Nasul

Anatomie și topografie
= situat pe linia mediană a regiunii anterioare a feței în 1/3 medie, situat:
- sup regiunea frontală, între orbite,
- lateral are regiunea geniană (obrajii);
- inf: regiunea labială
- delimitată lateral față de obraji șanțul nazo-genian
- sublabial
Este diferit ca dimensiuni de la o rasă la alta: rasa albă – neagră
de la un sex la altul: e mai gracil la femei.
la copil în creștere (nu se fac inervenții plastice până la vârsta de 18
ani ptr că oasele sunt în curs de modelare).
intervenții de rinoplastii pe piramida nazală le fac ORL-iștii / chir
plasticieni.

Forme: nas grecesc etc

Nasul trebuie să se integreze întregului feței
Partea exterioară se numește piramida nazală / regiunea nazală externă=doar 1/3 din reg nazală.
Au structural din afară înăuntru: tegument (în mod normal nu crește părul pe reg nazală externă,
dar conține toate celelalte componente ale tegum corpului: gl sudoripare, sebacee—se pot face
eczeme, micoze, tumori).
Pe partea osoasă a piramidei nazale, pielea este mobilă. Pielea de pe cartilaj este fixă.
Musculatura nasului la om a involuat.
Superior este suportul osos, oasele proprii nazale = 2: stâng + drept lipite pe linia mediană:
dorsum nasal, se articulează sus cu spina osului frontal, lateral cu apofizele ascendente ale osului
maxilar superior, iar inferior marginea lor oferă inserție cartilajelor aripii nazale. Cartilajul aripii
nazale = triunghiular, cartilaje supranumerare sesamoide care se interpun între celelalte. Are
mobilitate, osul nu.
Partea a 2-a a nasului sunt fosele nazale = 2 stânga și dreapta, precedate spre exterior de
vestibulul nazal care e delimitat de aripile nazale, septul cartilaginos pe linia mediană, conține
tegument cu fire de păr, vizibile îndeosebi la bărbați și cu avansarea în vârstă și la nivelul cărora
se produc bolile pielii: furuncule, foliculite, abcese, tumori, eczeme.
Între vestibulul nazal și spre fosele nazale este o delimitare numită limen nazi (=un prag).
Orificiul exterior de comunicare = orificiu narinar, de regulă simetric ptr că la nașterea copiilor
se pot constata modificări congenitale = lipsa orificiului uni - / bilateral = stenoză / atrezie
narinară. Sau coame obstruate (dreapta + stânga) = orificiul de comunicare între laringe + cav
nazală. Se introd sonda de cauciuc pe fosa nazală.
Fosele nazale sunt 2 culoare în sens antero-posterior (din exterior spre int) înăuntru cu
faringele = rinofaringe/ nazofaringe/ epifaringe/ cavum.
Pereții foselor nazale: sus- oasele proprii nazale, lama ciuruită a etmoidului (filetele nervului
olfactiv, deasupra endocraniu
dedesubt – fosele nazale
Planșeul foselor nazale e comun sau desparte fosele nazale cu cav bucală, lama orizontală – os
palatin: ex. dehiscența palatului dur congenitală= palatoschizis / cheilognatopalatoschizis – dă
tulb de alimentație, alimentul din cav bucală nu e steril, intră în fosele nazale – în spate sunt

1
orificiile de deschidere a trompelor nazale Eustachio – fac NN otite – constrânge deglutiția,
respirația și urechile. Timpanele se pot fibroza + sparge – deficiență auditivă gravă înainte să își
însușească limbajul vorbit.
Peretele medial comun celor 2 fose = septul nazal ( Deviația de sept nazal.)
- Are o porț anterioară cartilaginoasă = cartilajul patrulater.
- Posterior este lama prependiculară a etmoidului
- Inferior este osul vomer.

Componentele fie sunt îngroșate/ deviate și dau deviația de sept nazal = reducerea spațiului
respirator = insuf resp nazală = poate fi motiv de operație. 80% din populație are deviație de
sept, dar nu toate sunt de operat.

