Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atlas Istoric Ilustrat Al Romaniei PDF
Atlas Istoric Ilustrat Al Romaniei PDF
Atlas Istoric Ilustrat Al Romaniei PDF
ftafeKIH H [■■
mmmm.
# SIVECO j Financiarul
HOTARELE ROMÂNISMULUI
ILUSTRAT AL ROMANIEI
PETRE DAN-STRĂULEŞTI
W L W U . U J . I
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
4
by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
70-60 î.Hr. bele maluri ale Dunării, ajungând nerea de la vin şi ascultare faţă de
în Dobrogea existau trei regi până în Tracia, Illyria şi Noricum" porunci încât în câţiva ani a făurit
geţi: Roles, Dapyx şi Zyraxes. Strabon din Amaseia, geograf un stat puternic §i a supus geţilor
şi istoric grec, caracteriza astfel cea mai mare parte a populaţiilor
70-44 î.Hr.
domnia regelui Burebista: „Ajuns vecine, ajungând să fie temut şi
Marcus Antonius
Regatul lui Burebista cuprindea în fruntea neamului său, care era de romani". Inscripţia grecească
întreaga lume traco-geto-dacă, istovit de războaie dese, 1-a înălţat descoperită în oraşul Dionysopo- 44î.Hr.
hotarele lui fiind reprezentate, atât de mult prin exerciţii, abţi- lis (azi, Balcic), de pe malul Mării în sudul Transilvaniei, după dis-
la apus şi spre nord-vest, de Negre, în cinstea lui Acornion, îl pariţia lui Burebista şi până la sui-
Dunărea de Mijloc şi Morava; caracteriza pe Burebista ca fiind rea pe tron a lui Decebal, a existat,
spre nord, de Carpaţii Păduroşi; „cel dintâi şi cel mai mare dintre potrivit relatărilor lui Iordanes
spre est, de Bugul de Jos. Cetatea toţi regii din Tracia, stăpânul tu- (sec. VI d.Hr.), un nucleu statal sub
Olbia, de la gurile Bugului (Hi- turor ţinuturilor de dincolo şi de conducerea lui Deceneu.
panis), era în stăpânirea sa, iar dincoace de Dunăre". După moar-
Nistrul (Tyras) era un râu interior tea lui Burebista (44 î.Hr.), vastul 31 î.Hr.
al vastului stat. Hotarul estic cu- său imperiu, după denumirea dată Marcus Antonius (82-30 Î.Hr.)
prindea şi Dobrogea, împreună de Strabon, este împărţit, între primeşte ajutor militar din partea
cu cetăţile comerciale greceşti de 44 î.Hr. şi 85 d.Hr., în patru, apoi regelui dac Dicomes care stă-
pe litoralul vest-pontic (Histria, în cinci formaţiuni statale de sine pânea Muntenia sau Moldova
Tomis şi Callatis). La miazăzi, stătătoare, cu regi proprii. întinse Centrală. în Banat sau Oltenia, iz-
regatul lui Burebista era străjuit de teritorii (dintre munţii Haemus şi voarele menţionează, la începutul
munţii Haemus. J. Jung consideră Dunăre, inclusiv Dobrogea) din domniei împăratului roman Au-
că „Burebista stăpânea un regat regatul lui Burebista cad sub stă- gustus, pe un alt rege dac, Cotiso,
puternic, care se întindea pe am- pânirea romană. ostil, şi el, Romei.
Statuia lui Burebista de la Oradea
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
nj-Sarmizegetusa Regia
25 0 25 50 km Impăratul
■t^esrc Traian
6 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
Dunării şi din nordul locului unde 89 d.Hr. 106, august 11 Moldovei). Autoritatea romană se
fluviul se varsă în mare, din Mun- Se încheie o pace de compro- împăratul Traian, printr-un act extindea şi asupra ţărmului mării
tenia răsăriteană şi din Moldova de mis între statul dac şi Imperiul special, decide transformarea Da- până dincolo de Cetatea Albă.
miazăzi, devin părţi componente Roman. ciei într-o provincie imperială. Te-
ale Dobrogei. Din teritoriul cu- 119
ritoriul noii provincii, după cum se
prins între Dunăre, Nistru, Prut şi 101-102 poate vedea pe harta lui Ptolemeu Are loc organizarea admi-
Marea Neagră, cunoscut mai târ- Primul război purtat de împă- şi constata din mărturiile scriitoru- nistrativă a provinciei de la nord
ziu sub numele de Basarabia, nu- ratul Traian împotriva dacilor. lui Eutropiu, cuprindea tot spaţiul de Dunăre. Astfel, se formează
mai partea meridională era inclusă Neputând fructifica victoriile intercarpatic cucerit de trupele ro- Dacia Superior, cu reşedinţa la
în Moesia Inferior, partea nordică parţiale din această confruntare, mane, cea mai mare parte a Transil- Apulum, regiune care corespun-
fiind independentă. beligeranţii încheie pacea, care vaniei până la linia Someşului Mic, dea vechiului teritoriu al Daciei
în viziunea celor două tabere nu fără colţul de nord-est, cu bazinele din timpul împăratului Traian, şi
87 d.Hr. era decât un armistiţiu. Acum, superioare ale Mureşului şi Oltu- Dacia Inferior (Oltenia), cu capita-
Cornelius Fuscus, prefectul Traian, ia numele triumfal de lui (Ţara Oltului, Ţara Bârsei până la la Romula (Reşca, jud. Olt).
pretoriului, trece Dunărea şi dă o Dacicus. la pasul Oituz), Banatul, cuprins
primă bătălie cu dacii conduşi de între Tisa, Dunăre, Munţii Cernei 123-124
Decebal. Legiunile romane sunt 105-106 şi cursul inferior al Mureşului şi în urma vizitei împăratului
înfrânte, iar el ucis. Regele Duras Al doilea război dacic. Dece- jumătatea de apus a Olteniei, până Hadrian, Dacia este împărţită,
(Diurpaneus) îi cedează tronul lui bal, trădat de aliaţi şi atacat din la Jiu. Muntenia şi sudul Moldovei din nou, în trei provincii: Dacia
Decebal. mai multe direcţii, după o eroică au fost anexate la Moesia Inferior, Superior, Dacia Inferior şi Dacia
rezistenţă, este copleşit de forţele iar partea răsăriteană a Olteniei, Porolissensis.
87-106d.Hr. romane. Capitala Daciei, Sarmi- către sfârşitul domniei lui Traian, a
Statul dac condus de Decebal zegetusa, este cucerită. Decebal, fost alipită la Dacia sub numele de 166
includea Transilvania, Banatul, Ol- pentru a nu fi prins viu de romani, Dacia Inferior. Restul teritoriului Are loc, în perioada împăratului
tenia şi teritorii de dincolo de ver- se sinucide. Acum, Dacia este a rămas extra imperium (Crişana, Marcus Aurelius (161-180), o ulti-
sanţii estici ai Carpaţilor Orientali. transformată în provincie romană. Maramureşul, partea de nord a mă modificare a organizării admi-
f9
• castre de legiune:
I.Apulum.
A castre de t r u p e auxiliare:
1.Micti;2.Ampelum;3.Abrud;
4. Resculum (Bologa); 5. Buctumi;
6. Largiana (Românaşi); 7. Certiae (Romita);
8. Porolissum; 9. Tihău; 10. Samum (Căşei);
11. Ilişua-Artobadara; 12. Orheiul Bistriţei;
13. Brâncoveneşci; 14. Călugăreni; 15. Săriţeni;
16. Inlăceni; 17. Odorheiul Secuiesc; 18. Sânpaul
19. Olteni; 20. Angustia (Breţcu); 21. Boroşneul <;.
Mare; 22. Comaliu; 23. Cumidava (Râşnov);
24. Hoghiz; 25. Cincşor; 26. Feldioara;
27. CaputStenarum (Boiţa); 28. Pons Vetus
(Ciineni);29.Titesti;30.Persani;
31. Praetorium (Copiceni); 32. Ridicineşti;
33. Arutela(Bivolari);34. Castra Traiana (Sambotin);
35. Câmpulung; 36. Purcireni; 37. Albota;
•-\
38. Sipata dejos; 39. Fâlfani; 40. Urluieni;
41. Ghiocu; 42. Gresia; 43. Roşiorii de Vede;
44. Bineasa; 45. Putineiu; 46. Rimânda;
47. Turnu-Migurele; 48. Sliveni; 49. Romula;
50. Acidava (Enoşesti); 51. Rusidava (Momoceşti); 1. .V
52. Pons Aluti; 53. Buridava (Stolniceni); 54. Ricari;
55. Pelendava (Mofleni); 56. Ciciulitesci; 57. Dierna;
58. Praetorium (Mehadia); 59. Ad Pannonios
(Teregova); 60. Bumbesti; 61. Pojejena de Sus;
62. Translederata (Banatska Palanka); 63. Arcidava
(Viridia); 64.Tibiscum; 65. Cigmiu; 66. Ighiu;
67. Rizboieni; 68. Cristeşti; 69. Sighişoara;
70. Giliu; 71. Gherla; 72. Optatiana (Sutoru).
©orase: \
frontiera r o m
1. Ulpta Traiana Sarmizegetusa; 2. D r o b e t a ;
3. Romula; 4 . Napoca. drum roman
• w'c/civili: drum roman
1. Teliuc; 2. Petris; 3. Blandiana; 4 . Ampelt
5. Sacidava; 6. Micăsasa; 7. 8 r u c l a ; iportoi
8. A l b u r n u s M a i o r ; 9. Potaissa;
10. Cristeşti;11.Sucidava.
• localităci cu ape termale:
1. A d M e d i a m (Băile Herculane);
2. Aquae (Călan); 3. Germisara (Geoagiu).
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
TERITORIUL REGATULUITJAC 1N ANUL 101 Şl 1ARNA 101 -102 d.Hr. *" "~"^C "■"
Septimius Severus
by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
Ocastre de legiune:
1. Berzobis; 2. A p u l u m .
▲ castre de crupe auxiliare:
1. Micia;' 2. Resculum;
3. Buciumi; 4. Largiana; 5. Porolissum;
6. Tihău; 7. Samum; 8. Ilişua-Arcobadara;
9. LivezHe; 10. Orheiul Bistriţei; 11. Brâncovenesu;
12. Călugăreni; 13. Inlâceni; 14. Bumbeşti;
15. Drobeta; 16. Dierna; 17. Lederata;
18. Crebenac; 19. Vrsac; 20. Arcidava;
21. Centum Putei; 22. Aizis; 23. Tibiscum;
24. Praetorium; 25. Ad Pannonios; 26. Cilău;
27. Cherla; 28. Feldioara; 29. Hoghiz;
30. Angusda; 31. Cumidava; 32. Rucâr;
33. Voineşti; 34. CastraTraiana; 35. Bundava;
36. Pons Aluri; 37. Racari; 38. Acidava;
39 Romula, 40. Islaz-Racovica.
Q oraşe
1. U l p i a T r a i a n a S a r m i z e g e t u s a
A vici civili:
1. N a p o c a ; 2. Potaissa
— — frontieră r o m a n ă
drum roman
d r u m r o m a n presupus
teritoriul rural al Ulpiei Traiana
Sarmizegetusa
publicum portorium (staţii vamale)
val de pământ şi şanţ
(posibile lucrări defensive romane)
Ivtesembria
0 25 100 km
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
începutul sec. X
Anonymus, notarul regelui
Cruce
din Callatis, ungur Bela III, relatează în Gesta
cu inscripţie Hungarorum (Faptele ungurilor),
pentru
pomenire scrisă către sfârşitul sec. XII,
dar la elaborarea căreia a folosit
Sfârşitul sec. Vl-sec. VII date de la finele sec. XI, că, în
momentul pătrunderii ungurilor
în aceste secole, pătrunderea
în Transilvania, existau aici or-
!■£■*'
masivă a triburilor slave şi a altor
ganisme statale ale românilor de Pătrunderea maghiarilorîn Carpaţi, după Cronica pictată de la Viena
neamuri nomade în Peninsula
tipul voievodatelor. Cronicarul
Balcanică a însemnat ridicarea
aminteşte trei formaţiuni politice,
unei stavile între populaţiile ro- vostru: datori îi suntem ca un
trei voievodate aflate pe teritoriul maghiar „au trecut râul Tisa prin
manice de la nord şi de la sud de amic unui amic cu toate ce-i sunt
intracarpatic: ducatul (voievoda- vadul Lucy şi, după ce au plecat de
Dunăre. în urma acestei presiuni, necesare, fiindcă e om strein şi
tul) lui Menumorut, se întindea, aici, venind în fortăreaţa Biharea,
populaţia romanică de sud se duce lipsă de multe. Teritoriul în-
în partea de vest, până la Tisa în au salutat pe ducele Menumorut
deplasează spre nord, sud şi vest. să pe care 1-a cerut bunăvoinţei a
regiunea Nyrului, deci la nord de şi i-au prezentat darurile pe care
Eruditul filolog Ovid Densusianu noastre nu i-1 vom ceda niciodată,
Satu Mare; la răsărit până la „pă- ducele lor i le trimisese". în timpul
(1873-1938) conchidea că „năvăli- câtă vreme vom fi în viaţă. Şi ne-a
durea Igfon", adică până la Piatra întâlnirii, solii unguri, Usubun şi
rea slavilor şi bulgarilor să fi fost părut rău că ducele Salanus i-a
Craiului; la sud-est până la Porţile Veluc, cer, în numele lui Arpad,
cauza principală a perturbaţiilor cedat un foarte mare teritoriu, fîe
Meseşului; la sud până la Mureş, teritoriul de la râul Someş până
care avură loc în Evul Mediu la din dragoste, cum se spune, fie
iar înspre nord până la Someş. la marginile Nyrului. Ducele
sudul Dunării şi care siliră mace- din frică, ceea ce se tăgăduieşte.
Rezultă că „ţara" lui Menumorut, Menumorut, spune în continuare
doromânii să părăsească vechile Noi, însă, nici din dragoste, nici
cu reşedinţa în cetatea Biharea, cronicarul ungur, i-a primit cu
lor locuinţe". Deci, din secolele VI din frică nu-i cedăm din pământ
cuprindea o vastă zonă, adică bunăvoinţă şi, încărcându-i cu
şi V, arată Densusianu, macedoro- nici cât un deget, deşi a spus că
viitoarele judeţe Arad, Bihor, Satu daruri, a treia zi le-a cerut să se
mânii au început să coboare către are un drept asupra lui. Şi vorbele
Mare, Sălaj, o bună parte a Mara- întoarcă şi să ducă regelui Arpad
sud, stabilindu-se pe teritoriul lui nu ne turbură inima, că ne-a
mureşului şi chiar Ţara Oaşului. răspunsul său: „Spuneţi lui Ar-
Epirului şi Thessaliei, unde apar în arătat că descinde din neamul
Cronicarul notează că solii regelui pad, ducele Hungariei, domnului
mare număr în secolul XI {Histoire regelui Attila, care se
de la langue roumaine, Paris, 1901). numea biciul lui Dum-
nezeu. Şi chiar dacă
795-796
acela a răpit prin vio-
Izvoarele istorice din secolele lenţă această ţară de la
IX şi X menţionează existenţa pri- strămoşul meu, acum
melor formaţiuni social-politice însă, graţie stăpâ-
în regiunea carpato-dunăreană, nului meu, împăratul
formaţiuni conduse de jupani, din Constantinopol,
cnezi şi voievozi. nimeni nu poate să
mi-o mai smulgă din
Sfârşitul sec. IX
mâini". Un al doilea
„Ţara Balak", de care aminteşte voievodat, condus de
geograful şi istoricul armean Glad, se întindea, după
Moise Chorenati, a fost localizată, ■ spusele lui Anonymus
în urma unor îndelungate cerce- Oastea lui Attila atacând un oraş, din Gesta Hungarorum
10 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
(cap. XI), de la Mureş până la ceta- şi pecenegi pe râul Timiş, dar a armata şi foarte repede a pornit
tea Orşovei (Ajluvio Morus unqus fost înfrânt de oştile numeroase călare în calea lui pentru a-1 opri
ad castrum Orscia). Limitele acestui ale năvălitorilor. Glad se refugia- la Porţile Meseşului, dar Tuhutum,
voievodat erau: la nord Mureşul, ză în cetatea Cuvin, care, în cele traversând pădurea într-o zi, a
la sud Dunărea, înspre sud-vest din urmă, este cucerită. Cel de-al sosit la râul Almaş. Atunci ambele
se întindea până la aproximativ treilea voievodat, condus de Gelu, armate au ajuns faţă în faţă, între
jumătatea drumului dintre Palan- era situat în centrul Transilvaniei, ele găsindu-se numai râul. Ducele
ka şi Panciova, acolo unde se afla având limita spre nord-vest la cu arcaşii săi voia să-i oprească
cetatea Keve (Cuvin), reşedinţa sa, Porţile Meseşului, iar spre răsărit, acolo". înfrânt în luptă, voievodul
iar la răsărit limita era, probabil, miazănoapte şi miazăzi, probabil, român (auiâum Blachus) Gelu este
cea a Banatului până la Ţara Haţe- marginile podişului Transilvani- ucis lângă râul Căpuş. Geograful
gului. Cronica scrie, în cap. 44, ei. Confruntarea armată dintre ungur Cholnokyjeno apreciază
că ungurii „punându-şi oastea „Gelu, ducele blachilor" (Gelou dux că şi după cucerirea Transilvaniei, Tuhutum
în mişcare, au venit la râul Timiş Blachorum), care stăpânea acest fapt petrecut la începutul sec. XIII,
şi şi-au aşezat tabăra la Vadul de teritoriu, cu capitala, probabil, la această provincie românească nu au mai existat şi altele care, prin
Nisip. Dar când au vrut să treacă Dăbâca, regiune denumită „Ţara s-a integrat niciodată în Ungaria, poziţia geografică, se situau în
râul Timiş, le-a ieşit în cale ducele Transilvaniei" (terra Ultrasiîvana) şi ea fiind considerată în continuare afara direcţiilor de înaintare ale
acelei ţări, Glad, din al cărui neam Tuhutum, trimisul lui Arpad, este „fie ca Dacia, fie ca provincia triburilor ungare. Este vorba de
s-a tras Ahtum". încercând să-şi astfel prezentată de cronicar: „Iar Transilvania, şi având totdeauna o Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului,
apere ţara, Glad a concentrat călă- Gelu, ducele ultrasilvan, aflând istorie proprie". în afara voievoda- Ţara Haţegului, Ţara Argeşului,
reţi şi pedestraşi români, bulgari despre venirea lui, şi-a strâns telor amintite în Gesta Hungarorum, Ţara Maramureşului etc.
n
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
12 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
şi o parte din Gorj şi din Vâlcea, Cnezatul lui Ioan era situat, pro- ucis, iar fratele său, Bărbat, este lu-
apoi teritoriul comitatului Caraş- babil, în părţile sudice ale Olteniei at prizonier. Plătind o mare sumă
Severin. Pentru scurte intervale de azi, până la Dunăre, cel al lui de bani şi recunoscând suzerani-
de timp, Banatul Severinului s-a Farcaş, în părţile nordice, prin tatea regelui Ladislau al IV-lea,
întins şi la sud de Dunăre. Vâlcea (viitoarele judeţe Romanaţi Bărbat este eliberat, rămânând
şi Vâlcea). Se adăugau voievoda- stăpân în voievodatul său.
1242-1262 tele lui Litovoi şi Seneslau. Cel al
„Oaspeţii regali", elemente alo- lui Litovoi se întindea de-a lungul
gene, sunt primii colonişti pe care văii Jiului, între Jiu şi Olt, până la
autoritatea maghiară i-a aşezat în lanţul carpatic, reunind astfel pe
punctele strategice ale Maramure- românii de la sud şi de la nord de
şului pe valea Tisei (Sighet, Câm- munţi, incluzând şi Ţara Haţegu-
Bela al IV-lea
pulung, Tecen, Visc) şi pe drumul lui. La stânga Oltului, prin zonele
spre Galiţia (pe valea Neagovei). de deal şi munte ale Argeşului, ale
1224
Documentele vorbesc despre con- Muscelului şi ale Dâmboviţei, atin-
Andrei al II-lea, rege ungur, flicte permanente dintre românii gând, la sud, Dunărea, iar la nord
confirmă în acest an actul lui localnici şi „oaspeţii regali" pentru trecând probabil şi peste cununa
Geza, vorbind mai clar despre stăpânirea unor pământuri sau Carpaţilor, cuprinzând şi Ţara
linia despărţitoare „dintre noi şi pentru alte beneficii. Făgăraşului, se afla voievodatul
Ardeal". Negru Vodă (Radu Negru)
lui Seneslau, cu centrul în dep-
1247, iunie 2
1230 resiunea Piteştilor sau a Arefului.
