Criteriile de diagnostic pentru Anxietatea Generalizată (300.

02)

 Diagnosticul de tulburare de anxietate generalizata se stabileste pe baza criteriilor DSM­
IV (Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale). Conform DSM­IV, copiii,
adolescentii si adultii  cu anxietate generalizata  experimenteazao stare de anxietate  si
ingrijorari, in legatura cu mai multe evenimente sau situatii.

 Persoanele   cu   anxietate   generalizata   nu   reusesc   sa­si   controleze   ingrijorarile,   iar

anxietatea se asociaza cu cel putin 3 dintre urmatoarele simptome:

A. Anxietate şi preocupare (expectaţie aprehensivă), survenind mai multe zile da decât

nu timp de cel puţin 6 luni, în legătură cu un număr de evenimente sau activităţi (cum ar
fi performanţa în muncă sau şcolară).

B. Persoana constată că este dificil să-şi controleze preocuparea.

C. Anxietatea şi preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre următoarele şase
simptome (cu cel puţin câteva simptome prezente mai multe zile da decât nu, în ultimele
6 luni). Notă: La copii este cerut un singur item.
(1) nelinişte sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;
(2) a fi rapid fatigabil;
(3) dificultate în concentrare sau senzaţia de vid mintal;
(4) iritabilitate;
(5) tensiune musculară;
(6) perturbare de somn (dificultate în a adormi sau în a rămâne adormit ori
somn neliniştit şi nesatisfăcător).

C Focarul anxietăţii şi preocupării nu este limitat la elementele unei tulburări de pe axa I,

de exemplu, anxietatea sau panica nu este în legătură cu a avea un atac de panică (ca în
panică), a fi pus în dificultate în public (ca în fobia socială), a fi contaminat (ca în
tulburarea obsesivo-compulsivă), a fi departe de casă sau de rudele apropiate (ca„în
anxietatea de separare), a lua în greutate (ca în anorexia nervoasă), a avea multimple
acuze somatice (ca în tulburarea de somatizare) sau a avea o maladie gravă (ca în
hipocondrie), iar anxietatea şi preocuparea nu survin exclusiv în cursul stresului
posttraumatic.

E. Anxietatea, preocuparea sau simptomele somatice cauzează o detresă sau deteriorare

semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii de funcţionare
importante.

F. Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un
drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale (de ex.,
hipertiroidismul) şi nu apare exclusiv în timpul unei tulburări afective, tulburări psihotice
ori ale unei tulburări de dezvoltare pervasivă.
Criteriile de diagnostic DSM IV