2
Peretele lateral e cel mai complex, e constituit din:
- cornetele nazale: inferior, are inserție dinspre anterior spre posterior, este o secțiune/ os
independent/ă, între peretele inferior și lateral?... se află meatul inferior, prin care se face
puncția sinusală = puncție transmeatală, care are ca beneficiu – ac steril, seringă sterilă,
aspiri, îl recoltezi corect, antibiogramă, în sinus pe lângă puroi, poate fi sânge, lichid
serocitrin în caz de lichid sinusal, trocarul poate aspira și mucoasă – examen histopatologic;
fibroscopul se poate introduce prin același orificiu – examen fotografic.
mijlociu + superior aparțin maselor laterale ale etmoidului; fiecare cornet
+ peretele lateral delimitează meatul mijlociu + sup.
Meatul mijlociu este extrem de imp : orif de drenare ale sinusului maxilar,
de sus canalul frontonazal , celulele etmoidale ant.
Polisinuzită, pansinuzită ( = dacă sunt prinse toate sinusurile).
Cel mai mare este orif sinusului maxilar, care se poate aborda endoscopic. Din cauză că trebuie
să fie plin ca să dreneze (pt că drenează în meatul mijlociu), este mai problematic.
În meatul sup drenează cel etmoidale posterioare + sinusul sfenoidal.
Delimitarea sinusurilor nu se cere la examen.
Peretele post= coanele care comunică cu faringele; pot fi malformate de la naștere =
insuf resp obstructivă prin malformație a narinelor / coanelor = copil cianotic

Anatomia sinusurilor
Ne naștem cu sinusurile și în evoluție se dezv dimensional până la vârsta de 25 de ani.
Sinusurile paranazale:
- maxilar – st +dr (cel mai mare); dimensiunile lor și forma sunt simetrice. Orice asimetrie pe
radiografie = patologică
- frontale - asimetria este regulă (unul mare, poate ocupa toată fruntea deasupra sprâncenelor
+ unul mic): la unii asimptomatic, la alții dă dureri de cap
- celulele etmoidale / labirintul etmoidal=o sumă de cavități mici cu o dispoziție sistematizată
în etmoidul anterior, mediu + posterior, cu pereți extrem de fragili, deci fuzarea unei infecții
este facilă prin distrugerea pereților osoși (se înt la vârsta copilăriei); nu se face puncție pt că
e prea mic. Complicația septică (osteoflegmon, sinuzită flegmonoasă) poate merge cu
afectarea globului ocular, a n-ului optic (celulită orbitară, nevrită optică), meningită,
tromboflebită a sinusurilor venoase.
- sinusul sfenoidal = situat în mijlocul craniului, deasupra lui este șaua turcească ( sella
turcica) + hipofiza și în pereții laterali are vecinătăți cu ACC, sinusul cavernos + nn cranieni,
însemnând că supurațiile din vecinătatea carotidei, sinusurilor venoase, sau a nn cranieni
poate det simptomatologie neurologică gravă.
Teoria apariției sinusurilor: ușurează greutatea capului, sunt specifice omului dat limbajului
vorbit =cavități de rezonanță + imprimă timbrul vocii. Masticația stimulează osteogeneza la
nivelul sinusului.
Factori care fav parodontoza:
Starea de sănătate orală + corporală; starea socio-economică, gradul de cultură +conștientizarea
a pacientului.

3
Funcțiile nasului + sinusurilor paranazale !!!
1. Funcția respiratorie: nasul e primul segm respirator. Aerul care intră în fosele nazale,
intră și în sinusuri, apoi trece în faringe.
2. Funcția olfactivă: la sexul feminin e mai dezvoltată; în sarcină se exacerbează mirosul.
Primele formațiuni nervoasă din calea analizatorului olfactiv este la niv lamei ciuruite –
apoi calea nervoasă conștientizată la niv scoarței cerebrale,
3. Fcție secretorie – în permanență celulele mucoase secretă până la 1 L – 1,5 L/ zi. Ele
umectează aerul, îl purifică. În secreția locală se mai adaugă lacrimile care prin canalul
lacrimo-nazal se adaugă în nas
4. Fcția de apărare - umectând mucoasa + reținând particulele bacteriene; secretă Ig +
lizozim. Mucoasa nazală e extrem de bn vascularizată = cantitatea de sânge cald dispusă
la suprafață încălzește aerul care trece prin nas, încât un aer cu 0 grade care intră în nas,
când ajunge la 6 cm dist în faringe la niv coanelor = 30 grade. Reflexul de strănut ptr că
mucoasa nazală e extrem de bine inervată (anestezie cu spray / soluție de xilină). Apnee
voluntară.
5. Fcția fonatorie: fosele nazale + sinusurile sunt cavități cu aer și rezonează sunetul venit
din laringe, faringe, fosele nazale și imprimă timbrul vocal specific sexului, cântăreților.
6. Fcție de menținere a auzului: O respirație nazală corectă condiționează calitatea urechii.
Ureche medie, transtubar de trompa lui Eustachio, se deschide și e umplută de aer,
presiune va fi cvasiegală.