Diploma dată cavalerilor ioaniţi Diploma evidenţiază faptul că cele 1288, iunie 8
Este întemeiat Banatul de (Dipîoma ioaniţiîor) de regele Bela
Severin. Fiind situat la frontiera două voievodate, al lui Litovoi şi într-un act din timpul celei de a
al IV-lea menţionează existenţa a
nord-vestică a Ţaratului Bulgar, el cel al lui Seneslau, rămâneau ale treia reveniri a lui Roland Borşa la
cinci formaţiuni politice stabile,
cuprindea o parte din Oltenia de românilor (quas Olatis relinauimus, conducerea voievodatului Transil-
cu un teritoriu conturat, având
vest şi zona dintre munţii Semeni- quas eosdem relinquimus). Documen-vaniei, aceasta este caracterizată
propriile conduceri militare. Aces-
cului şi Carpaţi. tul reflectă stadiul înaintat de dez- ca regnum Transiîvanum,fiindo
tea au fost: Ţara Severinului (terra
voltare a societăţii româneşti de la ţară suverană din punct de vedere
Zewrini), cu capitala la Turnu Se-
1231 sud de Carpaţi. constituţional.
verin; cnezatele lui Ioan (keneziatus
O primă delimitare a Maramu- Joannis) şi Farcaş (keneziatus Farcasi).
reşului o întâlnim în vremea rege- 1250, iunie 23 1290
lui ungar Andrei al II-lea. La sud Un document cu această dată în Letopiseţuî Cantacuzinesc se
se învecina cu muntele Gutâiul, aminteşte ca, la 1210, o oaste, con- afirmă că, în acest an, „Radu
despărţindu-1 de Chechişul Săt- dusă de comitele sibian Ioachim, Negru Voievod, mare herţeg de
marului, iar spre vest linia imen- avea în componenţa sa români, Amlaş şi Făgăraş", însoţit de po-
selor păduri îl delimita de comuna saşi, secui şi pecenegi. Acest lucru porul său, trece munţii şi, cobo-
Felszâsz din Ungaria. Situat la evidenţiază că în părţile sud-estice rând râul Dâmboviţa, „a început
marginea regatului ungar (caput ale Transilvaniei a existat încă de la să facă ţară nouă". Letopiseţul
Maramors), Maramureşul nu a fost începutul secolului XIII o forma- spune că a facut Câmpulungul,
integrat nici până la această dată ţiune politico-administrativă, un apoi Argeşul, unde „şi-a pus sca-
Ungariei, a cărei margine răsă- voievodat sau un cnezat. unul de domnie". în popor este
riteană era reprezentată de hotarul cunoscut sub numele de Radu I.
viitoarelor comitate Ugocsa şi Berg. 1277 sau 1279
Are loc un conflict armat între 1291,martie11
1233 Litovoi şi Ladislau al IV-lea, regele Regele Ungariei Andrei al III-lea
Prima atestare a Banatului Seve- ungar, provocat de refuzul voievo- (1290-1301) convoacă, la congre-
rinului şi a dregătoriei de ban de dului român de a mai plăti tribut gaţia de la Alba Iulia, pe „toţi no-
Severin. Teritoriul includea par- şi, totodată, de extinderea autori- bilii saşi, secui şi români din toate
tea limitrofă a Ardealului (Ţara tăţii sale asupra unor teritorii afla- părţile Transilvaniei" (universis no-
Haţegului şi ţinutul Almăşului), te la nord de versantul carpatic. biîibus, Saxonibus, Sycuîis et Oîachis
Mehedinţiul, cu Turnu Severin, în urma confruntării, Litovoi este in partibus Transiîvanis).
14 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
SECOLELE XIV-XV
în spaţiul dintre Dunăre şi Marea Adriatică, pe teritoriile de
astăzi ale Croaţiei, Bosniei, Herţegovinei, Muntenegrului,
Sandjakului, Dalmaţiei, Serbiei şi Kossovului, locuia com-
pact o populaţie românească ce vorbea acelaşi grai şi avea
aceleaşi tradiţii, obiceiuri şi religie cu cea din stânga Du-
nării. Pornind din Banatul istoric şi mergând spre vest, în
ţinuturile Bosniei şi ale Croaţiei, până în peninsula Istria şi
marginea Veneţiei, elementul etnic românesc convieţuia
cu alte popoare. Populaţia românească din zona cuprinsă
între marginile Belgradului şi cele ale Vidinului avea ra-
Cetatea Braşovului
mificaţii în mai multe direcţii. Românii din acest teritoriu
erau numiţi timoceni. Cronicapreotului âin Diocleea (Munte- de Carpaţii Păduroşi şi Munţii cca 1310-1352
negru) notează că „bulgarii, bătându-se, au cucerit toată Rodnei, ai Lăpuşului, ai Oaşului Basarab I, fiul lui Tihomir,
Macedonia, după aceea toată provincia latinilor, care s-au şi ai Bârzavei. în Câmpia Tisei se întemeiază statul feudal Ţara
numit romani, dar acum morovlahi, adică latini negri". întindea până la Teceu, de unde Românească, prin unificarea şi
începea ţinutul locuit de coloniştii centralizarea tuturor voievodatelor
în acordul (mai, 1357) dintre Re- Lisovic, lângă Znojmo şi Murk, germani. Documente din acest se- şi a cnezatelor de pe teritoriul
publica Ragusa (azi, Dubrovnik) lângă Beskizi). col evidenţiază faptul că Maramu- Munteniei şi Olteniei de azi. Noul
şi ţarul sârb Ştefan Uro se preciza - De-a lungul acestor secole, reşul şi Ungaria sunt două ţinuturi stat cuprindea în vest Banatul de
că vlahii (românii) făceau comerţ zone ale Transilvaniei precum distincte, independente. Aceleaşi Severin, iar în est sudul Moldovei,
cu sare. Mănăstirea Zica din zonă Amlaşul, Făgăraşul, Haţegul, Vin- documente arată că Maramureşul incluzând şi o porţiune de peste
a primit danie numeroase sate ro- ţul, Vurpărul şi, la un moment dat, era împărţit în două voievodate: munţi din Ţara Făgăraşului.
mâneşti situate în zona Moraviei de cetatea Bologa, de lângă Cluj, s-au inferior, cu centrul la Sarasău, con-
vest, Metohia, Zeta (Muntenegru). aflat, temporar, sub administraţia dus de Solovăstru, şi superior, cu 1321
Ţării Româneşti, iar domeniile Ci- reşedinţa la Cuhea, având în frunte Cronicarul arab Abulfeda
Conform istoricului ceh K.J.
ceul, Cetatea de Baltă, Unguraşul, pe voievodul Ştefan {Stephanusfilius (1273-1331) menţionează că Sakdji
Jirecek (1854-1918), în peninsula
Nicolai quondam Vaivoâae, comes de (Isaccea) este un oraş din Ţara Vla-
Pelesac (Sabioncello), încorporată Bistriţa, Rodna - sub cea a Mol-
dovei. Voievodatul Transilvaniei Maramorosis). Cele două voievodate hilor(al-Ulac).
în 1399 Republicii Ragusa, şi în
se mărgineau la confluenţa Izei cu
Herţegovina, în zona Niksic (Ona- îşi sporeşte în această perioadă
autonomia faţă de statul ungar, ca Tisa. Către sfârşitul secolului, Mara- 1324, iulie 26
gost), trăiau vlahii. Sunt menţi-
onate nume de români (Ştefan, rezultat al consolidării instituţiilor mureşul este integrat Ungariei, dar Carol I Robert de Anjou,
sale politico-administrative şi, poartă în continuare denumirea de regele Ungariei, îl recunoaşte
Bogos, Danciu - „Danzulli"), lo-
„terra Maramorosiensis", „districtus pe Basarab I ca singurul stăpâni-
cuitori ai Ragusei. în Muntenegru totodată, prin creşterea forţei sale
Maramorosiensis" etc. Regele ungar tor al Banatului de Severin, el fiind
sunt cunoscute aşezări de români militare, devine o putere capabilă
să stăvilească pericolul tot mai Andrei al III-lea afirmă, într-un numit de cancelaria ungară „voie-
(musulmani) pe muntele Rumia,
document, că Maramureşul este şi vodul nostru transalpin".
la est de Bar, lângă litoralul Adria- pronunţat al expansiunii otomane.
a fost {Esse ăjuisse) între marginile
ticii. Veneţianul Domenico Negri
Sec. XIV diocezei transilvane. „Comitatul
menţiona, în 1557, că în nordul
Maramureş, spune Andrei al III-lea,
Dalmaţiei trăiau „oameni puter- Către sfârşitul secolului XIII şi în-
este situat pe cursul superior al
nici şi tari, frumoşi la faţă şi care ceputul celui următor, statul feudal
râului Tisa şi formează un teritoriu
în vorbă întrebuinţează multe ungar reuşise să cucerească aproape
închis din toate laturile de dealuri
cuvinte latine. Ei susţin că au fost întreaga Transilvanie. Situată la
mari şi munţi înalţi, ca o cetate".
în timpurile de mai înainte ro- nord de Transilvania, Ţara Mara-
mani, care au fost aduşi colonişti". mureşului, condusă de voievozii din - Aşezarea românească Amin-
Şi la graniţa Croaţiei cu Slovenia, familiile Codrenilor, Bogdăneştilor ciu din Munţii Pindului are o
între Zagreb şi Karlovac, este pre- şi Drăgoeştilor, îşi păstrează liberta- organizare eclesiastică închegată.
zent elementul românesc, care a tea. La începutul secolului hotarele Cu timpul, va ajunge să aibă 13
ajuns până în Moravia (aşezările Maramureşului erau reprezentate biserici şi mănăstiri. Basarab I
by imKobra © 15
Atlas istoric ilustrat al României
1327, februarie
Papa Ioan al XXII-lea îi pune
pe dominicanii trimişi împotriva
„necredincioşilor" sub protecţia
lui Basarab, „nobilul bărbat, vo-
ievod al Ţării Româneşti". Este o
primă recunoaştere internaţională
a existenţei statului independent
Ţara Românească.
16 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
După 1352 la un loc sunt cu moldovenii şi toţi domnul Ţării Româneşti, acceptă
Urmaşii lui Basarab I extind de la Râm să trag". Prin aceasta el suzeranitatea regelui ungar Ludo-
mult hotarele Ţării Româneşti. susţine, pentru prima dată în isto- vic I şi primeşte Amlaşul, Făgă-
După cum notează cronicarul riografia română, ideea de latini- raşul şi Severinul, vechi provincii
bizantin Laonicos Chalcondylas tate a românilor, precum şi pe cea româneşti de peste munţi (Vla-
(cca 1423 - cca 1490), ea „se în- a unităţii românilor din Moldova, dislaus voyvoda Transaîpinus, banus de
tindea de la Transilvania până la Ţara Românească şi Transilvania. Zeverino, dux novaepîantationis terrae
Marea Neagră, la dreapta având Fogaras).
1361
Dunărea până la ţărmul mării, iar - „Era astfel o vasalitate speci-
la stânga, Moldova". Cnezatul Cosăului (Kneziatus
ală, care nu încurca întru nimic
Kaszov) ocupa valea Cosăului şi
Bogdan I întemeietorul. jocul liber al politicii vasalului faţă
cca 1352-1353 Pictură de Pierre Bellet o parte a văii Marei şi avea în
de interesele suzeranului, rămâ-
Voievodul Dragoş stăpânea un componenţa sa şapte sate, centrul
nându-i acestuia numai dreptul
teritoriu care cuprindea Mara- său fiind moşia românească Ozon
Mesembria, înglobând castelele de a-1 declara «infidel» şi de a por-
mureşul şi Bistriţa ardeleană, exer- (posesio olachalis Ozon vocata).
Emine şi Kosak-koi. De la Dunăre, ni, dacă putea, o campanie de pe-
citându-şi puterea şi asupra părţii Familia Stan Albu (Stan dictus Feir...
de lângă Silistra, pornea o linie depsire, începută prin confiscarea
centrale a Moldovei (bazinul râului olahus), al cărui nume a fost
neregulată ce cuprindea o mare feudelor ungare." (N. Iorga)
Moldova), cu centrul politic pro- maghiarizat, a stăpânit cnezatul
parte din Caliacra. O anumită pe- Primele două feude se vor numi
babil la Baia, iar spre nord asupra până la această dată.
rioadă, autoritatea despotului s-a „Ducatul Amlaşului şi cel al Făgă-
ţinutului Rădăuţilor, unde, la Vo- întins şi asupra Chiliei §i, proba-
1368, ianuarie 20 raşului". Ducatul Făgăraşului cu-
lovăţ, a ridicat o biserică de lemn bil, asupra litoralului dintre acest
în care a şi fost înmormântat. Privilegiul comercial acordat de prindea în parte judeţul Făgăraş,
oraş şi Caliacra. Hotarul de nord
Vladislav I (Vlaicu-Vodă), domnul graniţa de nord fiind Oltul; la sud,
se întindea de la Delta Dunării pâ-
1357 Ţării Româneşti (1364-1377), ne- munţii; la apus, cel mai depărtat
nă la Munţii Babadagului.
După cum rezultă dintr-o scri- gustorilor din oraşul şi districtul sat era Scoreiul, dar probabil că
soare a mitropolitului Antonie, 1359-cca 1363 Braşov, „vecinii şi prietenii noştri şi Porumbacul a fost inclus în
stăpânul ţinuturilor dintre Du- prea scumpi", întăreşte „libertăţile ducat; la răsărit sunt menţionate
Bogdan I, voievodul maramu-
năre şi mare a fost, după Balica, pe care le-au avut ei din bătrâni", în documente satele Cuciulata,
reşan, trece munţii şi fondează
Dobrotici. El stăpânea o vastă zo- specificând locurile unde urmau să Dopca şi Fântâna sau Calida Aqua
statul independent Moldova. El
nă care mergea în sud pe ţărmul plătească vamă §i mărimea aceste- de lângă Olt. Istoricul P. P. Panai-
§i-a exercitat autoritatea spre
Mării Negre, până în apropiere de ia. Privilegiul este primul dintr-un tescu susţine că „graniţa a urmat
nord, nord-vest până la linia
lung şir de asemenea înlesniri acor- de la cotul Oltului, la nord de
Baia-Câmpulung-Rădăuţi.
date de domnii Ţării Româneşti. Dopca, linia culmilor ce despart
Emancipează statul independent
Ţara Oltului de Ţara Bârsei, ceea
Moldova de sub suzeranitatea
1369, august 29 ce explică stăpânirea ieşindului
Regatului ungar. Domnii Mol-
Prin tratatul de pace din 29 în judeţul Târnava Mare, astfel că
dovei care au urmat la tron după
august, Vladislav I (Vlaicu-Vodă), ducatul muntean al Făgăraşului
voievodul Bogdan includ în hota-
rele noului stat toate formaţiunile
româneşti existente între Cere-
muş, Nistru, Carpaţii Răsăriteni,
Milcov, Marea Neagră, intitulân-
du-se „Domni atotstăpânitori de
la munte până la ţărmul mării".
1359-1595
Grigore Ureche afirmă în
Letopiseţul Jării Moldovei, în care
consemnează istoria între anii
menţionaţi, că „rumânii, câţi se
află lăcuitori la Ţara Ungurească,
OTOMAN şi la Ardeal, şi la Maramoroşu, de
by imKobra (_
Atlas istoric ilustrat al României
MŞT—ţarq-
^Oqşului ţam ^\^obî_r-, Bolohoveni
Maramureşului Tara Ronianilor (Volohoveni)
. #,Cuhea \ sec. XtkXilt sec. XI-XIII V
K~J> s /«. lăgura° \)rhei
Tudor «£
BihareaKCastrumBinorL^/ / \ ^ f ? ^ u m
^ - L / V^v
J
\< rSţa^ Vâpoteni°
_* ^k
} X orobanţu ^ ch^nâu1>
Yotevodatttfc fvMgja'
^Poianâ^uCetate'x i " 0
EoureniA j/ghinlf
GflâWw* Gelu-Gyulq
Tara Berlâdnmlor
\ Ciielle Turzii «;"*• ' x " x ' /
—-*. V-- Mddovenestf* Jy-v-w-^ Bezid v
sec. .xix///
^.Cenad(UrbsjMorisena) Sgj* "\ \^^vodatul TransdvaHm
Fed6ti
[ ^^h^M^m^agar^ului Blandiana 6
Bratei |
aj$rodtii($lor__JL —
ygievgaatul NandruruiT'njL^ stc.vm-xti TamFâgaraşului
TardFâgăraşuîu sec.XI-XIII \
lut Gîad-Ahtum
f
sec.lX-XI
—.,
ifateoklui
rRâ^deMofi ,
^
tut
r x^ ;S^<(w
\y^
Cîrtisoara^-
CneZtul
ra
ultauii)
ŢafâWrse^
^k _
)**?_ &gf "
"~V > f ^-/ Farcaş _ omâneasca-t
y ] Vpievddatul secxm Voievodatul ^ ^ \ (Vlahia) ^
.s-~\ ţ ~ \ t y \u\ Lftovoi )\ IM. Seneslau ţ,\ & ■s$c .xt-xni Qn J
I 4 sec.X«/ £___ i'orv^-
i / Tara SeverinuluV r~y— VoihestA V i
sec. XIII
. Dfvici
o Pescari ^ O r ş o v a (Cjartrurn Mrs^ia)'%
se întindea adânc în pământul satul Varalya (Orlat). Din această năre şi, spre răsărit, până aproape se face unirea ţării Şepeniţului cu
Ardealului". Amlaşul se situa la prezentare a hotarelor rezultă că de Olt, incluzând astfel o parte din voievodatul moldovenesc, creân-
apus de Sibiu şi avea în compo- Amlaşul nu se întindea până la Oltenia şi porţiuni considerabile du-se astfel un stat puternic care
nenţa sa satele româneşti Sălişte Ţara Românească. Hotarele Ba- din Caraş. Miezul Severinului, atingea la vest şi nord hotarele
(Grassdorf), Galeş (Galusdorf), natului de Severin cuprindeau un aparţinând Transilvaniei, şi-a sale etnice naturale: Ceremuşul,
Valea (Graplundorf), Sibiel (Bun- teritoriu de la Mureş până la Du- păstrat independenţa aşa cum a Colacinul şi Nistrul. în 1387 dom-
dinbach), Cacova (Kripzbach) avut-o Ardealul. nitorul numeşte pârcălabi la Ho-
şi castelul Amlaş. Dintr-un do- tin şi Ţeţina.
cument de mai târziu, hotarele cca 1375-cca 1391
„domeniului regal Amlaş" erau: Hotarul Moldovei, când pe înainte de 1377
muntele Berch, Apoldu de Sus, tron se afla Petru I Muşat, era, în Cronica întâia a Novgorodului
râul Hepisch zis Virdupatac, râul spre răsărit, de la Prut până la sunt menţionate oraşe din Moldo-
Amlaş, Firthysdorf (sat dispărut), Nistru, cu o linie până la Hotin, va: „Iar de această parte a Dunării,
râul Wecherd, Saporcha (Topâr- cunoscut sub numele de „ţinutul la gurile Nistrului, lângă mare,
cea), muntele Nykusberg sau Şepeniţului", având în cuprinsul [se află] Cetatea Albă, târgul Iaşi
Mikloshege, Chirna Voda, satul său cetăţile Ţeţina, Gorodok pe pe râul Prut, târgul Roman pe
Feketeviz (Săcele), apa Chirvod Ceremuş. Prin căsătoria lui Petru Moldova, Neamţ în munţi, Piatra
Olachorum, râul Kisyrval, „se- Muşat cu Nastasia, fiica lui Laţcu, lui Crăciun, cetăţile Suceava, Siret,
mita Olacharum", Şanţul Boilor domnul care a mutat prima capi- Baia, Ţeţina, Colomeea, Gorodok
zis Tysgrad, râul Budenbach, Petru I Muşat tală a Moldovei de la Baia la Siret, pe Ceremuş, pe Nistru, Hotin".
18 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
ŢĂRILE ROMÂNE DUPĂ 0 HARTĂ TURCEASCĂ DIN EPOCĂ re, cât şi ulterioare lui, confirmă
acest fapt. Graniţa de nord-vest
era formată de Ceremuşul Alb, de
la izvor şi până la vărsarea sa în
Ceremuş, de unde acest râu forma
hotarul până la Prut. între Prut
şi Nistru graniţa era alcătuită de
pârâul Colacin şi, de la izvoarele
acestuia, de o linie convenţională
care se termina în Nistru, la apus
de Băbeni. în 1459 Ştefan cel Mare
lasă, ca semn al bunei sale credinţe
faţă de poloni, cetatea Hotinului
sub stăpânirea acestora, fără a se
considera că aparţine Poloniei.
Voievodul moldovean stăpânea
dincolo de munţi feuda Cetatea de
Baltă împreună cu satele aparţină-
toare: Dicio-Sf. Martin, Cuştelnic,
Craifalău, Sălcud, Petrişat şi Zabăr.
1457
Regele Ungariei, Ladislau al
V-lea Postumul (1453-1457), sem-
tos Dumnezeu binecredincios şi de Ţării Româneşti". Pentru Bogdan 1454
nează, la Viena, diploma prin care
Hristos iubitor §i de sine stătător, al II-lea, domnul Moldovei, Iancu Ca urmare a cererii nepoţilor se constituie cele opt districte
Mare voievod şi domn, oblăduitor de Hunedoara era „părinte", stând fostului voievod Seneslau de Ung,
româneşti privilegiate, ca parte
şi stăpânitor a toată ţara Ungro- sub ascultarea sa cu „căpităniile" precum şi datorită intervenţiei lui a Banatului Severinului: Lugoj,
vlahiei şi a părţilor de peste munţi, şi „cu toate oştile sale", iar cele do- Iancu de Hunedoara, partea su-
Sebeş, Mehadia, Almaş, Caraşova,
herţeg de Amlaş şi Făgăraş". uă ţări erau socotite ca fiind una. perioară a văii Bârzava, împreună Bârzava, Comiat şi Iladia, cu sco-
cu cinci localităţi, este alipită la pul apărării hotarului dunărean
1441 1448, martie sau aprilie
Maramureş. împotriva pericolului turcesc. Prin
Iancu de Hunedoara, pe care Cetatea Chilia este cedată de Petru
diplomă se proclamă solemn auto-
papa Calixt al III-lea îl considera al II-lea lui Iancu de Hunedoara. 1457-1504
nomia şi chiar independenţa poli-
„unicul şi cel mai puternic atlet
în vremea lui Ştefan cel Mare tico-administrativă şi economică
al lui Hristos" (ab unico Christifor- 1448,1456-1462 şi 1476
hotarele Moldovei erau formate de a lor. Documentul este o dovadă
tissimo athleta), devine voievodul în anii de domnie, Vlad Ţepeş
Nistru, de la vărsarea sa în mare certă a faptului că aceste districte
Transilvaniei, comitele Timişaniei, nutrea planuri de unificare dintre
şi până la gura braţului Chilia, confederate păstrează drepturile şi
banul Severinului. Ţara Românească şi Transilvania:
graniţa reprezentând-o litoralul libertăţile pe care locuitorii acestor
„să fim acum o singură ţară".
1444, iulie 3 Mării Negre. în continuare, hotarul pământuri, românii, le-au avut în
1451 urma cursul braţului Chilia şi apoi vremurile lui Ahtum şi Glad.
