Prezentarea judeţului Maramureş

Aşezare geografică
Judeţul Maramureş este situat în nordul României, între paralelele 47º20’00”
şi 48º00’15” latitudine nordică şi meridianele 22º52’30” şi 25º07’30” longitudine
estică,la 20 de km de centrul geografic al Europei.
Se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Suceava, la sud cu judeţele
Bistriţa Năsăud, Cluj şi Sălaj iar la vest cu judeţul Satu Mare.
Suprafaţă şi relief
Suprafaţa totală a judeţului este de 6.304,4 kmp, reprezentând 2,6 % din
teritoriul ţării, fiind pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele ţării. 43% din suprafaţa
totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei,Gutâi,Ţibleş, Maramureşului), 30%
dealuri,podişuri,piemonturi, 27% depresiuni cu lunci şi terase (Depresiunea
Maramureş, Câmpia Someşului).
Clima
Clima este temperat-continental moderată. Valoarea maximă de temperatură
înregistrată: 39,4°C (1952), iar cea minimă: -32.6°C (1954). Valoarea medie de
temperatură anuală este de 9,43°C.
Statisticile medii relevă în decursul unui an un mumăr de 274 zile cu valori
pozitive,analiza temperaturilor medii lunare duce la concluzia că cea mai călduroasă
lună din an este iulie şi cea mai rece, ianuarie.
Reţea hidrografică
Aceasta are o lungime de 3100 km, densitatea acesteia fiind de 0,5-0,9
km/kmp. Bazine hidrografice : Someş – râul Someş cu afluenţii Sălaj, Bârsău şi
Lăpuş; Tisa – râul Tisa cu afluenţii Vişeu, Iza şi Mara. Lacuri: Firiza - de acumulare;
lacuri glaciare în Munţii Rodnei.
Fauna şi vegetaţia
Fauna este reprezentată de: urs, cerb, căprioară, râs, cocoş de munte, fazan.
Fauna acvatică este reprezentată de specii ca: păstrăvul, lostriţa, lipanul, ştiuca, etc.
Vegetaţia este specifică zonei central europene. Predomină pădurile de fag şi conifere,
care trec în spaţiul subalpin şi alpin în păşuni şi jpnepenişuri.
Rezervaţii naturale
Prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a III-a -zone protejate, sunt prevăzute 33 de astfel de zone în
judeţul Maramureş, cu o suprafaţă totală de 5439,72 ha.Dintre acestea menţionăm:
· Rezervaţia cu arborele de castan comestibil de la Baia Mare cu o
suprafaţă de 500 ha, cuprinsă intre localităţile Tăuţii de Sus şi Tăuţii Măgherăuş;
· Rezervaţia Creasta Cocoşului cu o suprafaţă de 50 ha, situată în Munţii
Gutâi, respectiv în comuna Deseşti, satul Mara.

