Concept Strategic Vol2

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE
PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI - URBANPROIECT

S t r. N i c o l a e F i l i p e s c u N o . 5 3 - 5 5 RO - 020961 Bucuresti 37
Tel 021 316 7842 Fax 021 316 4906 e-mail: office@incdurban.ro www.incdurban.ro
SECŢIA AMENAJAREA TERITORIULUI
CONTRACT NR.: 227 /2006

FAZA: 2 /2007
TITLUL: DEFINIREA CONCEPTULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

ŞI INTRODUCEREA LUI ÎN STRUCTURA PLANULUI NAŢIONAL DE
DEZVOLTARE
TITLUL FAZEI: REDACTAREA 2

COMPONENTE ALE CONCEPTULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ÎN
RAPORT
CU PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE, PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI
NAŢIONAL ŞI LINIILE DIRECTOARE ALE CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE
TERITORIALĂ A
ROMÂNIEI
BENEFICIAR: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI

TURISMULUI
ELABORATOR: INCD URBANPROIECT
COLABORATORI: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ŞI URBANISM ION MINCU,

EMI CONSULT ROMANIA
COORDONATOR MTCT: Arh. Mihaela VRABETE

RESPONSABIL DE TEMĂ: Arh. Teofil GHERCA
DIRECTOR GENERAL: Arh. Doina BUBULETE

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: Arh. Valentina DUMITRU
ŞEF DE SECŢIE: Arh. Ion PELEANU
ŞEF DE PROIECT: Arh. Ion PELEANU
FEBRUARIE 2007
VOLUMUL 2
COMPONENTE ALE CADRULUI DE DEFINIRE A CONCEPTULUI
NAŢIONAL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ÎN RAPORT CU PLANUL
NAŢIONAL DE DEZVOLTARE, PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI NAŢIONAL ŞI CU LINIILE DIRECTOARE ALE
CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ
RESURSELE UMANE
DEZVOLTAREA RURALĂ
Definirea conceptului naţional de dezvoltare spatială
1
CUPRINS
1. RESURSELE UMANE................................................................................................2
1.1. Evoluţia proiectată a populaţiei româniei în perioada 2003 - 2025....................2
1.1.1. Evoluţia populaţiei........................................................................................5
1.1.2. Evoluţia populaţiei României pe grupe mari de vârstă................................6
1.1.3. Distribuţia judeţelor în funcţie de evoluţia stucturilor populaţiei..................6
1.2. Infrastructura pentru educaţie...........................................................................30
1.2.1. Evoluţia învăţământului preuniversitar profesional, liceal şi postliceal din
România în perioada 2000 – 2004...........................................................................30
1.2.2. Analiza distribuţiei teritoriale a reţelei şcolare la nivelul învăţământului
secundar (liceal şi profesional) şi postliceal.............................................................37
1.2.3. Orientări strategice de dezvoltare a infrastructurii de educaţie penru
învăţământul preuniversitar (profesional, liceal, postliceal, tehnic şi de maiştri).....51
1.2.4. Invăţământul universitar.............................................................................53
1.2.5. Analiza infrastructurii învăţământului universitar corelată cu structura
reţelei de localităţi din România...............................................................................61
1.2.6. Orientări strategice pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului
superior românesc....................................................................................................65
1.3. Aspecte teritoriale ale excluziunii sociale.........................................................68
1.3.1. Riscul de excluziune de la ocupare...........................................................77
1.3.2. Riscul de excluziune de la locuire..............................................................81
1.3.3. Riscul de excluziune de la educaţie..........................................................83
1.3.4. Riscul de excluziune de la sănătate..........................................................86
1.4. Infrastructura de sănătate şi asistenţă socială..................................................88
2. DEZVOLTAREA RURALĂ......................................................................................90
2.1. Delimitarea spaţiului rural..................................................................................90
2.2. Echiparea cu infrastructuri a spaţiului rural.......................................................99
2.3. Dezvoltarea umană în spaţiul rural.................................................................103
2.3.1. Densitatea locuitorilor în zonele rurale....................................................112
2.4. Activităţi economice.........................................................................................115
2.5. Gestiunea factorilor de mediu.........................................................................118
2.6. Obiective de dezvoltare specifice...................................................................121
2.7. Obiective specifice pe domenii – Criterii de analiză.......................................125
INCD - Urbanproiect
2
1. RESURSELE UMANE
1.1. Evoluţia proiectată a populaţiei româniei în perioada 2003 -
2025
Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului

populaţiei pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la
un moment dat. Ele oferă informaţii utile asupra viitoarei evoluţii a numărului şi
structurii de vârsta a populaţiei (grupe cincinale si grupe funcţionale – tânară, adulta,
vârstnică, feminină în vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară).
Estimarea populaţiei este necesară pentru cunoaşterea evoluţiei resurselor de
muncă, nevoii de locuinţe şi servicii (sănătate, educaţie, cultură, recreere şi timp liber,
asistenţă socială etc).
Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi
structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia (internă şi externă).
Natalitatea, principala componentă a mişcării naturale a populatiei a înregistrat,
în special după 1989, valori în continuă scădere. Deşi reducerea ratei natalităţii din
ultimii ani a fost mai moderată, România se situează printre ţările europene cu
natalitate scăzută.
Indicele conjunctural al fertilităţii (ICF) s-a menţinut şi în 2003, ca şi în anii precedenţi,
la 1,3 copii la o femeie, mult sub cel înregistrat in 1990 (1,8).
Dacă natalitatea este un fenomen extrem de sensibil la schimbările de mare
amploare ale factorilor socio-economici şi legislativi, impactul acestora asupra
mortalităţii este mai moderat. Evoluţia mortalităţii se caracterizează printr-o mai mare
inerţie si stabilitate în timp.
Sub influenţa mutaţiilor în structura pe vârste şi a stării de sănătate a populaţiei,
mortalitatea generală a crescut în ultimul deceniu, însă cu o intensitate sporită în ultimii
ani. Faţă de o rată medie de 9 decese la 1000 locuitori în anii `70 şi de 10,2‰ în anii `80, în
perioada ultimilor 8 ani s-au înregistrat în medie peste 12 decese la 1000 locuitori. Deşi
numărul deceselor din primul an de viaţă a avut o tendinţă de scădere, nivelul mortalităţii
generale rămâne foarte ridicat comparativ cu cel al ţărilor dezvoltate.
Nivelul actual al speranţei de viaţă este de 71,01 ani, cu 7-8 ani mai mic decât în
ţarile europene avansate.
Datele utilizate în acest studiu pentru estimarea populaţiei din România au fost
preluate de la Institutul Naţional de Statistică, studiul “Proiectarea populaţiei României
în profil teritorial până în anul 2025”, din 2004. În lucrarea amintită sunt prezentate trei
variante de proiectare a populaţiei: varianta medie, varianta optimistă şi varianta
pesimistă.
Pentru strategia de dezvoltare spaţială, din studiile demografice a fost reţinută
pentru anul 2025 varianta medie de proiectare a populaţiei – 19243400 locuitori,
scăderea demografică fiind considerată cea mai gravă problemă deoarece afectează în
special grupa populaţiei tinere.
În varianta de proiectare aleasă, se presupune că se păstrează constantă media
valorilor principalelor fenomene demografice înregistrate în perioada 2000 – 2003,
perioadă considerată mai stabilă din punct de vedere demografic.
INCD - Urbanproiect
3
INCD - Urbanproiect
5
1.1.1. Evoluţia populaţiei
La 1 ianuarie 2003 populaţia României a fost de 21733600 locuitori. Numărul

populaţiei României este anticipat să scadă în continuare până în 2025 cu aproximativ
2,5 milioane de persoane faţă de 2003. Scăderea populaţiei va fi moderată până în anul
2010 (cu o rată medie anuală de -0,28%) şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de
proiectare (-0,52%), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală.
În profil teritorial populaţia va fi în scădere în aproape toate judeţele ţării. Până
în anul 2025 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în municipiul
Bucureşti şi judeţele Prahova, Teleorman, Dolj, Hunedoara, Olt, Cluj (cu peste 100 mii
locuitori). De asemenea, diminuări ale populaţiei (între 70 şi 95 mii persoane) se vor mai
înregistra în judeţele Galaţi, Argeş, Brăila, Buzău, Dâmboviţa şi Bihor. În majoritatea
cazurilor, scăderea populaţiei la nivelul judeţelor se va datora menţinerii unui deficit al
naşterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adauga
soldul negativ cumulat al migraţiei interne şi externe.
Din punct de vedere al dinamicii populaţiei la nivel de judeţ în perioada 2003 –
2025, cele mai mari scăderi ale efectivelor populaţiei, de peste 20%, se vor înregistra în
judeţele Teleorman, Hunedoara, Olt şi Brăila. Scăderi între 10 -20% din populaţia
judeţului existentă în anul 2003 sunt semnalate în 24 dintre cele 42 de judeţe ale ţării.
Judeţul Ilfov este singurul judeţ în care se prognozează o creştere a populaţiei de
10,5% (aproximativ 29 mii locuitori).
Populaţia României, pe sexe
Sursa: INS, studiul Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, 2004
Diferenţa pe sexe se va adânci. Deşi numeric va fi în continuă scădere, în 2025

populaţia feminină va reprezenta 51,7% din populaţia ţării, faţă de 51,2% în 2003.
pentru ambele sexe, scăderea cea mai semnificativă (însă cu valori mai mari la
masculin) se va înregistra la grupele de vârstă 10-24 ani. Populaţia adultă între 35-60 ani
va fi în uşoară creştere.
Schimbări în structura pe grupe de vârstă a populaţiei
Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi

datorită înaintării în vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari
de varstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi
ponderii tinerilor şi al creşterii numărului şi ponderii populaţiei adulte şi vârstnice.
INCD - Urbanproiect
6
1.1.2. Evoluţia populaţiei României pe grupe mari de
vârstă
2003 2015 2025

Pondere Pondere Pondere
Persoane Persoane Persoane
(%) (%) ( %)
0-14 ani 3632700 16,7 3024600 14,6 2511800 13,1
15-64 ani 14993100 69,0 14606000 70,6 13384000 69,5
65 ani si peste 3107800 14,3 3066000 14,8 3347600 17,4
Total 21733600 100,0 20696600 100,0 19243400 100,0
1.1.3. Distribuţia judeţelor în funcţie de evoluţia

stucturilor populaţiei
Distribuţia judeţelor în funcţie de ponderea populaţiei tinere

2003 2015 2025
Judeţe cu cele Judeţe cu cele Judete cu cele Judeţe cu cele Judete cu cele Judeţe cu cele
mai mici mai mari mai mici mai mari mai mici ponderi mai mari
ponderi (%) ponderi(%) ponderi (%) ponderi(%) (%) ponderi(%)
Mun.Bucureşti Botoşani Mun.Bucureşti Iaşi Mun.Bucureşti Suceava
(12,1) (19,9) (12.0) (18,2) (10,4) (16,5)
Cluj Vaslui Cluj Vaslui Cluj Vaslui
(14,7) (20,2) (12,5) (18,4) (10,9) (16,8)
Teleorman Suceava Teleorman Botoşani Hunedoara Botoşani
(14,9) (20,4) (12,5) (18,7) (11,2) (17,7)
Ca şi în anul 2003, în anul 2025 judeţele Bucureşti, Cluj, Teleorman, Hunedoara

vor avea cel mai scazut procent de tineri, în timp ce judeţele Botoşani, Vaslui, Suceava
vor figura printre judeţele cu cel mai mare procent de populaţie tânără.
Populaţia tânără (0-14 ani)
Datorită menţinerii ferti-lităţii sub nivelul de înlocuire al generaţiilor, populaţia

tânără va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2003-2025, de aproximariv 30 de
procente, de la 3632700 la 2511800 persoane. Judeţele în care se vor înregistra modificări
majore în structura pe vârste a populaţiei, în sensul scăderii segmentului de vârstă de 0-
14 ani cu peste 4,5% faţa de 2003 sunt: Gorj, Hunedoara, Dâmboviţa, Neamţ, Olt,
Maramureş, Alba, Argeş, Galaţi, Vâlcea.
Scăderea numărului popu-laţiei tinere se va înregistra în toate judeţele ţării. În 24
judeţe numărul tinerilor va fi în 2025 cu peste 30% mai mic comparativ cu 2003,
reducerea cea mai semnificativa înregistrandu-se în judeţele Hunedoara, Teleorman, Olt
şi Brăila. Scăderea cea mai mică va apare în judeţul Ilfov şi Botoşani.
În cifire absolute numărul de tineri se va diminua cu peste 37 mii persoane în
municipiul Bucureşti şi în judeţele Prahova, Bacău, Galaţi, Argeş, Dolj, Cluj şi
Hunedoara. Scăderi cu mai puţin de 15 mii persoane se vor înregistra în judeţele
Călăraşi, Sălaj, Covasna şi Ilfov.
INCD - Urbanproiect
7
INCD - Urbanproiect
8
Populaţia adultă (15-64 ani)
Populaţia în vârstă aptă de muncă a crescut în ultimele două decenii cu o medie

anuală de numai 0,4%, datorită generaţiilor puţin numeroase născute în timpul
razboiului şi a celor din perioada 1960-1965. Ca urmare a aceastei evoluţii, ponderea
acestui segment de populaţie nu s-a schimbat esenţial, oscilând între 60-68%. Până în
anul 2006 a cunoscut o uşoară creştere, după care va începe sa scadă.
Populaţia adultă din România va fi în 2025 de 13384000 persoane, cu 1,6 milioane
persoane mai puţin decât în 2003. Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea
populaţiei adulte în total populaţie va înregistra în prima parte a orizontului de timp
proiectat o creştere uşoară (de la 69,0 % în anul 2003 la 70,6% în 2015), după care va
începe să scadă, ajungând în 2025 la 69,5%.
Judeţele în care scăderea ponderii segmentului de populaţie în vîrstă de muncă va fi cea
mai accentuată sunt: Bucureşti, Braşov şi Constanţa. Există şi judeţe în care ponderea
acestui segment de populaţie înregistrează o pantă ascendentă, cum ar fi: Giurgiu (cu
5,1%) şi Ilfov (cu 4,7%).
În cifre absolute, în 2025 se vor înregistra scăderi ale numărului populaţiei în
vârstă de muncă în toate judeţele, cu excepţia judeţului Ilfov în care aceasta va creşte cu
18% faţă de efectivul deţinut în 2003 (34300 persoane). Reducerea cea mai semnificativa
va fi înregistrată în judeţele Teleorman, Hunedoara, Brăila şi Olt.
Diminuări ale numărului populaţiei adulte cu peste 80 mii persoane sunt
semnalate în judeţele: Bucureşti, Prahova şi Hunedoara. Scăderi cu mai puţin de 10 mii
persoane se vor înregistra în Arad şi Suceava. Judeţele Covasna, Sălaj, Tulcea, Giurgiu
vor continua să se încadreze în grupul judeţelor cu cel mai mic număr al populaţiei
adulte, la polul opus menţinându-se judeţele Constanţa, Iaşi, Prahova şi municipiul
Bucureşti.
Distribuţia judeţelor în funcţie de ponderea populaţiei adulte (în vârstă de muncă)
INCD - Urbanproiect
9
INCD - Urbanproiect
10
Populaţia vârstnică (65 ani şi peste)
Populaţia vârstnică a crescut continuu în ultima jumătate de secol, atât numeric

cât şi procentual. Ponderea acestui segment de populaţie a crescut de la 9,9% în 1956 la
13,0% în 2000 şi la 14,3% în 2003.
În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua însa cu intensităţi
diferite. Pentru populaţia în vârstă de 65 ani şi peste este anticipată o creştere numerică
continuă. Astfel, numărul populaţiei vârstnice va creşte la nivel naţional de la 3107800
persoane în anul 2003 la 3347600 în anul 2025, ponderea acesteia în totalul populaţiei
ridicându-se de la 14,3% la 17,4%. Va creşte într-un ritm foarte intens populaţia de peste
80 ani, ponderea ei în totalul populaţiei vârsnice ajungând în 2025 la 20,7% (de la 13,9%
în 2003).
În profil teritorial se vor înregistra creşteri ale numărului populaţiei vârstnice în
majoritatea judeţelor, cel mai mult în Bucureşti, Constanţa şi Braşov, cu peste 30 mii
persoane. Comparativ cu anul 2003 numărul populaţiei vârstnice va fi în anul 2025 cu
peste 20% mai mare în judeţele Constanţa, Braşov, Bucureşti, Sibiu, Covasna,
Maramureş, Galaţi şi Timiş. În judeţele Vâlcea, Bihor, Vrancea, Vaslui,Arad şi Brăila
populaţia vârstnică va rămâne relativ constantă ca marime. Numeric, populaţia din
acest segment de vârstă, se va reduce semnificativ în Teleorman, Giurgiu şi Dolj, cu
peste 10 mii persoane. Numărul populaţiei vârstnice se va reduce în 14 judeţe, grupate
în partea sudică a ţării.
Schimbări majore în structura populaţiei pe vârste, în sensul creşterii
semnificative a ponderii populaţiei vârstnice în total populaţie cu mai mult de 5% s-au
înregistrat în judeţele Bucureşti, Galaţi, Hunedoara, Constanţa şi Braşov.
Distribuţia judeţelor în funcţie de ponderea populaţiei vârstnice
INCD - Urbanproiect
11
INCD - Urbanproiect
12
INCD - Urbanproiect
13
INCD - Urbanproiect
14
Evoluţia populaţiei pe unele grupe funcţionale de vârstă

Datele prognozate evidenţiază mutaţii importante care vor interveni în evoluţia
unor segmente specifice de populaţie: populaţia preşcolară, şcolară şi populaţia
feminină de vârstă fertilă.
Populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară
Per total, populaţia preşcolară şi şcolară va înregistra pâna în 2025 o scădere de
aproximativ 2,2 milioane de persoane (-35%), cea mai acută scădere fiind resimţită la
nivelul segmentului populaţiei de vârstă liceală şi universitară – 15-24 ani (-40%).
Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară
INCD - Urbanproiect
15
INCD - Urbanproiect
16
INCD - Urbanproiect
17
INCD - Urbanproiect
18
1.2. Infrastructura pentru educaţie
1.2.1. Evoluţia învăţământului preuniversitar

profesional, liceal şi postliceal din România în
perioada 2000 – 2004
Reţeaua şcolară la nivelul învăţământului profesional, liceal şi postliceal era

formată la nivelul anului şcolar 2002/2003, conform datelor furnizate de Anuarul
Statistic 2003, din 1551 unităţi de învăţământ, din care 1388 de licee, 85 de şcoli de arte şi
meserii şi 78 de unităţi de învăţământ postliceal şi de maiştri. În timp ce evoluţia
numărului de licee este una ascendentă de la 1367 la 1388, în cazul şcolilor profesionale
şi al unităţilor de învăţământ postliceal şi de maiştri se înregistrează o evoluţie
descendentă (Tabel 1.1).
Tabel 1.2 Unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal (2000-2003)
Sursa datelor: Anuarul Statistic 2003, INS, 2004
Evoluţia efectivelor de personal didactic în perioada 2000-2003 în învăţământul

liceal, profesional şi postliceal nu a fost corelată cu evoluţia populaţiei şcolare cuprinsă
în aceste forme de învăţământ. Deşi numărul elevilor înscrişi în învăţământul liceal a
fost într-o continuă creştere, în aceeaşi perioadă de referinţă se observă o diminuare
personalului didactic la acest nivel de aproximativ 2,5%. O situaţie inversă se observă în
cazul învăţământului postliceal unde creşte numărul cadrelor didactice pe fondul unei
continue scăderi a numărului de elev cuprinşi în această formă de învăţământ. Singurul
nivel de învăţământ unde se poate observa o corelare între cele două evoluţii este cel al
învăţământului din şcolile de arte şi meserii, necesitatea acestei corelări fiind susţinută
de contextul prelungirii duratei învăţământului obligatoriu.
Tabel 1.3 Efectivele de personal didactic în perioada 2001-2003
Numărul de elevi per cadru didactic a crescut constant în cazul învăţământului

liceal în perioada 2000-2003 înregistrându-se în anul şcolar 2002/2003 12,14 elevi/cadru
didactic în 2003, o evoluţie descrescătoare fiind observată în cazul învăţământului
INCD - Urbanproiect
19
profesional/SAM cu 44,57 elevi/cadru didactic în 2003 şi a învăţământului postliceal – a
scăzut numărul de elevi per cadru didactic de la 57,11 la 41,35.
Tabel 1.4 Elevi per cadru didactic (2000-2003)