Capitulul din Arad confirmă
acela al Dunării până la confluenţa
că despotul Serbiei, Gheorghe Umanistul florentin Poggio
cu Siretul. Graniţa moldo-muntea- 1458-1464
Brancovic, dăruieşte lui Iancu de Bracciolini (1380-1459) afirmă în
Hunedoara cetatea Şiria şi şapte Disceptationes convivales latinitatea nă era formată de la gura Siretului Enea Silvio Piccolomini
şi până la locul unde se varsă Putna (1640-1689), umanist (papa Pius
districte româneşti din comitatele limbii şi continuitatea elementu-
lui romanic în Dacia Traiană. în Siret. între Carpaţi şi Siret, hota- al H-lea), în lucrarea Cosmographia,
Arad şi Zarand.
rul era reprezentat de Milcov. Gra- afirmă că Valahia se întinde din
1447 1452, februarie 6 niţa dintre Moldova şi Transilvania Transilvania până la Nistru, Dună-
La acest an, Iancu de Hunedoa- Iancu de Hunedoara retrage dom- o constituia creasta Carpaţilor re şi Marea Neagră. Tot în această
ra, pe lângă titlurile obişnuite, nului Ţării Româneşti, Vladislav al răsăriteni. Mai multe documente, lucrare evidenţiază originea latină
îl avea şi pe acela de „voievod al II-lea, feudele Făgăraşul şi Amlaşul. atât din vremea lui Ştefan cel Ma- a românilor.
by imKobra © 2i
Atlas istoric ilustrat al României
1478
Regele ungar Matei Corvin
cedează domnului moldovean
Ştefan cel Mare Cetatea de Baltă.
1482-1502
Umanistul italian Antonio Bon-
fini, care a stat în această perioadă
la curtea regelui Ungariei Matei
Corvin, elaborează lucrarea Rerum
Hungaricarum decades (Basel, 1543),
în care susţine latinitatea limbii
române.
1482
1463 în urma luptei cu Basarab al
Matei Corvin, regele Ungariei,
Hotinul, cedat Poloniei, reintră IV-lea cel Tânăr (Ţepeluş), Ştefan
cetatea Ciceu cu 6o de sate. Re-
în hotarele Moldovei. cel Mare cucereşte cetatea Crăciu-
spectivul ţinut avea hotarul pe So-
meşul Mare, cobora pe Someşul na de pe Milcov, cu ţinutul Vran-
1465, ianuarie 23-25
Mic mai jos de oraşul Dej, având cei, care a fost al Ţării Româneşti.
Ştefan cel Mare asediază cetatea în cronica lui Grigore Ureche acest
la miazănoapte râul Săpuşul şi
Vlad Ţepeş Chilia şi fortăreaţa Licostomo de hotar este astfel prezentat: „au des-
munţii Săpuşului. Aceste sate
pe insula din faţă, obligându-i pe părţit din Milcovul cel mare o par-
1459, septembrie 20 erau: Răteag, Uriul de Sus, Ciceu
apărătorii ei unguri să o predea. te de pârău, ce vine pe lângă Odo-
Prima menţiune documentară Cristur, Coldau, Baţa, Mihăeşti,
Cronicile sîavo-romăne notează
Mănăşturel, Sân Mărghita, Uri- beşti şi trece de dă în apa Putnei şi
a „cetăţii Bucureşti", ca reşedinţă că „joi, la miezul nopţii, a intrat
şarul, Copleana, Mica, Giurgeşti, acela până astăzi este hotarul Ţărei
domnească, într-un hrisov al lui Ştefan voievod în Chilia şi a îm-
Negrileşti, Ambrişu, Ganciu, Hăş- Moldovei şi Ţărei Româneşti. Eară
Vlad Ţepeş. presurat cetatea. Şi-a petrecut joia
maş, Ilişua, Leleşti, Carabia, Ciceu, mai înainte era price între amân-
în pace, iar vineri dimineaţa au
1460 Luciul de Sus, Şomenţul Mic, Pes- două ţările, că Ţara Muntenească
lovit şi au început să bată cetatea
teş, Dichişul de Sus, Cheşeiu, Ru- vrea să fie hotarul său până în apa
în timpul domniei lui Vlad Chiliei. Şi aşa au bătut toată ziua
găşeşti, Scalişca, Câţcău, Gârlău, Trotuşului, eară Moldovenii nu-i
Ţepeş, Imperiul Otoman dă o şi s-au luptat până seara. Iar sâm-
capitulaţie Ţării Româneşti prin bătă s-a predat cetatea şi a intrat Muncel, Căpâlna, Poiana, Gostila,
care îi recunoaşte independenţa şi Ştefan voievod în cetate, cu voia Bala, Ileanda, Glod, Rohia, Bârsau,
graniţa de sud, pe Dunăre. lui Dumnezeu". Ştefan instalează Doboceni, Vima, Lăpuşul Româ-
ca pârcălabi pe Isaia, cumnatul nesc, Lăpuşul Unguresc, Dămăcu-
1460, iulie 3 său, şi pe Ion Bucium. şeni, Subotin, Spermezeu, Maşca,
Ştefan cel Mare vorbeşte, în pri- Poiana Porcului, Dragia, Rogoz, Wm'k JaA
vilegiul comercial confirmat ne- 1475 Suciul de Jos, Rafa, Petrihaza,
gustorilor lioveni, de târgul Putna, în ajunul luptei cu turcii de la Orman, Cuirău, Vajda, Kamaraş,
ca unul dintre punctele de vamă la Vaslui, Ştefan cel Mare primeşte,
hotarul Ţării Româneşti. în Transilvania, pe Someş, de la
Vad, Zlatina, Bogata Românească
şi Bogata Ungurească.
îJmNOâ v
Ştefan cel Mare
by imKobra ©
22
Hotarele românismului în timp
1493
Papa Pius II în scrierea sa In Eu-
ropa (inclusă ulterior în Cronica âe
la Niirnberg) evidenţiază originea
daco-romană a românilor, men-
ţionând totodată cele trei regiuni:
lăsau, până au vrut Dumnezeu de Dunăre", iar Cetatea Albă era ca- atingea Nistrul la satul Purcari, Moldova, Valahia şi
s-au tocmit aşa. Şi au luat Ştefan racterizată drept „cheie şi poartă localitate care „despărţea ţara tur- Transilvania.
Vodă cetatea Crăciuna cu ţinut cu pentru toată Polonia, Rusia, Tata- cului de Ţara Moldovei". Acum,
tot ce se chiamă ţinutul Putnei, şi ria şi toată Marea Neagră". Pier- Dobrogea este încorporată, pen- Sfârşitul sec. XV
1-au lipit de Moldova". zând cele două cetăţi, Moldova nu tru aproape patru secole şi jumă- Secretarul regelui ungar Ioan
mai avea ieşire la mare. Hotarul tate, în Imperiul Otoman. Zâpolya notează că dacii şi
1483-1552 raialei Chilia pleca de la Cogâlnic romanii „s-au contopit ca într-
Paolo Giovio, istoric şi umanist spre vest şi atingea, la vest 1488 un singur trup şi acum îşi zic
italian, care a trăit în vremea dom- Catlabuga, prin Tasbunar, Dună- Prin actul de hotărnicie a români".
niei lui Petru Rareş, în lucrarea rea. Raiaua Cetăţii Albe se întin- comunei Răşinari din Ardeal se
Historiarium sui temporis..., prezintă dea de la limanul Nistrului spre stabilea că hotarul dintre Ţara
informaţii referitoare la originea vest, până la apa Cogâlnicului şi Românească şi Ardeal se afla pe
latină a românilor, susţinând că de la mare până la o linie care, creasta munţilor.
„toată Valahia (Valacchia) se divide plecând de la valea Cogâlnicului,
în două părţi, formând două state". 1489, martie 21
Prin semnarea unui tratat de pa-
1484, iulie 22 - august 7/8 ce cu turcii, regele polon, Cazimir
Otomanii, sub comanda lui al IV-lea Jagello, recunoaşte auto-
Baiazid al II-lea, cuceresc de la ritatea otomană asupra cetăţilor
moldoveni Chilia şi Cetatea Al- Chilia şi Cetatea Albă.
bă împreună cu gurile Dunării,
transformându-le în raiale. Sul- 1490, vara
tanul numea Chilia „cheie şi poar- Ştefan cel Mare pune stăpânire
tă la toată Ţara Moldovei şi a toată pe Pocuţia împreună cu oraşele Co-
Ţara Ungurească şi a ţărilor de la lomeea, Snyatin şi Halici. Regele Matei Corvin
by imKobra © 23
Atlas istoric ilustrat al României
24 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
dau în apa Ses, care dă în Iazer, şi de Moldovei (1527-1538; 1541-1546), ropy, Tlunacz, Zoblatow, Mihalce, noastră italiană, ei îşi zic în limba
acolo iese pe vârful muntelui Olanul primeşte din partea lui Zâpolya, Obertyn, Nizniow, Kutyska, Olo- lor romani, spunând că au venit
Mare, şi de acolo tot pe vârf până la pentru ajutorul acordat în lupte, zanica, Okno, Czesybiesy etc. din vremuri străvechi, de la Roma,
Planul Mic, şi de acolo tot pe vârf că- moştenirea lui Ştefan cel Mare de pentru a se aşeza în această ţară".
tre partea apusului la muntele Piatra peste munţi: cetăţile Ciceul (cu 1531, aprilie
Albă, şi de acolo tot pe vârf până la 60 de sate româneşti), Cetatea de într-o scrisoare adresată regelui 1532
muntele Piatra lui Mihoc şi muntele Baltă (cu domeniul său), Ungura- polon, sultanul Soliman I Magni- Johannes Honterus înfiinţează,
Cupeanul, şi de acolo tot pe vârf, şul (cu 24 de sate care cuprindeau ficul dezaprobă ocuparea de către pe baze umaniste, un gimnaziu
până unde se cheamă Crai Nova, şi un teritoriu aproape cât jud. moldoveni a Pocuţiei. în Braşov, fiind primul profesor
muntele care se cheamă La Babe, şi Bistriţa-Năsăud de azi), oraşele de geografie al acestui locaş de
- august 4 învăţământ; publică, la Basel, Cos-
muntele Opeşat, şi muntele Bogdă- Bistriţa (cu 23 de sate săseşti) şi
neţul, şi muntele care se cheamă Rodna (cu minele de aur şi argint). Sub conducerea lui Jan Tar- mografia, prima hartă cunoscută
Vlaşca, §i muntele Vlăşculeţul Mic, Aflat în culmea puterii sale, dom- nowski armata polonă îl sileşte pe a Transilvaniei, în care sunt fixate
şi muntele care se cheamă Vârful nului moldovean i se recunoştea Petru Rareş să părăsească Pocuţia. atât unităţile administrative, cât şi
Rău, şi de acolo tot pe vârf la munte- suzeranitatea de către secuii şi formele de relief, apele, aşezările
1532-1534 omeneşti etc.
le care se cheamă Prislopul, la Piatra, locuitorii Braşovului.
Padovanul Francesco della Vale,
şi muntele care se cheamă Râjia, şi
1530, decembrie călătorind prin Ţara Românească 1536-1537
de acolo tot pe vârf la muntele care
Petru Rareş pune stăpânire pe şi Transilvania, referindu-se în Nicolaus Olahus elaborează
se cheamă Stridnicul, şi de acolo tot
Pocuţia şi ocupă „ţara cu 300 de scrierile sale la oamenii de pe vestita lucrare Hungaria în care ca-
pe vârf până la Râul Alb..." Este pri-
sate şi 50 de târguri". Printre cele aceste meleaguri, spune că ei „tră- pitolele al XII-lea, al XIII-lea şi al
ma hotărnicie care s-a păstrat dintre
cele două ţări româneşti. Pe această mai importante oraşe se aflau: Co- iesc după legea ortodoxă... Limba XIV-lea tratează, în ordine, despre
frontieră au fost prezente, până la lomeea, Snyatin, Gwozdziec, Uta- lor este puţin deosebită de limba Dacia, despre Moldova şi despre
1888, patrule de ambele părţi.
CAMPANIILE LUISOLIMAN MAGNIFICUL DIN 1538 ÎN MOLDOVA Şl ÎN ŢARA R0MÂNEASCĂ
1522-1524
Poarta Otomană încearcă să cree-
ze pe malul românesc al Dunării ca-
pete de pod (la Orşova şi la Severin).
1526, august 29
în urma bătăliei de la Mohâcs,
regatul ungar se prăbuşeşte. Urma-
re a acestui fapt, părţile muntoase
din nordul Banatului, împreună cu
Lugojul şi Caransebeşul, sunt alipite
administrativTransilvaniei. Mara-
mureşul, Banatul, o parte din Tran-
silvania (în structurile Principatului
autonom transilvan) se separă com-
plet de Ungaria şi se vor afla pentru
aproape 150 de ani sub suzeranitate
otomană. Tot acum, Severinul, de la
Orşova în jos, rămâne alipit la Ţara
Românească.
1529, iunie 22
După bătălia de la Feldioara
dintre Ioan Zâpolya, principele
Transilvaniei, şi Ferdinand I de
Habsburg, Petru Rareş, domnul
by imKobra © 2
Atlas istoric ilustrat al României
- august 28-31
Tratat de pace între Petru Rareş
şi regele Poloniei, care pune capăt
conflictului moldo-polon. în
tratat se prevedea: „ţara Pocuţiei
va aparţine şi de acum înainte, ca
întotdeauna, Poloniei".
- vara
Sultanul Soliman Magnificul
întreprinde o campanie de repre-
salii împotriva lui Petru Rareş.
Trădat de boieri, Petru Rareş pier-
de tronul Moldovei şi se refugiază
26 by i m K o b r a ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra ©
27
Atlas istoric ilustrat al României
1562, noiembrie 24 regno numeşte Banatul Valachia Ugocsa, Satu Mare şi Szabolcs. peră, fu în vechime o parte foarte
Cererea lui Despot Vodă (Ioan II, Cisalpina §i Valachia Citerior, spre Prin acelaşi tratat, Sigismund păs- importantă a Daciei. De aceea,
1561-1563) adresată lui Ioan II deosebire de Valachia Transalpina trează, în continuare, comitatele cu toate că această Dacie era mai
Sigismund de a i se restitui posesi- (Ţara Românească). Pentru Gro- Bihor, Solnocul de Mijloc, Crasna, mare decât se cuprindea în acel
unile din Ardeal care au aparţinut mo, Banatul era, datorită elemen- Maramureşul, precum şi cetăţile arc - arcul carpatic şi Tisa - totuşi
tului românesc majoritar, o „Va- Oradea, Tăşnad, Cehul Silvaniei Transilvania era partea cea mai
Moldovei este respinsa.
lachie", adică o Ţară Românească. şi Hust. nobilă, şi chiar de aceea, ca fiind
1564 El spune că, în afară de români, în loc mai sigur, regii Daciei îşi aveau
Transilvania trăiesc unguri, saşi şi 1572-1574 aici curtea §i reşedinţa lor".
Alexandru Lăpuşneanu pierde
secui. Limba românilor, după ita- Ioan Vodă cel Viteaz, domnul
moşiile pe care le avea în Transil-
lieni, se cheamă Romanza a roma- Moldovei, îşi exercită autoritatea 1587
vania, încheindu-se astfel stăpâni-
nescha, iar românii se mărturisesc pe ambele maluri ale Nistrului. La Wittenberg (Germania)
rile voievozilor moldoveni peste
a fi coborâtori din colonii romani. este tipărită o broşură în care se
munţi. 1574-1595
în descrierea Transilvaniei, fă- descrie o călătorie de la Braşov în
- în Desaierea Moldovei, An- cută între 1566 §i 1567, arată că la în timpul sultanului Murad al Moldova. în ea se precizează că, la
tonio Maria Graziani afirmă că Braşov „se adună toate popoarele III-lea, vilaietul timişorean cu- Oituz, hotarul dintre Transilvania
Valahia este locuită de daci şi geţi învecinate ca într-un antrepozit prindea sandjacul Timişoara, Cia- şi Moldova trece pe linia de des-
şi că ei folosesc o limbă „nu prea de mărfuri, şi se găsesc totdeauna nad, Becicherec, Panciovo, Lipova, părţire a apelor.
deosebită de cea latină, adusă de turci, greci, moldoveni, munteni, Moldova-Nouă, Orşova şi, mai
colonii romani". secui şi alte neamuri". târziu, Lugoj-Caransebeş. 1593
Pentru stabilirea hotarului
1565 1570, august 16 1583 dintre Moldova şi Transilvania, în
Italianul Giovan Andrea Gro- între împăratul habsburgic Ma- Antonio Possevino, cunoscut zona Bistriţei, s-a purtat o susţi-
mo, care a locuit mulţi ani la Bra- ximilian al II-lea şi Ioan al II-lea misionar italian, descrie astfel nută corespondenţă între moldo-
şov, în lucrarea Compendio di tutto il Sigismund se semnează, la Speyer, Transilvania: „întreagă acea ţară, veni şi bistriţeni. „Pentru limitele
regno posseduto dal re Giovanni Tran- un tratat prin care sunt cedate care se va numi mai târziu Tran- dinspre Moldova încă s-au iscat
silvano et di tutte le cose notabili d'esso
împăratului comitatele Bereg, silvania, după pădurile ce o aco- certe, se arată într-un document
de epocă, în urma cărora mai
mulţi munţi situaţi dincolo de
cumpăna apelor au ajuns sub
controversă parte cu mănăstirea
Moldoviţa, parte cu câmpulun-
genii. Cu mănăstirea Moldo-
viţa s-a ajuns la litigiu pentru
munţii: Vâlfa, Piciorul Bancului,
Tunzerile, Stănişoara, Rusaia,
Lala, Putredul, Obârşia Bistriţei,
jumătate din Lopadna şi Piatra
Iancului; iar cu câmpulungenii
pentru: Păluta, Pănasuri, Suvă-
rosul, jumătate din Suhardul, Per-
şa, Munceii înşiraţi şi Cucureasa".
Cu acest prilej s-a amintit de
nefericitul episod din august 1412,
când „reprezentantul juridicţiunii
Bistriţa pretindea întreg teritoriul
până la Bistriţa Aurie, invocând şi
prezentând două documente: un
privilegiu din 1412 al voievodului
transilvan Stibor şi un privilegiu
al regelui Sigismund, tot din 1412,
28 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
1595
Mihai Viteazul (1593-1601), aflat
la începutul anului în fruntea oas-
tei muntene, intră în Chilia, Ceta-
tea Albă, Tighina, iar către martie
în Ismail şi în cetatea Brăila. în - noiembrie 8/18
teşte că graniţa dintre Moldova
Moldova, Aron Vodă (sau Aron Mihai Viteazul,
de Gheorghe Tattarescu şi Transilvania o formau crestele Mihai Viteazul se stabileşte la
Tiranul, 1591-1592; 1592-1595) rea-
Carpaţilor, aşa cum era încă de pe Alba Iulia. Cârmuirea sa în Ardeal
ducea, în aceeaşi perioadă, Isaccea
- aprilie vremea lui Alexandru cel Bun şi durează 11 luni. Voievodul ro-
şi Măcinul sub autoritatea sa.
La Roma se poartă tratative „fiindcă cursul apelor aşa arată". mân se intitula, faţă de nobilimea
- octombrie între reprezentanţii Austriei şi din Ardeal şi din oraşe, „voievod
1599, februarie 18 al Ţării Româneşti, consilier şi
Mihai Viteazul cucereşte ce- Poloniei asupra Moldovei. Papa
aprecia că „folosul de obşte cere ca Soseşte la Praga solia lui Sigis- locţiitor al împăratului pentru
tatea Giurgiului, refăcând lanţul
Moldova să rămână polonilor, iar mund Bâthory cu scopul de a jus- Ardeal, căpitan general al oştirilor
românesc de apărare la Dunăre.
Valahia transilvanului" (adică lui tifica în faţa împăratului Rudolf al imperiale pentru părţile din afara
1596 Sigismund Bâthory). II-lea reîntoarcerea principelui în Ardealului, supuse lui", iar faţă de
Transilvania şi de a cere restituirea ai lui, în hrisoavele slavone şi chiar
Giovanni Botero intercalează o
1597 cetăţii Oradea. în scrisoarea către Ieremia Movilă,
Descriere a Transilvaniei în lucrarea sa
O solie polonă sosită la Poarta „Domn, din mila lui Dumnezeu, al
Le relationi universali (Benese) în care
- noiembrie 1 Ţării Româneşti şi al Ardealului".
spune că sub numele de Dacia sunt Otomană prezenta o serie de
revendicări: să i se restituie Mol- în urma bătăliei de la Şelimbăr La numai 13 zile de la stabilirea sa la
cuprinse toate cele trei provincii
(18/28 oct), Mihai Viteazul intră Alba Iulia, se întocmeşte Catastihul
româneşti care, „după limbă dove- dova, să elibereze de sub tătari
Tighina şi Cetatea Albă. Se mai biruitor (pe poarta Giorgiana) în Tării Ardealului deprejudeaţe şi vămile
desc că se trag din romani, pentru
cerea retrocedarea Ismailului şi Alba Iulia. într-o scrisoare adre- şi ocnele în care se consemnează
că păstrează limba latină, dar mai
Ciubărciului către Moldova. sată împăratului Rudolf al II-lea, întinderea stăpânirii sale în Ardeal.
coruptă ca la italieni".
Mihai Viteazul îl informa că „la Această stăpânire cuprindea terito-
- martie-noiembrie 1598, iunie 25 1 noiembrie, în Ziua Tuturor Sfin- riul Principatului transilvan (comi-
Baba Novac, căpitan al lui Mihai într-un document al domnito- ţilor la romano-catolici, am luat tatele, districtele şi scaunele săseşti
Viteazul, arde Plevna şi înaintează rului moldovean leremia Movilă în stăpânire Bălgradul, scaunul şi secuieşti), comitate şi districte
până la Sofia. (1595-1600; 1600-1606) se amin- Crailor Ardealului". din părţile nord-vestice, din „Par-
by imKobra © 29
Atlas istoric ilustrat al României
30 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
urma să-i rămână „pe veci" o Viteazul a trezit sentimente astfel durerea la aflarea morţii 1601-1603
seamă de ţinuturi, printre care de admiraţie din partea isto- eroului: „Cade-se dar să-1 plân- Secretarul lui Sigismund al III-lea,
Făgăraşul. Andrei Taranowski, ricilor, cronicarilor şi poeţi- geţi avuţii şi săracii, pietrele şi Lawrin Piaseczyanski, călătorind
trimisul neoficial al regelui lor din ţările europene. Astfel, lemnele se cade să verse şiroaie dincolo de Nistru, întâlneşte nume-
Poloniei, menţiona, la rându-i, istoricul german J. Ch. Engel de lacrimi, că onoarea vitejilor a roase sate moldoveneşti şi niciunul
dorinţa voievodului român ca, scria, în Geschichte derMoldau pierit. Cuvine-se ca, în toată Ţara de slavi.
după moartea sa, „Muntenia, und Walachez: „Să aruncăm mai Românească, mici şi mari să se
Moldova şi Ţara Transilvaniei bine flori pe mormântul unui îmbrace în haine negre şi să plân- 1602
să le dea Măria Sa regele fiului domn român, care prezintă gă pe Mihaiu, căci au pierdut pe Episcopul Naprâgyi îi enumeră
său, Nicolae, şi urmaşilor lui de un interes istoric universal. Şi Domnul lor, pe acel mare viteaz pe români alături de celelalte etnii
viţă bărbătească". el ajută, şi ajută puternic, să care îngrozea pe turci, pe acela ce trăiesc în Transilvania (Interhos
abată barbaria turcească de de care se temeau şi tremurau sunt dispersi per totam provinciam
- septembrie 2/12 la celelalte părţi ale Europei... ca peştii turcii, tătarii, ungurii şi Valachi).