1
 · Rezervaţia naturală Pietrosul Mare cu o suprafaţă de 3.300 ha, din care
750 ha zonă ştiinţifică, cuprinsă în Munţii Rodnei, oraşul Borşa, cuprinzând :
- lacuri : Lacul glaciar Iezerul, Iezerele Buhăiescu - 4 lacuri glaciare ;
- căldări glaciare : Zănoaga Mare, Zănoaga Mică.
· Pădurea de stejar de la Bavna cu o suprafaţă de 26 ha, fiind situată între
comuna Satulung, satul Fersig şi comuna Mireşu Mare. Cuprinde stejar vechi de 135
ani, laleua neagră, monument al naturii;
· Lacul Morărenilor cu o suprafaţă de 20ha, care este situate în comuna
Ocna Şugatag, satul Breb;
· Mlaştina Poiana Brazilor cu o suprafaţă de 3 ha, situată în comuna
Săpânţa. Este considerată unică în ţară deoarece conţine jnepeni la altitudinea cea mai
scăzută din Carpaţi, 970 m;
· Mlaştinile Vlăşchinescu o suprafaţă de 3 ha, situate pe raza municipiul
Baia Mare ;
· Rezervaţia de Cocoş de mesteacăn de la Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinii
cu o suprafaţă de 800 ha, situată în Munţii Maramureşului, oraşul Borşa ;
· Rezervaţia fosilieră Chiuzbaia cu o suprafaţă de 50 ha, situată în oraşul
Baia Sprie, satul Chiuzbaia;
· Cheile Tătarului cu o suprafaţă de 15 ha, situate în comuna Deseşti, satul
Mara.
Prin HG 2151/2004 s-a înfiinţat Parcul Natural „Munţii Maramureşului”.
Resurse naturale
Resurse naturale: minereuri neferoase-auro-argintifere, plumb, zinc, cuprifere,
minereuri de fier şi mangan, roci calcaroase. Din 2000 de minerale cunoscute în lume,
150 se găsesc în bazinul maramureşean, 15 fiind identificate pentru prima dată aici.
Organizare administrativ teritorială
Judeţul cuprinde două municipii: Baia Mare - care este şi reşedinţă de judeţ şi
Sighetu Marmaţiei; 11 oraşe: Baia Sprie, Borşa, Cavnic, Dragomireşti, Săliştea de Sus,
Seini, Şomcuta Mare, Tăuţii Măgherăuş, Târgu Lăpuş, Ulmeni, Vişeu de Sus; 63 de
comune şi 214 de sate, din care 28 sate aparţin de municipii şi oraşe.
După alegerile din 2012 judeţul are 34 consilieri judeţeni precum si 11
parlamentari (3 senatori si 8 deputaţi).
Repere Istorice
Vestigiile datate ca fiind din epoca bronzului de la Valea Chioarului, Săpânţa,
Lăpuş dovedesc o continuitate de locuire încă din prima parte a epocii metalelor.
Rămas în afara stăpânirii romane, judeţul cunoaşte o înfloritoare civilzaţie a dacilor
liberi. Prima menţiune documentară a judeţului o avem din 1199. Maramureşul a fost
inclus in reţeaua administrativ teritorială instituită de regalitatea maghiară şi a devenit

2
comitat în a doua jumătate a secolului XIV. Municipiul Sighetu Marmaţiei a fost
atestat documentar în anul 1334.
Istoric al oraşului Baia Mare
Prima atestare documentară apare acum mai bine de şase secole, în anul 1329, când
cancelaria regelui Carol Robert emite un document în
care este pomenit prima dată oraşul Baia Mare sub
numele de "Rivulus Dominarum" (Râul Doamnelor).
Cele mai ample informaţii despre organizarea
administrativă, eligibilitatea organelor de conducere
şi competenţa lor ne sunt furnizate de documentul
privilegial emis de cancelaria regelui Ludovic I cel
Mare de Anjou la 20 septembrie 1347.
Într-un document din anul 1411 este pomenită pentru
prima dată monetaria Baia Mare, unul din cele mai
vechi si vestite ateliere de acest gen din Transilvania.
În 1446, domeniul Baia Mare, împreună cu minele sale este trecut în proprietatea
familiei Corvineştilor, drept rasplată pentru faptele de vitejie ale lui Iancu de
Hunedoara împotriva invaziei otomane.
Din dispoziţia lui a început construcţia unei catedrale, numita "Sfântul Ştefan", care
avea ca anexă un turn impozant, "Turnul Ştefan".
În anul 1469, Matei Corvin emite un document de mare însemnătate pentru băimareni,
prin care le acordă acestora dreptul de a-şi întări sistemul de apărare cu ziduri înalte
prevăzute cu bastioane, şanţuri şi palisade menite să preîntâmpine atacurile din afară.
Baia Mare a căpătat înfăţisarea unei cetăţi puternice, fapt ce rezultă şi din utilizarea
expresiilor de "castrum" sau "castellum", adăugate ulterior la numele localităţii, pentru
a-i evidenţia caracterul fortificat.
Anul 1490 a fost un an nefast pentru băimăreni. Localitatea a fost ocupată temporar de
trupele poloneze ale prinţului Ioan Albert.
În 1526, Baia Mare trece în proprietatea principelui Ioan Zapolya, urmând o perioadă
de decădere a vieţii economice a oraşului, datorată unor repetate dispute, concesiuni şi
vânzări între principii ardeleni.
1547 este anul înfiinţării unei importante instituţii de învăţământ, denumită "Schola
Rivulina", aparţinătoare cultului reformat. Timp de peste două secole, aceasta şcoală s-
a afirmat ca un adevărat leagăn de cultură, asigurând pregătirea unui număr mare de
slujbaşi pentru funcţii bisericeşti, administrative şi în domeniul mineritului.
În semn de recunoştintă pentru anularea unor datorii de către Mihai Viteazul, în anul
1600, arendaşul minelor Felician Herbstein a pus să se bată la monetăria din Baia
Mare o medalie omagială din aur cu chipul domnului valah, realizând astfel una din
cele mai reprezentative efigii cunoscute în numismatică.