2000/2001 2001/2002 2002/2003
Elevi per cadru didactic 14,35 14,41 15,65
Invăţământ liceal 10,75 10,98 12,14
Invăţământ profesional / SAM 48,95 45,26 44,57
Invăţământ postliceal si de maiştri 57,11 46,06 41,35
Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional este

una continuu ascendentă în perioada 2000-2005 fapt care evidenţiază o creştere a cererii
de educaţie pentru aceste filiere de formare.
Tabel 1.5 Evoluţia numărului de elevi în perioada 2000-2001

Evoluţia
numărului de 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005
elevi
Învăţământ Total 684461 706670 736608 755577 770888
liceal
Urban 522387 532540 545167 552866 553970
Rural 162074 174130 191441 202711 216918

profesional /
SAM Urban 138111 144042 149340 147333 146470
Rural 101421 108289 120852 131777 143008

postliceal
Urban 63756 56388 47319 41848 37723
Rural 18271 16225 14470 12859 10941

Sursa datelor: Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ – MEdC, 2005
Această tendinţă este mai accentuată în mediul rural unde se înregistrează

creşteri ale efectivelor de elevi care le devansează pe cele din mediul urban: la nivelul
învăţământului liceal populaţia şcolară a crescut în perioada 2000-2005 cu aproximativ
6% în urban şi cu circa 34% în mediul rural; la nivelul învăţământului profesional
populaţia şcolară înregistrează creşteri de 6% în urban şi 41% în rural. Învăţământul
postliceal este singurul care are un trend descrescător al efectivelor de elevi atât în
mediul urban cu circa 41%, cât şi în mediul rural cu circa 40%.
Grafic 1.4 Evoluţia numărului de elevi în perioada 2000-2004
INCD - Urbanproiect
20
Sursa datelor: Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ – MEC, 2005
Dacă corelăm evoluţia populaţiei şcolare cu cea a reţelei şcolare observăm că

reţeaua şcolară întâmpină greutăţi în a se redimensiona corespunzător evoluţiei cererii
pentru educaţie la nivelul învăţământului profesional şi liceal: dacă numărul de elevi
cuprinşi în învăţământul liceal a crescut în perioada analizată cu circa 12,6%, numărul
de licee a crescut cu doar 1,5%, pe cînd în cazul învăţământului profesional creşterea de
aproximativ 20,8% a efectivelor de elevi este asociată unei reduceri a numărului de
unităţi de învăţământ profesional de aproximativ 8,6%. În ceea ce priveşte mărimea
medie a unei clase la începutul anului şcolar 2004/2005 în învăţământul liceal şi
profesional / SAM se înregistrează valori apropiate de cele medii prevăzute prin Legea
Învăţământului.
Rata de participare a populaţiei în vârstă de 15–24 ani la toate nivelurile de
educaţie situează România pe un ultim loc comparativ cu celelalte ţări europene. În
intervalul de timp 2000-2005 rata brută de cuprindere în învăţământul liceal şi
profesional are o tendinţă ascendentă de aproximativ 5%, dar ilustrează disparităţi
majore între mediul urban şi rural. Dacă în mediul rural tendinţa ascendentă se
manifestă în toată această perioadă accentuându-se în anul şcolar 2004/2005 când se
înregistrează o creştere de 5,6%, totuşi aproximativ o treime din populaţia de vârstă
şcolară corespunzătoare învăţământului secundar nu accede la acest nivel de educaţie,
fapt ce atrage atenţia asupra riscului privind dezvoltarea capitalului uman în ariile
rurale. În mediul urban în anii şcolari 2003/2004 şi 2004/2005 s-au înregistrat uşoare
scăderi ale valorii ratei brute de cuprindere în învăţământul liceal şi profesional până la
valoarea de 87,8% în 2004/2005, neatingându-se totuşi valoarea înregistrată în 2000/2001
de 86%.
Grafic 1.5 Evoluţia ratei brute de cuprindere în învăţământul liceal şi
profesional
INCD - Urbanproiect
21
La nivelul liceului o uşoară creştere se înregistrează la filiera tehnologică,

comparativ cu filierele teoretic şi vocaţional la care ratele de cuprindere se menţin la un
nivel relativ constant. În învăţământul postliceal şi de maiştri rata brută de cuprindere a
prezentat o tendinţă descrescătoare. Diminuarea ratei de participare la acest nivel de
educaţie este, printre altele, consecinţa desfiinţării unor profiluri de formare şi a
transformării lor în colegii.
Ratele specifice de cuprindere şcolară, pe vârste, în învăţământul liceal şi
profesional înregistrează evoluţii oscilante. În învăţământul liceal se constantă o rată
specifică de cuprindere destul de ridicată la vârstele care depăşesc vârsta oficială
corespunzătoare acestui nivel, fapt care evidenţiază, pentru o parte dintre aceşti tineri,
revenirea în sistemul iniţial de formare. Poate fi vorba, în acelaşi timp, şi de cazuri de
repetenţie.
Grafic 1.6 Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste – învăţământ liceal
Grafic 1.7 Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste – învăţământ

profesional
INCD - Urbanproiect
22
Valorile reduse ale ratelor de participare la începutul acestui nivel de şcolarizare,

mai ales în cazul învăţământului profesional, semnifică părăsirea sistemului de
învăţământ de către o importantă proporţie din populaţia şcolară după absolvirea
învăţământului gimnazial neconştientizând măsura învăţământului obligatoriu de 10
ani.
Un indicator important al eficenţei interne a sistemului educaţional este rata
abandonului. La nivelul învăţământului profesional şi liceal se înregistrează o tendinţă
descendentă a valorii indicatorului care măsoară acest fenomen vizibilă la ambele
segmente de populaţie şcolară: feminină şi masculină. În anul şcolar 2003/2004 rata
abandonului şcolar era de: 2,4% în învăţământul liceal, 5,9% în învăţământul
profesional şi 7,7% în învăţământul postliceal.
Grafic 1.8 Abandon şcolar în învăţământul liceal
Grafic 1.9 Abandon şcolar în învăţământul profesional
INCD - Urbanproiect
23
Deşi evoluţiile înregistrate în cazul abandonului şcolar sunt pozitive, totuşi rata
abandonului se menţine ridicată în cazul învăţământului profesional – aproximativ 6% -
în anul şcolar 2003-2004. Pe lângă cauzele de natură familială ale abandonului şcolar la
nivelul învăţământului profesional şi liceal precum: condiţiile socio-economice precare
ale familiei, nivelul redus de instruire al părinţilor şi, implicit, rezerva acestora faţă de
educaţia copiilor, trebuie luată în considerare şi schimbarea opţiunilor şcolare şi
profesionale ale tinerilor pe parcursul şcolarizării.
Frecvenţele absolute privind absolvenţii de învăţământ profesional, liceal şi
postliceal dezvăluie o continuă reducere a acestor efective. Dacă în anul 2000/2001
absolveau 283538 de tineri învăţământul profesional, liceal şi postliceal în 2002/2003
numărul acestora era de 244099 persoane.
Tabel 1.6 Evoluţia absolvenţilor în perioada 2000-2003

2000/2001 2001/2002 2002/2003
Absolvenţi 283538 273244 244099
Invăţământ liceal 174060 161106 147650
Invăţământ profesional 70312 78669 67993
Invăţământ postliceal si de maiştri 39166 33469 28456
Rata de absolvire a învăţământului profesional, liceal şi postliceal a crescut uşor

până între anii 2001 – 2003 pentru ca în anul 2003/2004 să înregistreze o reducere
semnificativă de aproximativ 10 puncte procentuale atingând valoarea de 73,3%.
Grafic 1.10 Rata de absolvire a învăţământului liceal, profesional şi tehnic
INCD - Urbanproiect
24
În anul 2003/2004, rata de absolvire a învăţământului profesional şi tehnic, cu şi

fără examen de absolvire, a înregistrat o scădere cu 2,4 puncte procentuale comparativ
cu anul 2000/2001, arătând că 23% dintre tinerii în vârstă teoretică de absolvire (17 ani)
au finalizat învăţământul profesional şi tehnic.
Rata de absolvire a învăţământului liceal, cu şi fără examen de bacalaureat, a
înregistrat o creştere semnificativă la nivelul anului 2002/2003 de la 48,8% în 2001/2002
la 56%, în ultimul an analizat (2003/2004) arătând că peste jumătate din tinerii în vârstă
de absolvire (18 ani) au finalizat învăţământul liceal, cu sau fără examen de bacalaureat.
Ca şi în cazul învăţământului profesional, rata de absolvire a învăţământului
postliceal şi de maiştri cu sau fără examen de absolvire a înregistrat constant o uşoară
scădere de la 8,7% în 2000 la 7,0% în 2003.
Totalul populaţiei active (15-64 ani) număra în anul 2004 cu 1033366 de persoane
mai puţin decât în anul 2000. Comparând ponderile populaţiei active care a finalizat
învăţământul profesional, liceal şi postliceal corespunzătoare anilor 2000 şi 2004 se
observă că în cazul învăţământului profesional se înregistrează cea mai mare creştere de
la 24,3% la 26,9%. La nivelul învăţământului liceal acest indicator înregistrează o uşoară
scădere de aproximativ 0,6 puncte procentuale.
INCD - Urbanproiect
25
1.2.2. Analiza distribuţiei teritoriale a reţelei şcolare la
nivelul învăţământului secundar (liceal şi
profesional) şi postliceal
Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) a fixat obiectivul strategic

global ca Europa să devină până în 2010 cea mai competitivă economie din lume, bazată
pe cunoaştere şi capabilă de a susţine o creştere economică rapidă, cu locuri de muncă
mai multe şi mai bune.
Documentul care detalia strategia cuprinzătoare cuprindea la punctul trei
modernizarea sistemului social european prin investiţii în oameni, inclusiv
modernizarea sistemelor educaţionale.
Ulterior, în 2002, s-a stabilit ca până în 2010 sistemele de educaţie şi formare
profesională europene să reprezinte o referinţă de calitate în lume. Din acel moment,
procesul de implementare a obiectivelor s-a numit Educaţie şi formare 2010 iar procesul
a devenit cale de urmat şi pentru învăţământul românesc din punctul în care s-a
convenit ca toate statele candidate să facă parte din acest proces.
Ca urmare, pentru România au devenit semnificative trei obiective strategice în
domeniul educaţiei:
Imbunătăţirea calităţii şi eficacităţii sistemelor de educaţie şi formare
profesională;
Facilitarea accesului universal la educaţie;
Deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către spaţiul
european.
Distribuţia unităţilor de învăţământ secundar (liceal şi profesional) şi

postliceal pe judeţe
Analiza unităţilor de învăţământ secundar superior la nivel de judeţ scoate în
evidenţă o strânsă legătura cu numărul de locuitori, ierarhiile după cei doi indicatori
fiind asemănătoare. Valorile cele mai ridicate sunt deţinute de judeţul Iaşi (105) şi
municipiul Bucureşti (101). Valori ridicate sunt înregistrate şi în judeţele: Suceava (80),
Constanţa (76), Bacău (74) şi Botoşani (71). Cele mai mici valori sunt în judeţele: Giurgiu
(15), Ilfov (15), Covasna (18) şi Sălaj (24).
Distribuţia numărului de unităţi de învăţământ secundar (liceal şi profesional)

şi postliceal pe medii de rezidenţă
La nivel de judeţ, în ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de învăţământ
secundar (liceal şi profesional) şi postliceal pe medii de rezidenţă, se remarcă situaţii
contrastante:
Diferenţieri accentuate între urban şi rural: Cluj - 59 urban, 5 rural, Hunedoara-
31 urban, 3 rural, Alba-28 urban, 5 rural, Braşov-46 urban, 7 rural, Covasna-toate 18 în
urban, Sibiu-35 urban, 6 rural, Timiş-49 urban, 7 rural, Arad-32 urban, 6 rural, Caraş-
Severin-23 urban, 6 rural, Mureş-37 urban, 8 rural.
INCD - Urbanproiect
26
Un echilibru relativ între rural şi urban cu dominarea valorilor din urban se
înregistrează în judeţele: Prahova-39 urban, 20 rural, Dolj-38-urban, 17 rural, Argeş-35
urban, 18 rural, Brăila-22 urban, 11 rural, Gorj-25 urban, 10 rural.
Dominarea unităţilor de învăţământ în rural o întâlnim în judeţele: Vrancea-19
urban, 24 rural, Suceava-38 urban, 42 rural, Botoşani-21 urban, 48 rural, Iaşi-43 urban,
62 rural, Bacău-33 urban, 41 rural, Satu Mare-25 urban, 26 rural. Această situaţie este
determinată de numărul foarte redus de oraşe care nu pot polariza populaţia şcolară,
fapt ce a dus la înfiinţarea de unităţi şcolare de arte şi meserii în mediul rural (vezi
cartograma – Distribuţia numărului de unităţi din învăţământul secundar (liceal şi profesional)
urban / rural).
Distribuţia teritorială actuală a unităţilor de învăţământ secundar superior are ca

principali determinanţi mărimea populaţiei şi gradul de urbanizare, dar pare să fie
influenţată şi de anumiţi factori culturali-regionali. Analiza spaţială indică trei
patternuri de dispersie a unităţilor de învăţământ, fiecare fiind caracteristic unei
anumite macro-regiuni istorice. (vezi cartograma – Distribuţia tipurilor de unităţi de
învăţământ preuniversitar la nivel de U.A.T.)
Primul model este cel al „Moldovei rurale” şi se caracterizează printr-un număr

mare de unităţi de învăţământ extrem de dispersate în teritoriu. În lipsa unor oraşe mici
care să funcţioneze ca poli de atracţie a elevilor din mediul rural, există multe unităţi de
învăţământ secundar în mediul rural (în special şcoli profesionale). Acest fapt este
probabil şi o consecinţă a politicii de industrializare din perioada comunistă însă
reflectă şi standardul scăzut de viaţă al populaţiei din aceste zone care nu şi-ar permite
să-şi trimită copii la şcoală la oraş. Nu trebuie omis şi nivelul scăzut de dezvoltare a
acestei zone din punct de vedere economic şi al infrastructurii de transport care reduc
mobilitatea populaţiei de vârstă şcolară. Dacă din perspectiva accesului la învăţământ
secundar pentru populaţia din mediul rural situaţia indicată de analiza spaţială poate
conduce la concluzii pozitive, evaluarea sistemului trebuie să pună accent pe
funcţionalitate din perspectiva calităţii învăţământului şi a şanselor de integrare a
absolvenţilor pe piaţa muncii locale sau regionale.
Al doilea model este cel al „Transilvaniei urbane” al cărui specific constă în
concentrarea unităţilor de învăţământ secundar superior în oraşe. Oraşele funcţionează
ca poli de atracţie a populaţiei şcolare. Dincolo de gradul de urbanizare ridicat şi de cel
de dezvoltare economică, modelul este probabil şi o consecinţă a unor factori culturali-
istorici.
Cel de-al treilea model este un mixt al celorlalte două şi este găsit preponderent
în Muntenia şi Oltenia. Reţeaua de unităţi de învăţământ secundar superior este relativ
echilibrat repartizată în teritoriu, existând atât centre urbane de atracţie a populaţiei
şcolare din mediul rural, cât şi un număr destul de important de unităţi de învăţământ
secundar în mediul rural.
INCD - Urbanproiect
27
INCD - Urbanproiect
28
INCD - Urbanproiect
29
INCD - Urbanproiect
30
INCD - Urbanproiect
31
INCD - Urbanproiect
32
INCD - Urbanproiect
33
INCD - Urbanproiect
34
INCD - Urbanproiect
35
 drumuri de acces spre zone şi localităţi izolate şi cu nivel de dezvoltare redus;
 drumuri ocolitoare a localităţilor urbane
 drumurilor de acces în zonele cu potenţial turistic şi cultural
6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării programelor de învăţământ,

comunicare şi informare la distanţă, prin folosirea tehnologiilor ICT şi a
potenţialului pe care îl oferă internetul, multimedia şi mediile de învăţare
virtuală
Se va avea în vedere prioritizarea programelor de investiţii pentru dezvoltarea
infrastructurii necesare utilizării tehnologiilor ITC ca urmare a constituirii reţelei de poli
ai învăţământului preuniversitar.
Se va avea în vedere formularea de strategii comune ale instituţiilor de resort
1.2.4. Invăţământul universitar
Concentrarea serviciilor universitare

Cele 117 instituţii sunt localizate în 60 de localităţi (Fig. 1 ` ), ceea ce, la nivel
naţional ar părea să rezulte un indicator favorabil (350.000 locuitori pentru un centru
furnizor de servicii universitare), având în vedere masa critică de populaţie necesară
existenţei şi funcţionării unei universităţi. În realitate, însă, doar în 33 de localităţi se
înregistrează mai mult de 1000 de studenţi. La această informaţie, mai trebuie să
adăugăm că alte 18 centre înregistrează mai puţin de 300 de studenţi. Având în vedere
aceste diferenţieri putem aprecia că impactul territorial se realizează nu prin numărul
mare al locaţiilor universitare, cât mai ales prin gradul de concentrare a studenţilor în
câteva dintre marile centre urbane.
Nivelul de concentrare a serviciilor de învăţământ superior este foarte puternic,
dacă luăm în considerare că primele 9 centre universitare ale ţării concentrează 77,4%
din totalul numărului de studenţi la nivel naţional. Numai capitala concentrează 32,3%
din studenţii înregistraţi pe întreaga ţară, aici regăsindu-se toate domeniile: începând de
la ştiinţe agricole, până la cele de artă, teatru şi film. Analiza în timp a ponderii pe care a
INCD - Urbanproiect
36
deţinut-o capitala în numărul total de studenţi ne arată o tendinţă de scădere în valoare
relativă; de la 37,7% în anul universitar 1989/1990 s-a ajuns în anul 1998/1999 la o
pondere de 36,13%, pentru ca în anul universitar 2004/2005 să depăşească puţin 32%
(tabel nr.1, Fig. 2). În valoare absolută, însă, se remarcă o creştere constantă şi
consistentă a numărului de studenţi, care între cele două extreme ale intervalului de
timp prezentat mai sus a marcat un volum de aproape 3,4 ori, ceea ce semnifică 147.000
studenţi.
Tendinţa de scădere a ponderii centrelor tradiţionale se menţine şi se
accentuează, datorită apariţiei de noi centre universitare cu rol regional, situate în spaţii
cu potenţial uman ridicat. Este vorba de regiuni istorice precum Dobrogea şi Crişana,
dar şi de alte spaţii situate la interferenţa unor regiuni istorice (zona Arad, sudul
Moldovei, Maramureş, ş.a.). Aceasta explică fulminanta creştere a numărului de
studenţi în cazul centrelor regionale Constanţa şi Oradea. Pentru centrele tradiţionale,
deşi în valoare absolută se înregistrează o creştere importantă, totuşi în valoare relativă
marchează o descreştere, datorită ponderii noilor centre universitare.
INCD - Urbanproiect
37
INCD - Urbanproiect
38
Tabel nr.1. Dinamica ponderilor centrelor universitare cu mai mult de 20.000 de

studenţi în numărul total de studenţi la nivel naţional (%)
Sursa: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, date prelucrate.
Urmează apoi două centre universitare cu un potenţial de impact foarte ridicat,

având în vedere că fiecare concentrează aproape 1/10 din numărul total de studenţi, la
nivel naţional. Este vorba de oraşele Cluj-Napoca şi Iaşi, care depăşesc 60.000 de
studenţi, fiecare, având şi un număr mare de instituţii de învăţământ universitar de stat
şi particular. Astfel, centrul universitar Cluj-Napoca dispune atât de universităţi cu
profil complex (Univ. “Babeş-Bolyai”, de stat şi Univ. Bogdan Vodă, particulară), cât şi
altele cu profil specializat (Univ. Tehnică, Univ. de Medicină şi Farmacie, Univ. de
Ştiinţe Agricole şi Silvice, Univ. de Arte, Univ. de Muzică). Situaţia este similară în cazul
oraşului Iaşi, unde însă învăţământul particular dispune de mai multe universităţi deja
acreditate: Univ. Petre Andrei, Univ. Apolonia (specializată pe medicină dentară), Univ.
M. Kogălniceanu.
Structura serviciilor universitare pe domenii