împăratul Rudolf al II-lea Este datoria istoriei de a-i polonii". La rândul său, iezuitul - în acest secol, comitatul Zaran-
i-a recunoscut lui Mihai păstra memoria şi de a-i vesti Biseliu, contemporan şi el cu Mi- dului, care la nord se învecina cu
Viteazul stăpânirea pe viaţă lauda". Stavrinos, vistiernicul hai Viteazul, nota că „foarte bine comitatul Bihorului, la nord-vest
a Transilvaniei, cu acelaşi lui Mihai, îi închină viteazu- s-ar putea aplica lui Mihai Vodă cu cel al Bichişului, la vest cu comi-
drept şi pentru fiul său, a Ţării lui domn poemul în versuri vechea cântare de biruinţă a tatul Cenad, iar la sud cu comitatele
Româneşti şi a Moldovei, re- intitulat Vitejiilepreapiosului şi bisericii: «Lăudaţi şi preamăriţi Arad şi Hunedoara, aparţinea când
cunoaştere pe care voievodul prea viteazului Mihai Voievod, în pe toţi ostaşii lui în delaolaltă, Ardealului, când Ungariei. Carol al
n-a mai apucat s-o afle. Puter- care autorul, contemporan cu iar mai presus de toţi pe Mihaiu, VI-lea, împăratul Ungariei, l-a alipit
nica personalitate a lui Mihai viteazul domn, îşi exprima ducele oştirii învingătoare»". definitiv la Ardeal.
by imKobra © 31
Atlas istoric ilustrat al României
32 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
-<s-'
A U JX^R \ I | A^Hust K ° HHi>H
MARAMUREŞ-
Tîebreţi..
SatuMare @8aia Mare
2, \ A
_.- ._. Jitxju ^ Nâsâud /r\ \
^^^ ^-/ ->\3UI U3ŞOU ! W ir^ 7
Oractea
tea S
S S] > , ®^ ^ u X^ ^^ I P ^ T
Bistriţa
PAŞALÂCUL
© DE ORADEA.■:'N\ Qd; ^ \ TATARI
>SzenteS i ^^ f^ VSi ?a - ^1 5r "t" a3 ^^, • / j j 3SŞ^ ^ ®r "' g W °Gbrghiu
TTg.Murş* °G_rghiu i\ \ V N A -
( ActipC^
PAŞALAc\}f<Z^ ^^ f^eBeei u
i uşs?' —
—Y s ,-Jurda
^Turda (sT u ^ ~ -\ }\ •>
V \ >}>i
J
\ BUDA
DE LA BUDA "Xx \\ ;/ J£k.
J^K jj — ->r f / f^. \ ©\,
s-ged 1 % ■ Arad - S^-^_N_-
^ ^ j^ -. ^i l H sfairâslâu-
f ^ P A T U /L M\ ^
@ Ciuc ! \ \ \ T Xţ *
7^-^ JArad
^ - , Lipovav~-^._Ms J s i| T R A NMiraslâu-
, SA L , V | N I/ E I C uc \ "\ ^ X
\ J A ^\ u d /%ârlad ,_
/ X. &^ Upova AZ 3IT R AJCBTL^V-A-iN I E I ."~^A&
Se,ca
< _ _ - _ lM
l _a_ rne>
\°Cah
1
!>■ : L . >___-__ _ _ . . ■■ .
TIMIŞOAREI ~ * t J M ţ f e ^^ ®
/ S \
Sebeş 'fj ^ _ , __ ^ - _ ? _ ^ _ _ _ _
V ş|sfântu G B e w g f c !^ i X f
®Lc_==_-__J_uaoi
--_-_. 3 Sibjp®, / - ~ \/a j -''4-3\\ i
gj-Waşov
<*__ . j / K Zărneşti ® N_._' " - \ ^ , <-
J^şoaFa ®r; u a o J "Haţeg ^ > - - r A ? o l > ^ >-J^Galaţi^
^~'-' \)C_
r _ * i iJ i \ . '---../■^^mnicuSărjTtL
- P__mn_-ii <:___*! f^ ^ ^ l d ^^T>
.-Brâilai, l s ^ C ^ ^ j S u l i n a
'Câransebeş^
45=
A \ ! s* JTârguldeFlocîi«^BR9 G E A
( Slatir
44"
© Oraşe
o /A/fe localităţi Tur
Rusciuc
25 0 25 50 km
______________________ U
1672, octombrie 17 ca graniţă". Cronicarul moldo- tea Kanev de pe malul Niprului. 1684
La Buczacz se semnează pa- vean afirmă că Sighetul, scaunul „Pentru credinţa faţă de turci într-un document din acest
cea dintre Imperiul Otoman şi Maramureşului, „are până astăzi (a lui Gh. Duca - n.a.), dându-i an se arată că Oradea (Varadi-
Polonia. Prin tratat, Podolia şi pecetea cu capul de zimbru, în- domnia ţării, spun cronicarii num) este o cetate de graniţă în-
Cameniţa sunt anexate de către tocmai ca Moldova". moldoveni, încă i-au mai dat tre Ardeal şi Ungaria (împreună
Poartă, fapt ce a provocat Mol- turcii şi Ucraina, ţara căzăceas- cu satul Feketeho-Negru).
dovei mari pagube. 1681,februarie11 că, sub ascultarea lui". Domnul
în urma păcii de la Radzin din- moldovean este considerat ca 1685
1677 tre ruşi şi turci, Gheorghe Duca, primul colonizator al ţinuturilor Miron Costin scrie De neamul
Miron Costin, în cronica sa, domnul Moldovei, primeşte, la de dincolo de Nistru, colonizare moldovenilor, din ce Jară au eşit
când vorbeşte despre Siret şi 25 iunie, în calitate de hatman, concepută de turci drept o stavilă strămoşii lor, în care subliniază
Milcov, spune că Siretul „ne partea de apus a Ucrainei, aşa- în faţa invaziei tătarilor. unitatea poporului român (mol-
desparte de Muntenia mai numita Ucraină Moldovenească. doveni, munteni şi transilvă-
jos de Focşani", iar „Milcovul, Drept urmare, hotarul dinspre 1683 neni) şi demonstrează originea
de la cuvântul slav Mialkocsi răsărit al Moldovei se mută de Pe harta întocmită de Filippus lui latină.
(«micime»), este un râu şi mai la Nistru la Nipru. în compo- Claverius, teritoriul vechii Dacii
mic şi acesta curge din munţii nenţa acestui teritoriu intrau o este împărţit în Dacia Mediteranea - aprilie
ungureşti până la Siret şi aici ne serie de oraşe precum: Nimirov, aue Gepida (Transilvania), Dacia Proiectele de tratate, având
desparte de ţările Munteniei, dar Tihanânca, Raşcov şi Sobotov. Ripensis (Banat), Dacia Alpestris ca scop intrarea trupelor impe-
îndată urmează însuşi Siretul Gheorghe Duca întăreşte ceta- (Moldova şi Ţara Românească). riale în Transilvania, aduse de
by imKobra © 33
Atlas istoric ilustrat al României
După pacea de
la Karlowitz (azi
localitatea Srem-
ski Karlovici, din
regiunea Voievo-
dina, Serbia), Tran-
silvania, cu dis-
trictele Lugojului,
Caransebeşului,
Almajului, cu o
parte din clisură,
Lipova, Cenadu-
iezuitul Aristide Dunod, prevăd împingând frontiera spre sud pe Vidin, o populaţie care vorbea Vechi, Canija, Becse şi Becicherec,
reluarea de către Transilvania a aliniamentul: crestele munţilor „rumuneşte". trec în stăpânirea Imperiului
bunelor relaţii cu împăratul de la Gutâiului §i Călimanului, est Habsburgic, iar restul din Banatul
Viena. Reprezentanţii Transilva- Şomcuţa Mare, sud Borşa. - decembrie 4
timişan rămâne sub turci. Francisc
niei cer cu această ocazie cetăţile Diploma Leopolâină, adoptată Griselini, în Istoria Banatului Timi-
ocupate de turci: Oradea, Lugoj, 1688, mai 9 de Curtea de la Viena, regle- şan, aduce informaţii deosebit de
Caransebeş, Ineu şi Lipova. Cetăţile Chioar, Hust, Gurghiu şi mentează raporturile cu Transil- importante privind Banatul
Braşov sunt cedate habsburgilor. vania. Prin acest document se re-
Timişan de după congresul de
1686, iunie 18/28 cunoaşte statutul de autonomie,
1690-1728 la Karlowitz. „Acest ţinut luat în
Prin Tratatul de pace de la în cadrul Imperiului Habsburgic,
cea mai mare extensiune a sa se
Viena, numit Hallerian, semnat Friedrich Schwanz von Spring- al Transilvaniei. Tot acum sunt
întinde dinspre apus, de unde
între împăratul Leopold I şi Mihai fels, căpitan în armata habsburgi- încorporate Transilvaniei regi-
este întretăiat de Tisa, spre
Apafy, Transilvania iese de sub că, vorbeşte despre originea aces- unile apusene „Partium" (Mara-
răsărit, până la Porţile de Fier.
suzeranitatea turcilor §i, având tui neam [al românilor - n.a.] şi de mureşul, Satu Mare, Crasna, Sol-
Peste Orşova, de la ultima parte
statut de principat autonom, re- unde vine numele de român. nocul de Mijloc, Bihorul, Zaran-
a lanţului muntos inclusiv, care îl
cunoaşte protecţia împăratului dul, Aradul, cu părţi din Ugocsa,
1691 desparte de Valachia, spre miază-
Leopold I (până în 1918). Cu acest Szabolcs, Hajdu, Bekes, Cenad),
precum şi părţile recucerite de la noapte şi miazăzi frontierele sunt
prilej, austriecii răpesc Transil- Contele Marsigli, călătorind pe
turci până la acea dată din Banat desemnate de Murăş şi Dunăre,
vaniei bazinul Sighetului din Dunăre, întâlneşte pe malul drept
(Caransebeş, Lugoj, Orşova). după cum sunt şi în ziua de azi".
Maramureşul de la sud de Tisa, al Dunării, între Porţile de Fier şi
34 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 35
Atlas istoric ilustrat al României
S I E B E N B t J B 6 K N @|
! DIE 1'XTKHKX ¥0XAn.AM)KR
iur i'bersichl 4er
E ISENBAHNEM. OAMPFERLIIIEN
6 TrichtieTttrn StrasseiprrrlrinauiiEr'
tificarea hotarului dintre Ţara Ro- noastre (al) Moldovei, care cot altă parte, ca să scape acea sfântă za: „Cetăţile Principatului Moldo-
mânească şi Moldova în dreptul iaste de dă în Siret" şi îi schimbă mănăstire de acea primejdie". vei şi oraşele, şi orcare alte locuri
mănăstirii Măxineni. După cum cursul îndreptându-1 spre mănăs- întărite, să fie păzite şi prevăzute
menţionează cartea domnească tire. Domnul Moldovei apreciază 1711, aprilie 13/24 cu garnizoane domneşti sau, cu
dată de Mihai Racoviţă, egumenul că prin acceptarea rugăminţii Prin Tratatul de alianţă din- învoirea domnului, după nevoie,
mănăstirii „ce este peste Siretu, de egumenului mănăstirii „puţină tre Moldova şi Imperiul ţarist, de ale Măriei noastre Ţarul".
ceaia parte, în Ţara Românească", pagubă se face (curţii) ţării pentru semnat la Luck, se prevedea ca
într-o jalbă către domnul Mol- acea bucuţea de loc, acel cot, care Nistrul să fie hotar între cele 1713
dovei, arată că apa Siretului §i-a s-au şi măsurat" având „o sută şi două state, iar Bugeacul, cu ce- în urma pierderii cetăţii Came-
îndreptat cursul către zidurile mă- cinzeci de prăjini de pogon". Ca tăţile, să fie al Moldovei. Art. n niţa, turcii ocupă Hotinul, trans-
năstirii. Ca urmare a acestei situa- bun creştin, Racoviţă consideră al tratatului stipula: „Hotarele formându-1 în raia la care se trec
ţii, malul pe care se afla edificiul se că „stricându-se acea mănăstire, Principatului Moldovei, după 100 de sate şi târgurile Lipcani, Bri-
surpă şi apa a ajuns „supt mănăsti- ce este făcută cu multă cheltuială, drepturile sale antice, sunt acelea ceni şi Suliţa Nouă. Ultimul pârcă-
re, de iaste numai să se pornească iaste mai (mare) pagubă" decât ce se descriu de râul Nistru, Ca- lab al Hotinului pare afîPătraşcu,
să cază" şi astfel „să se risipească pierderea micii suprafeţe de teren. meniţa, Bender, cu tot teritoriul vel-căpitan, care ocupă, în iunie
sfânta mănăstire". Pentru remedi- în concluzie, „au dat domnia mea Bugeacului, Dunărea, Muntenia, 1712, această funcţie. De-a lungul
erea situaţiei, este necesară înde- voe egumenului de la acea sfântă marele ducat al Transilvaniei şi anilor următori, ţinutul Hotinului
părtarea „unui cot, ce iaste drept mănăstire de la Măxineni să pue cu teritoriul Poloniei, după deli- a trecut succesiv, pentru perioade
împotriva mănăstirii de locul ţării să tae acel cot să drepteze apa într- mitarea făcută". Iar art. 12 preci- scurte de timp,fieîn stăpânirea
36 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
pentru a se apropia de Cerna, care vei şi Fortul Sf. Elisabeta vor apar- Otoman, cu condiţia ca, dacă tur- pe care tocmai le-am stabilit, tre-
curge prin câmpie, până la locul ţine, în starea în care sunt acum, cii reuşesc să deturneze toate apele buie să aparţină împăratului, vor fi
unde râul face un cot; şi de acolo Imperiului Otoman. Banatul de Cernei pentru a le dirija înapoi şi demolate fără întârziere de turci
până la locul marcat pe harta Timişoara va aparţine în între- alături de vechea Orşovă, atunci şi nu vor fi niciodată reconstruite
noului Canal, pentru a deturna gime împăratului Românilor până vechea Orşovă, care acum se în- în viitor de către cei din Imperiu".
apele râului. Tot spaţiul mărginit la graniţele Valahiei, cu excepţia vecinează cu această câmpie, fără Porţiunea de câmpie care rămânea
de această linie va aparţine vechii acestei mici câmpii din faţa Insulei a-i cuprinde teritoriul, să aparţină în posesia turcilor cuprindea
Orşove, iar în spatele oraşului, Orşovei, care este mărginită pe de Porţii Otomane, dar se înţelege că aşezările Pecenişca, Bârza, Topleţ,
noul Canal, ce se întinde până la o parte de râul Cerna, care vine aceasta nu o va putea fortifica nici- Coramnic, Furfura, Jupanec şi Bă-
Dunăre, va servi drept graniţă. din Mehadia, de cealaltă parte de odată. Se acordă Porţii un termen ile Calde de la Mehadia. Apele de-
Conform acestei reguli, comisarii Dunăre şi de un râu care mărgineş- de un an pentru a deturna apele turnate ale Cernei urmau să se ver-
celor două Puteri vor putea, fără te Valahia Austriacă şi, în sfârşit, Cernei, pentru ca la expirarea se în Dunăre pe la Dălboca. într-o
piedici şi fără contestări, să deter- de primele înălţimi (podişuri) ale acestui termen ea să-şi piardă toate scrisoare către contele Konigsegg,
mine graniţele, fie ale Orşovei, fie Banatului de vis-â-vis de Orşova, drepturile asupra vechii Orşove, comandantul trupelor austriece
ale câmpiei din faţa acesteia." Arti- pe toată distanţa dintre aceste care va rămâne în posesia împă- din Oltenia, împăratul Carol
colul V al tratatului are următorul înălţimi şi Dunăre; această câmpie ratului Românilor. Fortificaţiile al VI-lea numea Orşova „cheia
conţinut: „Insula, fortăreaţa Orşo- va rămâne în posesia Imperiului Mehadiei, care, conform limitelor ţărilor Orientului".
ŢĂRILE ROMÂNE DUPÂTRAŢATUL DE LA KARLOWITZ{1699). 1699-1718 ŢĂRILE ROMÂNE DUPÂTRATATUL DE LA PASSAROWITZ (1718). 1718-1739
ŢÂRILE ROMÂNE Dl
38 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
PORTUL FLUVIAL ORŞOVA PE 0 HARTĂ GERMANĂ DE EPOCÂ s-o câştige, prin - Savantul german Johannes
trădarea baronului Thunmann (1746-1778), într-o
Franz Maria Thu- lucrare apărută la Leipzig, arată
gut, ambasadorul că „vlahii de dincolo de Dunăre
austriac la Istan- sunt un popor mare şi numeros şi
bul. Diplomatul compun jumătate din populaţia
1-a cumpărat cu Traciei şi trei sferturi din cea a
îooodegalbeni Macedoniei §i Thessaliei. Şi în Al-
pe Iacovachi Rizo, bania, remarcă autorul, locuiesc
socrul lui Grigore mulţi aromâni. Vorbesc acelaşi
III Ghica, domnito- grai ca şi fraţii lor de dincolo (la
rul Moldovei. Rizo nord - n.a.) de Dunăre, însă ames-
era capuchehaia tecat cu multe cuvinte greceşti...
domnului la înalta De 750 de ani sunt cunoscuţi sub
Poartă. .Atenţiile" numele de vlahi... şi se numesc ei
lui Thugut nu s-au însuşi rumani sau rumuni".
oprit însă aici. El
mituieşte doi di- - i u l i e 10/21
plomaţi turci: pe Prin tratatul de pace de la Ku-
1751, septembrie 29 Aratoti, din fostul judeţ al Săcuie- Ismail Raif Bey (ministru de externe ciuk-Kainargi, art. XVI, „Imperiul
Prin ordin imperial, districtele nilor, azi Prahova, era hotarul din- din acea vreme), căruia îi dăruieşte Rusiei restituie Sublimei Porţi în-
Timişoara, Cenad, Ceacova, Beci- tre Ţara Românească şi Ardeal. un cuţit lung de aur cu teacă aurită, treaga Basarabie cu Akkermanul
cherec de-a lungul Tisei, Vârşeţ, împodobită cu briliante şi cu un (Cetatea Albă), Chilia, Ismailul,
1770 ceas încastrat în ea, şi pe comisarul cu târgurile şi cu satele şi tot ceea
Lipova, Lugoj-Făget şi Caran-
sebeş trec sub administraţia civilă în tratatul Scriere gheograficească însărcinat cu trasarea frontierei, ce cuprinde această provincie,
austriacă, iar Panciova, Palanca ce s-au txpărit în Rosâie se vorbeşte Mehmet Tahir Aga, acestuia dân- după cum îi restituie şi fortăreaţa
şi Mehadia, la care se adaugă şi despre Ţara de Jos (cu 12 ţinuturi) du-i o mie de galbeni. Cu sume mai Bender. Tot astfel, Imperiul Rusiei
23 de sate ale Caransebeşului, sub (Ţara Românească - n.a.), de mici sunt mituiţi şi alţi funcţionari restituie Sublimei Porţi cele două
administraţie militară. Ţara de Sus (cu 7 ţinuturi) (Mol- turci de grade inferioare. Austriecii principate ale Valahiei şi Mol-
dova - n.a.); este menţionată reuşesc astfel să răpească o fâşie dovei, cu toate fortăreţele, oraşele,
1755 Basarabia, ce „mai de mult a fost de pământ moldovenesc cu o sup- târgurile, satele şi cu tot ce cu-
Hotarul dintre Ţara Româneas- de Ţara Moldovii ca a tria parte a rafaţă de 10 000 km2, cuprinzând prind ele..." în art. XXIV se stipula
că şi Moldova, existent de secole aceştii ţări", cu 4 ţinuturi: Bugeac, ţinutul Cernăuţilor şi cea mai mare că „trupele imperiale ale Rusiei
pe apa Sireţelului, este menţionat Akkerman (Cetatea Albă), şi mai bogată parte din ţinutul Su- se vor retrage în interval de două
expres într-un document din acest Chilia şi Smil (Ismail). cevei, cu însăşi cetatea de scaun, cu luni din Moldova şi vor trece pe
an. „Căci locul acela este în mar- episcopia ortodoxă de la Rădăuţi, malul stâng al Nistrului".
ginea Ţării Munteneşti, se arată în 1772 cu centrele de cultură românească
Austria anexează Galiţia. şi remarcabilele monumente de 1775, martie 4
document, unde desparte Sireţelul
hotarul amândoror ţărilor..." artă din epoca de aur a Moldovei - Viena cotropeşte întreaga Bu-
1773 mănăstirile Putna, Voroneţ, Arbore, covină. Noua graniţă începea din
1765, noiembrie 2 Cea mai veche statistică efec- Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna punctul Tesna împuţită, de la ho-
împărăteasa Maria Tereza tuată în gubernia Ecaterinoslav, - şi oraşul Cernăuţi. Sub pretextul tarul cu Transilvania, şi trecea pe la
(1740-1780) acordă Transilvaniei dintre Nipru şi Bug, asupra ro- deschiderii unui drum între Galiţia Vatra Dornei (cedată austriecilor),
statutul de „Mare Principat", fapt mânilor transnistreni îi numeşte şi Transilvania, austriecii „aşezu apoi ajungea la confluenţa râului
ce sublinia caracterul de totală in- pe aceştia „naţiunea valahă", nu- pajurele pe unde le convenea". Dorna Neagră cu Bistriţa, Pietrele
dependenţă a acestui teritoriu faţă mărând 1265 de bărbaţi şi 1206 Noua linie de demarcaţie pornea de Doamnei de pe muntele Rarău,
de Ungaria. femei, pe profesii. la graniţa Transilvaniei, de la râul satele Stulpicani, Capul Codrului,
Tesna, ajungând până în apropierea Liteni (toate anexate de Austria),
1766 1774 Hotinului şi incluzând localităţile râul Siret, în continuare pe la sud-
în timpul domniei lui Alexandru Are loc prima ştirbire a integri- Cândricani, Ustulcani, Capu-Co- est de Suceava, Calafindeşti, Siret,
Scarlat Ghica (1766-1768), muntele tăţii Bucovinei. Austriecii reuşesc drului, Suceava, Siret şi Cernăuţi. Noua Suliţă, apoi către nord până
by imKobra © 39
Atlas istoric ilustrat al României
raiaua Hotinului), rămânând în po- Prut, în localitatea Suliţa Nouă. De- 1780
sesiunea a 278 de localităţi (oraşele limitarea dinspre Moldova începea Banatul, Crişana şi Maramure-
Siret, Suceava şi Cernăuţi, fostele la Mamorniţa-Tureni, pe Prut, şi şul, vechi pământuri româneşti,
ocoale domneşti Câmpulung pe despărţea satele Lucaviţa de Buda sunt încorporate în Ungaria.