3
În anul 1703, vestitul căpitan de haiduci Pintea Viteazul participă cu detaşamentele
sale, alături de Francisc Rakoczi al II-lea, la lupta de eliberare a oraşului din mâinile
austriecilor.
În 1748 autorităţile austriece înfiinţează la Baia Mare Inspectoratul Superior Minier
(Inspector Obermat), pentru care s-a construit o clădire adecvată şi o nouă monetărie.
1889 este anul apariţiei primului ziar în limba română, "Gutinul", publicaţie
săptamânală cu profil social-literar si economic.
Aşezări şi necropole din epoca bronzului
Prevăzute în Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajre a teritoriului
naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate:
· Necropole tumulare epoca bronzului, Comuna Lăpuş, satul Lăpuş (bronz final) -
grupul Lăpuş
· Aşezare eponimă a culturii Suciu de Sus, Comuna Suciu de Sus, satul Suciu de
Sus (bronz final)
Monumentele medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice
prevăzute în Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajre a teritoriului
naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate :
· Fundaţiile bisericii cneziale a lui Dragoş Vodă - Comuna Giuleşti, satul
Giuleşti.
Biserici monument aflate în patrimoniul UNESCO situate în judeţ
· Biserica “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, construită în anul 1720 din
comuna Bârsana;
· Biserica “Sfantul Nicolae”,construită în anul 1643 din comuna Budeşti – Josani;
· Biserica de lemn cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”,construită în 1770 din
comuna Deseşti;
· Biserica “Naşterea Maicii Domnului” datând din anul 1717 din comuna Ieud –
Deal;
· Biserica “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, construită în anul 1766 din
comuna Şişeşti, satul Şurdeşti;
· Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită în anul 1663 din oraşul
Târgu Lăpuş, satul Rogoz;
· Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită între anii 1796-1798
din comuna Şişeşti, satul Plopiş;
· Biserica de lemn “Sfânta Paraschiva”, construită în anul 1604 din comuna
Poienile Izei.
Biserici de lemn
declarate monumente prin Legea nr. 5 / 2000, privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone Protejate:
· Biserica “Sfântul Nicolae” din comuna Bogdan Vodă;

4
 · Biserica “Naşterea Maicii Domnului” din comuna Călineşti;
· Biserica “Naşterea Maicii Domnului” din comuna Ieud;
· Biserica “Sfinţii Arhangheli” din comuna Remetea Chioarului;
· Biserica “Sfinţii Arhangheli” din comuna Rozavlea;
· Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din comuna Ocna Şugatag, sat Şugatag;
· Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din comuna Săcălăşeni;
· Biserica “Sfântul Nicolae” din comuna Bârsana.
Populaţia
Numărul total al populaţiei după domiciliu la data de 1 iulie 2016: 525.765
locuitori, ceea ce reprezintă 2,4% din populaţia totală a ţării, respectiv locul 17 ca
număr de locuitori între judeţele ţării. Din totalul populaţiei după domiciliu, la 1
ianuarie 2016 258.938 persoane sunt bărbaţi şi 266.827 persoane sunt femei. În mediul
urban locuiesc 316.994 persoane iar în mediul rural 208.771 persoane. Densitate
medie: 83 loc./kmp
Resursele de muncă din punctul de vedere al ocupării
Resursele de muncă ale județului Maramureș la 1 ianuarie 2015 erau de 299,1 mii
persoane, reprezentînd 56,72% din populația totală. Acestea se compuneau din:
- Populația în vârstă de muncă: 300,7 mii persoane
- Pensionari în vârstă de muncă ce nu lucrează: 1,4 mii persoane
- Pensionari în vârstă de muncă
cu incapacitate permanentă de muncă: 13,4 mii persoane
- Salariați sub şi peste vârsta de muncă: 0,2 mii persoane
- Alte persoane sub şi peste vârsta de muncă
aflate în activitate: 13,7 mii persoane
- Soldul mișcării interjudețene (±): - 0,7 mii persoane
Din total, 69,0% reprezintă populația economică activă, respectiv 206,5 mii
persoane, din care 199,4 mii persoane populația ocupată.
Din punct de vedere al ocupării, resursele de muncă de care dispunea județul
Maramureș, la 1 ianuarie 2015, de 299,1 mii persoane, se compuneau din:
- Populația ocupată civilă: 199,4 mii persoane (66,7%)
- Șomeri: 7,1 mii persoane (2,4%)
- Populația în pregătire profesională şi alte categorii
de populatie în vârstă de muncă: 92,6 mii persoane (31%)
- Forța de muncă: 199,4 mii persoane.
Din populația ocupată de 199,4 mii persoane, 106,4 mii persoane (53,4%) erau
bărbați şi 93 mii persoane (46,6%) femei.
Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la 1 ianuarie 2015:
- agricultură, silvicultură, pescuit 69.100 persoane (34,7%)
- industrie - total 51.200 persoane (25,7%)

