromul insensibilizarii androgenice –
gonadectomie, vaginoplastie, substitutie hormonala cu
estrogeni
› Nivelul uterului si vaginului
1)Sindromul Asherman-tratament antibacterian
preoperatoriu;tratament chirurgical(inlaturarea
aderentelor intrauterine prin chiuretaj sau
histeroscopie);tratament postoperatoriu-terapie
hormonala ciclica 6luni , irigare intruterina cu antiseptic
1 saptamine,fizioterapie,terapie de resorbtie
2)Sinfromul Mayer-Rokitansy-Kustr-Hauser-crearea
artificiala a vaginului,dilatarea progresiva a vaginului
dupa Frank,in caz de infertilitate reproducerea este
asistata prin maternitatea de substitutie.
Sindrom premenstrual
 Definitia
› este un tablou clinic polimorf al unor semne premonitorii care preced
cu 3-5 zile apariţia fluxului menstrual. Sindromul premenstrual este
dominat de mastodinie, tulburări digestive, cefalee sau dureri
lombosacrate, manifestări tegumentare, tulburări neuropsihice,
retenţie hidrică şi alte manifestări patologice.
› Sindromul premenstrual poate debuta la menarhă, dar de cele mai
multe ori se instalează odată cu ciclurile ovulatorii sau după un episod
patologic din viaţa femeii (avort, infecţii genitale, stări psihoafective
negative, stress).
› Sindromul premenstrual afectează un procent variabil al populaţiei
feminine, după autori fiind cuprins între 11 şi 90% (care probabil nu
ţine cont de gradul de suferinţă).
 Etiopatogenia
1)teoria vitamino - carenţială implică o serie de factori alimentari ce intervin în
metabolismul
› estrogenilor.
2) teoria toxică incriminează „menotoxina”, o toxină de origine endometrială
nedocumentată.
3) teoria inflamatorie e rezumată până la urmă la o congestie hormonală
hiperfoliculinică favorizată de unele infecţii
4) teoria dismetabolismului glucidic explică printr-o instabilitate a metabolismului
glucidic fenomenele de tip: astenic, nervozitate, debilitate
5 )teoria intoxicaţiei apoase explică simptomatologia prin retenţia apoasă cu efect
citotoxic
6) teoria permeabilităţii capilare împreună cu retenţia apoasă contribuie la formarea
edemelor, hipoxiei şi suferinţelor organice
7).teoria hormonală incriminează steroizii ovarieni. Majoritatea
adepţilor acestei teorii pledează pentru hiperestrogenemie, mai puţin
pentru hipoestrogenemie şi hipoprogesteronemie
8). teoria dizarmoniei cuplurilor endocrine (teoria neurohormonală)
incriminează prolactina care via progesteron declanşează un
hiperaldosteronism secundar, excitaţia sistemului dopaminergic şi
creşterea endorfinelor.
9). teoria alergică susţine drept cauză sensibilizarea alergică a
organismului realizată de hormonii steroizi, majoritatea autorilor ţinând
partea estrogenilor şi doar o minoritate pe cea aprogesteronilor
10) teoria neurovegetativă implică sistemul neurovegetativ în apariţia
sindromului, după unii autoriaceastă implicare survine prin efectul
foliculinei asupra receptorilor tisulari
11)teoria neuropsihică situează în vârful lanţului patogenetic tulburările
psihice şi afective care pot dezechilibra gonadostatul
 Tabloul clinic
› variază ca intensitate şi perioadă, dar cedează sau se transformă odată
cu declanşarea fluxului menstrual. În majoritatea cazurilor sindromul
premenstrual este relatat drept deranjant dar suportabil şi numai într-un
procent infim obligă femeia la absenteism şi automedicaţie.

1)Mastodinia-se manifestă ca o senzaţie de tumefacţie dureroasă a sânilor

cu creştere în volum, temperatură locală crescută şi senzaţie de greutate.