Ceremuş sau Câmpulung Rusesc şi pentru a ajunge în valea Molniţei, - H.C. Schiitz foloseşte, în harta
Câmpulung Moldovenesc, cu satele care se varsă, între Iţcani şi Burdu- sa, toponimul Bucovina pentru
aparţinătoare acestora) cu un areal jeni, în Suceava. De aici frontiera teritoriul smuls, cu câţiva ani îna-
de 10 441 km2 şi cu o populaţie de trecea în valea Moldovei, la sud de inte, de către Imperiul Habsburgic
peste 70 000 de oameni, dintre Gura Humorului şi Câmpulung, din trupul Moldovei.
care 55 485 români (JŢ, 33%), 16 265 şi mai departe în valea Bistriţei şi a
ruteni (22,67%). Karl Ritter von Colbului până la triplex confinium 1781
Schmedes scria: „Cea mai veche de la Muntele Roşu. Logofătul Neculai Rosetti deli-
populaţie a Bucovinei o constituie mitează hotarul Moldovei de la
Grigore III Ghica moldovenii. Abia la sfârşitul seco- 1779
Bugeac astfel: „De la Bender pur-
lului XVIII încep să pătrundă aici Apare postum lucrarea lui cede hotarul ce desparte locul
la Nistru, 30 km amonte de Hotin, huţanii şi, mai târziu, rutenii, pre- Martin Felmer (1720-1767), istoric Hotărnicenilor şi merge tot pe tro-
de unde îşi continua drumul în aval cum şi alte etnii. Moldovenii sunt sas, preot şi profesor la Sibiu, in- ian până la Beştiman, fără a fi alte
pe Nistru. Domnul Moldovei populaţia principală a Bucovinei". titulată Primae Linae M. Principatus semne hotarul, iar de la Beştiman
Grigore III Ghica s-a împotrivit în Historische Beschreibung (1780) Transylvaniae Historiam Antiqui mai gios din malul Hindikiului
înstrăinării provinciei, aducând un ofiţer din anturajul generalului Medii et Rocentiaris Aevi exhihentes et unde s-au făcut movilă, am purces
documente „tres autentiques" austriac Spleny notează: „Locui- Ulustrantes, în care, pentru prima spre miază-zi de la o vâlcea până
despre drepturile Moldovei asu- torii Bucovinei sunt descendenţii dată într-o lucrare cu caracter în deal, şi acolo este o moviliţă
pra Bucovinei. Curtea de la Viena coloniştilor romani, ca şi cei din ştiinţific, dă teritoriului locuit de veche, şi aceea s-a socotit hotar,
susţinea că Bucovina ar fi apar- restul Moldovei", iar Bernhard von români numele de România. şi de acolo am purces în gios pe
ţinut Pocuţiei, pe care Austria o Jenisch, secretarul Curţii Aulice - Banatul este împărţit în comi- muchea dealului peste coada unei
ocupase în 1772 şi, în plus, că avea de Război a Austriei şi renumit tatele Timiş, Torontal şi Caraş, văi şi peste drumul ce merge la
nevoie de acest teritoriu, pentru orientalist, consemna că „numărul încorporate în Ungaria. Rămâne Tigheciu şi la Codru, şi tot în gios
a asigura legătura între Transilva- rutenilor este mai puţin conside- supus Consiliului de Război de la costişa şi cam alăturea cu drumul
nia şi sudul Poloniei. Grigore III rabil decât cel al moldovenilor". Viena numai teritoriul confinium- s-au făcut movila Ursul drept în
Ghica a plătit cu viaţa faptul că a într-un manual de geografie din ului militar bănăţean, care era deal, §i de acolo tot în gios dealul
apărat integritatea Moldovei, fiind 1870, Ignatius de Luca spunea că format în partea sudică din trei alăturea cu drumul Tigheciului
ucis de turci în 1777. „moldovenii (românii) formează comitate de-a lungul Dunării, la este o movilă veche ce i zic Bas-
populaţia principală a Bucovinei". care se adaugă, în 1873, din comi- tenkial, şi s-au socotit hotar. Şi de
- aprilie 26/mai 7 între Nistru şi Prut, hotarul pornea tatul Caraş, 14 comune împreună acolo tot în gios muchea pe un
în urma convenţiei dintre de la Onut, pe Nistru, şi urma cur- cu oraşul Caransebeş. drum nu prea bătut până ni-am
turci şi austrieci, Moldova septen- sul pârâului Negru pentru a trece, întâlnit cu alt drum ce vine din-
trională, până la râurile Răchitna, la valea Răchitnei care se vărsa în cca 1780 spre soare-răsare, §i între drumuri
Suceviţa, Molna şi Siret, este ali- N. Iorga menţionează existenţa am făcut movila Bugeac hotar. Şi
pită, sub numele de Bucovina, la din acest an a unei hărţi „a Ţării de acolo tot în gios pe acel dru-
Imperiul Habsburgic. Româneşti până la munţi în sus, muşor muchea printre văi, până
iar, la Vest, până dincolo de Gla- în fundul văii ce i zic Algăra, şi am
1776, iulie2 vacioc şi Călnişte, având şi Bul- făcut movila Algăra din gios de
La Palamutka (Balamutca), loca- garia până mai jos de Varna, Do- drum. Şi de acolo lăsând drumul
litate aflată pe malul Nistrului, la brogea toată şi partea de deasupra şi apucând în gios podişul până
nord de Cernăuţi, se semnează o Gurilor Dunării şi a ţărmului nor- am dat în drumul ce vine de la
convenţie de delimitare a frontierei dic al Mării Negre până dincolo Tigheci şi merge la Ialpugul şi am
dintre imperiile habsburgic şi oto- de golful Murteza şi de localitatea făcut movila Vitan şi tot în gios
man. La stabilirea graniţei pe teren, Burnas, lăsând să se întrevadă la dealul, şi prin Valea Ulmenilor şi
austriecii se retrag din 59 de sate nord-est un colţ din limanul de la în dealul deasupra Ulmenilor am
(38 din ţinutul Sucevei, 12 din cel al vărsarea Nistrului, cu însemnarea făcut movila Ulmenilor, §i tot în
Cernăuţilor şi, din toate cele, 9 din Stema Moldovei Akkerman (Cetatea Albă)". gios până la Valea Adâncă şi s-a
40 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
S c a l e i:7SOOOOO
«t ?y y ,ff i
făcut movila Valea Adâncă în deal. facut movila Şasa în deal. Şi de podişul pe drum până am ajuns Valea Strâmbă, unde se întâlneau
Şi de acolo tot cam la deal până în acolo prin o vale şi prin un drum la o movilă veche ce-i zic movila ţinuturile Fălciu şi Chişinău cu
muchea dealului Tălmaciului şi la deal şi cam în gios până am Burlei, şi acea movilă este în mar- Tătarii, trece spre răsărit pe la
s-au făcut movila Tălmaciului. Şi trecut Valea Iţcanilor §i am facut ginea drumului din sus de drum, Caracuză, pe sub Farlădan, pe la
de acolo costişa cam în gios pe la movila Iţcanilor. Şi tot în gios şi s-au socotit să fie hotar. Şi acea Cara-Mârza ce rămâne în Moldo-
două izvoare din costişe şi până la pe deasupra unui deal mare ce-i movilă are 3 săpături într-însa. Şi va, se ridică spre nord până atinge
muchea dealului în drumul ce vine zic Kalţinul şi s-au facut movila de acolo tot drumul în gios până cursul Bâcului şi urmăreşte aceas-
de la Tigheci şi merge în gios şi am Kalţinului. Şi de acolo prin valea unde se porneşte drumul în Larga, tă apă până la vărsare. Pornea de
facut movila Deliilor în marginea Kargaşilor şi pe podiş, până dru- şi din gios de drum în costişă am la Bender, urma un timp cursul
drumului. Şi de acolo am mers tot mul ce vine de la Leca şi s-au facut făcut movila Lărgei. Şi tot la vale
Bâcului, cădea apoi pe al Botnei,
cam în gios prin valea Verdeşăni- movilă lângă drum, şi de acolo la pe drum până la matca Lărgei
apoi prin o linie dreaptă la Călmă-
lor pe din gios de o fântână ce i zic deal prin valea Străşineţilor până şi din sus de satul Tatarulă am
ţuiul care se varsă în Prut.
Tătarii, fântâna lui Oteaz-bey. Şi în dealul Macsinelor şi în deal s-au facut movila în malul apei Lărgei
de acolo în gios muchea până facut movila Macsinelor şi de aco- Boşăianului". După harta lui Con- - Apare manualul umanistului
ne-am suit în deal şi am facut lo tot cam în gios şi la deal asupra stantin Rigas (1757-1798), hotarul ungur Losontzy Istvân intitulat
movila Gomana. Şi de acolo tot Lărgei şi în muchea dealului am Bugeacului dinspre ţinutul Chişi- Harmas Kis Ttikor (Tripla oglindă
în gios până în muchea dealului facut movilă pe Ghimolo. Şi de năului pornea de la Orac-Mârza, mica) în care se afirmă că Ţara
între Şasa şi între Iscani şi am acolo am purces tot cam în gios ceva mai la apus de obârşia râului Ardealului, cu care Ungaria se în-
by imKobra © 41
Atlas istoric ilustrat al României
42 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
drept al Nistrului va fi restituit nei Hanului, obligându-i pe tătari 1792, septembrie 3/14 prezintă următoarele localităţi ca
Sublimei Porţi şi va rămâne pe să se retragă în Crimeea. în anul Act de delimitare a graniţei din- fiind populate de români sau de
veci sub stăpânirea sa absolută şi următor, la iniţiativa contelui tre Austria şi Imperiul Otoman, români şi alte etnii: Batonya, sat
incontestabilă; dimpotrivă, tot te- Panin, în spaţiul Transnistriei me- prin care se fixează hotarele Mol- unguresc-sârbesc-românesc în
ritoriul care se află pe malul stâng ridionale este pus în mişcare un dovei şi ale Transilvaniei. judeţul Csanâd; Darvas, sat româ-
al aceluiaşi fluviu va rămâne sub plan de colonizare a teritoriului nesc-unguresc în jud. Bihor; Nyir
stăpânirea absolută şi incontesta- cu populaţie din Moldova, fapt 1794 Adonyj, sat unguresc-românesc în
bilă a Imperiului Rus". care contribuie, pentru un timp, James Dallaway (1763-1834) jud. Szabolcs; Bedo, Bedevola, sat
Prin acest tratat, Rusia înglo- ca provincia să se numească Mol- teolog englez, afirmă în volumul românesc; Srokad-Kereszkor, sat
bează Transnistria. Sudul Trans- dova Nouă. Prinţul moldovean Calăîoriileprin Banat, Transilvania unguresc-românesc; Koroszakal,
nistriei va lua numele de oblastia Deleanu-Scarlat Cantacuzino şi şi Ţara Românească că populaţia sat românesc-unguresc; Mihkerek,
Oceacovului, cu capitala la Soco- boierul Scarlat Sturza au acceptat majoritară din aceste teritorii este sat românesc; Mezo Peterd, sat ro-
la, nume împrumutat de la Socola propunerea împărătesei Ecateri- „scoborâtoare din coloniştii lui mânesc; Zsaka, sat românesc-un-
(periferia Iaşului). na a Il-a şi au primit pământuri Traian, ei încă îşi zic români". guresc, toate în jud. Bihor; Porcsal-
în acest spaţiu. După anexarea ma, sat românesc-unguresc în jud.
1792 Basarabiei, în 1812, Scarlat Sturza 1796 Satu-Mare; Vekerd, sat românesc;
Prin tratat, Imperiul ţarist îşi va deveni primul guvernator al în DescriereageograficăaUn- Vertes, sat unguresc-românesc;
extinde stăpânirea asupra Ucrai- provinciei. gariei, apărută la Buda, A. Vâlly Sârând, sat românesc în jud. Bihor.
by imKobra © 43
Atlas istoric ilustrat al României
SECOLUL XIX
Franţois Pouqueville, consul francez la Ianina, remarca în-
tr-o lucrare publicată în 1820: „Deoarece soartă nu putea fi
una fericită pentru aceşti oameni întreprinzători, megalo-
vlahii din Călăriţi, Săracu, Meţovo şi Zagar s-au văzut siliţi,
timp de jumătate de secol, din 1760 până în zilele noastre,
să se împrăştie pe pieţele Mediteranei..." Consulul francez
Esprit-Marie Cousinery releva aceeaşi realitate, specificând
că românii din Macedonia „şi-au păstrat nu numai carac-
terul lor naţional şi numele de români, dar încă şi mândria,
şi curajul strămoşilor lor".
Episod din războiul ruso-turc (reconstituire)
începutul sec. XIX 1806, toamna ruşi; Hotin - din 648 de familii, Moldova, din care făcea parte.
Hotarul dintre Ţara Româ- Izbucneşte un nou război ruso- 297 erau româneşti, 340 evreieşti Prin urmare, nici istoria, nici do-
nească şi Moldova, după ce apele turc. în această conjunctură, raia- şi 11 armene. cumentele istorice asupra Basara-
Sireţelului au trecut, în timp, pe lele turceşti Ismail, Akkerman, - încheierea întrevederii de la biei nu pot să nu vorbească despre
braţul de la răsărit, era format de Bender şi Hotin sunt din nou Erfurt dintre Napoleon I şi Alek- Moldova. Astfel, este imposibil a
o linie convenţională care urma alipite Moldovei, nu şi Bucovina, sandru I prin semnarea unei con- vorbi despre administraţia Basara-
albia secată. C. C. Giurescu, într-o care este acum în hotarele istorice venţii prin care împăratul Franţei biei, până la anexarea sa la Rusia,
lucrare consacrată graniţei mun- din vremea voievozilor din seco- consimte ca Rusia să anexeze fără a vorbi de Divanul Moldovei
teano-moldovene de la începutul lele XV şi XVI, dar sub stăpânirea Moldova şi Ţara Românească. căruia îi era subordonată Basara-
secolului XIX, arată că hotarul Imperiului Habsburgic. bia. în Basarabia nu există dome-
„dinspre est, de la Dunăre, e for- 1811, noiembrie niu să nu aibă documente emise
mat de Siret, de la vărsarea lui pâ- 1808 Turcii consimt, în urma trata- de Divanul Moldovei".
nă la nord-est de satul Blehani. De Divanul Moldovei, cu ajutorul tivelor de la Giurgiu, să cedeze
mai 16/28
aici începe o linie convenţională autorităţilor, face un recensământ Rusiei Basarabia până la Prut, fără
care merge în direcţia generală în patru oraşe din Basarabia. partea sudică, cu Cetatea Albă, Se semnează, la Bucureşti, la
spre nord-vest-vest, cu multe Rezultatul este următorul: Ismail şi Chilia. Hanul lui Manuc, pacea ruso-turcă
sinuozităţi". Tighina (cu Lipcani) - din 331 fa- care punea capăt războiului dintre
milii, 169 sunt româneşti, 101 evre- 1812 cele două imperii desfăşurat între
1802, septembrie 12 ieşti, 52 ruseşti, 9 armene; Cetatea Juristul rus A.N. Egunov (1824- 1806 şi 1812. La tratativele purtate,
Se emit firmane ale Porţii Albă - din 334 familii, 168 sunt ro- 1897) afirmă în Memoriile Comitetu- ţarul Aleksandru I, reprezentat
privind reglementarea relaţiilor mâneşti, 132 armene, 18 evreieşti lui de statistică a\ Basarabiei, tom III,de generalul M. I. Kutuzov, co-
cu Ţara Românească şi Moldova. §i 16 de refugiaţi sârbi; Chilia - din că „până la anexarea sa la Imperiul mandantul trupelor ruseşti de pe
Ele prevăd retrocedarea către Ţara 478 de familii, 393 erau româneşti, Rus în 1812, Basarabia era supusă teatrul de operaţiuni dunărene, a
Românească şi Moldova a terito- 58 lipoveni, 27 evreieşti, supuşi aceluiaşi regim de guvernare ca cerut ca Sublima Poartă să accepte
riilor răpite în silnicie, în regiunea cedarea, către Imperiul ţarist, a
raialelor Giurgiu, Brăila, Chilia, teritoriului Moldovei până la Siret
Hotin. şi gurile Dunării. Turcii nu acceptă
această variantă şi, la rândul lor,
1804-1810 propun ca teritoriul cedat Rusiei să
Colonelul englez William Mar- fîe cel cuprins între Prut şi Nistru,
tin Leake, în urma călătoriei în fără Bugeac, care va rămâne în
Peninsula Balcanică, nota că stăpânirea Porţii. Tratatul, în art.
limba vorbită în oraşele valahe IV, stipula că: „Prutul, din punctul
din Pind diferă într-o măsură unde acest râu pătrunde în Mol-
nesemnificativă de cea vorbită în dova, până la confluenţa lui cu
Ţara Românească şi conţine Dunărea, apoi începând din acest
multe cuvinte de origine latină. Hanul lui Manuc
loc, malul stâng al acestui din urmă
44 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 45
Atlas istoric ilustrat al României
pur §i simplu cu o cucerire prin voieşte să-şi ia şi sufletele ce se afiă 1817 angaja să respecte privilegiile
forţă a unor teritorii străine, pur şi pe pământ şi să mistuiască o parte Este confirmat acordul încheiat Principatelor Române. Prin con-
simplu cu un jaf". Mihai Eminescu, din poporul român". Au anexat la Constantinopol între ruşi şi venţie, braţul Sulina al Dunării
peste ani, spune: „în curgerea unui 45 630 km2, faţă de 38 230 km2 turci prin care o parte a deltei este atribuit Rusiei ţariste.
veac moldovenii din Bucovina s-au rămaşi, acest teritoriu reprezen- Dunării, până la braţul Sulina,
deprins cu stăpânirea nemţească şi tând doar 40% din Ţara Moldovei 1827
este cedată Rusiei.
astăzi ei se simt alipiţi cu credinţă ale cărei frontiere însuşi Imperiul într-o carte de judecată din
şi strâns legaţi de Curtea din Viena. ţarist le recunoscuse prin tratatul 1818 acest an se menţionează, refe-
Bucovina a rămas însă o ţară ro- semnat la Luck de Petru cel Mare şi ritor la hotarul dintre Ţara Ro-
La propunerea mitropolitului
mânească, o parte din Moldova... de Dimitrie Cantemir. mânească şi Moldova, că „aceste
Gavriil Bănulescu-Bodoni, oraşul
Lauda pentru că s-a păstrat româ- două scrisori mai dau încă o
1816 Chişinău este declarat centru
nitatea Bucovinei nu se cuvine însă dovadă că locul ce trebuie să
administrativ al Basarabiei.
numai moldovenilor; şi Curtea de Daniil (Dimitrie) Philippide cuprindă Hulubeştii şi Ciofreştii
la Viena e părtaşă la dânsa... Cu (1770-1833), istoric grec stabilit în în lat din hotarul Tomceştilor,
1819-1859
totul altă e soarta moldovenilor Ţara Românească (profesor la Aca- până drept locul unde se în-
Alecu Russo, în Cântare României,
căzuţi sub stăpânirea provoslavni- demia Domnească din Bucureşti), drumează hotarul muntenesc,
cului Ţar al tuturor ruşilor. Pe când dorea înfăptuirea unei Românii adică acolo unde cade Sireţelul
publică, la Leipzig, prima lucrare
cei 200 000 de români din Bucovi- de istorie veche a ţărilor române, cu hotarele pe Tisa şi Nistru, vast în apa Siretului, unde este satul
na formează un mic centru pentru Istoria României §i Geografia Românieiteritoriu ce îngloba Basarabia, Corbul din Ţara Românească
dezvoltarea vieţii româneşti, mi- (într-un singur volum). în această Bucovina, Transilvania şi Banatul. şi Crângenii sau Golăşenii în
lionul de români din aşa-numita lucrare învăţatul grec delimitează Ţara Moldovei". într-o mărturie
1826, septembrie
Basarabie rusească este deschegat teritoriul locuit de români între a lui Andronache Donici, din
şi ţinut cu sila departe de poporul 25/octombrie 7
Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Nea- acelaşi secol, se specifică că mo-
românesc. Rusia nu se mulţumeşte gră. în volum, autorul menţionează Imperiile otoman şi ţarist şia Crângeni trebuie să-şi aibă
de afiluat o parte mare §i frumoa- numele teritoriilor ce compun Ro- semnează, la Akkerman, o conven- întruparea din matca Siretului
să din vatra Moldovei, nu se mul- mânia şi anume: Oltenia, Muntenia, ţie explicativă şi complementară a vechi, „numit acum Sireţel, ce
ţumeşte de aficălcat peste graniţa Dobrogea, Moldova, Orşova, Mara- tratatului de pace încheiat, în 1812, este hotar al Ţării Munteneşti".
firească a pământului românesc, ci mureşul, Banatul şi Transilvania. la Bucureşti, prin care Poarta se
1828
Istoricul A.F. Veltman (1800-
1870), în Nacertanie âremei istorii
Bessarabii (Schiţă a istoriei vechi a
Basarabiei, Moscova), afirmă la
rândul său că „istoria Basarabiei
nu mai necesită studii speciale;
ea este legată de Istoria Moldo-
vei şi a Ţării Româneşti şi de
soarta voievozilor lor".
1829
Apar Cererilecearjipututface
Valachia şi Moldavia la un congres de
prinţi creştini pentru siguranp lor cea
din afară şi statornicire cea din lăuntru.
„Pont 1. Valachia şi Moldavia să
se împreune şi să se facă amân-
două un prinţipat.