5
 din care :
- industrie extractivă 400 persoane (0,2%)
- industrie prelucrătoare 47.900 persoane (24%)
- producţia şi furnizarea de energie electrică
şi termică, gaze şi apă caldă şi aer condiţionat 600 persoane (3%)
- distribuţia apei, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare 2.300 persoane (1,2%)
- construcţii 11.700 persoane (5,9%)
- comerţ cu ridicata şi amănuntul,
repararea autovehiculelor şi motocicletelor 23.800 persoane (11,9%)
- transport şi depozitare 8.800 persoane (4,4%)
- hoteluri şi restaurante 3.200 persoane (1,6%)
- informaţii şi comunicaţii 900 persoane (0,5%)
- intermedieri financiare şi asigurări 1.400 persoane (0,7%)
- tranzacţii imobiliare 300 persoane (0,2%)
- activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1.900 persoane (1%)
- activităţi de servicii administrative şi activităţi
de servicii suport 2.700 persoane (1,4%)
- administraţie publică şi apărare, asigurări sociale
din sistemul public 3.600 persoane (1,8%)
- învăţământ 8.600 persoane (4,3%)
- sănătate şi asistenţă socială 8.100 persoane (4,1%)
- activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1.100 persoane (0,6%)
- alte activităţi de servicii 3.000 persoane (1,5%)
La 31 mai 2016 efectivul de salariați a fost de 103,578 mii persoane.
Distribuţia efectivului de salariaţi pe sectoare ale economiei naţionale:
- agricultură, vânătoare şi servicii anexe,
silvicultură şi pescuit 1.713 persoane (1,7%)
- industrie şi construcţii 48.715 persoane (47%)
- servicii 53.150 persoane (51,3%)
Distribuția salariaților, pe activități, evidențiază că cea mai mare pondere se
regăsește in industrie (39% in totalul salariaților), urmată de comerțul cu ridicata și cu
amănuntul (14,46%), învățământ (8,30%), construcții (8,03%) și sănătate și asistență
socială (7,93%).
Şomajul
Şomeri: 6.310 persoane la data de 31 mai 2016, din care:
- şomeri aflaţi în plată: 1.391 persoane, din care 96,7% beneficiari de ajutor de
şomaj şi 3,3% beneficiari de ajutor de integrare profesională.
- şomeri neindemnizaţi: 4,919 persoane.
Rata şomajului (în raport cu populaţia activă civilă): 3,1%