Învăţământul universitar românesc este foarte diversificat, acoperind toate
domeniile principale. In Fig. 6 şi 7 sunt prezentate instituţiile de învăţământ superior de
stat şi particulare şi ponderea facultăţilor din cadrul lor, pe specialităţi conform Anexei
nr. 1 la HG 916/2005. Evidenţele statistice sunt extrem de diferite, în ceea ce priveşte
modul de grupare a domeniile de învăţământ superior. Astfel Institutul Naţionale de
Statistică distingea 7 domenii de bază, iar Ministerul Educaţiei ş Cercetării 11. Întrucât
cele două grupări ale domeniilor de învăţământ, pentru că în realitate acestea grupează
la rândul lor alte domenii, oferă informaţii complementare vom face câteva aprecieri
asupra lor relevând elemente relevante pentru politică sectorială adecvată.
În gruparea Institutului Naţional de Statistică, la nivel naţional, distribuţia
studenţilor pe domenii arăta o dominanţă a celor aparţinând domeniului universitar
classic. Acesta era urmat de domeniul economic, care grupa aproape 160.000 de
studenţi (adică mai mult de ¼ din numărul total), şi de domeniul tehnic, cifrat la
130.000 de studenţi (tabel nr.7). Datele se referă la anul universitar 2002/2003
Tabel nr.7. Structura învăţământului superior pe domenii şi pe categorii de

universităţî (de stat şi particulare)
INCD - Urbanproiect
39
INCD - Urbanproiect
40
INCD - Urbanproiect
41
Centre cu instituţii Centre cu
Centre de semnificaţie Centre cu mari centre de de învăţământ echipare
europeană învăţământ superior superior de mărime universitară de
medie interes regional
mai puţin de 5000
50000–500000 studenţi 10000-50000 studenţi 5000-10000 studenţi
studenţi
Nr.de Nr.de
Oraşul Oraşul Oraşul
studenţi studenţi
Bucureşti +200000 Timişoara +40000 Ploieşti
Iaşi +60000 Constanţa Petroşani Celelalte 39 de
Cluj Braşov Baia Mare localităţi cu
+25000
Craiova Suceava funcţiune de
Sibiu Bacău învăţământ
+20000
Oradea Alba Iulia universitar
Târgovişte
Tîrgul Jiu
Se poate observa că această clasificare nu oglindeşte fidel situaţia specifică reţelei
de învăţământ superior din România datorită intervalelor destul de largi privind
numărul de studenţi.
Pentru cazul României, o clasificare relevantă a fost propusă în capitolul de
analiză a sistemului de învăţământ superior: “Insertia teritoriala a institutiilor de
invatamant superior”.
Concluzii
Diagnoza efectuată scoate în evidenţă un prim factor de distorsiune:

concentrarea cu precădere a infrastructurii universitare în 9 centre universitare, care
deţin peste ¾ din numărul total al studenţilor şi al cadrelor didactice. Capitala deţine de
trei ori mai mulţi studenţi decât ponderea care i-ar reveni, având în vedere că deţine
sub 10% din populaţia totală a ţării. Ţinând cont că în capitală se concentrează un
potenţial foarte ridicat de instruire şi că, de regulă, capitalele au funcţii de reprezentare
şi chiar în domeniul cercetării sau universitar ce depăşesc limitele naţionale, această
pondere nu pare extrem de exagerată. Oricum, tendinţa ultimilor 15 ani este cea de
scădere a ponderii, de la aproximativ 38% la circa 32%.
În afara capitalei o puternică infrastructură universitară se concentrează în alte
trei centre universitare: Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, care totalizează peste ¼ din
numărul total al studenţilor. În aceste centre, infrastructura universitară este complexă,
servind mai multor domenii fundamentale de ştiinţă: universitar, tehnic, medical,
agricol, artistic. Dacă analizăm spaţiile teoretice care ar reveni acestor centre
universitare am observa cheltuielile extrem de mari pentru accesibilitatea potenţialilor
studenţi spre aceste centre. Pentru a atenua o astfel de concentrare a instituţiilor
universitare, au apărut alte centre, care tind să devină centre regionale, în regiuni
istorice distincte (Craiova în Oltenia, Constanţa în Dobrogea, Oradea în Crişana) sau la
interferenţa influenţelor regionale ale altor centre din prima categorie (Braşov, Sibiu sau
Galaţi).
INCD - Urbanproiect
42
Un studiu mai amănunţit privind echiparea teritoriului cu instituţii universitare
în domenii specializate, ne conduce la ideea individualizării a două inechităţi
importante:
1. În domeniul medical, surprinde echiparea foarte
disproporţionată a teritoriului cu instituţii sau facultăţi de profil. La nivelul instituţiilor
putem remarca existenţa în aria intracarpatică a trei universităţi (Cluj-Napoca,
Timişoara şi Târgu Mureş), iar în afara acestuia a două (Bucureşti şi Craiova). Această
discrepanţă se accentuează, dacă adăugăm faptul că în aria intracarpatică există alte
patru facultăţi de medicină în alte patru centre universitare (Oradea, Braşov, Sibiu şi
Arad, ultima particulară), iar în cea extra-carpatică doar una singură (Constanţa), avem
imaginea reală a discrepanţelor privind accesul la învăţământul medical al potenţialilor
studenţi. În condiţiile în care la universităţile şi facultăţile de medicină se practică
existenţa unu număr constant de studenţi de la un an la altul, putem aprecia costurile
reale ale unui student din zona Moldovei, în raport cu altul din centrul Transilvaniei.
Cel din Moldova, va trebui să se deplaseze la Bucureşti sau Cluj-Napoca (în situaţia
unei concurenţe foarte mari la Iaşi), pe când cel din centrul Transilvaniei are cel puţin
patru opţiuni localizate la mai puţin de 100 de km (Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov sau
Târgu Mureş);
2. În domeniul agricol situaţia este uşor diferită, însă cu
aceleaşi diferenţieri între aria intracarpatică şi extracarpatică, deşi în aceasta din urmă,
ponderea populaţiei active din agricultură este mult mai ridicată. Sistemul paritar
definit de două instituţii de acelaşi profil în ambele arii (intracarpatică – Timişoara şi
Cluj-Napoca; extracarpatică – Bucureşti şi Iaşi) nu este echitabil, din cel puţin două
motive: populaţia şi suprafaţa spaţiului extracarpatic sunt de două ori mai mari, iar
suprafaţa agricolă înregistrează aceeaşi disproporţie.
Concluzia este că reţeaua învăţământului public de stat trebui optimizată în
raport de numărul populaţiei şi de necesitatea accesului echitabil al populaţiei la
serviciile universitare. Pentru că deocamdată sunt dezavantajate exact zonele istorice
cele mai sărace (în primul rând Moldova), se impune o politică de stat coerentă în acest
sens, pentru echiparea teritorială echilibrată în domeniul educaţiei terţiare. Cel puţin în
domeniul medical există un început, legat de înfiinţarea Facultăţii de medicină la Galaţi,
dar acest centru medical trebuie susţinut, ca de altfel şi necesitatea apariţiei unui al
treilea, în acelaşi spaţiu.
Apariţia universităţilor particulare nu a atenuat acest decalaj, ci dimpotrivă la
accentuat. Pe de o parte, universităţile particulare au apărut şi s-au dezvoltat în centrele
universitare mari, iar pe de altă parte consistenţa acestora a fost mult mai semnificativă
în spaţiile bucureştean şi cel din aria intracarpatică. O veritabilă dezvoltare au cunoscut-
o acestea în centrul universitar Iaşi, exploatând situaţia defavorabilă a Moldovei: doar
trei universităţi de stat. După o perioadă de “înflorire” a învăţământului particular în
acest centru a urmat una de decline, generată de marile probleme create de unele
universităţi particulare înainte şi după acreditare şi pierderea credibilităţii acestora.
INCD - Urbanproiect
43
1.2.6. Orientări strategice pentru dezvoltarea

infrastructurii învăţământului superior românesc
Obiectivul strategic pentru etapa următoare l-am putea defini ca fiind

îmbunătăţirea infrastructurii universitare naţionale. Acesta ar avea ca obiective
operaţionale, identificate de noi ca direcţii strategice, următoarele:
I. Optimizarea structurii teritoriale a serviciilor universitare

a) Asigurarea şanselor egale tinerilor care doresc să urmeze cursurile universitare. Analiza
efectuată în detaliu asupra modului de repartiţie a universităţilor la nivel
naţional scoate în evidenţă câteva disparităţi în ce priveşte distribuţia teritorială
a universităţilor, dar mai ales a celor specializate. Astfel, cea mai mare
discrepanţă se realizează în domeniul repartiţiei teritoriale a instituţiilor de
învăţământ medical şi agricol. Din acest punct de vedere este dezavantajată în
mod clar Moldova, dar şi spaţiul extra-carpatic, în ansamblul său. În acest sens
trebuie susţinută dezvoltarea unor instituţii de profil, aceste arii.
b) Susţinerea procesului de descentralizare a serviciilor universitare şi apropierea lor de
ariile populate, lipsite de astfel de servicii. Procesul de descentralizare este relativ
puternic în Transilvania, unde de exemplu, Universitatea Babeş-Bolyai
coordonează activitatea în circa 10 locaţii universitare, faţă de Moldova (unde
Universitatea Al.I.Cuza nu are nici măcar o locaţie). Din acest punct de vedere
învăţământul particular are o mare forţă centrifugală, în căutarea de resurse.
c) Încurajarea deschiderii de filiale ale universităţilor străine recunoscute, în cooperare cu
universităţile româneşti. Această acţiune ar avea menirea, pe de o parte, de a
sprijini cooperarea inter-universitară la nivel european, dar şi o ofertă
educaţională de calitate diferitelor arii geografice ale ţării mai depărtate de
centrele tradiţionale.
d) Sprijinirea noilor universităţi particulare situate în arii deficitare. Universităţile
particulare acreditate, localizate în diverse arii deficitare în activităţi
INCD - Urbanproiect
44
educaţionale terţiare şi care dovedesc că furnizează servicii de calitate trebuiesc
încurajate în efortul lor de îmbunătăţire a infrastructurii.
II. Susţinerea unui proces de comasare raţională a instituţiilor de învăţământ
superior la nivelul centrelor universitare.
a) stimularea universităţilor din acelaşi centru universitar spre a fuziona cu altele în
vederea creşterii resurselor pentru modernizarea infrastructurii şi pentru
utilizarea optimă a acesteia. În Bucureşti şi marile centre universitare există
posibilitatea unei mai bune gestionări a resurselor dacă unele universităţi
conştientizează necesitatea fuzionării.
b) Încurajarea senatelor universitare pentru adoptarea unei structuri interne mai suple, pe
departamente, reunind facultăţile actuale. Structura unor universităţi cu 15-20
de facultăţi este una greoaie, consumatoare de resurse. Un astfel de proces
desfăşurat în instituţii similare din străinătate creează posibilitatea orientării
resurselor spre infrastructură, spre diverse tipuri de activităţi benefice pentru
activitatea de învăţământ.
III. Concentrarea activităţilor universitare în locaţii limitate.

a) Reducerea gradului actual de fragmentare a spaţiilor cu servicii universitare. Derularea
activităţilor universitare în numeroase clădiri disipate într-un centru urban se
desfăşoară relative greoi. Consumul de timp şi de resurse legate de întreţinerea
acestora fac ca această fragmentare să fie redusă la maximum posibil.
b) Construirea de campusuri universitare. Din analiza întreprinsă asupra infrastructurii
universitare la nivelul fiecărui centru reiese inexistenţa unui veritabil campus
universitar. În acest sens sunt necesare politici naţionale clare în domeniu, care să
implice alocarea de resurse materiale pentru construirea unor campusuri
universitare distincte. Totodată la nivel local, în cazul centrelor universitare
trebuie prevăzute în Planurile urbanistice generale spaţiile destinate campusurilor
universitare (noi sau prin extinderea celor actuale).
IV. Îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ
a) Construirea de noi spaţii de învăţământ. Atât pentru universităţile noi, cât şi pentru
cele vechi, spaţiul actual s-a dovedit a fi insuficient pentru un învăţământ de
calitate. Aşa cum s-a constatat există universităţi mari ale ţării, care nu respectă
normele minimale legate de spaţiul de învăţământ care trebuie să revină unui
student. În plus, va trebui să luăm în consideraţie şi studenţii cu taxă, al căror
număr a crescut în ultimii ani.
b) Modernizarea spaţiilor actuale de învăţământ. Vechile universităţi au moştenit un
spaţiu de învăţământ adecvat pentru sfârşitul sec. XIX, dar total impropriu la
începutul sec. XXI. Din această cauză, rezolvarea acestui impediment necesită
resurse care depăşesc puterea financiară a universităţii şi a comunităţilor locale.
Unele dintre aceste spaţii pot fi transformate în muzee, iar universităţile să-şi
desfăşoare activităţile în alte locaţii.
c) Amenajarea unor spaţii corespunzătoare pentru laboratoare. Majoritatea
laboratoarelor, mai ales în universităţile vechi, funcţionează în spaţii improprii,
la subsoluri, fără aerisire, cu acces dificil. Laboratorul trebuie să constituie un loc
INCD - Urbanproiect
45
real de formare a abilităţilor practice şi din această cauză este necesară o politică
distinctă chiar la nivel naţional.
d) Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a bibliotecilor universitare. Bibliotecile centrale
universitare şi asimilate lor s-au modernizat în ultimii ani, dar au încă locuri
foarte puţine, iar accesul este uneori greoi la informaţie. La nivelul facultăţilor
sunt încă mari probleme legate de condiţiile de studiu pentru studenţi, în
numeroase cazuri, nerespectându-se standardele prevăzute pentru acreditare
(atât în privinţa spaţiului, cât şi al dotării).
V. Dezvoltarea infrastructurii sociale
a) Creşterea numărului de locuri de cazare, încât acestea să depăşească 50% din cerere la
nivel de instituţie de învăţământ superior. Unul din obiective ar putea fi cel legat de
asigurarea unui minim de cel puţin jumătate din cerere la nivelul fiecărei
universităţi. Căminele studenţeşti care se află în exploatare asigură această cerere
mai ales în domeniu tehnic, dar sunt deficitare cele din domeniul economic şi
universitar, în general. Aceste instituţii ar trebui să fie sprijinite pentru
construirea de noi cămine, iar pentru aceasta este necesară o politică realistă care
să individualizeze necesităţile la nivel centru universitar.
b) Modernizarea bazei de cazare. Această modernizare are în vedere amenajarea
spaţiului de locuit, funcţionarea şi întreţinerea instalaţiilor sanitare, reamenajarea
sălilor de lectură, accesul individual la INTERNET.
c) Dezvoltarea unui sistem comercial şi de alimentaţie publică de tip studenţesc. În zona
căminelor studenţeşti trebuie susţinută organizarea de arii comerciale şi localuri
sau cantine de servit masa, adaptate la tipul consumatorului. Reintegrarea
vechilor cantine într-un astfel de sistem de servicii.
d) Asigurarea asistenţei sanitare la nivel de campus. Ariile compacte cu cămine
studenţeşti trebuie să dispună non-stop de servicii medicale de urgenţă, precum
şi de alte dotări similare.
e) Amenajarea unor terenuri de sport în incinta complexelor studenţeşti, precum şi a unor
spaţii de agrement. Cu mici excepţii, astfel de dotări lipsesc cu desăvârşire, ceea
constituie un element deficitar în refacerea forţelor intelectuale ale tinerilor.
f) Amenajarea altor spaţii de interes cultural şi distractiv. Puţine complexe studenţeşti
dispun de astfel de spaţii, care să funcţioneze după un program strict, încât să nu
afecteze orele de linişte ale studenţilor.
INCD - Urbanproiect
46
1.3. Aspecte teritoriale ale excluziunii sociale
Sărăcia poate fi definită direct, în termeni de deprivare şi nesatisfacerea

necesităţilor definite social, sau indirect, în termeni de subzistenţă ca lipsa resurselor
necesare asigurării consumului (Stein Ringen -1987).
În ultimii ani hărţile problemelor sociale elaborate la nivel comunitar au început
să joace un rol extrem de important în calibrarea politicilor sociale şi economice
promovate de către factorii de decizie la nivel central şi local. Hărţile sărăciei prezintă
profilul geografic al bunăstării, indicând zonele/localităţile în care este concentrată
sărăcia şi către care trebuie să fie alocate resursele. Un astfel de instrument este cu atât
mai folositor cu cât este construit la un nivel cât mai ridicat de dezagregare teritorială.
Studiile asupra sărăciei în România au utilizat o varietate de metodologii de
măsurare a sărăciei în primul deceniu de după revoluţie.
Pentru studiul de faţă am utilizat rezultatele lucrării Harta sărăciei în România,
raport elaborat la cererea Comisiei Naţionale Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii
Sociale(CASPIS) de către Universitatea Bucureşti şi Institutul Naţional de Statistică
Începând cu anii ’80 până în 2000, România a intrat într-un proces de sărăcire.
Acest proces, caracteristic multor ţări din Europa Centrală şi de Est care au parcurs
tranziţia la economia de piaţă, în România a fost accentuat de două şocuri: 1991 – 1993
şi 1997 – 2000. Astfel, de la o rată a sărăciei de 20,1% în 1996 se ajunge la 35,9% în 200035
urmată de o perioadă de scădere, ajungând în 2003 la 25,1%, cel mai mic nivel după
1996.
Există cîteva dimensiuni care diferenţiază riscul de sărăcie, printe care:
- Poziţia socio-profesională (nivelul cel mai ridicat de sărăcie îl înregistrează lucrătorii pe
cont propriu şi şomerii)
- Educaţia (Cei mai mulţi dintre săraci trăiesc în gospodării conduse de persoane care au
absolvit cel mult ciclul secundar de învăţământ.
INCD - Urbanproiect
47
- Distribuţia teritorială (aproape trei sferturi dintre săraci se află în rural, iar riscul
sărăciei este mult mai ridicat în cadrul acestui mediu de rezidenţă - 38%, însă în urban
sărăcia este mai accentuată.
- Apartenenţa etnică (O proporţie însemnată dintre persoanele aparţinând minorităţii
romilor se plasează la un nivel extreme de ridicat de sărăcie, aceştia fiind în 2003 de 3
ori mai sărac decât media.
INCD - Urbanproiect
48
Dinamica sărăciei pe medii de rezidenţă
Sursa: CASPIS: Dinamica sărăciei şi a sărăciei severe în perioada 1995 – 2003
Cei mai mulţi dintre săraci se află în rural iar riscul sărăciei este mult mai ridicat
în cadrul acestui mediu de rezidenţă însă în urban sărăcia este mai profundă (deficitul
de consum este mai mare). Analiza altor dimensiuni ale sărăciei urbane decât nivelul
consumului indică, pentru o mare parte a săracilor din urban, un mod de viaţă
asemănător celui din rural dar fără avantajele presupuse pentru viaţa la sat: locuiesc
într–o pondere ridicată la casă, nu au acces la utilităţi şi nu pot apela de cele mai multe
ori la resursele unei agriculturi de supravieţuire, au mai puţine soluţii – expedient
pentru deficitele de acces la diferite dimensiuni ale calităţii vieţii.
Scăderea sărăciei şi a sărăciei severe în ultimul an analizat se regăseşte în
evoluţia ratei în cazul ambelor medii de rezidenţă.
Estimările ratelor de sărăcie ale comunelor şi oraşelor indică o eterogenitate mare
a localităţilor din perspectiva nivelului de trai, în interiorul regiunilor. În mediul rural,
cea mai eterogenă regiune este regiunea de Vest, ale cărei comune au rate de sărăcie
cuprinse între 12% şi 87%. Acelaşi lucru poate fi observat şi în ceea ce priveşte
inegalitatea : în regiunea de Vest există unele comune cu inegalitate foarte coborâtă, dar
şi unele comune în care discrepanţele în ceea ce priveşte bunăstarea populaţiei sunt
pronunţate. În schimb, populaţia oraşelor din regiunea de Vest are un nivel de
bunăstare ridicat, iar inegalitatea în interiorul localităţilor este relativ scăzută. În acelaşi
timp, regiunea de Nord-Vest apare ca o regiune mult mai omogenă în mediul rural, dar
relativ eterogenă în mediul urban, unde ratele de sărăcie ale oraşelor variază între 10%
şi 41%. Să notăm de asemenea că în toate regiunile există localităţi din mediul rural care
ating valori coborâte ale inegalităţii, în timp ce în mediul urban inegalitatea este
ridicată. Este de altfel uşor de observat că, din perspectiva inegalităţii, mediul rural este
mai eterogen decât cel urban.
INCD - Urbanproiect
49
INCD - Urbanproiect
50
INCD - Urbanproiect
51
INCD - Urbanproiect
52
INCD - Urbanproiect
53
Rata emigrării temporare în străinătate pe regiuni istorice
INCD - Urbanproiect
54
INCD - Urbanproiect
55
INCD - Urbanproiect
56
INCD - Urbanproiect
57
INCD - Urbanproiect
58
1.3.4. Riscul de excluziune de la sănătate
Indicatorii utilizaţi pen-tru evidenţierea riscului de excluziune de la sănătate