Metode imagistice de explorare rinosinusală

1. Radiografia de sinusuri paranazale ale feței (standard) de față, profil, de bază de craniu
(Hirtz) coaxială, și toate 3 incidențele erau suficiente să pui dg (traumatisme, tumori). Nu
se mai practică rx cu subst de contrast. Se face doar tomograf cu subst de constrast iv.
2. Examen fibroscopic flexibil
3. Ecografia: la gravide, la cei care au avut f multe expuneri
4. Examenul bacteriologic cu tampon steril / prin puncția-aspirație

Sindroamele rinosinusale
1. Sdr de obstrucție nazală. Cauze:
- poate fi unilaterală / bilaterală putând fi dată de: deviația de sept nazal (modif de
formă/cantitate a cartilajelor septului nazal + a oaselor care poate surveni posttraumatic/
dezvoltarea oaselor feței la unii indivizi este asimetrică). Sub 18 ani nu se operează decât în
cazuri excepționale.
- tumori benigne/maligne unilaterale/bilaterale. Tu maligna creștere rapidă, vizibilă, aspect
formă neregulată, infiltrantă, ulcerată, rezistentă la terapie, metastazează și recidivează.
- rinite infecțioase, alergice, iritative și care sunt reversibile sub tratament, nu sunt continue,
sunt însoțite de semne generale vezi febră, astenie, dureri musculare tipice gripei, la alergici
pruritul nazal, hipersecreția lacrimală și recunoașterea unui alergen.

4
- deviația de sept – se operează doar după 18 ani
- efectele respirației bucale: buzele, gura nu sunt pregătite să purifice + încălzească aerul;
uscăciune a gurii + faringelui, modelarea piramidelor nazale e afectată în cazul vegetațiilor
adenoide; favorizează infecția căilor respiratorii; proastă aerație a urechii medii transtubar,
trompa lui eustachio nu se mai deschide intermitent.
- Consecințele sunt pe auz,voce, căi respiratorii
- sdr de apnee în somn
- Dig DIF: tu nazale – dif dintre caract clinice ale tu benigne +maligne: evoluția dimensională
rapidă, extensia macroscopică, aderența la planuri, modificarea aspectului, culorii, dimensiunii,
halou.
- !!!!sângerările frecvente (la nas) nu neaparat f abundente, de aceeași parte = suspecte de o tu
neoplazică nazală / sinusală. Evoluția rapidă progresivă spre obstrucția nazală, secreții purulente,
fetide, dacă s-a făcut un tratament și a recidivat; dacă există palpatoric sau CT adenopatie
satelită.

!!!Caracterele unei sinuzite maxilare:

= cea mai frecv dintre sinuzite. Cauze
o rinogenă (nazală) = obstrucția fosei nazale, a meatului mijlociu
o dentară (odontogenă) = rădăcina unor dinți sinusali (molar, premolar) dep de dim
sinusului maxilar; în cursul unui trat stomatologic – drenaj de abces dentar (granulom);
dacă nu a făcut rx și rădăcina dintelui e în sinus, poate deschide sinusul – sinuzită; la
extracție
o boli infecțioase rinosinusale + faringiene – sinuzite acute
o boli metabolice
Obstrucție pe una din fosele nazale (unilateralitatea unei secreții purulente) – sinuzită – dg dif cu
tu nazală – la copii : corp străin neglijat.
Întrebi dacă a avut recent trat stomatologic.
Complicațiile sinuzitelor: !!!
- locale: afectare orbito-oculară, nevrite, dacrio-cistite (=inflamația sacului lacrimal);
exteriorizarea la niv obrazului, la niv vestibulului bucal, fistulă
- tromboflebită de sinusuri venoase endocraniene (4)
- meningite
- abces cerebral, cerebelos (rinogen)
- infecția de focar = sdr sinobronșic (sinusul infectează CR inferioare – sdr tusigen fără
ameliorare)