6
Pensionari
La 31 martie 2016, numărul de pensionari este de 118.185, din care:
- 112.082 pensionari de asigurări sociale de stat
- 6.042 pensionari agricultori
- 28 pensii IOVR
Economia
Produsul intern brut
La nivelul judeţului Maramureş acesta se ridică la suma de 10212,4 milioane lei
în prețuri curente ale anului 2013, ultimul an calculat şi publicat de Institutul Naţional
de Statistică.
După acest indicator, judeţul Maramureş ocupă locul 3 în regiunea de Nord-Vest
după judeţele Cluj şi Bihor.
P.I.B.-ul pe locuitor este de 21578,3 lei în județul Maramureș, 27658 lei în
regiunea de Nord-Vest şi 31895,4 lei/locuitor la nivel național.
În funcție de PIB-ul pe locuitor, Maramureșul ocupă locul 31 pe țară.
Structura valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri ale economiei judeţului
Maramureş cunoaşte următoarea configuraţie:
- industria extractivă; industria prelucrătoare;
producția și furnizarea de energie electrică și termică,
gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate,
gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare 33,24%
din care: industria prelucrătoare 30,97%
- comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor
și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante 18,48%
- administraţie publică şi apărare, asigurări sociale, învăţământ,
sănătate şi asistenţă socială 13,85%
- tranzacţii imobiliare 12,54%
- agricultură, silvicultură şi pescuit 6,48%
- construcţi 6,46%
- activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice,
activități de servicii administrative și activități de servicii suport 3,03%
- activităţi culturale şi spectacole reparaţii de produse de uz casnic
şi alte servicii 2,72%
- intermedieri financiare şi asigurări 2,04%
- informaţii şi comunicaţii 1,17%
Valoarea adaugată brută (VAB) reprezintă 88% din valoarea PIB-ului județean.
Grupat pe principalele sectoare ale economiei, aceasta se concentrează în:
- industria prelucrătoare 30,97%;
- comerț 18,48%;
- administrație publică și apărare, asigurări sociale,

7
 sănatate și asistență socială și învățământ 13,85%.
- tranzacții imobiliare 12,54%;
Agenţi economici:
Numărul societăţilor comerciale cu aport de capital străin (date furnizate de
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului) înmatriculate în perioada 1.I.- 31.V.2016 a
fost de 74 cu un capital investit de 16935 euro.
Industrie
Producţia industrială realizată în perioada 1.I.-31.V.2016, comparativ cu perioada
corespunzătoare din anul 2015 a crescut cu 14,7% în volum absolut.
Indicele valoric al cifrei de afaceri totală (cifra de afaceri totală provine atât din
activitatea principală, cât şi din activităţile secundare ale unităţilor cu profil industrial)
a unităţilor industriale în perioada 1.I – 31.V. 2016, a fost mai mare cu 12,2% faţă de
aceeaşi perioadă din anul 2015.
În totalul cifrei de afaceri, ponderi mai însemnate au deţinut activităţile:
fabricarea de mobilă 31,9%, fabricarea echipamentelor electrice 25,1%, prelucrarea
lemnului 12,2%, industria alimentară 6,5%, industria construcţiilor metalice şi a
produselor din metal 5,4%, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 5,3%,
industria metalurgica 4,8% si fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 1,6%.
Investiţii
Investiţiile realizate în trimestrul I 2016 au însumat 149371 mii lei, în crestere cu
15,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2015.
În cadrul cheltuielilor de investiţii, utilajele şi mijloacele de transport deţineau
76,0% din total, în timp ce lucrările de construcţii deţineau 17,7%.
Distribuţia investiţiilor realizate în trimestrul I 2016, pe activităţi, situează pe
primul loc industria prelucrătoare (79,1% din total), urmată de construcţii 1,0%.
În cadrul sectorului terţiar, ponderi mai ridicate s-au înregistrat în administraţie
publică şi apărare 9,2%, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor
şi motocicletelor 5,5%, transport si depozitare 4,5%.
Construcţii
Valoarea lucrărilor de construcţii realizate în trimestrul I 2016 a fost de 52151
mii lei , în scadere cu 7,5% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2015. În
trimestrul l 2016 au fost realizate lucrări de construcţii noi în valoare de 32698 mii lei ,
reprezentând 62,7% din valoarea totală a lucrărilor de construcţii. Din punct de vedere
al structurii lucrărilor de construcţii noi, ponderea cea mai mare o deţin lucrările
executate la construcțiile inginerești (71,8%), iar cea mai redusă, la clădirile
rezidenţiale (0,1%).
Lucrările de reparaţii capitale realizate în trimestrul l 2016 au fost de 3716 mii lei,
reprezentând 7,1% din valoarea totală a lucrărilor de construcţii. În cursul trimestrului
l 2016, au fost realizate lucrări de întreţinere şi reparaţii curente la clădiri şi construcţii
existente, în valoare de 15737 mii lei, ceea ce reprezintă 30,2% din valoarea totală a