sunt: rata mortalităţii infantile, calculată ca medie pentru perioada 1998-2002 (singurul
indicator pentru care există date disponibile la nivel de municipiu/oraş/comună) şi cel
mai scurt drum între reşedinţele de comună şi cel mai apropiat oraş (pentru a surprinde
accesul limitat la servicii - sănătate, educaţie, poştă etc.- şi gradul de izolare al unor
localităţi)
Arealele cu incidenţă crescută a mortalităţii infantile sunt localizate în judeţele
Bihor, Mehedinţi, Botoşani, Iaşi, Ialomiţa, Constanţa, în special în mediul rural. Aceste
zone pot prezenta un risc ridicat de excluziune şi ca urmare al accesului deficitar la
serviciile de sănătate. Acest indicator trebuie privit însă cu precauţie în special în cazul
oraşelor mici care au dobândit statut urban în ultimii ani, fiind recomandată utilizarea
distanţei faţă de oraşele cu peste 30000 locuitori.
INCD - Urbanproiect
59
INCD - Urbanproiect
60
1.4. Infrastructura de sănătate şi asistenţă socială
Infrastructura de sănătate, alcătuită în principal din unităţi spitaliceşti, constituie

o componentă importantă a infrastructurii regionale şi locale.
Investiţiile în îngrijiri medicale, pe lângă îmbunătăţirea calităţii vieţii, au efect
direct asupra competitivităţii, productivităţii şi coeziunii sociale.
Strategia naţională de sănătate publică vizează dezvoltarea unui sistem de
prevenire şi tratare modern, performant, accesibil, precum şi a unui sistem eficient de
servicii de urgenţă.
Strategiile sectoriale în domeniu sunt în concordanţă cu „Orientările Strategice
Comunitare pentru perioada 2007 – 2013”, care prevăd necesitatea reducerii
disparităţilor în ceea ce priveşte calitatea şi gradul de acces al populaţiei la servicii de
sănătate şi servicii sociale la nivel regional.
Obiectivul strategiei în domeniu îl constituie îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii
serviciilor de asistenţă medicală şi repartizarea teritorial – regională echilibrată a
acestora pe teritoriul ţării, pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la serviciile
de sănătate.
Se urmăreşte identificarea spitalelor cu rol de spital regional care să formeze o reţea
destinată cu precădere tratării urgen-ţelor.
Dezvoltarea serviciilor am-bulatorii va juca un rol important în refacerea echi-librului
dintre serviciile de medicină primară şi cele de medicină secundară. Aceasta va conduce
la mutarea centrului de greutate de la tratamentul din spitale spre ambulatoriul de
specialitate, asistenţă primară şi îngrijiri la domiciliu.
Serviciile de sănătate constituie o componentă a infrastructurii sociale a
localităţilor. În dezvoltarea spaţială se urmăreşte amplasarea echilibrată pe ansamblul
reţelei de localităţi a activităţilor de servire, dotări de sănatate în acest caz, în scopul
eficientizării activităţilor.
Policlinicile, dispensarele, cabinetele medicale şi farmaciile vor reprezenta o
pondere semnificativă din reţeaua de asistenţă sanitară.
Randamentul optim al dotărilor sanitare şi de asistenţă socială este posibil de
atins în condiţiile corelării capacităţilor acestora cu numărul utilizatorilor din zonele
deservite.
Asistenţa socială este reprezentată de dotări de susţinere a unor categorii
defavorizate – copii, bătrâni, persoane cu handicap. Capacitatea şi distribuţia teritorială
a dotărilor de asistenţă socială vor fi stabilite în urma unor analize care să determine
cerinţele şi posibilităţile reale din zonele de deservire.
INCD - Urbanproiect
61
INCD - Urbanproiect
62
INCD - Urbanproiect
63
INCD - Urbanproiect
64
INCD - Urbanproiect
65
INCD - Urbanproiect
66
INCD - Urbanproiect
67
2.2. Echiparea cu infrastructuri a spaţiului rural
Accesibilitatea localităţilor rurale constituie o problemă majoră şi constantă în

timp.Indicatorii relevanţi pentru evidenţierea accesibilităţii constau în accesibilitatea
comunelor la reţeaua majoră de transport, respectiv situarea pe un DN sau CF a
comunelor şi starea de viabilitate a drumurilor comunale şi judeţene care asigură legăra
între localităţi, legătura cu reţeaua majoră de transport, accesul populaţiei la dotări şi
servicii de nivel superior (legătura cu localităţile urbane de rang superior). Din aceste
motive situaţia accesibilităţii în rural este vitală pentru şansele sale de dezvoltare.
Starea de viabilitate a drumurilor comunale şi judeţene indică la nivel naţional:

- Din totalul de 35.587,1 km drumuri judeţene procentul de drumuri
judeţene de pământ este de 6,9 %;
- Ponderea comunelor cu drumuri judeţene de pămînt este de 17,1%
- Din totalul de 29.753,2 km drumuri comunale procentul de drumuri
comunale de pământ este de 30,4 %.
- Ponderea comunelor cu drumuri comunale de pămînt este de 50,9%
La nivel teritorial variaţiile sunt mari între judeţe:
- pondrea comunelor cu DJ de pământ în cadrul judeţelor variază de la 0
(Brăila, Constanţa) la 43%- Bistriţa Năsăud.
- Ponderea comunelor cu DC de pământ variază de la 5,1%(Neamţ) la
93,3%(Bihor)
- Jumătate din numărul judeţelor au comune cu DC de pământ în
proporţie de peste 50%.
INCD - Urbanproiect
68
INCD - Urbanproiect
69
INCD - Urbanproiect
70
INCD - Urbanproiect
71
2.3. Dezvoltarea umană în spaţiul rural
Reducerea populaţiei rurale este un fenomen care a însoţit pretutindeni

modernizarea societăţii. Acest proces s-a manifestat cu mare intensitate şi în România,
scăderile accentuate de populaţie producând alterări ale structurilor şi echilibrelor
demografice.
Analizând evoluţia populaţiei în mediul rural, la nivel naţional:
- în perioada 1966-2005, se constată că populaţia a avut o evoluţie
descendentă, populaţia rurală fiind în 2005 de 9.757.495 locuitori, mai
scăzută cu 2.039.954 persoane comparativ cu anul 1966, respectiv cu
14,1%.
- în perioada 1966-1992, se constată o scădere a populaţiei la nivelul anului
1992, cu 11,7%. Această evoluţie descendentă se datorează procesului de
urbanizare cu intensificare fără precedent în perioada 1966-1990, proces
corelat cu acţiunea de industrializare a ţării, care a determinat emigrare
masivă din mediul rural în urban.
- Pentru perioada 1992-2005 evoluţia populaţiei se inscrie în tendinţa
naţională de scădere şi este determinată în principal de sporul natural
negativ şi migraţia externă.
Intensitatea scăderilor de populaţie a determinat apariţia fenomenului de
depopulare în unele zone rurale. Intensitatea procesului de depopulare, mărimea şi
localizarea ariilor sale de manifestare au fost influenţate de caracteristicile tradiţionale
ale fenomenelor demografice, nivelul dezvoltării – economico-sociale a localităţilor,
relaţiile lor cu localităţile urbane, caracteristicile migraţiei interne şi externe.
Comune în care se înregistrează scăderi accentuate ale populaţiei, mai mari de
25%: aceste comune sunt situate în partea de sud est, pe teritoriul judeţelor: Brăila,
Buzău, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman şi în partea de sud-vest, pe teritoriului
judeţelor Olt, Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Cluj, Satu Mare, Sălaj şi
centrul ţării, judeţele Alba, Covasna şi Harghita. Teritoriul rural al judeţelor menţionate
fiind aproape în întregime caracterizat de această scădere accentuată a populaţiei;
INCD - Urbanproiect
72
INCD - Urbanproiect
73
Natalitatea ridicată prezentă îndeosebi în partea estică a teritoriului naţional
constituie un potenţial de dezvoltare pentru localităţile rurale doar dacă este însoţit de
măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor economico-sociale şi culturale, altfel ea este adesea
expresia sărăciei cronice şi constituie un pericol potenţial pentru evoluţia acestor
localităţi.
INCD - Urbanproiect
74
INCD - Urbanproiect
75
INCD - Urbanproiect
76
INCD - Urbanproiect
77
INCD - Urbanproiect
78
INCD - Urbanproiect
79
INCD - Urbanproiect
80
ZONIFICAREA SPAŢIULUI RURAL

Concluziile studiilor efectuate la nivel de comune pe baza unui set de criterii
complex specific amenajării teritoriului din PATN-Secţiunea VI-a zone rurale şi Carta
verde a dezvoltării rurale au semnalat persistenţa fenomene negative şi respectiv
pozitive care se manifestă la nivel zonal. Din suprapunerea acestor aspecte sectoriale,
printr-o metodă de agregare ponderată a valorilor indicatorilor s-a realizat o hartă
sintetică reprezentând gradului de dezvoltare şi potenţialul comunelor. Disparităţile
teritoriale sunt reprezentate prin conturarea a trei tipuri de zone:
- zone în care predomină factori favorizanţi ai dezvoltării- unde, cu eforturi relativ
reduse se pot constitui arii de antrenare a dezvoltării regionale/ poli de
dezvoltare rurală
- zone în care predomină factori restrictivi ai dezvoltării- unde sunt necesare în
principal politici de susţinere în vederea echilibrării dezvoltării teritoriale şi
realizării obiectivelor de coeziune socio-economică.
- zone cu condiţii medii de dezvoltare
Valorilor indicelui sintetic le corespunde un grad de dezvoltare la nivel de
comună: foarte, redus, mediu, mediu-ridicat, relativ ridicat. Intrucat, în ansamblul său,
ruralul românesc este la un nivel redus comparativ cu teritoriul european, se poate
considera că nivelul apreciat ca ridicat este posibil doar relativ la teritoriul naţional.
Pentru delimitarea zonelor s-a utilizat atât gruparea comunelor după indicele
sintetic final de agregare cât şi o suprapunere a zonelor care rezultă prin agregarea
sectorială pe fiecare criteriu. Se poate constata ca în unele zone favorabilitatea generală
rezultă dintr-o suprapunere uniformă a aspectelor negative-pozitive sau din
suprapunerea aspectelor contradictorii. Se remarcă o suprapunere generală a factorilor
favorizanţi dezvoltării în zonele arcului carpatic. De asemenea caracterul mediu rezultă
frecvent din suprapuneri de elemente contrare de favorabilitate.Un astfel de exemplu
Câmpia Bărăganului unde fenomenele demografice negative sunt contracarate de
elemente economice si de mediu favorabile.
O altă zonare a spaţiului rural propusă de ultimele studii ESPON( care
fundamentează noua perspectivă a dezvoltării spaţiale europeene) propune o tipologie
a relaţei urban-rural, bazate pe densitate, clasificarea ariilor urbane funcţionale şi
teritoriile acoperite. Pentru Romania, clasificarea pe judeţe evidenţiază următoarele
zone având:
- înaltă influenţă urbană şi înaltă intervenţie umană- judeţele Ilfov, Prahova,
Dâmboviţa, Braşov, Galaţi, Iaşi, Bacău, Timiş;
- înaltă influenţă urbană, moderată intervenţie umană- judeţul Buzău
- slabă influenţă urbană, înaltă intervenţie umană- restul judeţelor
slabă influenţă urbană, slabă intervenţie umană
INCD - Urbanproiect
81
2.5. Gestiunea factorilor de mediu
Din studiile recente efectuate asupra teritoriului naţional cu referire la spaţiul

rural au rezultat o serie de probleme specifice care persistă şi reduc şansele de
dezvoltare ale localităţilor rurale.
O parte din aceste probleme sunt caracteristice spaţiilor rurale şi constituie
pricipalul lor handicap în atragerea investiţiilor, altele sunt probleme specifice ruralului
românesc şi sunt consecinte ale evoluţiei socio-economice din ultimele decenii.
Nerezolvarea acestor probleme conduce la accentuarea disparităţilor regionale, a celor
dintre mediul urban şi cel rural, utilizarea ineficientă a potenţialului naţional specific în
competiţia de atragere a investitiilor atât în plan naţional cât şi european.
Analizele la nivelul comunelor pentru principalele criterii cu implicaţii asupra
planificării spaţiale cuprinse în Carta verde a dezvoltării rurale -2998 şi Studiile de
fundamentare a PATN –Secţiunea aVIII-a-Zone rurale-2006 au evidenţiat următoarele
probleme grupate pe criterii de analiză:
Cadrul natural
Sub aspect fizico-geografic cuprinde factori de risc care afectează cca o cincime
din suprafaţa naţională: alunecări de teren, inundaţii, seismicitate ridicată, precipitaţii
reduse.
Prezenţa factorilor de risc natural impune restricţii şi creşte costul operaţiunilor
de dezvoltare:
- inundaţii: risc de distrugere a terenurilor agricole, a producţiilor agricole,
construcţiilor şi infrastructurii tehnice, pierderi de vieţi omenesti, risc de
poluare prin antrenarea deşeurilor şi substanţelor nocive; restricţii impuse
amplasării imobilelor; costuri ale lucrărilor specifice de combatere a
inundaţiilor;
- alunecări de teren: riscul degradării terenurilor, construcţiilor şi infrastructurii
tenice; costuri ridicate pentru construcţii; costuri suplimentare pentru
combaterea producerii alunecărilor de teren; restricţii impuse amplasării şi
proiectării construcţiilor;
- seismicitate crescută: restricţii privind amplasarea şi construcţia clădirilor,
infrastructurii tehnice; costuri pentru acoperirea eventualelor pagube produse
de seisme.
Poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol este determinată în principal de
activităţile antropice din localităţile rurale şi urbane.
Pentru evidenţierea zonelor rurale care prezintă fenomene de poluare a factorilor
de mediu sau risc de poluare s-au utilizat date şi informaţii cuprinse în Raportul privind
starea mediului în Romania 2004, completate de actele normative relevante.
Pentru evidenţierea riscului de poluare generată de activităţile agricole asupra
apelor subterane au fost utilizate Listele localităţilor unde există surse de poluare cu
nitraţi din activităţi agricole, Anexe la Ordinul comun al MMGA şi MAPDR nr. 241 şi 196
din 2005.
INCD - Urbanproiect
82
Starea factorilor de mediu prezintă unele aspecte specifice în rural.
Calitatea aerului:
- Poluarea aerului se datorează în proporţie de 50% dioxidului de carbon, care
este un gaz cu efect de seră. Emisiile anuale de dioxid de carbon se produc ca
urmare a activităţilor industriale şi de producere a energiei electrice ; astfel sunt
afectate indeosebi localităţile situate în apropierea centrelor industriale
- Ca şi emisiile de CO2, emisiile de CH4, intervin în generarea efectelor de seră.
Acestea provin din arderea combustibililor, descompunerea vegetală, arderi
anaerobe şi materiale organice în descompunere. În perioada 1989-2004 emisiile
de CH4 au scăzut semnificativ.
- Acidifierea atmosferei este provocată, în principal, de compuşii ce conţin sulf şi
azot. Aceştia se formează în urma emisiilor, în atmosferă, de SO 2, NOx şi
amoniac (NH3).
- Pulberile sedimentabile şi pulberile în suspensie, reprezintă cei mai importanţi
poluanţi pentru care depăşirile CMA sunt semnificative, chiar şi în mediul
rural, în special în zonele cu trafic intens.
Calitatea apelor de suprafaţă .În cursul anului 2004, calitatea globală a apelor
curgătoare de suprafaţă (conform normativului NORCAS/2002) a avut următoarea
distribuţie:
- categoria I: 7,9%
- categoria a II-a: 35,2%
- categoria a III-a:33,2%
- categoria a IV-a: 16,4%
- categoria a V-a: 7,3%
În raport cu ponderea secţiunilor cu apă „degradată”, categoria a V-a, situaţiile
cele mai defavorabile s-au înregistrat în bazinele hidrografice Prut, Someş şi Vedea.
Calitatea apelor subterane este legată de situaţia critică a calităţii acviferului
freatic, din numeroase zone ale ţării, influenaţat puternic de impactul antropic.
- Din punct de vedere al distribuţiei spaţiale a forajelor de monitorizare a
calităţii apei subterane se evidenţiază aglomerarea acestora în zonele joase,
de câmpie, unde şi potenţialul acvifer este mai mare, dar şi vulnerabilitatea
de poluare este mai mare.
- Din analiza datelor prelucrate în urma monitorizării parametrilor fizico-
chimici, la forajele situate în stratul freatic, cele mai multe depăşiri faţă de
standarde s-au înregistrat la substanţe organice, amoniu, duritate totală şi
fier.
- Majoritatea hidrostructurilor au suferit în timp procesul de contaminare a
apei cu azotaţi (NO3). Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi
sunt multiple şi au caracter cumulativ
- surse cu pondere importantă în contaminarea cu azotaţi:
- spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de către
precipitaţiile atmosferice şi apa de irigaţii.
- apele de suprafaţă în care s-au evacuat apele uzate încărcate cu
azotaţi.
INCD - Urbanproiect
83
- aplicarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri
arabile.
- Comunale unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, zonele
respective devenind zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile sunt listate
în Ordinul Comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale nr. 196 din 7.04.2005 şi al Ministerului Mediului şi Gospodăririi
Apelor nr. 241 din 26.03.2005.
- contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi (PO 4-3), în special în
bazinele hidrografice Olt, Siret şi spaţiul hidrografic Banat.
- situaţie cu totul aparte o reprezintă contaminarea intensă a acviferelor cu
substanţe organice şi amoniu.
- Cele mai accentuate forme de depreciere multiplă a calităţii apelor freatice
s-au identificat în zonele de intravilan rural. Din cauza lipsei unei minime
dotări cu instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajung în subteran direct, prin
intermediul latrinelor neimpermeabilizate sau a şanţurilor arterelor
stradale, cât şi indirect, de la depozitele de gunoi de grajd, gropi
improvizate de deşeuri menajere etc.
Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe dintre factorii naturali şi
factorii antropici cum sunt intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la
condiţiile de mediu, introducerea în sol pe calea apelor meteorice de substanţe mai mult
sau mai puţin toxice, acumularea acestora provenind din activităţi industriale, urbane
sau zootehnice.
- Principalul factor natural limitativ al calităţii solului îl constituie eroziunea
şi alunecările de teren;cauze constituie ploile, a vânturile dar şi activităţilor
umane cum sunt lucrările agricole necorespunzătoare, care distrug textura
solului, defrişările, escavaţiile de suprafaţă
- Eroziunea hidrică este prezentă pe mari suprafeţe ca urmare a
degradărilor lucrărilor antierozionale, şi împreună cu alunecările de teren
provoacă pierderi importante de sol.
- Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, în mod
deosebit în partea de sud-vest a ţării, cunoscut fiind faptul că, în ultimii ani,
s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zona susceptibile de a
fi expuse acestui proces de degradare.
- Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe
de agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate.
- Poluarea chimică a solului afectează circa 0,9 milioane ha, din care
poluarea excesivă pe circa 0,2 milioane ha. Poluarea cu metale grele (mai
ales cupru, plumb, zinc şi cadmiu) şi dioxid de sulf produce efecte agresive
deosebit de puternice, asupra solului. Acest tip de poluare a fost identificat
în special în zonele Baia Mare, Zlatna şi Copşa Mică.
- Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatările petroliere şi transport
este prezentă pe circa 50.000 ha.
- Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 15.000
ha, aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului,
INCD - Urbanproiect
84
întâlnită în cazul exploatărilor miniere la zi, ca de exemplu, în bazinul
minier al Olteniei.
- Acoperirea solului cu diverse tipuri de deşeuri şi reziduuri solide, a
determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18.000 ha terenuri agricole
- Probleme deosebite prezintă solurile afectate de poluare din zonele Baia
Mare, Copşa Mică şi Zlatna.
2.6. Obiective de dezvoltare specifice
Obiectivul fundamental care decurge din caracterul complex al spaţiilor rurale