2) Tulburările digestive debutează cu o senzaţie de balonare care devine
chiar reală cu intensitate maximă pelviană. Se instalează treptat o
constipaţie prin scăderea motilităţii intestinale (posibil cauzată de efectul
opiaceu al endorfinelor şi resorbţiei exagerate a apei) care apoi se
transformă în scaune repetate, chiar diareice, odată cu debutul
menstruaţiei (cauzat de creşterea PGE1 după scăderea endorfinei).
3)Retenţia hidrică este mai marcată la nivelul membrelor şi al
pleoapelor, diureza este mai scăzută transformându-se în
poliurie odată cu declanşarea menstrei.
4) Cefaleea surdă dar progresivă poate deveni intensă şi tenace,
dar de cele mai multe ori devine migrenoasă la debutul
menstrei, nedepăşind primele 2 zile. În asemenea situaţii
cefaleea ia caracter pulsatil, cu epicentrul retro-ocular sau cu
iradiere occipitală, mai rar senzaţie de compresie cefalică. Se
însoţeşte cu fotofobie, vertij, greaţă şi vomă de tip central.
Cefaleea cedează la antialgicele obişnuite sau reflexoterapie ori
presopunctură, dacă sunt utilizate în fazele nemigrenoase.
5) Manifestările cutanate pot lua aspect de angioneuroză (pete
congestive, erupţii, prurigo,dermografism), acneea care
predomină în perioada pubertară şi adolescentină sau herpes
buccal ori genital.
6)Tulburările neuropsihice sunt frecvente şi uneori stau pe
primul plan: iritabilitate, instabilitate psihică, depresie – care
stau la baza conflictelor familiale, sociale, accidentelor de
muncă sau de circulaţie. Pot apărea adevarate decompensări
psihice, crescând rata sinuciderilor şi violenţelor, chiar a
crimelor. Randamentul fizic şi intelectual scade,vigilenţa şi
reflexele se alterează. În formele mai uşoare ale tulburărilor
neuropsihice poate apărea perturbarea gustului sau mirosului,
percepţia eronată a culorilor.
7) Manifestările patologice din partea altor organe sunt deobicei
recidivele unor boli preexistente (astm, prurit vulvar, colpita
micotică, afte bucale, herpes catamenial, crize de epilepsie sau
tetaniforme). Pot fi implicate aparatele cardiovascular,
respirator, urinar ori sistemul neurovegetativ.
 Diagnostic
› Anamneza:menarha;durata si caracterul ciclului
menstrual si al singerarii;consumul preparaterol
hormonale;starea sanatatii;maladiile ginecologice si
extragenitale actuale sau suportate in trecut ;stresorii
sociali
 Tratament
- Tratamentul de prima alegere este modificarea modului de
viata :dieta echilibrata si exercitii fizice moderate
-Suplimentare dietei cu vitamin si minerale(Calciu 1200
mg/zi;Magneziu 360 mg /zi)
-Antiinflamatoarele nesteroidiene cu efect antiprostaglandinic pot
ameliora starea generală şi durerile, poate chiar şi a dismenoreei cu
care se asociază frecvent.
-COC
-S-a recomandat psihoterapia şi tranchilizantele la persoanele cu
psihic labil.
Principiile
hormonoterapiei in
ginecologie
› In prezent este utilizata pe larg terapia hormonala
pentru a trata tulburarile menstruale, infertilitatea , in
scopuri contraceptive ,nevroze climaterice etc.
› Aceasta terapie are un effect puternic dar foarte mult
depinde de corectitudinea metodei alese , dozajului si
calea de administrare.
› Pentru a administra preparate hormonale este necesar
de a efectua un diagnostic initial: saturatia hormonului
in corpul femeii, a evalua indicatiile si
contraindicatiile ,limitarile la utilizarea preparatelor.
 Clasificarea
› Estrogeni
› Progestative
› Estroprogestative
› Gonadotropine
› Gonadoliberine
› Dexametazona
 Estrogeni
› Pot fi impartite in 3 grupe:
1) Estrogeni naturali cu structura de steroizi:
-Estrona (foliculina)-Solutie uleioasa in fiole 10000 U(1mg)
2) Derivati ai estradiolului:
-estradiol dipropionate-fiole 1ml de 0,1% solutie uleioasa
-etinilestradiolul-comprimate dozate 0,05 mg
3) Substanțe cu efect estrogenic, dar care nu sunt steroizi din punct de vedere structural.