8
lucrărilor. În trimestrul I 2016 au fost terminate 129 locuinţe (-39 locuinţe faţă de
trimestrul I 2015), din care 59 în mediul urban şi 70 în mediul rural).
Comerţ exterior
Exporturile de mărfuri, realizate în luna martie 2016 au fost de 106125 mii euro,
în creştere cu 10,7% faţă de luna precedentă, si cu 19,1% faţă de luna corespunzătoare
din anul 2015.
În structura pe mărfuri a exporturilor, ponderi mai mari au deţinut mărfuri şi
produse diverse 36,6%, maşini şi echipamente 28,8%, produse din lemn 7,8%, metale
comune şi articole din acestea 6,6%, materii textile şi articole din acestea 4,9%,
materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 4,7%, încălţăminte 1,6%.
În perioada 1.I.- 31III.2016, exporturile au totalizat 290907 mii euro, fiind în
creştere cu 12,5% faţă de perioada similară din anul 2015.
Importurile de mărfuri, realizate în luna martie 2016 s-au cifrat la 79534 mii euro,
în creştere cu 6,2% faţă de luna precedentă , şi cu 20,0 % faţă de luna martie 2015.
În structura pe mărfuri a importurilor, ponderi mai mari au deţinut maşini şi
echipamente 37,1%, materii textile şi articole din acestea 10,9%, materiale plastice,
cauciuc şi articole din acestea 9,5%, metale comune şi articole din acestea 9,8%, piei
crude, piei tăbăcite şi blănuri 5,1%, mijloace de transport 7,5%, produse ale industriei
chimice 5,0%.
În perioada 1.I.- 31.III.2016, importurile de mărfuri au însumat 215030 mii euro,
în creştere cu 20,8% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2015.
Soldul balanţei comerciale în perioada 1.I.- 31.III.2016 a înregistrat un excedent
de 75877 mii euro (faţă de un excedent de 80577 mii euro în aceeaşi perioadă din anul
2015).
Turism
Condiţii de practicare a alpinismului şi a sporturilor de iarnă, a turismului
montan, tratamente balneare, agroturism.
Locuri de interes turistic: muzeele din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei,
monumentele de arhitectură populară, staţiunile Borşa, Izvoarele, Mogoşa, satele de pe
văile râurilor Iza, Mara, Vişeu şi Tisa, “Cimitirul Vesel”, Mănăstirile Săpânţa,
Mănăstirea Bârsana şi Rohia.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică în
trimestrul I 2016 a fost de 444229 locuri-zile, mai mare cu 18,6% faţă de perioada
similară din anul 2015. În trimestrul I 2016 hotelurile au deţinut cea mai mare pondere
(39,0%) din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni
agroturistice 23,3%, pensiuni turistice 20,5%, tabere de elevi şi preşcolari 6,3%,
hosteluri 3,0% şi restul tipurilor de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică 7,9%.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcţiune în trimestrul I
2016 a fost de 13,0% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