constă în dezvoltarea durabilă a zonelor rurale prin promovarea dezvoltării
endogene, bazată pe diversitate şi performanţă, în vederea creşterii competitivităţii
lor şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru locuitorii satelor, în condiţiile
protejării mediului natural.
După aderarea la UE, România va beneficia de fondul unic european pentru
dezvoltare rurală (FEADER). În acest context, este necesar ca politicile sectoriale cu
impact asupra dezvoltării rurale, Planurile de dezvoltare regională, Planul Naţional
pentru Dezvoltare Rurală, şi politicile de amenajarea teritoriului să fie corelate pentru o
mai eficientă utilizare atât a fondurilor comunitare cât şi a celor bugetare care vin în
completare.
Amenajarea teritoriului prin politicile sale specifice, poate orienta şi potenţa
dezvoltarea în plan spaţial a teritoriilor rurale, astfel încât să se optimizeze utilizarea
resurselor locale şi să se antreneze toate energiile zonale.
Zonificarea teritoriilor rurale după criteriile de evaluare a potenţialului endogen,
prezentată anterior, constituie baza de pornire pentru delimitarea unor zone omogene
pentru care să se întocmească strategile de dezvoltare şi poate servii la utilizarea
eficientă a fondurilor FEADER (termen mediu, 2013).
Analizele cu privire la relaţia dintre localităţile urbane, cele rurale şi teritoriile
suport sunt importante ca bază de plecare pentru o viitoare conturare a polilor de
dezvoltare rurală, într-o abordare în conformitare cu orientările europene de dezvoltare
spaţială şi de dezvoltare rurală.
Realizarea polilor de dezvoltare rurală şi întărirea relalaţiei urban-rural sunt
condiţii necesare pentru integrarea zonelor rurale în procesul de dezvoltare durabilă.
Astfel, se poate concluziona că pentru conturarea strategiilor spaţiale de
dezvoltare rurală este necesară:
- evidenţierea zonelor omogene din punct de vedere a factorilor favorizanţi/
restrictivi ai dezvoltării,
- evidenţierea tipurilor de relaţii urban-rural din teritoriu- densitatea şi rangul
localităţilor urbane, posibilitatea integrării în zone metropolitane/ periurbane
- relaţia cu reţeaua de căi de comunicaţie planificată.
În contextul adoptării modelelor de strategie europeană, pentru dezvoltarea
spaţială a zonelor rurale se propun ca principii strategice următoarele:
INCD - Urbanproiect
85
 Construirea unor strategii de dezvoltare diversificate, adaptate potenţialului
endogen al zonelor rurale, prin:
- Promovarea unei politici integrate de dezvoltare rurală prin mobilizarea
şi conjugarea intereselor sectoriale
- elaborarea unor studii de evaluare a potenţialului endogen al zonelor
rurale bazate pe metodologii care să ţină cont de complexitatea
recunoscută a spaţiului rural şi rolul său în protecţia şi valorificarea
capitalului natural naţional
- elaborarea de studii de evaluare a potenţialului complex a zonelor
montane, în vederea susţinerii valorificării potenţialului de diversificare a
activităţilor şi dezvoltare a turismului îndeosebi.
- delimitarea unor zone rurale cu probleme socio-economice deosebite
pentru susţinerea dezvoltării lor şi elaborarea de strategii adecvate
potenţialului lor endogen
 Întărirea rolului teritorial al oraşelor mici şi mijlocii, ca puncte de dezvoltare
regională, prin:
- asigurarea echipării cu infrastructură tehnică şi socială conform rangului
lor teritorial, pentru creşterea atractivităţii lor şi asigurarea accesului
populaţiei rurale la servicii sociale de nivel urban
- Dezvoltarea serviciilor şi transportului public în oraşele mici şi mijlocii în
concordanţă cu necesităţile zonelor rurale servite
- Asigurarea accesibilitaţii localităţilor la reţeaua majoră de căi de
comunicaţie
- Asigurarea accesului la informaţii şi cunoaştere
- Constituirea de reţele de oraşe mici şi mijlocii
 Promovarea parteneriatelor urban – rural pentru susţinerea teritoriilor rurale în
realizarea investiţiilor de infrastructură, diversificarea activităţilor, accesul la
infrastructura de transport şi accesul la cunoaştere. Parteneriatele urban-rural
avantajează localităţile rurale din zone metropolitane şi ale oraşelor mari constituind
un factor de dinamizare a dezvoltării. Direcţiile de acţiune au în vedere:
- cooperarea urban-rural pentru amplasarea în teritoriu a zonelor
funcţionale.
- Cooperare în realizarea infrastructurii de transport, reţelelor edilitare,
gospodărirea deşeurilor
- planificarea utilitării solurilor înafara teritoriilor intravilanelor ţinând
cont de nevoile zonelor rurale din periferia urbanului.
- controlul dezvoltorii teritoriilor construite
- Crearea unor reţele profesionale de întreprinderi mici şi mijlocii urbane şi
rurale
- Utilizarea durabilă a surselor de energie regenerabile din zonele urbane
şi rurale
 Constituirea polilor de dezvoltare rurală ca poli de dezvoltare regională în vederea
creşterii competitivităţii zonelor rurale.
INCD - Urbanproiect
86
Polii rurali de dezvoltare constituie zone de echilibrare a reţelei de localităţi şi
vin în interrelaţionare cu polii urbani, ca o alternativă la expansiunea teritorială a
acestora. Polii de dezvoltare rurală sunt promovaţi de Mişcarea Europeană a Ruralităţii
din anul 2003 prin conferinţe şi în publicaţia Asociaţiei Ruralitate Mediu Dezvoltare care
prezidează Centrul European de Interes Rural şi de Mediu al Consiliului Europei ca o un
instrument indispensabil pentru realizarea coeziunii sociale şi economice şi teritoriale a
UE.
Definiţia este actualizată cu ocazia promovării noi strategii de dezvoltare rurală
comunitară ce recunoşte importanţa constituirii reţelelor teritorile rurale menite să
mobilizeze energiile alături de cele urbane (RED 2006):
Polul rural de dezvoltare este un teritoriu locuit cu dominantă rurală, unde evoluţiile
sociale, economice şi spaţiale sunt conduse prin cadrul unui proiect integrat şi prospectiv de
dezvoltare rurală. Polul rural nu este o aglomeraţie dar este un teritoriu rural care poate include
unul sau mai multe oraşe.
Proiectul teritorial de dezvoltare cuprinde obiective pe termen scurt , mediu şi lung. El
precizează orientările de dezvoltare, resursele materiale şi umane necesare atingerii obiectivelor
fixate.
Societatea civilă, actorii publici şi privaţi trebuie să fie parteneri în elaborarea şi
conducerea proiectului.
- Echilibrarea reţelei de localităţi prin crearea de noi poli de dezvoltare în
zonele de rural profund, zone periferice
- Întărirea rolului teritorial şi creşterea atractivităţii investiţionale în
localităţile cu rol de polarizare rurală constituite
- Relaţionarea configurării clusterelor agricole cu reţeaua de localităţi
 Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile rurale pentru mărirea atractivităţii
lor, prin:
- îmbunătăţirea dotării tehnico- edilitare a localităţilor
- asigurarea dotărilor pentru servicii sociale de bază
- valorificarea potenţialului cultural construit
INCD - Urbanproiect
87
INCD - Urbanproiect
88
INCD - Urbanproiect
89
- Dezvoltarea in aceste arii a activităţilor de turism ecologic.
Patrimoniul cultural şi natural- peisajul

Obiectiv specific:Gestiunea creativă a peisajelor culturale
Gestiunea creativă a peisajelor , alături de măsurile de protecţia mediului asigură
o dezvoltare durabilă a zonelor rurale în condiţiile orientării acţiunilor spre:
- prezervarea dezvoltării creative a peisajelor culturale având o
semnificaţie culturală, istorică, estetică, şi ecologică.
- Imbunătăţirea coordonării măsurilor de dezvoltare, amenajare a
teritoriului care afectează peisajele
- valorificarea peisajelor culturale în cadrul strategiilor integrate de
dezvoltare spaţială
- reabilitarea creativă a peisajelor care au suferit intervenţia antropică prin
măsuri de refacere a culturilor
Patrimoniul cultural construit

Obiectiv: Promovarea patrimoniului cultural şi istoric al satelor
Obiective specifice:
- Conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice
- Protejarea zonelor cu valori de patrimoniul construit
Valorificarea patrimoniului cultural construit şi conturarea unei identităţi
Direcţiile de acţiune în vederea realizării obiectivelor enunţate mai sus se
orientează spre:
- completarea cadrului normativ de protecţie specifică
- acţiuni de conservare, protejare, punere în valoare şi accesibilizare a
obiectivelor de patrimoniu
- valorificarea în scop turistic
- implicarea comunităţilor locale în acţiunile de protejare, promovare şi
valorificare a patrimoniului cultural local
- realizarea unui efect sinergic al acţiunilor de protecţie, valorificare şi
mediatizare a patrimoniului construit şi a fondului etnografic.
Măsuri propuse pentru realizarea obiectivelor enunţate sunt:
- continuarea şi urgentarea întocmirii studiilor de specialitate pentru
delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice de interes
naţional prin Legea nr. 5/2000;
- elaborarea şi aprobarea documentaţiilor urbanistice de tip PUG şi PUZ şi
a regulamentelor aferente în vederea constituirii zonelor protejate şi a
măsurilor de conservare şi prezervare a monumentelor istorice;
- instituirea controlului asupra respectării măsurilor de protecţie a
monumentelor istorice;
- inventarierea şi clasarea valorilor de patrimoniu locale
- consolidarea monumentelor aflate în stare de degradare avansată:
- amenajarea acceselor, parcărilor semnalizărilor în zona monumentelor
istorice, în vederea includerii în circuitul turistic;
INCD - Urbanproiect
90
- sporirea controlului construcţiilor, amenajărilor şi vegetaţiei din zona
învecinată pentru îmbunătăţirea vizibilităţii şi punerii în valoare a
monumentelor ;
- elaborarea de regulamente urbanistice care să valorifice tradiţia
construirii în zonă şi includerea armonioasă a elementelor de
modernizare;
Riscuri naturale
Obiectivele specifice:
- Eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării
fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice,
eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane)
- Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice
(defrişarea abuzivă a pădurilor, arături transversale pe versanţi,
săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii)
Direcţiile de acţiune sunt specifice şi nu există diferenţieri faţă de alte zone
decăt cele rurale.
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
Obiectiv specific principal: aplicarea unui sistem durabil de gestionare a
deşeurilor în teritoriul periurban şi soluţionarea în cadrul acestui spaţiu a
problemelor specifice acestui domeniu.
Obiective specifice:
- Eliminarea poluării solului, apei subterane, aerului şi peisajului în
interiorul localităţilor şi zonele adiacente, patrimoniului natural si
construit cauzat de existenta depozitarilor necorespunzătoare de deseuri
- Promovarea educaţiei ecologice a turiştilor şi informări în legătură cu
efectele negative ale poluării zonelor montane cu deşeuri menajere
- Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, în toate
localităţile rurale
- Eliminarea poluării necontrolate cu substanţe şi deşeuri periculoase
- Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea
necontrolată a deşeurilor lemnoase
Demografie
Obiectiv specific: Revigorarea demografică a spaţiului rural, prin:
- Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în zonele cu ponderi ridicate de
populaţie vârstnică;
- Politici de prevenire a emigrării populaţiei din localităţile rurale prin dezvoltarea şi
diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi
venituri alternative pentru crearea de noi locuri de muncă (de exemplu, sprijinirea
INCD - Urbanproiect
91
activităţii tinerilor şi femeilor, susţinerea activităţii specifice turismului rural,
menţinerea şi dezvoltarea activităţii meşteşugăreşti tradiţionale şi artizanale) ;
- Diminuarea procesului de îmbătrânire demografică prin susţinerea natalităţii, mai
ales prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta
profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi
creştere a copiilor;
- Atragerea tinerilor în zonele rurale printr-o politică de creditare avantajoasă pentru
construirea de locuinţe;
- Asigurarea pentru copiii din zonele rurale a unor posibilităţi normale de educaţie;
- Asigurarea accesului populaţiei din zonele rurale la servicii de sănătate de nivelul
celor urbane;
- Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în localităţile rurale.
Obiectiv specific: Dezvoltarea potenţialului uman pentru a face faţă unor noi
cerinţe
Măsuri pentru atingerea obiectivului:
- Orientarea profesională a tineretului spre activităţi necesare în spaţiul rural, prin:
crearea unor forme de şcolarizare postgimnaziale pentru elevi, în meserii specifice
zonei (din agricultură, zootehnie, artizanat) şi prin crearea condiţiilor pe plan local
pentru organizarea unor cursuri de iniţiere şi utilizare a tehnologiei informaţionale.
- Conceperea unor programe speciale de stimulare (asistenţă tehnică şi consultanţă
gratuită) pentru tineri în realizarea unor activităţi economice pe cont propriu –
agricole şi neagricole;
- Sprijinirea tinerilor fermieri pentru a creşte eficienţa şi calitatea fermelor, prin
organizarea unor forme de iniţiere în gestionarea şi managementul fermei şi prin
crearea unui sistem de facilităţi bancare şi fiscale pentru tinerii care încep acţiuni
economice agricole;
- Promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care
încep să administreze o afacere;
- Îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în
vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei;
- Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe
destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor ;
- Crearea unui sistem de stimulente speciale pentru populaţia agricolă în scopul de a
diversifica activităţile în cadrul fermei agricole individuale;
- Încurajarea practicării profesiilor tradiţionale în zonele cu potenţial de valorificare
în turism;
- Informarea populaţiei privind perspectivele de dezvoltare locală, zonală şi
naţională.
Servicii sociale
Obiectiv strategic: asigurarea accesului populaţiei rurale la servicii publice de
bază, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă în localităţi şi creşterii ofertei de
locuri de muncă.
Obiectivele specifice pentru educaţie sunt:
INCD - Urbanproiect
92
- Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi
locuitorii satelor
- Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie
- Extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în domeniul
perfecţionării şi orientării resurselor de muncă.
Măsurile propuse au în vedere:
- completarea şi modernizarea reţelei dotărilor de învăţământ, în funcţie de nevoile
propri şi exigenţele contemporane- prin dezvoltarea învăţământului preşcolar şi
primar în toate localităţile şi accentuarea rolului său educaţional în formarea
deprinderilor comportamentale şi a celor practice, în corelare cu specificul
meşteşugurilor şi obiceiurilor tradiţionale, cu respectul pentru mediul înconjurător,
valorile naturale şi culturale, precum şi nevoile de modernizare;
- dezvoltarea învăţământului gimnazial în localităţile rurale cu număr optim de elevi şi
accesibilitate bună, în funcţie de necesarul stabilit prin studii specifice şi
documentaţiile de urbanism;
- îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare din toate localităţile prin:
reparaţii curente, asigurarea condiţiilor igienice de bază, asigurarea echipării specifice
a spaţiilor specializate – biblioteci, săli de sport, ateliere, grădină, locuri de joacă/sport
s.a. – facilităţi pentru persoane cu nevoi speciale, spaţii de cazare pentru elevi;
- dezvoltarea învăţământului liceal, a celui vocaţional îndeosebi corelat cu specificul
activităţilor din zonă; prin înfiinţarea de noi unităţi în localităţile rurale sau cele urbane
cu care acestea sunt relaţionate; diversificarea specializărilor în unităţile existente în
domenii cum sunt: tehnologiile ambientale de refacere a mediului, informatică, turism,
textile, prelucrarea lemnului / produselor alimentare, agricultură/silvicultură s.a.;
- asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea invăţământului la distanţă prin crearea
accesului populaţiei rurale la tehnologia înaltă de comunicaţii;
- diversificarea ofertei de servicii de învăţământ în funcţie de nevoile de orientare şi
perfecţionare a resurselor de muncă locale, prin crearea de cursuri specializate,
adaptarea programei şcolare - în localităţile cu specific minier şi a celor care prevăd o
dezvoltare a turismului;
- sprijinirea ONG-urilor în desfăşurarea activităţilor de perfecţionare a forţei de muncă
şi de educaţie civică cu privire la: protecţia mediului şi a valorilor culturale locale,
comportamentul social faţă de grupurile minoritare, protecţia animalelor, dezvoltarea
spiritului comunitar şi a atitudinii civice responsabile şi active.
Obiectiv specific pentru sănătate: Asigurarea accesului populaţiei rurale la