Efectele estrogenice ale acestor medicamente depășește în mod semnificativ cea a derivaților
de estronă și estradiol, dar acestea sunt mult mai toxice decât a hormonilor naturali.
-Sinestrol 0,1% fiole de 1 ml (1 mg) și 2% (20 mg) în soluție uleioasă de 1 ml (aceasta din
urmă este
utilizat numai pentru tratamentul pacienților cu tumori maligne ale adenomului de prostată),
precum și tablete de 0,05 g și 0,001 g.
- Dietilstilbestrol este disponibil în fiole de 1 ml de 3% (30 mg).
› Indicaţii: Hipofuncție și pierderea funcției ovariene, terapia de
stimulare, inhibarea ovulației pentru contraceptive,
suprimarea proceselor proliferative în glandele mamare, ale
uterului, sângerari unterine disfunctionale (pentru tratamentul
restabilirii ciclului menstrual normal), nevroză climaterică
(pentru terapia), tulburări trofice în organele de reproducere.
› Contraindicatii: Sarcina, HTA, hepatite acute, tulburari
cerebrovasculare, antecedente trombembolice, cardiopatie
ischemica.
› Reactii adverse: digestive: greaţă, anorexie, creştere în
greutate, diaree, complicaţii trombembolice, neurologice, HTA,
dereglari sexuale: sângerari uterine intermenstruale, tensiune
mamara, candidoză vaginală.
 Gestageni
› Toate medicamente gestagenice includ hormoni steroizi, sau derivați ai
acestora, care pot servi ca progesteron, testosteron și 19-nortestosteron.
-Progesteronul - hormonul corpului galben, acesta este preparat produs
sintetic în fiole de 1 ml de 1% și 2,5% din soluție uleioasă (10 și 25 mg).
-Ultrogestan - substanţa activă - progesteron (hormonul corpului galben).
Disponibil în capsule şi supozitorii vaginale.
- Duphaston- substanţa activă – didrogesteronul, care după structura sa
moleculară, chimică și proprietăți farmacologice este foarte asemănător
cu progesteron natural. Datorită faptului că nu este un derivat de
testosteron, nu are efecte secundare tipice ale majorității progestativelor
sintetice. Se foloseşte în terapia de substituţie în menopauză. Tablete 10
mg.
-Norkolut – preparat gestagenic sintetic, efect contraceptiv. Se eliberează
sub formă de tablete de 50 mg, în cutii cu 21 de bucăți.
› Indicatii: substituţie: sângerari uterine disfuncţionale,
iminenţa de avort, sterilitate, amenoree; supresie:
cancer endometrial, cancer de sân, dismenoree;
contraceptie (singuri şi în asociere cu estrogenii).
› Contraindicatii: insuficienţa hepatică gravă,
trombembolii, tromboflebite, insuficienţa cardiacă,
metroragii, infarct miocardic în anamneză.
› Reactii adverse: reacţie hidrosalină, edeme,
fibromatoza multipla, virilizarea fetusului
feminine,digestive ,neurologice,hemostatice.
 Estroprogestative(COC)
› Asocierea între un estrogen, de regula etinil-estradiolul şi un progestativ
(levonorgestrel).
Important de menţionat că concentraţia de hormoni diferă în pastile, şi la alegerea
preparatului trebuie să luăm mare atenţie.
› Efectele: contraceptiv, reglarea ciclului menstrual, hemostaza hormonală, scop
diagnostic.
› După cantitatea de hormon pe tabletă în:
1) mono dozate, care au aceeaşi cantitate de hormoni în fiecare tabletă. Acesta este cel
mai frecvent folosit tip de COC.