9
turistică, iar pe tipuri de structuri de primire turistică, indicii de utilizare au fost mai
mari la cabane turistice (13,5%),hoteluri (20,4%), vile turistice (16,2%), hosteluri
(6,8%), pensiuni turistice (9,0%), moteluri (7,7%), tabere de elevi și preșcolari
(13,5%).
În trimestrul I 2016, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică au fost înregistrate 49952 înnoptări la turiştii români (86,5%) şi 7797 la
turiştii străini (13,5%). Comparativ cu trimestrul I 2015, numărul înnoptărilor a
crescut cu 31,3% pe total, cu 26,9% la turiştii români și cu 68,8% la turiştii străini.
Fondul funciar după modul de folosinţă
Suprafaţa totală a judeţului Maramureş este de 630.436 hectare. Totalul terenului
agricol al judeţului Maramureş este de 305.528 ha (48,5% din suprafaţa totală) şi are
următoarea structură:
· arabilă 81.072 ha (12,8%);
· păşuni 96.888 ha (15,3%);
· fâneţe 121.019 ha (19,1%);
· vii 243 ha (0,03%);
· livezi 6.306 ha (1%);
Totalul suprafeţei ocupate de terenuri neagricole este de 324.908 ha (51,5% din
suprafaţa totală), din care:
· păduri şi altă vegetaţie forestieră 290.041 ha (46%);
· ape, bălţi 5.387 ha (0,85 ha);
· construcţii 12.827 ha (2,03%);
· căi de comunicaţii şi căi ferate 6.389 ha (1,01%);
· terenuri degradate şi neproductive 10.264 ha (1,62%).
Agricultura
Efectivele de animale pe specii:
- bovine - 79.351 capete;
- porcine - 99.800 capete;
- ovine - 268.165 capete;
- păsări ouătoare - 591.166 capete.
Infrastructură
Căi de comunicaţii :
Şosele : - 373 km drumuri naţionale;
- 786,7 km drumuri judeţene;
- 651 km drumuri comunale.
Cale ferată: lungimea totală a reţelei de căi ferate este de 207 km.
Transport aerian: Aeroportul Internaţional Baia Mare situat în oraşul Tăuţii Măgherăuş
deserveşte curse interne Baia Mare - Bucureşti precum şi curse charter.
Cultură

10
 · Teatre : 1
· Cinematografe 2
· Muzee 20
· Biblioteci 65
· Instituţii de artă 4
· Cămine culturale 60
· Case de cultură 12
· Muzee etnografice: Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, Colecţia
Muzeală Sătească Lăpuş, Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei şi
Muzeul de Etnografie şi Istorie din Vişeul de Sus.
Culte :
· 473 de biserici, din care :
o 361 ortodoxe ;
o 54 greco – catolice ;
o 30 reformate ;
o 29 romano – catolice.
· 36 de mănăstiri, din care :
o 31 ortodoxe ;
o 5 greco – catolice.
Educaţie
Județul Maramureș dispune de o rețea extinsă și diversificată de unități de
învățământ, publice și private, care acoperă toate nivelurile educaționale. Astfel, la
nivelul anului școlar 2015-2016, în județul Maramureș funcționează 202 instituții de
învățământ cu personalitate juridică (inclusiv conexe), cu un număr total de 152 de
unități arondate, în urma procesului de reformă din sistemul educațional, rezultând un
număr total de 354 de unități, cu circa 4.700 de clase. Dintre acestea, 203 se află în
mediul urban, iar 151 în rural. Din totalul unităților de învățământ cu personalitate
juridică, 174 sunt în sistemul public și 28 în cel privat (acreditate și autorizate). Pe
niveluri de educație, 31 sunt grădinițe, 101 școli, 47 licee și colegii, 10 școli
postliceale, 4 centre pentru educație incluzivă, 3 cluburi sportive școlare (cu 102 grupe
și circa 1.400 de elevi înscriși), 2 palate și cluburi ale elevilor, Casa Corpului Didactic,
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională și Inspectoratul Școlar
Județean.
În ceea ce privește învățământul superior, în județul Maramureș funcționează 4
universități, dintre care 2 publice și 2 private, cu peste 5.188 de studenți. Acestea sunt:
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare –
cu 3 facultăți: Inginerie, Litere și Științe;

11
 - Universitatea ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca – Extensia Sighet – cu 3 facultăți:
Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Geografie, Psihologie și Științele
Educației;
- Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș„ – Filiala Baia Mare – cu 2 facultăți:
Științe Economice și Științele Naturii, Inginerie și Informatică;
- Universitatea de Arte ”Vatra„ Baia Mare – cu 2 facultăți: Muzică și
Coreografie;
- Universitatea ”Bogdan Vodă” Cluj-Napoca – Extensia Baia Mare – cu o
facultate: Educație Fizică și Sport.
Sănătate
· Spitale publice: 8
· Unităţi medicale private cu paturi în spitalizare continuă şi spitalizare de zi: 7
· Laboratoare de analize medicale: 24
· Unităţi de asistenţă medico-socială: 2
· Serviciu de ambulanţă judeţean: 1, cu 6 substaţii organizate la nivel de judeţ
· Cabinete de medicină de familie/medicină generală: 270
· Centre de permanenţă: 12
· Cabinete medicină dentară: 349

12