!!!=Rinita alergică:
- mecanism imunologic (sensibilitate particulară a unui individ la anumiți stimuli ajunși în org pe
cale aerică, digestivă din alimente sau parenterală – la subst injectate)
= clasic descrisă este sezonieră/polenică/ febra de fân(=amestec de diverse plante), praful de
casă (resturi textile, alimente, acarieni, ploșnițe, pureci, căpușe, chimicale).

- rinita perenă (=prezentă tot anul) = alergie la mai mulți alergeni (praf, polen, blană de animale,
puf de pasăre, nu e de intensitatea rinitei alergice sezoniere.

5
!!Criza acută
- semne generale: strănuturi în salve, repetitive, prurit al nasului, ochilor care sunt
congestionați cu hipersecreție lacrimală, secreția e totdeauna curată, apoasă, bilaterală,
apărută în contact cu... (antigene)
- dg anamnestic, serologic, radiologic (îngroșarea mucoasei), test de provocare
- survine la intervale de timp greu previzibile
- netratată rinita, cauzează astm bronșic

6
 17.nov.2015
Laringologia (predat de rezidenta)
Laringele e situat la niv zonei cervicale + începe de la niv C3-C6. La copii + femei laringele
este mai sus situat. La copii prin apăsare cu spatula pe baza limbii se vede epiglota.
- organ respirator, fonator
Coarnele laterale ale hioidului = reper osos principal al reg cervicale. De hioid se prin mm
cervical și baza limbii. Laringele este suspendat de hioid. Hioidul este mobil cu deglutiția.
- în spatele limbii, sub reperul pielii de la niv C3 se palpează mm anteriori ai gâtului + imd se
palpează cartilajul tiroidian.
- epiglota se prinde la ½ distanței ligamentului în dreptul cartilajului tiroidian.
- epiglota are rolul de a acoperi orificiul glotic delim de marginea liberă a corzilor vocale, care
se prind de apofizele vocale care se prind cartilajele aritenoide.
- pecetea inelului = cricoidul = pe pecete se așează cartilajele aritenoide.
- pe baza verticală a limbii sunt amigdalele linguale care uneori proemină. Amigdalele
linguale fac parte din cercul Waldeyer

Istmul bucofaringian:
- uvula
- pilier ant
- baza limbii
= cortina care împarte zona de buco- de zona de faringo-.
= mobilă în timpul vocalizării (A) sau în timpul înghițirii.
- baza limbii se ridică în timpul înghițirii, bolul alim ocluzionează și ajunge în esofag. Bolul
alim va ridica uvula, care va veni pe planșeul post și va închide partea de
rinofaringe/cavum/epifaringe.
- amigdala lui Gerhardt / amigdalele epifaringiene - în jurul trompei lui Eustachio
- amigdala faringiană Luschka – superior de ea se află sinusul sfenoid (baza osului sfenoid –
forma de fluture)
- laringele are 11 mm care miscă cartilajele aritenoide
- există o articulație care permite aceste mișcări- afecț reumatismale, miozite- dau disfonie
- când se apropie corzile vocale = pr de adductie – se scot sunete grave
- când se îndepărtează corzile = abducție – glota se deschide și va avea asp de triunghi
- diam max 2.5 cm al laringelui
- mb de tip respirator (clinidric stratificat) începe de la niv hipofaringelui
- mb din gură = pavimentoasă

Faringe:
- mm fargingian post e cel mai profund, se aplică pe fascia vert. Prin perforarea lui se poate
ajunge în spațiul prevert. Se poate perfora c m ușor la niv bucofaringelui
- flegmoanele retrofaringiene – pr infiltrativ acumulează secr între fascie și mm faringian post
: o amigdalită acută pultacee tre tratată cu seriozitate
- sinusurile piriforme (colorate alb pe tablă) se cont cu gura de esofag – în față are laringele
+glota

7
Fiziologia faringelui
= cale aero-digestivă
- fcția de deglutiție
o timp bucal 1
o timp fargingian 2
o timp esofagian
- cavitate de rezonanță
- jocul mucoasei, a musc în timp ce vorbim imprimă sunetul particular laringian
- menținerea funcției auditive: se menț p atmosferică de-o parte și de alta a timpanului,
condiție necesară ca timpanul si oscioarele să aibă excursia det de unde
- prin amigdalele faringiană + palatină + foliculii limfatici diseminați – fcția de apărare a org,
vezi sinteza de Ig
- la fcția de apărare nespecifică: reflexul de tuse generat de faringe în prez unui corp străin. Un
spasm laringian pe un corp străin poate duce la sufocare.