2. Hotarele acestui prinţipat
să fie despre Turchia, Dunărea;
despre Rusia, Prutul şi despre
Austria, munţii Carpaţi.
46 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 47
Atlas istoric ilustrat al României
1845
Iacob Fallmerayer, învăţat
german, arată că „valahii din
Thessalia se numesc români,
ca şi fraţii lor de limbă şi de
origine din Principate".
1847, ianuarie 1
Nicolae Bălcescu afirmă, în
discursul ţinut în noaptea de Anul
Nou la Paris şi intitulat Privire
asupra stării defaţă, asupra trecutului
şi viitorului Patriei, că „ţinta noastră
socotesc că nu poate fi alta decât
unitatea naţională a românilor". Şi
continuă: „Unitate mai întâi în idei
şi simţăminte, care să aducă cu
vremea unitatea politică, care să
facă din munteni, din moldoveni,
1839 în actuala epocă a naţiona- de origine şi limbă comună. Ei din basarabeni, din bucovineni,
Felix Colson, secretar politic al lităţilor evoluate şi pe cale de vor să contopească nu numai cele din transilvăneni, din bănăţeni,
lui Ion Câmpineanu, în volumul evoluare, spune autorul, spiritul două Principate, ci pretenţiile lor din cuţovlahi, să facă un trup poli-
înalt
Despre starea prezentă şi viitorul prin- al sentimentului naţional a se extind şi asupra numeroşilor tic, o naţie românească, un stat de
cipatelor Moldova şi Muntenia, face o inspirat şi neamurile şi naţiunile locuitori valahi ai Bucovinei şi şapte milioane de români".
prezentare a românilor: „Un po- de origine şi limbă valahă. Aceste Basarabiei, adică asupra înseşi
por uitat până în zilele noastre ca neamuri, care îşi trag originea şi acestor provincii, din care prima a 1848, martie
o oază în deşert", iar despre româ- limba, în mare parte, de la marea fost ruptă de Moldova cu 50 de ani La Pozsony (Bratislava, Slova-
nii transilvăneni că „sunt români gintă a Romei, oricât de dejosite înainte, iar a doua numai în anul cia), Dieta ungară votează o nouă
şi nutresc speranţa că se vor uni şi umilite prin apăsare şi stârcire 1812. Dar la fel se întind pretenţiile constituţie prin care se anexează
cu fraţii lor din Moldo-Valahia. de-a lungul veacurilor, nu şi-au ui- lor şi asupra Transilvaniei şi a Un- la Ungaria (art. VI) comitatele
Ideea unirii este pe zi ce trece tot tat niciodată cu totul strălucita lor gariei locuite de valahi. Pretenţii Crasna, Solnocul de Mijloc,
mai puternică". origine. Iar acum simt cu ardoare ce au fost îngrădite prin oprimare
că un neam de aproape 7 milioa- şi uzurpare - şi pe multe altele de
- Raoul Perrin (în lucrarea Coup
ne, care îşi are originea sa, o limbă acest fel..."
d'oeil sur la Valachie et la Moldavie)
a sa, ba chiar aceleaşi datini şi fel - Scriitorul şi istoricul polonez
evidenţia că „interesele celor două
de afi,şi care locuieşte o porţiune I.I. Kraszewski vizitează Basara-
principate sunt colective şi sunt
de pământ a Europei, ce-i drept, bia. Atenţia sa este îndreptată în
atâtea raporturi în origine, e atâta
politiceşte împărţită în mai multe mod preponderent asupra struc-
paritate în putere, atâta afinitate
părţi, dar geograficeşte unitară, turii demografice a oraşelor. în
în moravuri, atâta unitate în acţi-
mare ca întindere şi înzestrată de ceea ce priveşte Chişinăul, el scria
une, încât a trata despre unul e a
natură cu cele mai mari bogă- că: „Populaţia şi limba dominante
vorbi de celălalt, fără a fi în eroare
ţii, poate avea viitor şi se vede a sunt româneşti".
faţă de exactitate şi adevăr".
fi chemat la existenţă naţională...
1843 Planurile şi speranţele lor sunt 1844, toamna-1845, iarna
unirea în viitor, într-o naţiune şi o Sub conducerea lui Eftimie
Apare scrierea lui Wesselenyi
ţară, a tuturor populaţiilor valahe Murgu, românii bănăţeni desfă- Nicolae Bălcescu, portret
Miklos intitulată Despre românism. de Gheorghe Tattarescu
48 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
1857
Apare, la Viena, un studiu
etnografic privind monar-
hia austro-ungară, semnat de
F. V Czornig şi intitulat Etnographie
der Ostereichischen Monarchie. în
această lucrare autorul prezintă
hotarul etnic românesc aşa cum
era el în acel an. Descrierea începea
în teritoriul judeţelor Bereg-Ugo-
cia, străbătea apoi aşezarea Batorci
1856, februarie râul Ialpug până la înălţimea de la şi, trecând peste localitatea Turţ,
limitării teritoriului Voivodinei,
13/25-martie 18/30 Saratiska şi va merge la Katranoiu ajungea la graniţa judeţului Satu
românii bănăţeni protestează
pe Prut". Mare. în continuare atingea loca-
împotriva încorporării lor în Se deschid, la Paris, lucrările
lităţile Botiza, Oşvarău şi Păuleşti,
noua unitate, cerând să se separe Congresului de pace, care pune
1855 înaintând până la apus de Ura, ca
de Voivodina partea locuită de capăt Războiului Crimeii. Prin
Apare, la Paris, Historiepolitique apoi să se îndrepte spre localitatea
ei din comitatele Timiş, Caraş tratat este înlăturat protectoratul
et sociale des Principautes Danubien- Domahida, formând o linie sinu-
şi o parte din Torontal, iar re- rusesc asupra Moldovei şi Ţării
nes a lui Elias Regnault care făcea oasă determinată de insulele etnice
spectivul teritoriu să fie alipit Româneşti. Tratatul de pace, sem-
următoarele estimări privind germane şi germano-româno-
„la celălalt, locuit de românii de nat de Austria, Franţa, Marea Bri-
populaţia românească: Valahia - ungare pe care le întâlnea în dru-
peste Mureş". Noua provincie, tanie, Prusia, Regatul Sardiniei şi
2 500 000, Moldova-i 500 000, mul său. De aici hotarul etnic se
cu capitala la Timişoara, era Imperiul Otoman, pe de o parte,
Transilvania -1486 000, Banatul îndreaptă spre apus până în apro-
compusă din districtele Lugoj, şi Rusia, pe de altă parte, hotăra
timişan -1085 000, Bucovina - pierea graniţei judeţelor Satu Mare
Timişoara, Becicherec, Neoplan- retrocedarea către Moldova a Del-
300 000 şi Basarabia - 896 000. şi Szabolcs, atingând aşezarea
ta şi Zombor, care, la rândul tei Dunării şi a sudului Basarabiei
Adaugă aici încă 200 000 de Peneszlek, ca apoi să-şi continue
lor, erau împărţite în cercuri. în (judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail),
români, a câte 40 până la 60 de drumul, paralel cu delimitarea
ciuda protestelor, Voivodina a răpite de Imperiul ţarist prin
mii în Bulgaria, Serbia, Ungaria, judeţelor Satu Mare şi Bihor, până
fost menţinută ca unitate admi- pacea de la Bucureşti din 1812. Ho-
Polonia şi Macedonia. aproape de localitatea Valea lui
nistrativă austriacă până la 1860. tarul spre răsărit al Moldovei va fi
Mihai, şi de aici ajungea la Tarcia.
Bucovina devine autonomă, pe Nistru „de la locul Burna-Sala
1856, decembrie 25-1857, La aşezarea Cheţ hotarul etnic
primind titlul de ducat, fiind tre- va atinge perpendicular drumul
ianuarie 6 intra pe teritoriul judeţului Bihor,
cută, prin constituţia din martie de la Akkerman, va urma acest
La Paris se încheie un protocol atingea Marghita, trecea peste
1849, în subordinea directă a drum până la Valul lui Traian, va
al reprezentanţilor Marilor Puteri Cristur până la Barcău, ca apoi să
guvernului de la Viena. trece la sud de Bolgrad, va urca pe
50 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 51
Atlas istoric ilustrat al României
52 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
Puterile Garante (Marea Britanie, de habsburgi se poate vedea din naţională, cer, printr-o moţiune,
Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Rega-discuţiile purtate în Senatul vienez autonomia Banatului, sub nume-
tul Sardiniei şi Imperiul Otoman), în 1864. Deputaţii transilvăneni le de „Căpitanatul român", sau
Poarta Otomană este de acord cu cer suplimentarea prevederilor încorporarea lui în principatul,
o rectificare a hotarului pe braţul bugetare la un capitol de cheltuieli, acum autonom, al Transilvaniei.
Chilia în favoarea Moldovei. la care solicitare Senatul le imputa:
„Adică şi voi aţi venit aici ca să - decembrie 15/27
- octombrie 8/20 cerşiţi?" Deputatul român George Curtea de la Viena hotărăşte
Stema
Diploma din octombrie, care inau- Bariţiu răspunde: „Nu voim să cer- anexarea Banatului la Ungaria. Principatelor Unite
gura perioada „regimului liberal" şim, ci, din impozitele locuitorilor Acelaşi lucru se va întâmpla §i
(1860-1867), emisă de împăratul ţării noastre (Transilvania - n.a.), cu cele patru comitate din vestul le regiuni: Banatul, încorporat la
Franz Joseph I, reacorda Transilva- suntem decişi a reţine în fiecare an Transilvaniei (Crasna, Solnocul de Ungaria, Transilvania autonomă,
niei statutul de principat autonom una quota (cotă), câteva procente... Mijloc, Chioarul şi Zarandul). dar lăsând în afara hotarelor sale
în cadrul Imperiului Habsburgic, de care dieta şi guvernul nostru Crişana şi Maramureşul.
condus de un guvern şi de o dietă provincial să dispună fără niciun 1861,februarie
proprii. Diploma dată de Curtea amestec al parlamentului şi al regi- Printr-o patentă imperială, - noiembrie 20/decembrie 2
imperială de la Viena urmărea mului central". habsburgii asigură autonomia Prin Firmanul de organizare ad-
înlocuirea conducerii absolutis- ţărilor subjugate din monarhie. în ministrativă a Moldovei şi Valahiei,
te cu un regim constituţional. - noiembrie 6-7/18-19 urma acestui act, românii rămâ- Imperiul Otoman consimte şi
Cum s-a manifestat autonomia Fruntaşii politici bănăţeni, reu- neau în continuare despărţiţi din recunoaşte unirea administrativă
Principatului transilvan promisă niţi la Timişoara într-o conferinţă punct de vedere teritorial în vechi- şi politică a Principatelor Române.
by imKobra © 53
Atlas istoric ilustrat al României
54 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 55
Atlas istoric ilustrat al României
un ton arogant, cere acesteia să - octombrie 1 acest pământ care devine din nou
fie cât mai concisă în expunere, Autorităţile ţariste iau în stăpâ- românesc! însă acum veţi merge în
cerere care a consternat pe toţi cei nire cele trei judeţe româneşti din Dobrogea nu în calitate de cuceri-
prezenţi. Pentru a destinde atmo- sudul Basarabiei. Totodată, anexea- tori, ci amici, ca fraţi ai locuitorilor
sfera, după şedinţă, Waddington, ză şi ostroavele de la gura braţului care de azi înainte sunt concetăţe-
ministru francez de Externe din Chilia situate între canalul Stari- nii noştri.
cabinetul Dufrane, invită pe Stambulului §i canalul Oceacov. Soldaţi! în această nouă Româ-
oamenii politici români la bufet, Autorităţile române se retrag din nie veţi găsi o populaţiune care
invitaţie declinată. în art. 45 al sudul Basarabiei, fără a semna vre- în cea mai mare parte este deja
tratatului se stipula că: „Principa- un act care să poată fi interpretat românească. însă veţi găsi şi locu-
tul României retrocedează M.S. ca o recunoaştere oficială a anexă- itori de alt neam şi alte credinţe.
împăratului Rusiei porţiunea rii acestui teritoriu românesc. Toţi aceştia, care devin membri ai
teritoriului Basarabiei, despărţită statului român, au acelaşi drept la
de Rusia în urma Tratatului de la - octombrie 8/20 protecţiunea şi dragostea voastră!
Paris din 1856, şi care, la apus, se Dobrogea, Delta Dunării şi între ei veţi găsi mahomedani, ale
mărgineşte cu talvegul Prutului, Portretul principelui Carol I, Insula Şerpilor (situată la 42 k m - căror obiceiuri se deosebesc de ale
iară la miazăzi cu talvegul braţu- de George Peter Healy
23 mile de ţărm) intră oficial în noastre. Vă recomand cu deosebire
lui Chiliei şi cu gura Stari-Stam- componenţa României. ca să respectaţi credinţele lor. Fiţi
bulului". Art. 46 stabilea: „Insulele de la răsărit care, în ciuda angaja- în mijlocul noilor voştri concetă-
formând Delta Dunării, precum şi mentului că va respecta integri- - noiembrie 6/18 ţeni ceea ce aţi fost atât în timp de
Insula Şerpilor, sandgiacul Tulcei, tatea teritorială a României, va Membrii comisiei de delimita- pace, cât §i pe câmpul de onoare:
cuprinzând districtele (cazas) revendica şi va obţine partea re a frontierei bulgaro-române, model de bravură şi de disciplină,
Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, sudică a teritoriului de peste Prut. cu excepţia delegatului Rusiei, apărători ai drepturilor României
Tulcea, Măcin, Babadag, Hârşova, Parlamentul României votează o hotărăsc ca înălţimea fortificată şi anteluptători ai legalităţii şi ai
Constanţa, Medgidia, sunt întru- moţiune prin care respinge art. 8 Arab-Tabia (azi Ostrov), din faţa civilizaţiei Europei. Astfel vă cu-
pate cu România". Principatul pri- şi art. 19 din tratatul de la San Silistrei, să revină României. noaşte acum întreaga Europă şi cu
meşte în afară de aceasta „ţinutul Stefano şi cere sprijinul puterilor mândrie confirmăm aceasta.
situat la sudul Dobrogei, până la europene. Geograful Kiepert, cu - noiembrie 14/26
o linie care, plecând de la răsărit Aşadar, drum bun, soldaţi, şi
prilejul convocării Congresului, Domnitorul Carol I, care de la
de Silistra, răspunde în Marea Dumnezeu să vă apere. Trăiască
a publicat o hartă etnografică a 2/21 sept. adoptase titlul de Alteţă
Neagră, la miazăzi de Mangalia România!".
Austro-Ungariei, care afirma: Regală, adresează armatei române,
(Ilanlâc). Linia graniţelor se va „Soluţia problemei continuităţii cu prilejul trecerii Dunării pe la 1879
fixa, la faţa locului, de Comisiunea poporului român în Dacia Tra- Brăila pentru preluarea oficială a Istoricul francez Victor Duruy
Europeană instituită pentru deli- iană constă mai ales în faptul că Dobrogei, un mesaj în care spune: (1811-1894), autor al unei magistra-
mitarea Bulgariei". Prin tratat se actualul teritoriu pe care se vor- „Puterile mari europene, prin le Istorii a romanilor din timpurile vechi
recunoştea revenirea Dobrogei beşte româneşte coincide aproape Tratatul de la Berlin, au unit cu până la invaziile barbare (Paris, 1879,
la România. Concomitent, cele integral cu graniţele Imperiului România Dobrogea, această veche vol. V), scria: în ciuda celor 1500
trei judeţe din sudul Basarabiei Roman şi cu cele ale provinciei posesie a prinţilor noştri de mai de ani de mizerii, românii sunt as-
(Cahul, Ismail şi Bolgrad) erau Dacia. Consangvinitatea valahilor înainte. Azi veţi pune piciorul pe tăzi 12 milioane... Această curajoa-
încorporate din nou la Rusia ţa- sau românilor de astăzi cu străbu-
ristă. Pierderea de către România nii lor daci de acum două mii de
a celor trei judeţe meridionale ale ani este dovedită în modul cel mai
Basarabiei s-a datorat unui con- evident prin unitatea înfăţişării
sens dintre atitudinea duplicitară lor exterioare, nu numai prin tră-
a lui Bismarck, care dorea ca între săturile feţei, ci şi prin costumele
noi şi Rusia să existe permanent lor, pe care poporul le-a păstrat
un litigiu teritorial, pentru ca aproape intacte. Costume pe care
România, în caz de necesitate, să ni le arată numeroasele figuri de
fie întotdeauna aliata Germaniei luptători daci aflate pe monumen-
împotriva Rusiei, şi atitudinea tele artistice ridicate spre slăvirea
răuvoitoare a vecinului nostru victoriilor lui Traian".
Adunarea Deputatilor la 1876
56 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
să populaţie romană din Dacia Tra- dealului Hairamchioi, tăind valea aflăm detalii relevante privind făcea un schimb teritorial în Do-
iană, demnă de originile sale şi de cu acelaşi nume până la 2 km starea de spirit a populaţiei după brogea pentru Bulgaria, România
cel care le-a dăruit primele cetăţi, a vest de satul Hairamchioi, dealul Războiul de Independenţă: „Ca primind colina Arab-Tabia cu
jucat în Carpaţi rolul lui Pelagius şi Calaigi şi trecând prin vârfurile urmare a cedării Basarabiei româ- fortăreaţa cu acelaşi nume (Fortul
a tovarăşilor săi în Asturii, înfrun- Calaigi, Tiului, Sevendic. Apoi linia neşti, dictată de Congres, întreaga Arabului), situată în partea sud-
tând cu eroism din înălţimea aces- trecea peste Cogea-Ceair şi Iarâm- populaţie - inclusiv ţăranul lipsit estică a oraşului Silistra, pe mu-
tei fortăreţe inexpugnabile toate Cular la 1,5 km vest de satul Se- de cultură - este stăpânită de o sta- chia dealului Ieral-Ceea-Ceair, la
invaziile, recuperând pas cu pas vendic şi est de satele Hasamcea şi re de spirit foarte agitată împotriva 2 km sud-est de Silistra, la 7 km
terenul pierdut şi reconstituind, Deli Jusufcnuiu, care rămâneau pe Rusiei. în timpul prezenţei mele, spre sud-vest de Ostrov şi la 3,5 km
după treisprezece secole de lupte, teritoriul bulgar, şi urca în vârful tema Basarabiei şi Dobrogei era de satul Almalău, fortăreaţă
o Italie nouă şi o Ţară Românească Iarâm Başa. De aici, frontiera con- discutată pretutindeni, iar ţarul era ce domina Silistra şi Dunărea.
(Valahia), ale căror popoare de tinua spre sud-vest prin pădurea acuzat de călcare a cuvântului dat,
origine latină salută înălţarea lor la Sulei Orman, tăia valea Enişenlia şi deoarece Convenţia din 1877 - pri- - octombrie 29
rangul de naţiuni libere". adiacenta ei, valea Hazarlâc, la 1,5 vind garanţia teritoriului român - Eugene Schuyler, consulul ge-
km sud de satele cu acelaşi nume n-a fost respectată, iar România, neral al SUA la Bucureşti, într-un
- ianuarie 19/31 şi, după ce urca vârful Hazarlâc, se drept răsplată pentru jertfele adu- raport comercial anual, adresat
Ministerul Afacerilor Străine cere îndrepta spre sud-vest, trecea pe secretarului de stat al SUA, Charles
se, a trebuit să sufere pierderea Ba-
reprezentanţilor diplomatici ai la 2 km sud de satul Dobromirul sarabiei. Ofiţerii celor două armatePayson, dă date referitoare la teri-
României să notifice guvernelor din Deal, 1200 m sud de satul Techi toriul României, la preponderenţa
se aflau în relaţii foarte încordate,
pe lângă care sunt acreditaţi că Ceresi, şi urca vârful Tuzla-Iuc. Din nici nu se salutau reciproc". populaţiei române în toate provin-
trupele române au trecut teritoriul acest vârf pornea spre nord-vest ciile istorice româneşti, la originea
din sudul Dobrogei până la linia până la vârful Velichoi, trecea la 1880 neamului şi limbii române.
de demarcaţie a frontierei româ- 800 m vest de satul Regepcuius J. Land-Pic, profesor ceh, în „România propriu-zisă, aşa cum
no-bulgare fixată de o comisie Ceair şi urca vârful Velichoi. Apoi scrierea sa Despre originea românilor ea în prezent constituită,
este
numită special pentru acest scop, linia de demarcaţie o lua spre sud- (Leipzig) afirma: „în niciun caz cuprinde cele două provincii, Va-
în componenţa căreia intrau re- est de satul Velichoi până la vârful nu se poate susţine că românii lahia şi Moldova, şi formează un
prezentanţii statelor semnatare Ciriagi-Iuc, de unde se îndrepta în care locuiau la nord de Dunăre fel de mare semilună, mărginită
ale tratatului de pace de la Berlin direcţia vest la 1 km sud de satele ar fi descendenţii românilor din în exterior de Dunăre şi Prut şi în
(1878). Frontiera, cu o lungime Garvanul Mare şi Garvanul Mic. Macedonia". interior de munţii Carpaţi. De la
de 148 km, avea direcţia generală După ce frontiera trecea mai multe Tratatul de la Berlin încoace, la
sud-est spre nord-vest şi începea văi şi vârfuri, de la înălţimea Opa- - aprilie-mai aceasta s-a adăugat o porţiune a
de la vârful Ilanlâc (33 m) spre vest nez se orienta spre nord-nord-vest O serie de aspecte litigioase vechii provincii turce, Dobrogea,
ţinând muchia dealului Acangi, până la dealul Sarâmesea-Bair, de privind graniţa româno-bulgară până la sud de Dunăre, astfel încât
sud satul Ilanlâc, la nord de movila unde se îndrepta spre vest-vest- din sudul Dobrogei sunt rezolvate gurile Dunării sunt acum fie cu-
Acangi-Tepe până lângă ruinele nord tăind Almalăul, la 2 km spre printr-un compromis cu Imperiul prinse în teritoriul românesc, fie
Caciamac; de aici spre nord-vest sud-vest de satul cu acelaşi nume. ţarist. Prin acest compromis se adiacente acestuia. Populaţia
pe la nord de Cara Tepe, urcând De la dealul Ieral-Ceea-Ceair trecea Dobrogei s-a redus considerabil în
şi coborând dealurile Cadichioi şi valea Rege-Derese-Ceair şi mergea timpul războiului şi este apreciată
Hoşcadin, pe la sud de satele Ca- spre sud pe şoseaua naţională Silis- la aproximativ 107 000 de locui-
dichioi, Hoşcadin şi Valali, până la tra-Varna. De aici frontiera desena tori. România propriu-zisă, deşi
valea Ciuciucdere-Culac; apoi spre un arc de cerc, lăsând spre vest are un oarecare număr de unguri şi
vest până la vârful Iurtluc-Tepe, pe fortul Hanlâc Tabia, care era inclus germani, care au imigrat din Tran-
la sud de satele Danluchioi şi Can- teritoriului bulgar şi se oprea pe silvania, este totuşi în general lo-
licicur; în continuare spre sud-vest malul Dunării, la o distanţă de cuită de o populaţie omogenă care
până la vârful Docuzaci, trecând 800 m est de oraşul Silistra. vorbeşte aceeaşi limbă. La ultimul
vârful Movilei Mari; la 2 km spre recensământ din 1859, populaţia
sud-vest de satul Docuzaci o linie - martie 4 era de 4 424 961, iar acum este
spre nord-vest, tăind valea Artu- într-un raport al locotenent-co- apreciată la 5 500 000. Provincia
mutlia, până la 1,5 km spre vest de lonelului Ludwig Sembratowicz, Basarabia, aparţinând Rusiei, şi Bu-
ruinele satelor Artumutlia şi Aţî- din statul major cezaro-crăiesc, covina, anexată Austriei în secolul
Sadâc; frontiera mergea pe muchia despre călătoria sa în România, trecut, sunt în întregime româneşti
Ţărancă din Valahia
by imKobra © 57
Atlas istoric ilustrat al României
ca populaţie. în Transilvania şi limbilor din Peninsula Balcanică 1883 din acele timpuri străvechi până
în mai multe judeţe din Ungaria, şi provine de la locuitorii autoh- Savantul german Leopold von în zilele noastre."