servicii de sănătate
În vederea acoperirii deficitului de dotări şi creşterii accesibilităţii la servicii
medicale de bază se propun următoarele măsuri:
- asigurarea necesarului de cadre medicale şi dotări minime de bază în localităţile
rurale;
- asigurarea echipării tehnico-edilitare a localităţilor pentru asigurarea condiţiilor
igienice de bază în unităţile sanitare şi a condiţiilor de locuit satisfăcătoare pentru
cadrele sanitare;
INCD - Urbanproiect
93
- modernizarea unităţilor medicale din localităţile rurale ;
- sprijinirea / dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice: cămine
de bătrâni, centre de recuperare, servicii de asistenţă la domiciliu ş.a.;
- asigurarea accesibilităţii spre localităţile urbane care deţin servicii medicale
corespunzătoare;
- sprijinirea / dezvoltarea serviciilor de protecţie şi educaţie a minorilor ;
- dezvoltarea serviciilor de educaţie sanitară în vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi a
fenomenelor de devianţă socială sprijinirea administraţiei locale în realizarea
serviciilor de protecţie a minorilor, a mamelor cu copii mici, persoanelor cu
dezabilităţi, vârstnicilor.
Atât în cazul serviciilor medicale cât şi în cazul celor de învăţămât este necesară
corelarea cu măsurile de echipare teritorială- îmbunătăţirea accesibilităţii spre
localităţile care deţin dotările respective, echiparea tehnico-edilitară a localităţilor.
Pentru localităţile rurale, cu fonduri insuficiente realizarea proiectelor comune
intercomunale reprezintă şansa imbunătăţirii accesului la servicii pentru populaţie.
Întărirea relaţiei urban-rural asigură accesul populaţiei rurale şi la alte servicii
de tip urban, crescând confortul locuirii şi îmbunătăţind condiţiile de dezvoltare a
activităţilor diversificate.
Locuirea
Obiectiv specific: Ameliorarea condiţiilor de locuire pentru populaţia rurală cu
respectarea specificului local
Pentru acoperirea nevoilor populaţiei cu privire la locuire se propun ca direcţii
de acţiune:
- modernizarea şi creşterea confortului locuirii în localităţile rurale
- reabilitarea/modernizarea fondului de locuinţe colective degradate conform
specificului local
- îmbunătăţirea dotării cu instalaţii de apă în interior a locuinţelor rurale-toate
localităţile rurale
- ameliorarea serviciilor, dotărilor şi echipamentelor tehnico-edilitare
- construirea de noi zone de locuit şi diversificarea ofertei de locuinţe – pe baza
documentaţiilor de urbanism- promovarea de proiecte pilot pentru locuinţe
- elaborarea de documentaţii de urbanism prin care să se asigure confortul,
siguranţa locuirii faţă de acţiunea factorilor de risc, utilizarea judicioasă a
terenurilor, păstrarea tipurilor de locuire tradiţională în localităţile rurale
- reglementarea şi controlul construcţiei de locuinţe de tipul caselor de vacanţă;
- promovarea modelelor de construire tradiţională prin sprijinirea formării
profesionale, infiinţarea/ dezvoltarea atelierelor meşteşugăreşti;
- formarea /educarea tinerei generaţii în spiritul aprecierii şi păstrării valorilor
tradiţionale cu privire la tehnicile de construire şi decorare.
Echipare
Alimentarea cu apă şi canalizare ape uzate
INCD - Urbanproiect
94
Principalele obiective propuse pentru îmbunătăţirea serviciilor, pe termen mediu
sunt:
Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare, precum ş
icreşterea gradului de acces al populaţiei la acestea, prin:
- Promovarea unor noi programe naţionale de investiţii cu finanţare
internaţională;
- Accelerarea implementării programelor de dezvoltare a infrastructurii
rurale;
- Promovarea unor proiecte de dezvoltare regională a serviciilor de
alimentare cu apă (Zetea, Sălaj, Izvarna);
- Promovarea de urgenţă a unei legislaţii fiscale care să acorde înlesniri
pentru investitorii în infrastructura hidro-edilitară.
Promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă şi protecţia mediului, prin:
- Îmbunătăţirea stării tehnice a infrastructurii prin creşterea capacităţii de
înmagazinare a apei, soluţionarea cazurilor de supradimensionare a
reţelelor apărute în urma reducerii consumurilor specifice, refacerea
sistemelor în corelaţie cu cea mai eficientă soluţie existentă pe plan
mondial;
- Utilizare eficientă a fondurilor UE pentru cofinanţarea programelor care
cuprind măsuri de dezvoltare a infrastructurii hidro-edilitare
- Dezvoltarea unor programe comune cu ţările din bazinul Dunării, în
vederea protejării mediului din această zonă a Europei;
- Dezvoltarea unor servicii hidro-edilitare eficiente, gestionate în spiritul
unei culturi a calităţii şi performanţei.
Descentralizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, prin:
- Elaborarea unei legislaţii speciale care reglementeze funcţionarea adunărilor
generale ale acţionarilor şi a consiliilor de administraţie;
- Eliminarea suprapunerilor de atribuţii ale autorităţii de reglementare cu
competenţele autorităţilor locale;
- Simplificarea legislaţiei în scopul accelerării procedurilor şi mecanismelor de
obţinere a aprobărilor şi avizelor necesare operării.
Promovarea principiilor economiei de piaţă, prin:
- Obigativitatea scoaterii la licitaţie a serviciilor în cazurile când se
înregistrează pierderi financiare sau nu se poate asigura calitatea
corespunzătoare;
- Retragerea licenţelor în cazul când operatorii nu îndeplinesc condiţiile de
performanţă stabilite;
- Asigurarea transparenţei în procesul de delegare a gestiunii serviciilor de
alimentare cu apă şi canalizare.
Atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul serviciilor
publice hidro-edilitare, prin:
- Pregătirea şi implementarea proiectelor de tip BOT (Construieşte-Operează-
Transferă) pentru construirea şi extinderea unor staţii de tratare a apei şi
staţii de epurare a apei uzate;
INCD - Urbanproiect
95
- Stabilirea unor limite minimale de investiţii pentru reabilitarea sistemelor de
apă şi canalizare, în cadrul contractelor de concesiune;
- Gruparea zonală a operatorilor de servicii publice hidro-edilitare pentru a fi
mai atractivi şi competitivi pentru investitorii strategici.
Creşterea nivelului de pregătire profesională –prin ample acţiuni de formare şi
informare pentru toate categoriile de personal care activează domeniul apelor.
Principalele obiective specifice pe termen lung (perioada 2007-2025) sunt:
- Satisfacerea deplină a cerinţelor de apă ale populaţiei;
- Asigurarea calităţii apei potabile şi încadrarea în cerinţele Directivei CE
98/83 EC;
- Realizarea epurării apei uzate urbane în concordanţă cu prevederile
Directivei 91/271/EEC;
- Accesul populaţiei la informare, educare şi sensibilizare asupra necesităţii
economisirii apei;
- Corelarea instituţională şi legislativă naţională cu cea a Uniunii Europene,
precum şi facilitarea schimburilor de idei, soluţii;
- Monitorizarea continuă a performanţelor sistemelor centralizate de apă şi
canalizare, asigurarea calităţii serviciilor prestate;
- Cooperarea regională în acest domeniu;
- Deschiderea controlată a pieţei acestor servicii şi stimularea mediului
concurenţial;
- Protecţia mediului pentru o dezvoltare durabilă;
- Dezvoltarea unui management integrat al acestui sector, introducerea unui
program tehnic şi asigurarea protecţiei mediului.
Obiectivele prezentate pentru perioada 2007-2025 se vor aplica la nivel naţional.
Este de menţionat faptul că politicile teritoriale adoptate cu privire la echipare au
un impact major asupra şanselor de dezvoltare socio-economică a zonelor rurale şi vor
contribui în mod hotărâtor la revitalizarea unora sau la declinul altora. Pentru o politică
de echilibrare teritorială este de dorit îmbunătăţirea condiţiilor de echipare tehnico-
edilitară deopotrivă şi în zonele cu grad de dezvoltare redus pentru stoparea declinului
acestora. Uniunea Europeană prin fondul FEADER sprijină asocierea de comune în
vederea realizării în comun a proiectelor de echipare edilitară stiut fiind faptul că
puterea financiară în rural este scăzută.
Căi de comunicaţie
Obiectiv specific: îmbunătăţirea accesibilităţii localităţior rurale, prin:
- imbunătăţirea stării de viabilitate a drumurilor comunale şi judeţene.
Pentru comunele cu drumuri comunale parţial/total de pământ se propune
pietruirea acestora. Priorităţile în selecţia drumurilor comunale vor fi determinate de
criterii cum sunt: accesul locuitorilor la servicii sociale de bază, legătura cu drumurile
judeţene şi naţionale, accesul la obiective turistice/ zone agricole/ unităţi economice.
Pentru fundamentarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului cu
privire la realizarea accesibilităţii este necesară adoptarea unui sistem unitar de norme
cu privire la timpul/ distanţa de parcurs, calitatea drumurilor până la dotările cu
INCD - Urbanproiect
96
servicii sociale de bază. Un sistem unitar de norme asigură argumentul tehnic în
procesul de selecţie al drumurilor care urmează să fie construite/ pietruite şi asigură
demararea unui proces larg de îmbunătăţire a calităţii drumurilor cu caracter local.
Proiectele de infrastructură- drumuri comunale, sisteme de alimentare cu apă-
fac obiectul mai multor organizaţii ce se ocupă cu sprijinirea comunităţilor aflate în
dificultate. La nivel naţional, regional şi judeţean este necesară o mai bună comunicare
în vederea coordonării tuturor acestor proiecte de infrastructură ştiut fiind faptul că în
acest domeniu nu numai costurile investiţiilor iniţiale sunt ridicate ci şi costurile de
întreţinere a obiectivelor realizate. Realizarea de obiective de infrastructură în localităţi
sărace fără a avea în vedere evoluţia economică şi socială a acestora face ca investiţiile
să devină inutile şi ineficiente şi nu ajută pe termen lung comunitatea respectivă.
Abordarea dezvoltării pe zone restrânse prin proiecte comune de infrastructură,
reglementate prin lege, s-a dovedit în ţări europene, ca fiind soluţia cea mai eficientă de
sprijinire a localităţilor sărace( Franţa-Legea zonelor de revitalizare rurală 1995).
Economie
Obiectiv specific: Dezvoltarea unei agriculturi performante şi diversificate
Direcţii de acţiune:
- finalizarea reformei proprietăţii funciare;
- încurajarea dezvoltării unor unităţi de producţie agricolă performante;
- crearea unui sistem viabil de finanţare în spaţiul rural;
- încurajarea investiţiilor în exploataţiile agricole;
- promovarea metodelor de producţie agricolă care vizează protecţia mediului
agricultură ecologică;
- încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unui sistem de stimulente
speciale pentru populaţia agricolă care diversifică activităţile de producţie la nivel
de fermă;
- încurajarea prestării activităţilor de transformare şi preindustrializare a producţiei
agricole;
- dezvoltarea serviciilor de extensie agricolă;
- realizarea unui cadru legislativ armonizat cu cel comunitar, precum şi printr-un
cadru instituţional aparţinând atât sectorului public, cât şi celui privat pentru
dezvoltarea unei agriculturi bazate pe culturi după modelul ecologic.
INCD - Urbanproiect
97
INCD - Urbanproiect
98
INCD - Urbanproiect
99
Evoluţia prognozată a populaţiei pe judeţe, în perioada 2003-2025 (persoane)
Dinamica Dinamica
Judeţe 2003 2015 populaţiei 2025 populaţiei
2003=100 2003=100
Teleorman 432900 362300 83,7 303200 70,0
Hunedoara 489900 435600 88,9 376500 76,9
Olt 491400 436800 88,9 381000 77,5
Brăila 374300 338500 90,4 298100 79,6
Mehedinţi 307300 281500 91,6 254600 82,9
Giurgiu 289500 262900 90,8 240400 83,0
Tulcea 254500 236000 92,7 212000 83,3
Dolj 725300 666600 91,9 607200 83,7
Alba 385500 357600 92,8 323600 83,9
Cluj 684400 638100 93,2 577900 84,4
Prahova 832600 776100 93,2 702700 84,4
Buzău 498100 462600 92,9 422800 84,9
Ialomiţa 294000 274000 93,2 250800 85,3
Galaţi 622900 585900 94,1 532800 85,5
Vâlcea 418500 392100 93,7 358800 85,7
Sălaj 249200 232200 93,2 213700 85,8
Satu Mare 372900 350300 93,9 321400 86,2
Dâmboviţa 539300 507700 94,1 467000 86,6
Argeş 650500 614800 94,5 564100 86,7
Călăraşi 319700 302000 94,5 280800 87,8
Maramureş 519100 494900 95,3 456800 88,0
Neamţ 572300 543600 95,0 503700 88,0
Bihor 600300 569000 94,8 528900 88,1
Vaslui 464200 440400 94,9 411200 88,6
Harghita 329300 314800 95,6 293200 89,0
Caraş-Severin 333900 320000 95,8 300100 89,9
Covasna 224900 216800 96,4 202700 90,1
Gorj 386900 372400 96,3 348800 90,2
Vrancea 395300 379900 96,1 358000 90,6
Bacău 725000 699200 96,4 659400 91,0
Botoşani 460800 445000 96,6 423800 92,0
Mureş 586000 570700 97,4 540700 92,3
Braşov 595800 584800 98,2 551100 92,5
Constanţa 713600 703700 98,6 663900 93,0
Sibiu 423700 416000 98,2 394100 93,0
Mun.Bucureşti 1929600 1890600 98,0 1794500 93,0
Bistriţa-Năsăud 319100 314500 98,6 300900 94,3
Arad 461700 452100 97,9 437600 94,8
Iaşi 816000 808300 99,1 775000 95,0
Suceava 705500 695400 98,6 671800 95,2
Timiş 661200 654400 99,0 631800 95,6
Ilfov 276900 296500 107,1 305900 110,5
Total 21733600 20696600 95,2 19243400 88,5
Sursa datelor: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025
Evoluţia prognozată a structurii populaţiei în vârstă de 0-14 ani în total populaţie,

INCD - Urbanproiect
100
pe judeţe, în perioada 2003-2025 (procente)
Ponderea în Ponderea în Dinamica Ponderea în Dinamica

total populaţie total populaţie ponderii total populaţie ponderii
2003=100 2003=100
Gorj 18,3 14,7 96,4 13,0 94,7
Hunedoara 16,1 12,6 96,5 11,2 95,1
Dâmboviţa 17,6 14,5 96,9 12,8 95,2
Neamţ 18,1 14,9 96,8 13,4 95,3
Olt 16,6 13,6 97,0 11,9 95,3
Maramureş 18,4 15,3 96,9 13,8 95,4
Alba 16,5 13,7 97,2 12,0 95,5
Argeş 16,2 13,4 97,2 11,7 95,5
Galaţi 17,3 14,7 97,4 12,8 95,5
Vâlcea 16,6 13,5 96,9 12,1 95,5
Ilfov 16,5 13,5 97,0 12,1 95,6
Mehedinţi 16,5 13,7 97,2 12,1 95,6
Bistriţa-Năsăud 19,4 16,8 97,4 15,2 95,8
Satu Mare 18,2 15,8 97,6 14,0 95,8
Sibiu 17,2 15,2 98,0 13,0 95,8
Bacău 19,0 16,3 97,3 14,9 95,9
Brăila 15,4 13,2 97,8 11,3 95,9
Prahova 15,5 13,3 97,8 11,4 95,9
Vrancea 17,6 14,7 97,1 13,5 95,9
Covasna 17,7 15,9 98,2 13,7 96,0
Ialomiţa 17,6 15,1 97,5 13,6 96,0
Harghita 17,5 15,4 97,9 13,6 96,1
Suceava 20,4 17,5 97,1 16,5 96,1
Cluj 14,7 12,5 97,8 10,9 96,2
Timiş 16,0 13,5 97,5 12,2 96,2
Tulcea 16,8 14,9 98,1 13,0 96,2
Constanţa 16,3 14,6 98,3 12,6 96,3
Teleorman 14,9 12,5 97,6 11,3 96,4
Braşov 15,4 14,1 98,7 12,0 96,6
Vaslui 20,2 18,4 98,2 16,8 96,6
Bihor 17,2 15,4 98,2 13,9 96,7
Buzău 16,1 14,2 98,1 12,8 96,7
Caraş-Severin 16,1 14,1 98,0 12,8 96,7
Dolj 16,0 13,8 97,8 12,7 96,7
Mureş 17,2 15,6 98,4 13,9 96,7
Iaşi 19,4 18,2 98,8 16,2 96,8
Arad 16,2 14,1 97,9 13,1 96,9
Giurgiu 16,6 14,8 98,2 13,6 97,0
Sălaj 18,1 16,1 98,0 15,1 97,0
Călăraşi 17,5 16,2 98,7 14,7 97,2
Botoşani 19,9 18,7 98,8 17,7 97,8
Mun.Bucureşti 12,1 12 99,9 10,4 98,3
Total 16,7 14,6 97,9 13,1 96,4
Evoluţia prognozată a numărului populaţiei în vârstă de 0-14 ani,

INCD - Urbanproiect
101
pe judeţe, în perioada 2003-2025 (persoane)
Dinamica Dinamica
2003=100 2003=100
Hunedoara 79100 55000 69,5 42100 53,2
Teleorman 64400 45300 70,3 34400 53,4
Olt 81400 59200 72,7 45500 55,9
Brăila 57800 44700 77,3 33700 58,3
Mehedinţi 50800 38500 75,8 30800 60,6
Alba 63600 48800 76,7 39000 61,3
Prahova 128700 103400 80,3 80100 62,2
Vâlcea 69400 52800 76,1 43400 62,5
Argeş 105400 82400 78,2 66100 62,7
Cluj 100300 79900 79,7 62900 62,7
Dâmboviţa 95000 73700 77,6 59800 62,9
Galaţi 107600 86000 79,9 68000 63,2
Gorj 70900 54600 77,0 45400 64,0
Tulcea 42700 35200 82,4 27600 64,6
Neamţ 103100 80700 78,3 67500 65,5
Maramureş 95400 75800 79,5 63000 66,0
Ialomiţa 51600 41300 80,0 34100 66,1
Satu Mare 67800 55400 81,7 45000 66,4
Dolj 116000 92200 79,5 77100 66,5
Buzău 80200 65600 81,8 54200 67,6
Giurgiu 48000 38900 81,0 32600 67,9
Harghita 57600 48600 84,4 39800 69,1
Covasna 39800 34400 86,4 27700 69,6
Vrancea 69400 55800 80,4 48300 69,6
Sibiu 72800 63400 87,1 51300 70,5
Bacău 137900 113900 82,6 98200 71,2
Bihor 103200 87900 85,2 73500 71,2
Caraş-Severin 53800 45200 84,0 38400 71,4
Sălaj 45000 37400 83,1 32200 71,6
Braşov 91800 82500 89,9 66200 72,1
Constanţa 116000 102700 88,5 83700 72,2
Timiş 105700 88600 83,8 77100 72,9
Vaslui 93900 81100 86,4 69300 73,8
Călăraşi 55800 48900 87,6 41300 74,0
Bistriţa-Năsăud 61800 52700 85,3 45900 74,3
Mureş 100700 88900 88,3 75000 74,5
Arad 74800 63800 85,3 57000 76,2
Suceava 144000 121500 84,4 110800 76,9
Iaşi 158100 147100 93,0 125200 79,2
Mun.Bucureşti 234000 227600 97,3 186700 79,8
Ilfov 45600 39900 87,5 36900 80,9
Botoşani 91800 83300 90,7 75000 81,7
Total 3632700 3024600 83,3 2511800 69,1
Evoluţia prognozată a structurii populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) în total populaţie,
INCD - Urbanproiect
102

2003=100 2003=100
Mun.Bucureşti 73,6 72,9 99,3 70,2 96,6
Braşov 72,6 72,6 100,0 69,6 97,0
Constanţa 72,5 72,2 99,7 69,9 97,4
Tulcea 70,6 71,8 101,2 69,7 99,1
Cluj 70,8 71,2 100,4 70,0 99,2
Covasna 69,6 69,9 100,3 68,8 99,2
Galaţi 70,3 71,4 101,1 69,5 99,2
Hunedoara 70,6 71,9 101,3 70,1 99,5
Harghita 69,3 69,8 100,5 68,9 99,6
Argeş 70,0 71,2 101,2 69,8 99,8
Brăila 69,0 70,5 101,5 68,8 99,8
Sibiu 70,6 71,7 101,1 70,5 99,9
Maramureş 70,3 71,3 101,0 70,4 100,1
Alba 68,9 70,9 102,0 69,2 100,3
Caraş-Severin 69,5 70,9 101,4 69,8 100,3
Timiş 70,8 72,8 102 71,1 100,3
Prahova 69,4 70,7 101,3 69,8 100,4
Iaşi 68,3 69,4 101,1 68,9 100,6
Bistriţa-Năsăud 68,1 69,9 101,8 68,9 100,8
Mureş 68,2 69,2 101,0 69,0 100,8
Buzău 66,5 68,6 102,1 67,7 101,2
Bacău 67,8 70,3 102,5 69,3 101,5
Satu Mare 70,2 72,1 101,9 71,7 101,5
Bihor 68,6 70,4 101,8 70,2 101,6
Neamţ 67,6 70,1 102,5 69,3 101,7
Dolj 67,5 69,7 102,2 69,3 101,8
Sălaj 67,1 68,7 101,6 68,9 101,8
Vaslui 65,4 67,7 102,3 67,2 101,8
Vâlcea 67,2 69,4 102,2 69,0 101,8
Ialomiţa 66,9 69,2 102,3 68,9 102,0
Dâmboviţa 67,9 70,6 102,7 70,0 102,1
Olt 67,4 69,6 102,2 69,5 102,1
Arad 68,4 71,3 102,9 70,6 102,2
Botoşani 64,2 66,5 102,3 66,7 102,5
Călăraşi 65,9 67,8 101,9 68,4 102,5
Mehedinţi 67,3 70,3 103,0 69,8 102,5
Teleorman 64,4 66,3 101,9 67,0 102,6
Vrancea 66,7 70,0 103,3 69,3 102,6
Gorj 68,5 72,1 103,6 71,4 102,9
Suceava 65,5 68,9 103,4 68,4 102,9
Ilfov 68,8 73,1 104,3 73,5 104,7
Giurgiu 64,1 67,8 103,7 69,2 105,1
Total 69,0 70,6 101,6 69,5 100,5
Evoluţia prognozată a numărului populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani),
INCD - Urbanproiect
103
Dinamica Dinamica
2003=100 2003=100
Teleorman 278700 240300 86,2 203000 72,8
Hunedoara 345800 313400 90,6 264100 76,4
Brăila 258200 238500 92,4 205100 79,4
Olt 331200 304000 91,8 264500 79,9
Tulcea 179800 169400 94,2 147800 82,2
Cluj 484400 454500 93,8 404600 83,5
Alba 265600 253500 95,4 223900 84,3
Galaţi 438000 418700 95,6 370600 84,6
Prahova 578400 548900 94,9 490700 84,8
Mehedinţi 206800 198000 95,7 177700 85,9
Dolj 489300 464700 95,0 420900 86,0
Buzău 331300 317500 95,8 286400 86,4
Argeş 455200 437600 96,1 394000 86,6
Ialomiţa 196600 189700 96,5 172700 87,8
Satu Mare 261900 252500 96,4 230400 88,0
Sălaj 167300 159600 95,4 147200 88,0
Maramureş 364900 353000 96,7 321500 88,1
Vâlcea 281100 272200 96,8 247700 88,1
Harghita 228200 219600 96,2 202000 88,5
Braşov 432700 424400 98,1 383700 88,7
Mun.Bucureşti 1420300 1378600 97,1 1259200 88,7
Covasna 156500 151600 96,9 139500 89,1
Dâmboviţa 366200 358400 97,9 326800 89,2
Giurgiu 185700 178300 96,0 166400 89,6
Constanţa 517500 507900 98,1 464200 89,7
Bihor 412000 400800 97,3 371100 90,1
Neamţ 387000 380900 98,4 349100 90,2
Caraş-Severin 232100 226700 97,7 209500 90,3
Vaslui 303600 298100 98,2 276200 91,0
Călăraşi 210800 204800 97,2 192100 91,1
Sibiu 299000 298500 99,8 277800 92,9
Bacău 491500 491300 100,0 456900 93,0
Mureş 399900 394800 98,7 373300 93,3
Gorj 264900 268300 101,3 249100 94,0
Vrancea 263900 266000 100,8 248100 94,0
Bistriţa-Năsăud 217400 219800 101,1 207300 95,4
Botoşani 295700 295800 100,0 282800 95,6
Iaşi 557200 561200 100,7 534000 95,8
Timiş 467900 476100 101,8 449100 96,0
Arad 315800 322200 102,0 309100 97,9
Suceava 462500 479100 103,6 459400 99,3
Ilfov 190500 216700 113,8 224800 118,0
Total 14993100 14606000 97,4 13384000 89,3
Evoluţia prognozată a structurii populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste în total populaţie,