Fiziopatologie
1. Tulb de deglutiție
= fcționale: mm constrictori faringieni + nn care inervează (glosofaringian, vag) în sit în care
sunt afectați de boli neurologice dau tulb de deglutiție (înghițit greu, refluarea mâncării în cav
bucală / în nas / căi resp pe o cale falsă !!!! sau aspiră bolnavul alimentele. Alim prezent în
plămân e nociv dpdv mecanic = plus de subst + e septică – poate det infecție pulm.
Asocierea tulb de deglutiție cu tulb de fonație (schimbarea ritmului în care vb bolnavul / a
timbrului vocal orientează dg spre o boală neurologică ( vârstnic, aterosclerotic ) poate face
fenomene ischemice cerebrale tranzitorii/permanente. Nu sunt însoțite de febră, durere / stare
gen afectată. Dacă ai semne inflamatorii – faringită, amigdalită pt dg dif. Înghite greu + nu
doare= neurologică.
!!!!! Diferențierea termenului de disfagie (dificultate de înghițire) dureroasă = odinofagie.
Otalgie reflexă = proiecția durerii în ureche, bolnavul crede că e otită. Cauze de otalgie reflexă:
- flegmon periamigdalian
- carie dentară
- tumoră faringiană mai ales ulcerată
- epiglotită cu sau fără abces / flegmon
- afecțiuni inflamatorii tumorale ale sinusului piriform (înainte de gura esofagului)

Sdr esofagian
- disfagie
- regurgitare
- sialoree

Tulb de fonație
- rinolalie închisă , deschisă= modificare de timbru vocal
- nas înfundat prin tu = rinolalie închisă (leziune organică)
- rinolalie deschisă = paralizie de văl palatin (nn cranieni) = voce nazonată prin faptul că nu se
mai face obturarea cavumului/epifaringelui de vălul palatin și poate asocia cale falsă
(bolnavul când bea lichide îi ies pe nas)

8
- voce amigdaliană în flegmonul periamigdalian (=plus de țesut inflamat) – reduce mobilitatea
vălului palatin.

funcția auditivă a faringelui

- aerația urechii medii e condiționată de faringe bun
- tu la niv orif faringian al trompei – bolnavul va avea modif auditive = scădere de auz
progresivă, senzație de ureche înfundată, scădere reală a auzului confirmată de audiometrie.
Dacă tu blochează orif, timpanul colabează. Fcția de drenaj e blocată = se acumulează lichid
în ureche care perturbă infecțiile auditive = otită cronică seroasă . Carcinom al amigdalei
tubare.

Forme de debut ale cancerului de rinofarginge

- debutul unei neoplazii =fals otitic
- debutul ganglionar = tipic ptr un cancer cu debut în cavum sau faringe.
- debutul neurologic = nevralgii craniene rebele la tratament.
- debutul rinologic = tu din farginge/ cavum progresează crescând în nas, inițial e unilaterală,
apoi prinde ambele fose nazale, încât ajunge tumora să se exteriorizeze. Dacă dă sângerări,
miros..
- debut cu rinolalie

B de vârstă medie, fumător sau supus noxelor – dacă persistă peste 3 săpt e tu laringiană. -
biopsie

9
Subiecte
1. In meatul inf al fosei nazale se deschid:
- - sinus frontal
- sinus sfenoidal
- canal lacrimo-nazal ****
- sinus maxilar
- cel etmoidale inf

2. Care din urm afirm nu sunt valabile in cazul rinitei nazale furunculoase:
- trebuie tratat stationar in faza avansata
- e cel mai frecv o infectie stafilococica
- necesita exprimare digitala (stors) - poate difuza infectia ****
- trebuie tratat cu ab in doza mare