românii formează peste două toni, cu toate că două cincimi din Ranke (1795-1886) susţine origi-
treimi din populaţie. Incluzându-i vocabular sunt cuvinte slavone. nea daco-romană a românilor: - iunie 7
pe aceştia, neamul românesc ar Neamul românesc, cu meritele „Dacia a fost organizată ca pro- în Raport despre România, întoc-
reprezenta aproximativ 9 milioa- şi hibele lui, are o mare calitate - vincie romană. Autohtonii (adică mit de ministrul plenipotenţiar
ne şi jumătate de locuitori. Toate constanţa pe care o vădeşte nu românii) numesc şi astăzi drumul al Turciei la Bucureşti, Stileyman
aceste ţinuturi fac parte din ceea numai în felul în care şi-a păstrat care duce din România spre Tran- Sabit Bey, se menţiona, între altele:
ce era în antichitate provincia fiinţa, deşi ţara a fost expusă mulţi silvania Calea Traianului, iar pasul „Locuitorii Ţării Româneşti §i ai
romană Dacia, iar românii susţin ani puterilor rivale, ci şi în modul de după Turnu-Roşu - Poarta Moldovei, care formează în pre-
că sunt descendenţii legionarilor în care aşezările sale au sporit Romanilor. Ei sunt descendenţii zent Regatul României, sunt de
şi coloniştilor romani. După toate §i s-au răspândit atât în nordul oamenilor pe care i-a dus Traian origine latină, în ciuda faptului că
probabilităţile, ei sunt descendenţi Carpaţilor, cât şi în sudul Dunării. în Dacia din toate provinciile s-au aflat necontenit în mijlocul
ai neamurilor antice care s-au De asemenea, mai există încă în Imperiului Roman. Provinciile unor ţări cu populaţie slavă, situate
latinizat prin contactul cu Roma. munţii Greciei, în Thessalia şi Epir, dace erau romanizate, după cum la nord, est şi sud... în Transilvania
Limba lor, deşi latină în formă, are mulţi oameni din acelaşi neam, cu- o dovedeşte limba actuală a ţării - trăieşte o populaţie de peste două
particularităţile comune tuturor noscuţi în general drept cuţovlahi". româna -, limba care s-a păstrat milioane din ginta valahilor..."
EUROPA
58 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 59
Atlas istoric ilustrat al României
în Reichtadt la Viena; cei câţiva ani 1868, cedând insistenţelor guver- că are mână liberă, a fost adoptată politica pasivă pe care au adoptat-o
dinainte de 1868 sunt încă priviţi ca nului ungar, Curtea de la Viena a treptat actuala politică, denumită în alegerile parlamentare, totuşi ei
un interludiu luminos în istoria po- sancţionat fuziunea Transilvaniei în mod curent de «maghiarizare» nu-şi pot alege un număr rezonabil
litică a acestora. în acea perioadă cu nou-înfiinţata Monarhie ungară. a naţionalităţilor; nicăieri aceasta de reprezentanţi în posturile din
au fost înfîinţate multe şcoli româ- Atât românii, cât şi saşii au fost du- n-a fost urmată cu mai multă ener- provincie. La prima vedere, am fost
neşti, bisericile, atât cea ortodoxă, reros afectaţi de această decizie §i gie şi vigoare ca în Transilvania. descumpănit de faptul că în comi-
cât şi cea unită, au fost recunoscute şi-au exprimat prin proteste şi peti- Au existat multe plângeri în toate tatele în care românii formează 96
drept culte oficiale şi s-a înregistrat ţii către Tronul imperial dorinţa lor problemele referitoare la adminis- sau 97 la sută din populaţie, relativ
un mare progres - care s-a men- de a nu fi daţi pe mâna ungurului. traţia provinciei şi la procedura ju- puţini ocupau posturi care se obţin
ţinut continuu - în răspândirea (...) Pe măsură ce trecea timpul şi diciară. Românii afirmă că, deşi în prin alegeri. Mi s-a spus că aceasta
generală a culturii şi educaţiei. în guvernul ungar căpăta sentimentul administraţia locală ei nu au urmat se datorează modului în care se
60 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
desfăşoară alegerile, distribuirii ar- participat peste 100 de delegaţi. mulţumire şi nutreşte sentimente tatea viitoare, ca să nu mai vorbim
bitrare şi împărţirii circumscripţii- în mai 1881, după câţeva şedinţe amare faţă de actualii săi cârmu- de independenţa ţării. Vechea
lor, precum şi baremului electoral. de câte o zi, Conferinţa a votat în itori, de la care şi-au pierdut spe- Dacie a fost timp de secole victi-
în oraşe românii sunt, de obicei, unanimitate ceea ce se numeşte ranţa că vor obţine vreo concesie, ma confruntărilor între armate
în minoritate. Am fost asigurat «Programul Partidului Naţional dacă nu le este smulsă de necesi- rivale. Câmpurile ei mănoase au
că în comitatele din Transilvania Român din Ungaria şi Transil- tăţile momentului, şi că această fost adeseori pustiite, recoltele
şi Ungaria în care locuiesc peste vania» în care au fost înscrise comunitate ocupă, în mase com- distruse, turmele luate şi oamenii
2 500 000 de români există numai obiectivele pentru care Partidul pacte, o parte din statul ungar izgoniţi din casele lor. Teritoriul
doi sau trei funcţionari, de o oare- Naţional se angajează să acţioneze care, într-o posibilă eventualitate, ei a fost împărţit între puterile
care importanţă, care au reuşit în într-un mod constituţional şi le- s-ar putea dovedi a fi un punct vecine ca pradă de război. Astfel,
alegeri. Există români în consiliile gal. Primul punct al programului vulnerabil la un atac ostil". ea a fost prădată de frumoasa
municipale şi în alte organisme, este redobândirea autonomiei şi fertila Transilvanie, de Buco-
dar în funcţiile administrative acti- Transilvaniei; dar conducătorii - mai 28 vina, de Basarabia şi de Banatul
ve ei apar foarte rar. (...) Mi s-au ară- Partidului Naţional m-au infor- într-un raport al ministrului Timişoarei. Tot ce a rămas a fost
tat statistici complicate care dove- mat că acest punct din program rezident al SUA în România, Valahia şi Moldova, care au plătit
desc că românii au dat sub 2% din este formulat mai mult ca un A. London Snowden, către se- tribut anual, pentru o presupusă
totalul funcţionarilor de stat, deşi protest decât ca o revendicare, cretarul de stat american, James protecţie, către stăpânul suzeran,
ei reprezintă aproximativ o şesime deoarece sunt pe deplin conştienţi Blaine, sunt ilustrate momente sultanul Turciei, în timp ce marile
din populaţie, iar 75% din aceşti 2% de imposibilitatea de a convinge din devenirea istorică a vechii Da- puteri vecine pândeau o cât mai
erau în posturi subordonate. (...) vreodată pe maghiari să schimbe cii: „Când principele Carol a intrat apropiată împărţire a pământuri-
actul unirii. (...) în ziua de 10 mai 1866 în ceea ce a lor minunat de productive pe care
în 1881, românii au hotărât să
fost străvechea provincie romană nu puseseră încă mâna".
convoace o conferinţă a delega- în prezent, pot doar să înregis-
ţilor din toate comitatele Unga- trez faptul că o mare comunitate a Daciei sub Traian, până şi omul
1892, ianuarie 8/20 - 9/21
riei locuite de români; la această de peste 2 500 000 de români se cel mai plin de speranţă ar fi putut
conferinţă, reunită la Sibiu, au află într-o stare de serioasă ne- să-şi piardă nădejdea în prosperi- în cadrul conferinţei extraordi-
nare a Partidului Naţional Român,
care s-a desfăşurat la Sibiu, se
hotărăşte redactarea unui Memo-
ranâum către împăratul habsburg
în care naţiunea română din mo-
narhia austro-ungară să-şi ceară
drepturile politice inalienabile.
1897
Un recensământ efectuat de
oficialităţile ruse menţionează
că în gubernia Cherson vieţuiau
164257 de „moldoveni", în Eka-
terinoslav - 8 453, în Crimeea -
2 895, în Podolia - 26 764.
by imKobra © 61
Atlas istoric ilustrat al României
- ianuarie 9-12
SECOLULXX O delegaţie militară austro-un-
gară, condusă de generalul Franz
1902 1900 Conrad von Hoetzendorf, între-
Edgar Balogh stabileşte, pe baza în guberniile Cherson, Ekate- prinde o vizită în România. Regele
recensământului facut de unguri la rinoslav şi Podolia trăiau la începu- Carol I îşi exprimă cu acest prilej
1900, hotarul etnic dintre maghiari tul secolului XX 271970 de români. hotărârea României de a dezvolta
şi români. Acesta aproape coincide Zamfir Arbore, în lucrarea Basara- cele mai bune relaţii de vecinătate
cu cel ce vafifixat prin tratatele de bia xn secolul XIX, apărută în 1899, cu Serbia şi, totodată, de a susţine
pace de la sfârşitul Primului Răz- indică cifra de 282 095 de români. păstrarea statu-quo-ului teritorial
boi Mondial. Delimitarea dintre în Balcani.
cele două blocuri etnice pleacă de 1905
Titu Maiorescu 1910
la localitatea Turmezo, din preaj- Profesorul Karl Brugmann
ma Tisei, şi trece peste următoarele (1849-1919), mare autoritate în - noiembrie 5 A. N. Kuropatkin, scriitor mi-
centre, până la valea Dunării: Tu- domeniul filologiei comparate, Se desfăşoară la Lugoj o mare litar şi fost ministru de Război în
rulung, Livada, Remetea-Oaşului, afirmă, în Compendiu degramatică adunare a românilor din Banat şi cabinetul ţarist, în volumul Proble-
Oaşul-Nou, Jojb, Culciu-Mic, Cul- comparatăalimbilorindo-europene, Transilvania în care se cere recu- me ale armatei ruse scria: „Poporul
ciu-Mare, Carasău, Hirip, Amaţ, apărut la Paris în 1905, că limba ro- noaşterea naţionalităţii române, român din Basarabia, anexată
Ambrud, Păuleşti, Satu-Mare, mână s-a născut în Dacia: „... Astfel, dreptul la promovarea culturii şi a acum o sută de ani, trăieşte şi as-
Vetiş, Dara, Cetatea-Veche, Boghiş, dacă examinăm limbajele suficient limbii româneşti. tăzi izolat, la distanţă de populaţia
Domahida, Ghilvaci, Moftinul- cunoscute din trecut şi prezent, rusă. Este incontestabil faptul
Mare, Ghenci, Ciumeşti, Pişcolt, aflăm opt grupuri (ramuri ling- 1906, mai 24/iunie 6 că, dacă principatele (Moldova
Irina, Chereuş, Petea, Păţalul-Mic, vistice) în cadrul familiei limbilor La Chişinău apare prima gazetă şi Muntenia) ar fi fost anexate
Păţalul-Mare, Cheţ, Marghita, indo-europene: indo-iranian sau naţional-democrată Basarabia (pâ- de Rusia la începutul secolului
Abraniul de Sus, Terebeşti, Petreu, arian, armenian, grec, albanez, ita- nă în 1907), care revendică libertăţi al XIX-lea, populaţia lor nu nu-
Cristur, Olosig, Pocluşa, Sânt-Job, lic, celtic, germanic şi balto-slav... democratice, introducerea limbii mai că ar fi rămas străină, ci ar fi
Sălard, Şiştire, Teotelec, Cetariu, Ramura italică este formată din române în instituţiile de stat şi o devenit repede parte chiar ostilă
Uliac, Săldăbagiu, Fughiu, Oşor- latină §i dialectele osco-umbrice. largă autonomie pentru Basarabia. poporului rus şi atunci, în loc
heiu, Sân-Martin, Seleuş, Oradea, Ca limbă literară, latina a pătruns în ultimul său număr publică poe- să avem o singură Polonie, am fi
Episcopia Bihorului, Szent-Jânos, în multe ţări şi s-a păstrat până în zia „Deşteaptă-te, române!". avut două, care ar fi slăbit Rusia...
Tărian, Berek-Boszomeny, zilele noastre într-un mod com- Unireapoporului romăn (premoniţie
Korosszeg-Apâti, Varsany, Ugra, parabil sanscritei clasice. Latina 1908 confirmată numai peste câţiva
Geszt, Salonta, Arpad, Ghioroc, a acoperit limbile osco-umbrice, N. N. Durnovo, reputat om ani - n.a.), într-un viitor apropiat,
Vânători, Adea, Chişineu-Criş, messica, etrusca, celtica şi greaca. politic şi istoric rus, recunoştea: fie pe cale paşnică, fie ca urmare a
Pădureni, Zerindul-Mare, Ier- Mai târziu, limba romană a depăşit „în curgerea unui secol, mii şi mii unui război, este inevitabilă".
mata-Neagră, Ant, Gyula-Vâri, graniţele Italiei, ajungând în Africa, de hectare de pământ s-au dat
Bekes-Gyula, Nagy-Kamarâs, ruşilor, bulgarilor şi coloniştilor 1912, mai11
Spania, Galia, Styria, Dacia, unde
Kevermest, Iratoşul-Mic, Zimand, germani cu singurul scop de a-i în lucrările Dumei de Stat a Ru-
s-au născut dialecte şi grupuri de
Zimanduţ, Fachert, Livada, Arad, sili pe moldovenii autohtoni, din siei ţariste, ţăranul Gulikin afirma:
dialecte din care cea mai mare par-
Pecica, Perejul-Mic, Mezohegyes, această ţară (Basarabia - n.a.) de „Ce le-am dat noi, ruşii, acestor
te supravieţuiesc încă: portugheza,
Csanâd-Palota, Kovegy, Apâtfalva, a părăsi pământul lor de baştină. moldoveni în timp de un veac?(...)
spaniola, provensala, franceza,
Mako, Kis-Zombor, Pardeanu, Şi chiar în 1908 sunt pornite în Si- voi le-aţi luat tot, până şi limba..."
reto-romana şi româna".
Cherestur, Beba-Mică, Kiibekhâza beria 885 de familii moldoveneşti
Rabe, Majdân Tervâr, O-Szt. Ivân, - mai 9 pentru a coloniza acolo pământu- - octombrie
Szoreg, Martonos, O-Kanizsa, rile îngheţate din această parte a România îşi declară neutra-
Sultanul emite o iradea (decret)
Torok-Kanizsa, Iozseffalva, Zenta, Imperiului rusesc". litatea în momentul izbucnirii
prin care aromânii din Imperiul
Csoka, Monostor, Jâzova, Szajân, primului război balcanic. în even-
Otoman sunt recunoscuţi ca na-
Magyar-Pade, Ada, Mohol, Akâcs, - ianuarie 1/14 tualitatea modificării, la sfârşitul
ţionalitate. Prin acest act, funcţi-
Petrovoszello, Torok-Becse, Bâcs- Se semnează, la Sofia, conven- conflictului armat, a echilibrului
onarea învăţământului, a bisericii
Foldâr, de unde trece în ţinutul ţia româno-bulgară privind deli- balcanic în favoarea Bulgariei,
şi a autoconducerii locale este
dintre Dunăre şi Tisa. mitarea graniţei pe Dunăre. guvernul român îşi păstrează
garantată.
62 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 63
Atlas istoric ilustrat al României
este de acord cu cererile privind tă, să înceteze relaţiile economide dintre apele Tisei şi Vişeului, ca I. C. Brătianu, prim-ministru al
recunoaşterea unirii Transilvani- cu toate statele inamice Antantei. să ajungă la Tisa la satul Trebuza, României; Stanislav Poklevski-
ei (cu Crişana şi Maramureşul), Tratatul politic prevedea ca cele mai sus de locul unde se uneşte Koziell, trimis extraordinar şi
Banatului şi Bucovinei, aflate patru mari puteri europene să cu Vişeul. Din acest punct ea va ministru plenipotenţiar al M.S.
vremelnic sub asuprirea austro- garanteze integritatea teritorială a coborî pe malul Tisei până la 4 km împăratul tuturor ruşilor pe lângă
ungară, cu România. României (art. 1). Ţările ce formau mai jos de locul unde se întâlneşte M.S. Regele României; contele de
Antanta recunoşteau dreptul ţării cu Someşul, lăsând României satul Saint-Aulaire, trimis extraordi-
1916,august4/17 noastre de a uni vechile provincii Vâsâros-Nâmeny. Va continua nar şi ministru plenipotenţiar al
Zamfir Arbore-Ralli publică româneşti cotropite de monarhia apoi pe direcţia sud-sud-vest Republicii Franceze pe lângă M.S.
lucrarea Uaaina şi România, în care dualistă austro-ungară (art. 3). până la un punct aflat la 6 km est Regele României; Sir George Bar-
afirmă dreptul românilor basara- Conform art. 4, linia de demar- de oraşul Debreţin. De la punctul klay, trimis extraordinar şi minis-
beni la unirea cu Ţara-Mamă. caţie a României va începe de la acesta va atinge Crişul la 3 km mai tru plenipotenţiar al M.S. Regele
Prut, de la un punct al frontierei jos de locul de întâlnire a celor doi Regatului Unit al Marii Britanii
- august 4/17 actuale dintre Rusia şi România, afluenţi ai săi (Crişul Alb şi Crişul şi al Irlandei şi al pământurilor
La Bucureşti se încheie tratatul aproape de Noua Suliţa, şi va urca Repede), se va uni apoi cu Tisa, la britanice de peste mări, împărat
de alianţă şi o convenţie militară râul până la graniţa Galiţiei, la înălţimea satului Algjo, linia va al Indiilor, pe lângă M.S. Regele
între România şi puterile Antantei întâlnirea Prutului cu Ceremuşul. coborî malul Tisei până la vărsarea României; baronul Carlo Fasciotti,
(Marea Britanie, Franţa, Rusia şi De aici graniţa va urma frontiera sa în Dunăre şi, în sfârşit, va urma trimis extraordinar şi ministru
Italia). România era obligată, prin dintre Galiţia şi Bucovina şi cea a malul Dunării până la frontiera plenipotenţiar al M.S. Regele Italiei
documentele semnate, să declare Galiţiei şi a Ungariei până la punc- actuală a României. Caracterul pe lângă M.S. Regele României),
război Austro-Ungariei nu mai tul Stog, cota 1655. Mai departe secret al tratatului (art. 7), la care nu a permis aflarea cauzelor care
târziu de 15/28 aug. 1916 şi, totoda- va continua cu linia de despărţire au convenit semnatarii lui (Ion au dus la fixarea graniţei de nord-
64 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
vest pe talvegul Tisei, astfel încât frontierei Maramureşului. în acest tâlniri între cele două delegaţii. La cuţia s-a terminat. împreună cu
în componenţa statului român document se cereau toate aşezările 15 martie 1920, Stefan Osusky, şeful românii din Bucovina veţi fi o ţa-
intra doar o treime din vechiul româneşti de peste Tisa, propu- delegaţiei cehe, aducea la cunoştin- ră. De astăzi, locul vostru nu este
comitat al Maramureşului. Se pare nându-se o graniţă care începea la ţă că frontiera Maramureşului este în armata austro-ungară, părăsiţi
că la baza acestei decizii au stat vest de Teceu §i continua pe cul- pe cale de a fi rezolvată. S-a stabilit rândurile sale, veniţi sub steagul
argumente de ordin etnic, omiţân- mea munţilor spre nord, de comun acord ca România să român, fără rezerve, să luptaţi
du-se sau necunoscându-se cele de care ne-ar fi dat plasele Sighet, primească întregul Maramureş, cu împreună pentru fericirea noastră
ordin istoric sau economic. în mo- Tisa, Taras şi jumătate din Teceu. excepţia plasei Dolha. şi a voastră. Veniţi să înfăptuim
mentul respectiv, datele statistice Următorul guvern condus de România Mare!"
indicau preponderenţa populaţiei Al.Vaida-Voevod (decembrie - septembrie 12
rutene în defavoarea românilor 1919) va numi pe dr. G. Iuga ca O telegramă expediată de col. 1917, aprilie 26
în zona Maramureşului la nord expert pentru Maramureş pe lân- D.I. Andronovic către gen. Bo- în proclamaţia de la Darniţa
de Tisa. De acest lucru au profitat gă delegaţia română de la Paris. jovic conţinea o chemare către a foştilor prizonieri de război
cehii, care au împins frontiera Dr. G. Iuga elaborează memorii, românii din armata austro-ungară români se afirmă: „Noi, foştii
până la hotarele Ardealului istoric. documente şi hărţi prin care de- de a veni sub steagul românesc: prizonieri de război, care îndată
în septembrie 1919 este instalat un monstrează caracterul profund „Fraţi români, bucuraţi-vă, Ro- ce ni s-a dat putinţa am venit de
nou guvern condus de generalul românesc al Maramureşului de mânia a intrat în război şi, alături bunăvoie la luptă şi la moarte, noi,
Arthur Văitoianu. Acum este ela- peste Tisa, precum şi drepturile de Anglia, Franţa, Italia şi Rusia, ofiţerii, aproape în totalitate aci,
borat de Alexandru Vaida-Voevod istorice inalienabile ale românilor a pornit să vă elibereze. Visul de precum şi zecile de mii de soldaţi,
un raport documentat asupra asupra acestei provincii. Au loc în- sute de ani se împlineşte, perse- acasă ţărani şi lucrători, fără
by imKobra © 65
Atlas istoric ilustrat al României
multă carte, dar conştienţi de da- - noiembrie 26/decembrie 9 -februarie 14/27 cu România. în Declaraţia Sfatului
toria lor naţională, noi ne oferim La Focşani se semnează armis- Regele Ferdinand se întâlneş- Ţării al Republicii Democratice Mol-
braţul şi sângele nostru tânăr şi tiţiul dintre România şi Puterile te, la Răcăciuni, cu O. Czernin, âoveneşti se spunea:
generos pentru întruparea idealu- Centrale. ministrul de Externe austro-ungar. „în numele poporului Basarabi-
lui nostru. Sângele nostru nu se va în timpul întrevederii, Czernin îl ei, Sfatul Ţării declară:
vărsa în zadar. Credem - ferm -, - decembrie 17 informează pe monarh de con- Republica Democratică Moldo-
că între viitoarele state fericite, în cadrul Congresului de la Ti- diţiile de pace impuse României: venească (Basarabia), în hotarele
naţionale şi democratice, va fi şi raspol, românii transnistreni sunt pierderea în totalitate a Dobrogei, ei dintre Prut, Nistru, Marea Nea-
România tuturor românilor". primii care se pronunţă pentru cedări teritoriale în zona munţilor gră şi vechile ei graniţe cu Austria,
unirea cu Regatul român. Carpaţi, iar Dunărea să devină fiu- ruptă de Rusia acum o sută şi mai
1917,maM5 viu german. bine de ani din trupul vechii Mol-
La Samarina se proclamă inde- 1918, ianuarie dove, în puterea dreptului istoric
pendenţa Pindului. Sunt înălţate - februarie 20/ martie 5
Un grup de oameni de cultură şi dreptului de neam, pe baza
steaguri tricolore româneşti cu „din ţară, din Ardeal şi din Buco- La Buftea, C. Argetoianu, principiului că noroadele singure
emblema lupoaicei. S-au con- vina" (M. Sadoveanu, I. Agârbi- ministru român de Justiţie, şi să-şi hotărască soarta lor de azi
stituit un consiliu dirigent şi o ceanu, I. Minulescu, Virgil Bărbat, reprezentanţii Puterilor Centrale înainte şi pentru totdeauna, se
gardă naţională. Sunt adresate (O. Czernin, Austro-Ungaria; uneşte cu mama sa România.