INCD - Urbanproiect
104

2003=100 2003=100
Giurgiu 19,3 17,4 98,1 17,2 97,9
Botoşani 15,9 14,8 98,9 15,6 99,7
Ilfov 14,7 13,4 98,7 14,4 99,7
Călăraşi 16,6 16,0 99,4 16,9 100,3
Arad 15,4 14,6 99,2 16,3 100,9
Teleorman 20,7 21,2 100,5 21,7 101,0
Suceava 14,0 13,6 99,6 15,1 101,1
Sălaj 14,8 15,2 100,4 16,1 101,3
Dolj 16,5 16,5 100,0 18,0 101,5
Vrancea 15,7 15,3 99,6 17,2 101,5
Vaslui 14,4 13,9 99,5 16,0 101,6
Bihor 14,2 14,2 100,0 15,9 101,7
Mehedinţi 16,2 16,0 99,8 18,1 101,9
Ialomiţa 15,5 15,7 100,2 17,5 102,0
Buzău 17,4 17,2 99,8 19,5 102,1
Gorj 13,2 13,2 100,0 15,6 102,4
Mureş 14,6 15,2 100,6 17,1 102,5
Bacău 13,2 13,4 100,2 15,8 102,6
Iaşi 12,3 12,4 100,1 14,9 102,6
Olt 16,0 16,8 100,8 18,6 102,6
Dâmboviţa 14,5 14,9 100,4 17,2 102,7
Satu Mare 11,6 12,1 100,5 14,3 102,7
Vâlcea 16,2 17,1 100,9 18,9 102,7
Caraş-Severin 14,4 15,0 100,6 17,4 103,0
Neamţ 14,3 15,0 100,7 17,3 103,0
Bistriţa-Năsăud 12,5 13,3 100,8 15,9 103,4
Timiş 13,3 13,7 100,4 16,7 103,4
Prahova 15,1 15,9 100,8 18,8 103,7
Alba 14,6 15,4 100,8 18,8 104,2
Brăila 15,6 16,3 100,7 19,9 104,3
Harghita 13,2 14,8 101,6 17,5 104,3
Sibiu 12,2 13,1 100,9 16,5 104,3
Cluj 14,6 16,3 101,7 19,1 104,5
Maramureş 11,3 13,4 102,1 15,8 104,5
Argeş 13,8 15,4 101,6 18,5 104,7
Tulcea 12,6 13,3 100,7 17,3 104,7
Covasna 12,7 14,2 101,5 17,5 104,8
Mun.Bucureşti 14,3 15,1 100,8 19,4 105,1
Galaţi 12,4 13,9 101,5 17,7 105,3
Hunedoara 13,3 15,5 102,2 18,7 105,4
Constanţa 11,2 13,2 102,0 17,5 106,3
Braşov 12,0 13,3 101,3 18,4 106,4
Total 14,3 14,8 100,5 17,4 103,1
Evoluţia prognozată a numărului populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste,

INCD - Urbanproiect
105
Dinamica Dinamica
2003=100 2003=100
Teleorman 89800 76700 85,4 65800 73,3
Giurgiu 55800 45800 82,1 41400 74,2
Călăraşi 53100 48200 90,8 47400 89,3
Botoşani 73400 65900 89,8 66000 89,9
Olt 78700 73600 93,5 71000 90,2
Dolj 120000 109700 91,4 109200 91,0
Mehedinţi 49700 45100 90,7 46100 92,8
Sălaj 36900 35200 95,4 34300 93,0
Buzău 86600 79600 91,9 82200 94,9
Ialomiţa 45700 43000 94,1 44000 96,3
Vâlcea 68000 67100 91,9 67700 98,5
Bihor 85000 80300 94,5 84300 99,2
Vrancea 62100 58200 93,7 61700 99,4
Vaslui 66700 61300 98,7 65700 99,6
Arad 71100 66000 92,8 71400 100,4
Brăila 58400 55300 94,7 59300 101,5
Suceava 99100 94800 95,7 101700 102,6
Dâmboviţa 78100 75500 96,7 80400 102,9
Prahova 125400 123800 98,7 132000 105,3
Neamţ 82100 82000 99,9 87100 106,1
Gorj 51100 49500 96,9 54300 106,3
Satu Mare 43200 42400 98,1 46000 106,5
Alba 56300 55200 98,0 60700 107,8
Mureş 85400 87000 101,9 92400 108,2
Hunedoara 65000 67200 103,4 70400 108,3
Ilfov 40800 39900 97,8 44200 108,3
Caraş-Severin 48100 48100 100,0 52300 108,7
Bacău 95600 94000 98,3 104400 109,2
Cluj 99700 103800 104,1 110400 110,7
Tulcea 32000 31300 97,8 36600 114,4
Iaşi 100600 100000 99,4 115700 115,0
Argeş 89800 94900 105,7 104100 115,9
Harghita 43500 46600 107,1 51400 118,2
Bistriţa-Năsăud 40000 41900 104,8 47700 119,3
Timiş 87600 89700 102,4 105600 120,5
Galaţi 77400 81200 104,9 94200 121,7
Maramureş 58800 66200 112,6 72400 123,1
Covasna 28600 30800 107,7 35500 124,1
Sibiu 52000 54100 104,0 64900 124,8
Mun.Bucureşti 275300 284400 103,3 348700 126,7
Braşov 71200 77900 109,4 101200 142,1
Constanţa 80100 93100 116,2 116100 144,9
Total 3107800 3066000 98,7 3347600 107,7
Evoluţia prognozată a structurii populaţiei preşcolare (3 - 6ani) în total populaţie,
INCD - Urbanproiect
106
pe judeţe, în perioada 2003 – 2025 (procente)

2003=100 2003=100
Gorj 4,3 3,9 99,6 3,2 98,9
Dâmboviţa 4,2 3,8 99,6 3,2 99,0
Galaţi 4,2 3,8 99,7 3,2 99,0
Neamţ 4,3 3,9 99,5 3,4 99,0
Olt 4,0 3,5 99,5 2,9 99,0
Alba 3,8 3,6 99,7 2,9 99,1
Argeş 3,8 3,4 99,6 2,9 99,1
Covasna 4,2 4,1 99,9 3,4 99,1
Hunedoara 3,7 3,3 99,6 2,7 99,1
Ialomiţa 4,3 3,9 99,7 3,4 99,1
Maramureş 4,3 4,1 99,7 3,4 99,1
Vâlcea 3,9 3,5 99,6 3,0 99,1
Bacău 4,5 4,3 99,7 3,7 99,2
Bistriţa-Năsăud 4,7 4,5 99,8 3,9 99,2
Brăila 3,5 3,4 99,9 2,7 99,2
Harghita 4,2 4,0 99,8 3,4 99,2
Ilfov 3,9 3,6 99,7 3,0 99,2
Mehedinţi 3,8 3,6 99,7 3,0 99,2
Prahova 3,6 3,4 99,8 2,8 99,2
Sibiu 4,0 4,0 100,0 3,2 99,2
Suceava 5,1 4,6 99,6 4,3 99,2
Teleorman 3,5 3,2 99,7 2,8 99,2
Vrancea 4,2 3,9 99,6 3,4 99,2
Buzău 3,9 3,7 99,8 3,2 99,3
Cluj 3,4 3,3 99,9 2,6 99,3
Iaşi 4,8 4,9 100,1 4,1 99,3
Mureş 4,1 4,1 99,9 3,5 99,3
Satu Mare 4,1 4,1 100,0 3,4 99,3
Tulcea 3,8 3,9 100,0 3,2 99,3
Vaslui 5,0 4,8 99,8 4,3 99,3
Bihor 4,1 4,0 100,0 3,5 99,4
Constanţa 3,7 3,8 100,2 3,1 99,4
Dolj 3,8 3,6 99,8 3,2 99,4
Giurgiu 4,0 3,9 99,9 3,4 99,4
Timiş 3,6 3,6 100,0 3,0 99,4
Arad 3,8 3,7 99,9 3,3 99,5
Braşov 3,4 3,7 100,3 2,9 99,5
Caraş-Severin 3,7 3,7 100,1 3,2 99,5
Sălaj 4,3 4,2 99,9 3,8 99,5
Botoşani 4,9 4,9 100,0 4,5 99,6
Călăraşi 4,1 4,3 100,2 3,7 99,6
Mun.Bucureşti 2,6 3,2 100,6 2,5 99,8
Total 3,9 3,8 99,9 3,2 99,3
Evoluţia prognozată a numărului populaţiei preşcolare (3 - 6ani)

INCD - Urbanproiect
107
pe judeţe, în perioada 2003 – 2025 (persoane)
Dinamica Dinamica
2003=100 2003=100
Teleorman 15300 11700 76,5 8400 54,9
Olt 19600 15400 78,6 11200 57,1
Hunedoara 17900 14200 79,3 10300 57,5
Brăila 13000 11500 88,5 8100 62,3
Alba 14800 12800 86,5 9500 64,2
Galaţi 25900 22500 86,9 16800 64,9
Mehedinţi 11700 10000 85,5 7600 65,0
Prahova 30000 26700 89,0 19500 65,0
Dâmboviţa 22700 19300 85,0 14900 65,6
Argeş 24700 21100 85,4 16300 66,0
Cluj 23100 20900 90,5 15300 66,2
Vaslui 23300 21300 84,6 17600 66,7
Gorj 16700 14400 86,2 11200 67,1
Ialomiţa 12500 10700 85,6 8500 68,0
Neamţ 24800 21100 85,1 17000 68,5
Tulcea 9700 9100 93,8 6700 69,1
Dolj 27700 24000 86,6 19300 69,7
Buzău 19400 17000 87,6 13600 70,1
Maramureş 22400 20100 89,7 15700 70,1
Giurgiu 11600 10200 87,9 8200 70,7
Harghita 13900 12700 91,4 9900 71,2
Covasna 9500 8900 93,7 6800 71,6
Satu Mare 15300 14500 94,8 11000 71,9
Vrancea 16800 14700 87,5 12200 72,6
Sibiu 16900 16600 98,2 12600 74,6
Bihor 24500 23000 93,9 18300 74,7
Bacău 32900 29900 90,9 24700 75,1
Vâlcea 16200 13700 91,4 10800 75,5
Sălaj 10700 9800 91,6 8100 75,7
Mureş 24200 23200 95,9 18800 77,7
Caraş-Severin 12200 11900 97,5 9500 77,9
Constanţa 26100 27000 103,4 20400 78,2
Braşov 20300 21800 107,4 15900 78,3
Bistriţa-Năsăud 14900 14100 94,6 11700 78,5
Călăraşi 13200 13000 98,5 10400 78,8
Suceava 35800 32200 89,9 28600 79,9
Timiş 23700 23300 98,3 19000 80,2
Iaşi 38800 39300 101,3 31500 81,2
Arad 17500 16600 94,9 14300 81,7
Botoşani 22600 22000 97,3 19200 85,0
Ilfov 10700 10600 99,1 9300 86,9
Mun.Bucureşti 50700 60200 118,7 44400 87,6
Total 854300 793000 92,8 623100 72,9
Evoluţia prognozată a structurii populaţiei şcolare (7 - 14ani) în total populaţie,
INCD - Urbanproiect
108

2003=100 2003=100
Gorj 11,0 8,1 97,1 7,6 96,6
Hunedoara 9,9 7,1 97,2 6,6 96,7
Dâmboviţa 10,3 8,1 97,7 7,4 97,1
Ilfov 9,7 7,3 97,6 6,8 97,1
Maramureş 10,9 8,3 97,5 8,0 97,1
Mehedinţi 10,0 7,7 97,7 7,1 97,2
Neamţ 10,5 8,2 97,7 7,7 97,2
Olt 9,8 7,6 97,8 7,0 97,2
Vâlcea 9,9 7,5 97,6 7,1 97,2
Alba 9,9 7,6 97,7 7,1 97,3
Argeş 9,6 7,6 98,0 6,9 97,3
Satu Mare 10,9 8,8 97,9 8,2 97,3
Bacău 11,1 9,0 97,8 8,5 97,4
Galaţi 10,1 8,2 98,1 7,5 97,4
Timiş 9,7 7,4 97,7 7,1 97,4
Bistriţa-Năsăud 11,2 9,1 97,9 8,7 97,5
Brăila 9,3 7,5 98,2 6,8 97,5
Vrancea 10,2 8,1 97,8 7,7 97,5
Prahova 9,1 7,5 98,4 6,8 97,6
Sibiu 10,1 8,5 98,4 7,6 97,6
Suceava 11,6 9,4 97,8 9,2 97,6
Cluj 8,8 7,0 98,2 6,5 97,7
Ialomiţa 10,2 8,5 98,3 7,9 97,7
Caraş-Severin 9,7 7,8 98,1 7,5 97,8
Covasna 10,1 8,9 98,8 7,9 97,8
Harghita 10,1 8,5 98,5 7,9 97,8
Teleorman 8,9 7,1 98,2 6,7 97,8
Tulcea 9,9 8,4 98,4 7,8 97,8
Arad 9,6 7,8 98,3 7,5 97,9
Constanţa 9,6 8,1 98,5 7,4 97,9
Dolj 9,4 7,7 98,3 7,3 97,9
Bihor 10,0 8,5 98,5 8,0 98,0
Braşov 9,2 7,8 98,6 7,2 98,0
Buzău 9,3 7,9 98,6 7,4 98,1
Mureş 9,8 8,7 98,8 8,0 98,1
Sălaj 10,6 8,8 98,3 8,7 98,1
Giurgiu 9,7 8,2 98,5 7,9 98,2
Vaslui 11,3 10,1 98,8 9,5 98,2
Călăraşi 10,1 8,9 98,8 8,4 98,3
Iaşi 10,8 9,9 99,1 9,2 98,4
Botoşani 11,2 10,2 99,0 9,9 98,8
Mun.Bucureşti 7,2 6,7 99,4 6,3 99,0
Total 9,8 8,1 98,3 7,6 97,8
Evoluţia prognozată a numărului populaţiei şcolare (7 - 14ani)
INCD - Urbanproiect
109
Dinamica Dinamica
2003=100 2003=100
Hunedoara 48400 30900 63,8 24900 51,4
Teleorman 38400 25600 66,7 20300 52,9
Olt 48300 33200 68,7 26800 55,5
Brăila 34800 25300 72,7 20200 58,0
Mehedinţi 30600 21600 70,6 18100 59,2
Alba 38000 27100 71,3 23000 60,5
Vaslui 52300 44500 70,8 39100 61,1
Argeş 62500 46500 74,4 38700 61,9
Cluj 60100 44600 74,2 37300 62,1
Dâmboviţa 55800 40900 73,3 34700 62,2
Gorj 42500 30000 70,6 26500 62,4
Prahova 76100 58400 76,7 47500 62,4
Galaţi 62900 48000 76,3 39700 63,1
Maramureş 56400 41300 73,2 36400 64,5
Neamţ 60200 44600 74,1 38900 64,6
Dolj 68200 51300 75,2 44300 65,0
Satu Mare 40600 30700 75,6 26400 65,0
Tulcea 25300 19800 78,3 16500 65,2
Ialomiţa 29900 23200 77,6 19700 65,9
Buzău 46500 36600 78,7 31300 67,3
Giurgiu 28100 21600 76,9 18900 67,3
Vrancea 40500 30600 75,6 27600 68,1
Caraş-Severin 32300 25000 77,4 22400 69,3
Harghita 33100 26900 81,3 23100 69,8
Timiş 64200 48500 75,5 44800 69,8
Bacău 80500 62600 77,8 56300 69,9
Sălaj 26300 20500 77,9 18500 70,3
Bihor 60100 48600 80,9 42400 70,5
Sibiu 42600 35300 82,9 30100 70,7
Covasna 22700 19300 85,0 16100 70,9
Constanţa 68400 57000 83,3 49400 72,2
Braşov 54800 45800 83,6 39600 72,3
Bistriţa-Năsăud 35700 28500 79,8 26100 73,1
Călăraşi 32300 26900 83,3 23600 73,1
Arad 44200 35400 80,1 32800 74,2
Mureş 57700 49500 85,8 43100 74,7
Vâlcea 41400 29300 85,1 25300 74,8
Suceava 82100 65500 79,8 61800 75,3
Ilfov 26900 21600 80,3 20900 77,7
Mun.Bucureşti 139300 125900 90,4 112300 80,6
Iaşi 88200 79900 90,6 71300 80,8
Botoşani 51400 45300 88,1 42100 81,9
Total 2130600 1673500 78,5 1458900 68,5
Evoluţia prognozată a structurii populaţiei şcolare (15 - 24ani) în total populaţie,

INCD - Urbanproiect
110
Ponderea în Ponderea în Dinamica Ponderea în total Dinamica

total populaţie total populaţie ponderii populaţie ponderii
2003=100 2003=100
Braşov 17,2 10,4 93,2 10,7 93,5
Constanţa 16,6 10,6 94,0 10,7 94,2
Gorj 16,4 12,5 96,2 10,6 94,2
Maramureş 16,6 12,1 95,5 10,8 94,2
Sibiu 16,9 11,4 94,4 11,2 94,2
Cluj 15,2 10,3 95,1 9,6 94,3
Iaşi 18,1 12,0 93,9 12,4 94,3
Mun.Bucureşti 15,5 8,8 93,4 9,8 94,3
Galaţi 16,2 11,6 95,4 10,7 94,4
Alba 15,5 11,4 95,8 10,0 94,5
Dâmboviţa 15,8 11,9 96,1 10,4 94,6
Bistriţa-Năsăud 16,7 12,5 95,7 11,5 94,7
Covasna 16,6 11,4 94,8 11,3 94,7
Harghita 16,4 11,6 95,2 11,1 94,7
Hunedoara 14,6 11,2 96,6 9,3 94,7
Prahova 15,3 10,5 95,3 10,0 94,7
Tulcea 16,3 11,1 94,8 11,1 94,8
Timiş 15,6 11,6 96,0 10,5 94,9
Olt 14,8 11,5 96,7 9,9 95,0
Ilfov 15,4 12,0 96,6 10,5 95,1
Neamţ 15,6 12,2 96,6 10,7 95,1
Vrancea 15,5 12,0 96,5 10,6 95,1
Argeş 15,0 11,4 96,4 10,2 95,3
Brăila 14,8 10,7 95,9 10,1 95,3
Satu Mare 16,3 12,3 96,0 11,5 95,3
Mehedinţi 14,7 11,5 96,9 10,1 95,4
Bacău 15,9 12,6 96,7 11,4 95,5
Vâlcea 14,4 11,5 97,0 9,9 95,5
Suceava 16,2 13,4 97,2 11,9 95,7
Caraş-Severin 15,0 11,3 96,4 10,7 95,8
Bihor 15,5 11,9 96,4 11,4 95,9
Vaslui 16,5 12,8 96,3 12,5 95,9
Dolj 14,5 11,5 97,0 10,5 96,0
Buzău 14,4 11,2 96,9 10,5 96,1
Mureş 15,3 11,6 96,3 11,4 96,1
Ialomiţa 14,7 11,9 97,2 11,0 96,2
Sălaj 15,2 12,2 97,1 11,5 96,3
Teleorman 13,0 10,8 97,8 9,3 96,3
Arad 14,4 11,8 97,3 10,9 96,4
Călăraşi 14,7 11,5 96,9 11,5 96,8
Giurgiu 13,6 11,6 98,0 10,6 97,0
Botoşani 15,5 12,9 97,5 12,8 97,4
Total 15,6 11,4 95,8 10,7 95,1
Evoluţia prognozată a numărului populaţiei şcolare (15 - 24ani)
INCD - Urbanproiect
111
Dinamica Dinamica
2003=100 2003=100
Hunedoara 71300 48600 68,2 34900 48,9
Teleorman 56400 39100 69,3 28200 50,0
Olt 72900 50200 68,9 37600 51,6
Cluj 104200 65700 63,1 55300 53,1
Alba 59800 40600 67,9 32500 54,3
Brăila 55300 36300 65,6 30100 54,4
Prahova 127100 81800 64,4 70100 55,2
Galaţi 101100 67900 67,2 56900 56,3
Tulcea 41500 26300 63,4 23500 56,6
Mehedinţi 45100 32500 72,1 25700 57,0
Dâmboviţa 85300 60400 70,8 48700 57,1
Maramureş 86100 60000 69,7 49200 57,1
Braşov 102500 60800 59,3 59000 57,6
Gorj 63300 46600 73,6 36800 58,1
Mun.Bucureşti 298800 167100 55,9 175000 58,6
Vaslui 76700 56400 74,5 51200 58,9
Argeş 97400 70100 72,0 57800 59,3
Harghita 53900 36500 67,7 32400 60,1
Constanţa 118200 74500 63,0 71200 60,2
Neamţ 89000 66100 74,3 53800 60,4
Dolj 105500 76900 72,9 63800 60,5
Satu Mare 60700 43100 71,0 37100 61,1
Sibiu 71700 47300 66,0 44000 61,4
Covasna 37400 24700 66,0 23000 61,5
Vrancea 61400 45700 74,4 38000 61,9
Buzău 71500 51900 72,6 44400 62,1
Ialomiţa 43300 32700 75,5 27500 63,5
Timiş 103100 75700 73,4 66300 64,3
Caraş-Severin 50000 36300 72,6 32200 64,4
Bistriţa-Năsăud 53400 39200 73,4 34500 64,6
Giurgiu 39500 30600 77,5 25600 64,8
Sălaj 37800 28400 75,1 24500 64,8
Bihor 92800 67600 72,8 60200 64,9
Iaşi 147700 97200 65,8 96000 65,0
Bacău 115000 88000 76,5 75100 65,3
Vâlcea 60400 45000 73,5 35600 66,8
Călăraşi 46900 34800 74,2 32200 68,7
Mureş 89500 66200 74,0 61700 68,9
Suceava 114000 93100 81,7 79700 69,9
Arad 66700 53300 79,9 47500 71,2
Ilfov 42600 35500 83,3 32100 75,4
Botoşani 71200 57500 80,8 54300 76,3
Total 3388300 2358100 69,6 2065100 60,9
Evoluţia prognozată a structurii populaţiei preşcolare şi şcolare (3 - 24ani) în total populaţie,