3. N facial paraseste baza craniului prin:

- fisura petrooccipitalis
- fisura sfenopetrosa
- fisura timpano mastoidiana
- foramen stilomastoidian ****

4. Tu maligne ale foselor nazale det epistaxis:

- f rar
- repetat si putin abundent
- repetat si f abundent
- unic si f abundent

5. Cea mai frecv cauza a unei otite medii catarale la copil

- fibrom nazo-faringian
- hiperplazia amigdalei faringiene
- sinuzita max cr
- amigdalita cr
- hiperplazia torus tubaris (bureletul trompei lui Eustachio)

6. Pareza facială survine frecv în caz de complicație a :

- paracentezei= (timpanotomie=deschiderea timpanului cu timpanotomul):
- zona zoster otică **
- adenom parotidian
- tulburări circulatorii ale vaselor cerebrale
- otoscleroză avansată

7. Lama papilacee separa lab etmoidal de:

- sinus frontal
- fosa nazala
- orbita
- sinus maxilar

10
 8. Care dintre urm medicamente sunt ototoxice:
- streptomicina
- genta
- furosemid
- aspirina
- cefaclorum

9. Adenoidotomia = operatie care se face la copiii mici de polipi / adenoidectomia:

- îndepărtarea amigdalelor palatine
- linguale
- faringiene
- polipozei
- foliculi limfatici diseminati ai faringelui

10. Compl cele mai frecv ale veg adenoide:

- otite medii acute
- epistaxis
- meningite
- pneumonii

11. Fibromul rinofaringian =tumora sangeranda a pubertatii masculine:

- tumora
- sangerari
- survine la varsta pubertatii ca debut
- intereseaza sexul masc

12. Funcția imunitară a faringelui se realiz prin:

- LT
- LB
- reacții neuroendocrine locale
- toate de mai sus

13. Trompa lui Eustachio:

- se deschide pe per sup
- ant
- lat
- inf al rinofaringelui

14. Cornetele (concha) se gasesc pe per:

- sup
- lat
- medial
- inf al fosei nazale

15. Alergia rinosinusală det:

11
- prurit nazal cu stranut repetat
- rinoree muco purulenta
- febra
- toate cele de mai sus

16. Fracturile fetei sunt sit cel mai frecv la niv:

- sinusullui frontal
- maxilar
- oase proprii nazale
- arcadei proprii zigomatice

17. Monocitoza (mononucleoza) poate det

- leucopenie
- hepatosplenomegalie
- anemie
- absenta adenopatiei cervicale

18. Tu maligne de rinofaringe se manif initial prin: !!!!

- hipoacuzie neurosenzoriala bilat
- stranuturi repetate
- hipoacuzie de transmisie unilat
- stare gen alterata

19. Sediul cel mai frecv al epistaxisului:

- cornet naz inf
- petei vasc kisselbach
- fantei ?
- cornet nazal sup

20. Lama ciuruita a etm se alfa pe per:

- sup
- inf
- lat
- medial al fosei nazale

21. Dintii care au rad in vec sinus max:

- caninii
- premolarii
- molarii
- ultimul premolar si primii 2 molari

22. Care afirm nu e valabila pt neo laringian:

- cel mai frecv este epiteliom spinocelular
- localizarea sa infl frecvent prezenta adenopatiei metastatice
- fumatul este o cauza frecv

12
- metastazeaza precoce si frecv pulmonar
- det dispnee progresiva
(vasc limf redusa a corzii vocale e favorabila in sensul ca metastazarea este tarzie in cancerul de
coarda vocala)

23. Orif pediculului v-n suborbitar se afla pe per:

- ant
- post
- inf
- lat al sinusului maxilar

24. Complicație tipică a amigdalitei cr este:

- abces retrofaringian
- parotidita acuta
- septicemia
- abcesul lingual
- flegmonul periamigdalian

25. Care afirm e cor in cazul otosclerozei:

- e o boala a varstnicilor
- e intotd unilaterala
- e cauzata de o tulb circulatorie
- afectează exclusiv femeile
- se agrav frecv in cursul sarcinii