2) bifazice, care imită profilul hormonal al ciclului menstrual având în primele tablete
mai mult estrogen şi în celelalte mai mult progestativ dar care dau sângerări
intermenstruale motiv pentru care sunt puţin folosite.
3) trifazice, care au la început mai mult estrogen decât progestativ, apoi progestativul
creşte cantitativ, iar în faza a 3-a scade mult concentraţia de estrogen, crescând
progestativul.
› Indicatii: femeilor tinere active sexual, cuplurilor care doresc evitarea sarcinii
nedorite, contracepţie de scurtă durată, lăuzelor care nu alăptează, imediat după
avort, în caz de acnee, dismenoree accentuată, chist ovarian, caz de antecedente
familiare de cancer ovarian.

› Contraindicatii: boli cardio şi cerebrovasculare şi migrene severe, cardiopatia

ischemica, accident vascular cerebral, stări cu risc crescut de tromboză, boala
varicoasa, cardiopatii valvulare, suferinţe ale ficatului sau hepatita acută în
trecutul apropiat, cancere ale sferei genitale, sângerări genitale de etiologie
neprecizată, sarcină sau suspiciune de sarcină, hipertensiunea arterială cu valori
mai mari de 140/90 mmHg la 8 consultaţii successive, fumatoare mai mult de 20
tigari/zi si virsta peste 35 ani.
› Reactii adverse: greata, voma, cefalee, HTA, dereglari hepatice, litiaza biliara
tromboflebite şi trombembolii, ateroscleroza, singerari uterine intermenstruale,
tensionarea sinilor, scaderea libidoului, tulburari ocular, cutanate.
› Efecte necontraceptive: reduce durerile premenstruale şi durerile de ovulaţie,
reduc cu 40% pierderea de sânge menstrual, scade incidenţa chisturilor ovariene,
reduce simptomele premenstruale, reduce frecvenţa bolii inflamatorii pelviene şi
a sarcinii extrauterine, prevenirea acneei, protectia împotriva unor forme de
neoplazii (ovar, corp uterin).
 Gonadotropinele
-Gonadotropina corionică (Pregnyl, Brevactid, Ovitrelle) - izolat din urina
femeilor gravide, are efect luteinizant.
-Gonadotropina menopauzală (Menotrofin) - izolat din urina femeilor aflate
în menopauză, are efect foliculostimulant. Pergonal, Humegon! (FSH+LH).
› Indicatii: inducerea fertilităţii la femeile cu insuficienţa secreţiei de
gonadotropine endogene, tratamentul femeilor cu sterilitate în vederea
fertilizării in vitro, amenoree sau cicluri anovulatorii, cu galactoree sau
hirsutism.
› Contraindicatii: tumori hipofizare, gonadice, polichistoza ovarelor,
accidente tromembolice, femei pâna la 18 ani.
› Reactii adverse: sindrom de stimulare excesivă a ovarelor (mărirea în
volum a ovarelor, formarea de chisturi), accidente trombembolice,
graviditate multiplă, avorturi, febra, cefalee, depresie, edeme alergice.
 Gonadoliberine
-Gonadoliberina.
-Gonadorelina clorhidrat
- buserelina, goserelina, nafarelina.
› Indicatii: inducerea fertilităţii la femeile cu insuficienţa
gonadotropinelor endogene, cancer mamar diseminat în perioada
pre şi climacterică (la utilizare timp îndelungat sau frecvent (3 ori/zi))
are loc inhibarea eliberării gonadotropinelor, endometrioza,
polichistoza ovarelor, fibromiom uterin, maturizarea sexuala precoce
la copii.
› Reactii adverse: rare: cefalee, congestive şi senzaţie de caldură,
discomfort abdominal.
 Dexametazona
› Dexametazona: Se foloseşte des în ginecologie: infertilitate
dată de hiperandrogenism, risc de avort la termini mici, din
cauza dereglarilor hormonale în partea testosteronului, risc de
avort, cauzat de sistemul imun- profilaxia detresei respiratorii
la premature (28-37săpt.), scop de diagnostic, sindrom
antifosfolipidic.
Multumesc pentru atentie !