INCD - Urbanproiect
112
Ponderea în Ponderea în Dinamica Ponderea în total Dinamica

total populaţie total populaţie ponderii populaţie ponderii
2003=100 2003=100
Gorj 31,7 24,4 92,8 21,4 89,7
Hunedoara 28,1 21,5 93,4 18,6 90,5
Maramureş 31,7 24,5 92,8 22,2 90,5
Dâmboviţa 30,4 23,8 93,4 21,0 90,7
Galaţi 30,5 23,6 93,1 21,3 90,8
Alba 29,2 22,5 93,3 20,1 90,9
Braşov 29,8 22,0 92,1 20,8 91,0
Sibiu 31,0 23,8 92,9 22,0 91,0
Olt 28,7 22,6 94,0 19,8 91,2
Cluj 27,4 20,6 93,2 18,7 91,3
Bistriţa-Năsăud 32,6 26,0 93,4 24,0 91,4
Constanţa 29,8 22,5 92,7 21,3 91,4
Ilfov 29,0 22,8 93,8 20,4 91,4
Neamţ 30,4 24,2 93,8 21,8 91,4
Prahova 28,0 21,5 93,5 19,5 91,5
Argeş 28,4 22,4 94,0 20,0 91,6
Harghita 30,7 24,2 93,5 22,3 91,6
Mehedinţi 28,4 22,8 94,3 20,1 91,7
Timiş 28,9 22,5 93,6 20,6 91,7
Vrancea 30,0 24,0 93,9 21,7 91,7
Covasna 30,9 24,4 93,5 22,7 91,8
Vâlcea 28,2 22,5 94,3 20,0 91,8
Satu Mare 31,3 25,2 93,9 23,2 91,9
Tulcea 30,1 23,4 93,4 22,0 91,9
Brăila 27,6 21,6 94,0 19,6 92,0
Iaşi 33,7 26,8 93,1 25,7 92,0
Bacău 31,5 25,8 94,3 23,7 92,2
Suceava 32,9 27,4 94,6 25,3 92,5
Caraş-Severin 28,3 22,9 94,6 21,4 93,1
Ialomiţa 29,1 24,3 95,2 22,2 93,1
Dolj 27,8 22,8 95,1 21,0 93,2
Mun.Bucureşti 25,3 18,7 93,3 18,5 93,2
Bihor 29,6 24,5 94,9 22,9 93,3
Teleorman 25,5 21,1 95,6 18,8 93,3
Vaslui 32,8 27,7 94,9 26,2 93,4
Buzău 27,6 22,8 95,2 21,1 93,5
Mureş 29,2 24,3 95,1 22,8 93,6
Arad 27,8 23,3 95,5 21,6 93,8
Sălaj 30,0 25,3 95,3 23,9 93,9
Giurgiu 27,4 23,7 96,3 21,9 94,5
Călăraşi 28,9 24,7 95,8 23,6 94,7
Botoşani 31,5 28,1 96,6 27,3 95,8
Total 29,3 23,3 94,0 21,6 92,2
Evoluţia prognozată a numărului populaţiei preşcolare şi şcolare (3 - 24ani)
INCD - Urbanproiect
113
Dinamica Dinamica
2003=100 2003=100
Hunedoara 137600 93600 68,0 70100 50,9
Teleorman 110200 76400 69,3 57000 51,7
Olt 140800 98800 70,2 75600 53,7
Brăila 103200 73100 70,8 58400 56,6
Cluj 187400 131200 70,0 107900 57,6
Alba 112600 80500 71,5 65000 57,7
Mehedinţi 87400 64100 73,3 51300 58,7
Prahova 233100 166900 71,6 137100 58,8
Galaţi 189800 138300 72,9 113300 59,7
Dâmboviţa 163900 120600 73,6 98300 60,0
Vaslui 152300 122100 74,7 107900 60,8
Gorj 122500 91000 74,3 74600 60,9
Tulcea 76500 55300 72,3 46600 60,9
Argeş 184700 137700 74,6 112700 61,0
Maramureş 164800 121400 73,7 101400 61,5
Neamţ 174000 131800 75,7 109600 63,0
Dolj 201400 152200 75,6 127400 63,3
Satu Mare 116600 88300 75,7 74600 64,0
Braşov 177700 128400 72,3 114500 64,4
Harghita 101000 76100 75,3 65400 64,8
Buzău 137500 105500 76,7 89300 64,9
Ialomiţa 85700 66600 77,7 55700 65,0
Vrancea 118700 91000 76,7 77700 65,5
Sibiu 131200 99200 75,6 86700 66,1
Covasna 69500 52900 76,1 46000 66,2
Constanţa 212700 158500 74,5 141100 66,3
Giurgiu 79300 62400 78,7 52700 66,5
Caraş-Severin 94500 73200 77,5 64100 67,8
Mun.Bucureşti 488900 353200 72,2 331800 67,9
Bihor 177500 139200 78,4 120900 68,1
Timiş 191100 147500 77,2 130100 68,1
Bacău 228400 180500 79,0 156100 68,3
Sălaj 74700 58700 78,6 51100 68,4
Bistriţa-Năsăud 104100 81800 78,6 72200 69,4
Vâlcea 118000 88100 80,2 71700 70,8
Călăraşi 92400 74600 80,7 66200 71,6
Mureş 171400 138800 81,0 123500 72,1
Iaşi 274600 216400 78,8 198800 72,4
Suceava 231800 190800 82,3 170100 73,4
Arad 128500 105300 81,9 94500 73,5
Ilfov 80200 67600 84,3 62300 77,7
Botoşani 145200 124900 86,0 115600 79,6
Total 6373200 4824500 75,7 4147100 65,1
Evoluţia prognozată a structurii populaţiei feminine de vârstă fertilă (15 - 49ani)

INCD - Urbanproiect
114
în total populaţie feminină,

2003=100 2003=100
Hunedoara 51 48,9 97,9 42,5 91,5
Braşov 55 49,6 94,6 47,2 92,2
Constanţa 54,3 50 95,7 46,5 92,2
Tulcea 52,4 48,9 96,5 44,6 92,2
Mun.Bucureşti 54,8 50,2 95,4 47,2 92,4
Argeş 51 49 98,0 43,9 92,9
Brăila 49,7 47,2 97,5 42,6 92,9
Prahova 50,3 48,4 98,1 43,5 93,2
Galaţi 52,3 50,1 97,8 45,7 93,4
Covasna 51,7 49,6 97,9 45,9 94,2
Sibiu 53,1 50,2 97,1 47,3 94,2
Cluj 51,2 49,3 98,1 45,6 94,4
Alba 50,4 48,5 98,1 44,9 94,5
Maramureş 51,7 50,2 98,5 47 95,3
Gorj 51,7 52,1 100,4 47,1 95,4
Timiş 52,3 51 98,7 47,8 95,5
Ialomiţa 48 47,8 99,8 43,6 95,6
Bistriţa-Năsăud 51,1 49,7 98,6 46,8 95,7
Harghita 50,8 49,7 98,9 46,6 95,8
Vâlcea 48 48,2 100,2 43,8 95,8
Neamţ 49,7 49,3 99,6 45,7 96,0
Iaşi 51,7 50,5 98,8 47,8 96,1
Bacău 50,4 49,8 99,4 46,6 96,2
Buzău 46,9 46,2 99,3 43,1 96,2
Olt 47,4 47,8 100,4 43,7 96,3
Satu Mare 51,5 50,8 99,3 47,8 96,3
Dâmboviţa 49,3 49,4 100,1 45,7 96,4
Mehedinţi 48,2 48,5 100,3 44,8 96,6
Caraş-Severin 49,6 48,6 99,0 46,4 96,8
Vaslui 48,1 48 99,9 44,9 96,8
Mureş 49,3 48,8 99,5 46,3 97,0
Bihor 49,9 49,4 99,5 47 97,1
Suceava 49,2 49,9 100,7 46,7 97,5
Vrancea 48,8 49,4 100,6 46,3 97,5
Dolj 47,8 48,1 100,3 45,7 97,9
Călăraşi 46,8 47,5 100,7 44,8 98,0
Sălaj 47,6 48,3 100,7 45,8 98,2
Arad 49,2 50,2 101,0 47,6 98,4
Teleorman 41,9 43,7 101,8 40,5 98,6
Botoşani 46,2 47,1 100,9 45,3 99,1
Ilfov 50,2 52,8 102,6 49,6 99,4
Giurgiu 43,9 47 103,1 44,1 100,2
Total 50,4 49,2 98,8 45,9 95,5
Evoluţia prognozată a numărului populaţiei feminine de vârstă fertilă (15 - 49ani)
INCD - Urbanproiect
115
Dinamica Dinamica
2003=100 2003=100
Hunedoara 128200 110100 85,9 83200 64,9
Teleorman 92200 80800 87,6 62400 67,7
Brăila 95200 82500 86,7 65900 69,2
Olt 118100 105700 89,5 84400 71,5
Tulcea 67000 58600 87,5 48200 71,9
Prahova 215400 193600 89,9 157500 73,1
Argeş 170300 155400 91,3 128300 75,3
Alba 98200 88300 89,9 74500 75,9
Cluj 180500 163400 90,5 137900 76,4
Galaţi 164300 149900 91,2 125700 76,5
Mehedinţi 75300 69200 91,9 57700 76,6
Vaslui 111900 105500 93,6 91800 77,7
Ialomiţa 71600 66900 93,4 55800 77,9
Buzău 119200 109600 91,9 93700 78,6
Dâmboviţa 135900 128100 94,3 109300 80,4
Dolj 177700 165200 93,0 143300 80,6
Satu Mare 98600 92000 93,3 79700 80,8
Braşov 167900 150000 89,3 135900 80,9
Maramureş 135900 126700 93,2 109900 80,9
Covasna 59100 54900 92,9 47900 81,0
Neamţ 144000 136100 94,5 116900 81,2
Constanţa 198200 182000 91,8 161300 81,4
Vâlcea 102300 95800 94,3 79500 82,0
Sălaj 60400 57100 94,5 49800 82,5
Mun.Bucureşti 564300 514200 91,1 465300 82,5
Gorj 101200 98200 97,0 83600 82,6
Giurgiu 65100 63200 97,1 54000 82,9
Harghita 84200 79600 94,5 70200 83,4
Bihor 153900 145100 94,3 128900 83,8
Sibiu 115500 108000 93,5 96800 83,8
Călăraşi 76000 73200 96,3 64200 84,5
Bacău 184000 176700 96,0 156500 85,1
Caraş-Severin 85000 80200 94,4 72300 85,1
Vrancea 97900 95300 97,3 84400 86,2
Bistriţa-Năsăud 82100 79100 96,3 71400 87,0
Mureş 147400 142500 96,7 128600 87,2
Iaşi 213400 206900 97,0 188700 88,4
Timiş 180300 174800 96,9 159400 88,4
Botoşani 108200 106100 98,1 96900 89,6
Suceava 175600 175300 99,8 158200 90,1
Arad 118100 118100 100,0 108700 92,0
Ilfov 71300 80700 113,2 78700 110,4
Total 5610900 5244700 93,5 4567000 81,4
Evoluţia raportului de dependenţă* a populaţiei proiectate pe judeţe,

INCD - Urbanproiect
116
în perioada 2003-2015
Dinamica Dinamica
raportului de raportului de
dependenţă dependenţă
Judeţe 2003 2015 2015 2025 2025
Giurgiu 559 475 -84 445 -114
Ilfov 454 368 -86 361 -93
Suceava 526 452 -74 462 -64
Gorj 461 388 -73 400 -61
Botoşani 559 504 -55 499 -60
Teleorman 553 508 -45 493 -60
Călăraşi 517 474 -43 462 -55
Vrancea 498 428 -70 443 -55
Mehedinţi 486 422 -64 433 -53
Arad 462 403 -59 416 -46
Dâmboviţa 473 416 -57 429 -44
Ialomiţa 495 444 -51 452 -43
Olt 483 437 -46 441 -42
Vaslui 529 478 -51 489 -40
Dolj 482 434 -48 443 -39
Vâlcea 488 441 -47 449 -39
Salaj 489 455 -34 452 -37
Neamţ 479 427 -52 443 -36
Bacău 475 423 -52 443 -32
Bihor 457 420 -37 425 -32
Satu Mare 424 387 -37 395 -29
Buzău 504 457 -47 476 -28
Bistriţa-Năsăud 468 430 -38 451 -17
Mureş 465 445 -20 448 -17
Iaşi 464 440 -24 451 -13
Alba 452 410 -42 445 -7
Prahova 439 414 -25 432 -7
Caraş-Severin 439 411 -28 433 -6
Timiş 413 375 -38 407 -6
Maramureş 423 402 -21 421 -2
Sibiu 417 394 -23 419 2
Argeş 429 405 -24 432 3
Brăila 450 419 -31 453 3
Harghita 444 433 -11 451 7
Hunedoara 417 390 -27 426 9
Cluj 413 404 -9 428 15
Covasna 437 430 -7 453 16
Gaiati 422 399 -23 438 16
Tulcea 416 393 -23 434 18
Constanţa 379 385 6 430 51
Braşov 377 378 1 436 59
Mun. Bucureşti 359 371 12 425 66
Total 450 417 -33 438 -12
*Raportul de dependenţă este numărul tinerilor şi vîrstnicilor raportat la 1000 persoane adulte
INCD - Urbanproiect
117
RATELE DE SĂRĂCIE TOTALĂ PE RATELE DE SĂRĂCIE TOTALĂ PE

JUDEŢE - Mediul rural JUDEŢE Mediul urban
Judeţ Rata sărăciei Judeţ Rata sărăciei
Bacău 0.47 Bacău 0.19
Botoşani 0.54 Botoşani 0.23
Iaşi 0.51 Iaşi 0.18
Neamţ 0.48 Neamţ 0.20
Suceava 0.49 Suceava 0.21
Vaslui 0.49 Vaslui 0.24
Brăila 0.49 Brăila 0.24
Buzău 0.44 Buzău 0.25
Constanţa 0.39 Constanţa 0.22
Galaţi 0.52 Galaţi 0.22
Tulcea 0.42 Tulcea 0.24
Vrancea 0.47 Vrancea 0.22
Argeş 0.34 Argeş 0.16
Dâmboviţa 0.34 Dâmboviţa 0.22
Ialomiţa 0.45 Ialomiţa 0.27
Ilfov 0.27 Ilfov 0.27
Prahova 0.33 Prahova 0.21
Teleorman 0.44 Teleorman 0.26
Călăraşi 0.45 Călăraşi 0.32
Giurgiu 0.38 Giurgiu 0.29
Dolj 0.43 Dolj 0.22
Gorj 0.42 Gorj 0.20
Mehedinţi 0.54 Mehedinţi 0.32
Olt 0.39 Olt 0.26
Vâlcea 0.49 Vâlcea 0.22
Arad 0.31 Arad 0.20
Caraş-Severin 0.44 Caraş-Severin 0.24
Hunedoara 0.34 Hunedoara 0.22
Timiş 0.30 Timiş 0.17
Bihor 0.35 Bihor 0.13
Bistriţa-Năsăud 0.39 Bistriţa-Năsăud 0.18
Cluj 0.34 Cluj 0.14
Maramureş 0.39 Maramureş 0.22
Satu Mare 0.35 Satu Mare 0.16
Sălaj 0.34 Sălaj 0.16
Alba 0.30 Alba 0.21
Braşov 0.35 Braşov 0.17
Covasna 0.37 Covasna 0.18
Harghita 0.31 Harghita 0.17
Mureş 0.34 Mureş 0.16
Sibiu 0.32 Sibiu 0.16
Bucureşti 0.13
Sursa datelor: CASPIS, Dinamica sărăciei şi a sărăciei severe în perioada 1995 – 2003
INCD - Urbanproiect

Concept Strategic Vol2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Concept Strategic Vol2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE

PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI - URBANPROIECT

CONTRACT NR.: 227 /2006

TITLUL: DEFINIREA CONCEPTULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

TITLUL FAZEI: REDACTAREA 2

BENEFICIAR: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI

ELABORATOR: INCD URBANPROIECT

COLABORATORI: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ŞI URBANISM ION MINCU,

COORDONATOR MTCT: Arh. Mihaela VRABETE

DIRECTOR GENERAL: Arh. Doina BUBULETE

Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului

1.1.1. Evoluţia populaţiei

La 1 ianuarie 2003 populaţia României a fost de 21733600 locuitori. Numărul

Populaţia României, pe sexe

Diferenţa pe sexe se va adânci. Deşi numeric va fi în continuă scădere, în 2025

Schimbări în structura pe grupe de vârstă a populaţiei

Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi

2003 2015 2025

1.1.3. Distribuţia judeţelor în funcţie de evoluţia

Distribuţia judeţelor în funcţie de ponderea populaţiei tinere

Ca şi în anul 2003, în anul 2025 judeţele Bucureşti, Cluj, Teleorman, Hunedoara

Populaţia tânără (0-14 ani)

Datorită menţinerii ferti-lităţii sub nivelul de înlocuire al generaţiilor, populaţia

Populaţia adultă (15-64 ani)

Populaţia în vârstă aptă de muncă a crescut în ultimele două decenii cu o medie

Distribuţia judeţelor în funcţie de ponderea populaţiei adulte (în vârstă de muncă)

Populaţia vârstnică (65 ani şi peste)

Populaţia vârstnică a crescut continuu în ultima jumătate de secol, atât numeric

Distribuţia judeţelor în funcţie de ponderea populaţiei vârstnice

Evoluţia populaţiei pe unele grupe funcţionale de vârstă

Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară

1.2. Infrastructura pentru educaţie

1.2.1. Evoluţia învăţământului preuniversitar

Reţeaua şcolară la nivelul învăţământului profesional, liceal şi postliceal era

Tabel 1.2 Unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal (2000-2003)

Sursa datelor: Anuarul Statistic 2003, INS, 2004

Evoluţia efectivelor de personal didactic în perioada 2000-2003 în învăţământul

Tabel 1.3 Efectivele de personal didactic în perioada 2001-2003

Sursa datelor: Anuarul Statistic 2003, INS, 2004

Numărul de elevi per cadru didactic a crescut constant în cazul învăţământului

Tabel 1.4 Elevi per cadru didactic (2000-2003)

Evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional este

Tabel 1.5 Evoluţia numărului de elevi în perioada 2000-2001

Rural 162074 174130 191441 202711 216918

Rural 101421 108289 120852 131777 143008

Învăţământ Total 82027 72613 61789 54707 48664

Rural 18271 16225 14470 12859 10941

Această tendinţă este mai accentuată în mediul rural unde se înregistrează

Grafic 1.4 Evoluţia numărului de elevi în perioada 2000-2004

Dacă corelăm evoluţia populaţiei şcolare cu cea a reţelei şcolare observăm că

Grafic 1.5 Evoluţia ratei brute de cuprindere în învăţământul liceal şi

La nivelul liceului o uşoară creştere se înregistrează la filiera tehnologică,

Grafic 1.6 Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste – învăţământ liceal

Grafic 1.7 Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste – învăţământ

Valorile reduse ale ratelor de participare la începutul acestui nivel de şcolarizare,

Grafic 1.8 Abandon şcolar în învăţământul liceal

Grafic 1.9 Abandon şcolar în învăţământul profesional

Tabel 1.6 Evoluţia absolvenţilor în perioada 2000-2003

Rata de absolvire a învăţământului profesional, liceal şi postliceal a crescut uşor

Grafic 1.10 Rata de absolvire a învăţământului liceal, profesional şi tehnic

În anul 2003/2004, rata de absolvire a învăţământului profesional şi tehnic, cu şi

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) a fixat obiectivul strategic

Distribuţia unităţilor de învăţământ secundar (liceal şi profesional) şi

Distribuţia numărului de unităţi de învăţământ secundar (liceal şi profesional)