26. Care senzație a pac-lor nu coresp vertijului periferic (de cauza orl = labirintic):
- senzatia de rotire a obiectelor din jur
- de negru în fața ochilor
- de lift
- tendința de a merge într-o parte
- greață

27. Dg-ul laringitei cr tuberculoase se stab prin:

- rx pulmonar
- ex bacteriologic
- ex histopat
- toate cele de mai sus

28. Hipoacuzia de transmisie poate fi det de:

- exostoze ale conductului auditiv extern
- zona zoster
- presbiacuzie
- trauma sonora acuta

29. Cancerul de hipofaringe se manif initial prin:

13
- obstr nazală –nu
- cefalee - nu
- disfagie cu odinofagie – da ***

30. Otoscleroza – afirm corectă:

- hipoacuzia varstnicilor – nu
- a nu se confunda cu coex aterosclerozei
- infl de ereditate
- cauză de hipoacuzie de transmisie
- e la barbati - nu
- e boală metabolică osoasă

31. Vertijul Menniere (ameteala/senz de rotire în raport cu spațiul – se învârt ob din jur):
- este nesistematizat
- este sistematizat (rotire în același sens)
- poate fi însoțit de hipoacuzie (ajută dg dif cu vertijul central/neurologic)
- e însoțit de nistagmus
- de fenomene neurovegetative (greață, vărsături, transpirații, paliditate, diaree)

32. Otita medie supurata cr simplă:

- prez perforatie mezo-timpanica **
- det frecv complicatii intracraniene
- det rar hipoacuzie
- prezintă otoree fetidă

Otite: ac(3-4 săpt) +cr (peste 4 săpt)

- cu timpan închis – majoritatea
- cu timpan spart/deschis
- mezotimpanul perforat are progn bun, nu da complicatii endocraniene, nu supurează decat
rar, scaderea de auz comparabil cu port epitimpanica e mai mica.

33. Otita medie supurată cr malignă- complicații: endocraniene, abces cerebral cerebelos,
meningită, tromboflebită de sinusuri venoase endocr, paralizie facială.

34. Reg olfactivă a muc nazale se află pe per:

- post
- lat
- sup
- inf al fosei nazale
35. Orif de drenaj al sinusului max se afla în meatul:
36. Coanele sunt orif de com dintre: fose nazale si rinofaringe
37. Secrețiile nazale urat mirositoare sunt mai frecv în:
- sinuzite odontogene
- alergiile rinosinusale
- dev de sept

14
 38. Ciocanelul, nicovala, scarita sunt sit în urechea: medie, ext, int.
39. Alergia rinosinusala se trat cu ab, antialgic, sedativ
40. traheotomia- trahee
41. Inelul limfatic Waldeyer e format din:
- amig palatina
- linguală
- faringiana
- foliculi limf diseminati
- toate cele de mai sus

42. Cel mai util med în laringita sufocantă e:

- aspirina
- penicilina
- cortizon

43. Care sunt factorii predisp ai cancerului de laringe:

- fumat
- alcool
- alte noxe respiratorii vezi locul de muncă
- sex masculin predispozant prin infl testosteronului
- vârsta destul de relativă (cam peste 50 ani)
- profesioniștii vocali dezvoltă laringite cronice – cancer de laringe

44. Enumerați nervii cranieni: I-XII

45. anatomia ariilor ggl cervicale:

- la niv regiunii gâtului: mentonieri, submandibulari, suboccipitali, retroauriculari,
preauriculari, pe SCM și pachetul vasculo-nervos (carotidă, jugulara, n vag) sunt ggl jugulo-
carotidieni, supraclaviculari –ggl Virchow, pe linia mediană prelaringiană = ggl prelaringian
Poirrier
- faringe, amigdale palatine, sub baza craniului – amigdala faringiană Luschka, în jurul
trompei Eustachio-amigdala tubară Gerlach, la baza limbii amigdala linguală.
- Au terit de drenaj fața, pielea capului, organele capului + gâtului.
- o adenopatie= mărire de volum a ggl devenind palpabil, cu o evol peste 3 săpt=
tumefiere ggl care are consistență de regulă fermă, nedureroasă, durată peste 3 săpt și care
poate proveni din boli infecțioase (MNI-presupune leucocitoză, rubeola-persistă săpt/luni de
zile )

18 întrebări la grilă si cateva cu raspuns scurt

15