C. Giurescu ş.a.) au adresat o
telegrame Marilor Puteri prin care R.Kiihlman, Germania; Talaat Pa-
Chemare în care se salută „reînnoi- Această unire se face pe urmă-
se exprimă voinţa de a trăi ca indi- §a, Turcia; Nikola Momcilov, Bul-
rea conştiinţei naţionale a fraţilor toarele baze:
vidualitate etnică deosebită. garia) semnează un tratat de pace
basarabeni". în acelaşi timp se
preliminar. Documentul prevedea 1. Sfatul Ţării actual rămâne
- octombrie 8 sublinia necesitatea unei colabo- mai departe pentru rezolvarea şi
pierderea de către România a Do-
rări cât mai strânse în domeniile realizarea reformei agrare după
în raportul ministrului Belgiei brogei, amenajarea unui drum spre
cultivării limbii române şi al vieţii nevoile şi cererile norodului; aces-
la Washington, Emile de Cartier Constanţa, rectificări teritoriale în
spirituale. te hotărâri se vor recunoaşte de
de Marchienne, adresat baronului favoarea Austro-Ungariei.
Charles de Broqueville, în legătură guvernul român.
- ianuarie 27/februarie 9
cu opiniile lui Theodore Roosevelt - martie 27/aprilie 9 2. Basarabia îşi păstrează auto-
cu privire la pacea viitoare şi situa- Tratatul de pace, semnat la Brest-
Sfatul Ţării, întrunit la Chişi- nomia provincială având un Sfat
ţia ţărilor beligerante se spune: „Sin- Litovsk, între Puterile Centrale şi
nău, hotărăşte, cu 86 de voturi al Ţării (dieta), ales pe viitor prin
gura pace posibilă, «care va instaura Rada Centrală a Ucrainei, prevedea pentru, 3 împotrivă şi 36 de abţi- vot universal, egal, direct şi secret,
domnia democraţiei în lume», va fi cedarea Bucovinei către Ucraina. neri (13 absenţi), unirea Basarabiei cu un organ împlinitor şi admi-
fondată pe prăbuşirea Germaniei şi nistraţie proprie.
-februarie 11/24
dezmembrarea Austriei şi Turciei. © © 3. Competenţa Sfatului Ţării
Ea va crea o Armenie şi o Arabie Generalul Alexandru Averescu,
este: a) votarea bugetelor locale;
independente, va face din Constan- în calitate de prim-ministru, se
b) controlul tuturor organelor
tinopol un oraş liber şi va asigura întâlneşte cu reprezentanţii Ger-
zemstvelor §i oraşelor; c) numirea
tuturor libertatea strâmtorilor. Fos- maniei (R. Kiihlman) şi Austro-
tuturor funcţionarilor adminis-
tul preşedinte propune formarea de Ungariei (O. Czernin). Condiţiile
traţiei locale prin organul său îm-
mari state independente: Polonia puse de aceştia, în vederea înche- ACTUL UNIRIl plinitor, iar funcţionarii înalţi sunt
şi Finlanda; Polonia s-ar întinde ierii unei păci, prevedeau cedarea VOTaT DC SfflTUL
L» 27 MaRTie ST. V.1918.
TâRii
nească s-ar reîntoarce, respectiv, la nului român să dea o declaraţie PaN". Hauppa. şi reprezentanţii Basarabiei.
SecReTapuL SraTULui TÂRIÎ
Italia şi România; Alsacia şi Lorena de „evacuare progresivă" a teri- 1© I. BliZDUGflN .' 9 , 6. Respectarea drepturilor
ar reveni la Franţa..." toriului dintre Prut şi Nistru. minorităţilor din Basarabia.
Actul Unirii votat de Sfatul Ţării
66 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
7. Doi reprezentanţi ai Basarabi- în aceste momente sokmne şi înal- România pierdea Dobrogea (care
ei vor intra în Consiliul de Miniştri ţătoarepentrupatrie, de aici înainte trecea astfel sub condominiul
român, acum desemnaţi de actu- comună, vă trimit \a toţi cetăţenii din Puterilor Centrale), teritorii din
alul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi noua Românie de peste Prut regescu\ Carpaţi (131 de sate şi comune cu
din sânul reprezentanţilor Basara- meu sa\ut, înconjurându-vă cu aceeaşi 724 957 de locuitori şi o suprafaţă
biei din Parlamentul român. inimoasă şi caldă iubire părintească. de 5 600 km2). Teritoriul Bucovi-
8. Basarabia va trimite în Par- Ferdinand" nei urma să fie mărit cu ţinutul
lamentul român un mare număr Hotinului, o parte din judeţul
- aprilie 7/20 Dorohoi şi cu Dornele româneşti
de reprezentanţi, proporţional cu
Guvernul român adresează o din judeţul Fălticeni, până la
populaţia, aleşi pe baza votului
universal, egal, secret şi direct. notă guvernului ucrainean, în ca- Broşteni, pe Bistriţa.
re pune în evidenţă caracterul ro-
9. Toate alegerile din Basarabia
mânesc al Basarabiei, respingând, - iunie 5
pentru voloste, plăşi şi sate, oraşe,
în acelaşi timp, cererea Radei de a în scrisoarea de răspuns a
zemstve şi Parlament se vor face Regele Ferdinand I anexa respectivul teritoriu. subsecretarului de stat, William
pe baza votului universal, egal,
Phillips, adresată, în numele se-
secret şi direct.
Răsăriteană, care în unirea cu Jara-Mu- - aprilie 24/mai 7 cretarului de stat al SUA, lui V. Lu-
10. Libertatea personală, liber- măvede chezăşia dezvoltării sale libere, Se semnează, la Bucureşti caciu, se spune: „Poporul Statelor
tatea tiparului, a cuvântului, a cale neîmpiedicată spre cultura naţiona- (Cotroceni), încheierea unei „păci" Unite a urmărit cu cele mai calde
credinţei, a adunărilor şi toate lă şi dreptatea socială. drastice între România, Austro- sentimente de simpatie şi admi-
libertăţile obşteşti vor fi garantate - A\ Majestăţii Voastre prea plecat Ungaria, Germania, Bulgaria raţie lupta curajoasă a Maiestăţii
prin Constituţie. servite, Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului şi Turcia. Prin tratatul semnat, Voastre şi a poporului României
11. Toate călcările de legi făcute Jării din Basarabia".
HARTA BASARABIEI CA GUBERNIE RUSEASCĂ
din motive politice în vremurile Regele Ferdinand, care se afla la
tulburi ale prefacerii din urmă
Bârlad, a fost informat telegrafic
sunt amnistiate.
de primul ministru, Alexandru
Basarabia unindu-se ca fiică cu Marghiloman, de proclamarea
mama sa România, Parlamentul unirii Basarabiei cu România.
român va hotărî convocarea Suveranul adresează preşedintelui
neîntârziată a Constituantei, în Sfatului, Ion Inculeţ, şi primului
care vor intra proporţional cu ministru basarabean, Daniel
populaţia şi reprezentanţii Basa- Ciugureanu, o telegramă cu ur-
rabiei aleşi prin vot universal, mătorul conţinut:
egal, direct şi secret, spre a hotărî
„Cu adâncă emoţie şi cu inima plină
împreună cu toţi înscrierea în
Constituţie a principiilor şi a ga- de bucurie, amprimit ştirea despre
by imKobra © 67
Atlas istoric ilustrat al României
pentru a apăra integritatea naţio- Consiliul român de la Paris, a cărui mod deschis simpatiile lor pentru
nală şi libertatea ei de dominaţia activitate este în deplin acord cu Aliaţi şi apelurile lor către fraţii
militarismului german. Guvernul indicaţiile înaltelor autorităţi ale din Regat au fost atât de insistente,
Statelor Unite este hotărât să Aliaţilor şi are recunoaşterea gu- încât au fost condamnaţi în masă
continue să sprijine România vernelor francez şi italian...". la moarte. în acest moment, fraţii
în această luptă. în acelaşi timp, noştri liberi care au adus toate
doresc să asigur pe Maiestatea - august 23 jertfele supraomeneşti posibile
Voastră că Statele Unite vor spri- Raportul Legaţiei austro-ungare pentru cauza dreptăţii, ca urmare
jini România, după negocierile de la Berna către Ministerul de Ex- a unui concurs de întâmplări nefe-
finale de pace; ele vor face eforturi terne de la Viena despre activitatea ricite, s-au supus unei păci forţate.
permanente pentru a avea grijă ca Consiliului Naţional al Românilor Noi, românii din Transilvania,
integritatea României, ca naţiune din Transilvania şi Bucovina, exprimăm înalta noastră stimă
Alexandru Vaida-Voevod
liberă şi independentă, să fie apă- constituit la Paris, consemnează: faţă de curajul şi vitejia poporului
rată în mod corespunzător". „Adunarea constitutivă a acestei român din Regat, care a sacrificat
care ne stau la dispoziţie şi cu aju-
organizaţii a avut loc la 30 aprilie totul, chiar existenţa sa ca naţiune
torul §i participarea fraţilor noştri
- iunie 29/iulie 12 1918, la Paris. Comitetul ales în independentă, pentru eliberarea
din România şi înfiinţăm Comi-
în scrisoarea lui Vasile Stoica, această adunare a dat următoarea fraţilor săi şi, în acord cu fraţii no§-
tetul Naţional al Românilor din
vicepreşedinte al Consiliului Naţi- proclamaţie: «La izbucnirea aces- tri care servesc ca sclavi în armata
Transilvania şi Bucovina»".
onal al Românilor din Transilvania tui război, românii din toate ţările inamică, sunt prizonieri în Italia
şi Bucovina de la Paris, adresată au ştiut în ce parte înclină simpa- şi Prusia - ofiţeri şi soldaţi - nu - octombrie
secretarului de stat al SUA, Robert tiile lor. Ei n-au ezitat nicio clipă putem considera această luptă ca Se creeaza noul stat ucrainean
Lansing, se arată: „... Românii care să-şi manifeste simpatia faţă de ca- încheiată. Fraţii noştri emigraţi care includea în graniţele sale
se află astăzi în afara strânsorii uza Aliaţilor. Românilor din Tran- în Statele Unite şi în Canada n-au Galiţia orientală, Bucovina nord-
pumnului german, îndeosebi noi, silvania li se dăduse încă de mult aşteptat chemarea noastră, ei s-au vestică cu oraşele Cernăuţi, Sto-
românii din Transilvania şi Bu- orientarea, după ce conducătorii înrolat în armata americană şi cea rojineţ şi Siret, precum şi Rusia
covina, refuzăm să recunoaştem lor cei mai indicaţi declaraseră, cu britanică. Ne-am hotărât să scutu- subcarpatica din nordul Ungariei.
orice pace care nu ne va aduce mai bine de 30 ani în urmă, că o răm jugul străin, luptând în rândul
deplina libertate §i care nu va uni schimbare a soartei lor va interve- Aliaţilor. Declarăm fraţilor noştri - octombrie 18
întregul nostru neam într-un sin- ni numai printr-o nouă constelaţie subjugaţi care luptă încă în rându- Dr. Al. Vaida-Voevod citeşte în
gur stat român. Mai mult, vom fa- a Europei. Aceasta înseamnă că rile inamicului că în cel mai scurt parlamentul ungar o declaraţie a
ce tot ce ne va sta în putinţă, vom libertatea lor nu poate fi realizată timp ei se vor afla în faţa acelora Comitetului Executiv al Partidului
organiza forţele pe care le avem decât atunci când forţa brutală ca- care nu sunt numai prietenii lor, ci Naţional Român, în care se sub-
în ţările Aliate şi vom continua să re face legea în Europa va fi înlocu- şi fraţii lor de sânge. Fraţii noştri liniază dreptul naţiunii române
luptăm de partea Aliaţilor până ită cu dreptatea şi când democraţia rămaşi sub oprimare în ţara lor din Imperiul Austro-Ungar de a-şi
la victoria finală. (...) în măsura va lua locul feudalismului. Ei au nu pot să-şi înalţe vocea, dar noi afirma şi valorifica drepturile la o
posibilului, unitatea va fi încadrată fost conştienţi că dreptul va trium- declarăm în numele lor că vrem viaţă naţională proprie. „Comite-
cu ofiţeri români din Transilvania fa în cele din urmă asupra forţei, să avem libere şi independente tul Executiv al Partidului Naţional
şi România şi va lupta sub drapelul când tineretul lor a trecut Carpaţii, provinciile noastre, Transilvania, Român din Ardeal şi Ungaria, ca
românesc al Transilvaniei libere. spre a intra în armata fraţilor lor. Banatul, Crişana, Maramureşul organ politic al naţiunii române
Pe aceleaşi baze vor fi organi- Ei au ştiut că inimile acestora din şi Bucovina, şi să ne alăturăm ca din Ardeal şi Ungaria, arată în do-
zate în ţările aliate şi alte unităţi urmă bat la unison cu ale lor şi nu popor liber marilor noştri Aliaţi, cument, constată că urmările răz-
compuse din transilvăneni; toate s-au înşelat, căci curajul fraţilor acordând ajutorul nostru cauzei boiului îndreptăţesc pretenţiunile
aceste unităţi vor fi puse la dispo- lor era atât de mare, încât, de ciudă comune, prin aceea că luptăm de veacuri ale naţiunii române
ziţia înaltului Comandament al că nu sunt pregătiţi, au vrut să se până la înfrângerea inamicilor la deplina libertate naţională. Pe
Aliaţilor. (...) Toate aceste grupuri arunce în luptă. Deviza lor era: „Cu umanităţii. Noi, românii din Tran- temeiul dreptului firesc, că fiecare
de români oprimaţi, împrăştiaţi de Dumnezeu, înainte!". Ei erau con- silvania şi din alte provincii sub- naţiune poate dispune, hotărî
evenimentele războiului în atât de ştienţi de jertfa care îi aştepta. Acei jugate de Austro-Ungaria, care ne singură şi liber de soarta sa - un
multe ţări, sunt însufleţite de ace- care, în ciuda oprimării apăsătoare aflăm în Franţa şi ne-am întrunit drept care este acum recunoscut
laşi gând, al unei lupte înverşunate din Transilvania, au rămas acolo azi la Paris, ne obligăm să continu- şi de către guvernul maghiar
împotriva tiraniei austro-ungare, şi care cunoşteau prea bine soarta ăm lupta pentru eliberarea noastră prin propunerea de armistiţiu a
§i recunosc ca autoritate supremă care îi aşteaptă şi-au manifestat în de jugul străin, cu toate mijloacele Monarhiei - naţiunea română
68 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 69
Atlas istoric ilustrat al României
conform unui fenomen observat lui compatrioţilor lor. Ei au fost în- - octombrie 27 solidaritate cu românii din Tran-
în multe alte regiuni din Europa tâmpinaţi cu entuziasm: niciodată în Palatul Naţional din Cernăuţi silvania şi Ungaria.
Orientală, naţionalitatea cucerito- un război n-a fost mai popular se desfăşoară o adunare politică 3. Spre a conduce poporul
rilor: ei au fost, mai ales din 1867, decât acesta, care i-a antrenat pe la care participă deputaţii români român din Bucovina şi a-i apăra
supuşi unei adevărate persecuţii. români împotriva duşmanilor lor din parlamentul de la Viena, foştii drepturile şi spre a stabili o legă-
Legile şcolare, rigorile administra- seculari din Ungaria. Vechi ţinut deputaţi din Dieta Bucovinei şi tură strânsă între toţi românii,
tive, divizarea electorală, procesele românesc, Făgăraşul a văzut tre- primarii români din întreaga pro- Constituanta constituie un Con-
politice, totul a fost pus în aplicare când trupele regatului liber, când vincie. Desfăşurată sub preşedinţia siliu Naţional de 50 de membri.
pentru a-i aduce la o maghiarizare ele au revenit, multe notabilităţi lui Dionisie Bejan, întrunirea se Acest consiliu ne va reprezenta
progresivă. Geniul lor naţional a şi mulţi ţărani simpli le-au urmat. proclamă Adunare Constituantă prin mandatari şi la conferinţa
rezistat la toate. Numeroşi au fost (...) Franţa, care a secondat în se- votând următoarea moţiune: de pace, şi în afară de el nu recu-
cei care, începând din 1914, au tre- colul XIX primele eforturi pentru „1. Reprezentanţii poporului noaştem nimănui dreptul de a ho-
cut în România, după intervenţia independenţa română şi care a din Bucovina, întruniţi astăzi, tărî sau a trata asupra poporului
română, dezertările românilor din
favorizat unirea principatelor în ziua de 27 octombrie 1918, în român din Bucovina.
armata ungară şi predările în masă
Moldova şi Valahia, va rămâne fi- capitala Bucovinei, se declară, 4. Constituanta respinge cu
s-au înmulţit şi mulţi dintre cei
delă prietenilor şi principiilor sale, în puterea suveranităţii naţionale, hotărâre orice încercare ce ar du-
care au abandonat astfel armatele
folosindu-se de acestea pentru a Constituantă a acestei ţări româ- ce la ştirbirea Bucovinei, doreşte
opresorilor lor s-au înrolat în ar-
facilita înfăptuirea unităţii române neşti. însă să se înţeleagă cu popoarele
mata română sau au format în Ru-
şi pentru a smulge din braţele unei 2. Constituanta hotărăşte conlocuitoare".
sia acele corpuri de voluntari care
tiranii, care, de la secol la secol, de unirea Bucovinei integrale cu
nu au mai avut timp să ia parte la
la an la an, a devenit tot mai crudă, celelalte ţări româneşti într-un - octombrie 31/noiembrie 13
noile lupte şi ale căror rămăşiţe se
un popor de care este legată prin stat naţional independent şi va La Belgrad se semnează ar-
regăsesc astăzi în Siberia, integrate
în viteaza armată cehoslovacă. atâtea simpatii reciproce". purcede spre acest scop în deplină mistiţiul dintre Puterile Aliate
Soarta românilor din Bucovina nu
ROMÂNIA LA 1918. HOTARE, RELIEF, APE
a fost mai fericită. Până în 1776 nu
s-a putut vorbi deloc de Bucovina
ca provincie; provincia care poar-
tă astăzi acest nume a fost parte
integrantă a principatului Moldo-
vei. La această dată, fără să declare
război şi fără măcar un pretext
plauzibil, Austria şi-a concentrat
armatele pe teritoriul moldovean
din care a ocupat zona nordică,
ea s-a instalat acolo şi a obţinut
sancţionarea acestei uzurpări din
partea unei Turcii neputincioase
şi de atunci i-a supus pe românii
din noua sa provincie la un regim
analog celui pe care îl îndurau
deja de mult timp transilvănenii.
Când a izbucnit războiul în 1914,
aceeaşi speranţă a umplut inimile
populaţiilor române de pe ambele
versante ale Carpaţilor. în timp
ce întemniţările şi supliciile se
înmulţeau în Transilvania, cei mai
ardenţi luptători pentru cauza ro-
mână treceau frontiera şi veneau
în România pentru a da glas apelu-
70 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
râţi suntem să jertfim viaţa pentru română, prin fiinţa sa însăşi, este
libertatea naţională, în ziua când întruparea democraţiei celei mai
sărbătorim înfrângerea civilizaţiu- desăvârşite. Pe teritoriul său stră-
nii asupra barbariei şi aşteptăm le- moşesc naţiunea română este gata
giferarea internaţională care va în- a asigura fîecărui popor deplină
locui forţa brutală prin dreptate şi libertate naţională şi organizarea
va înlătura pretutindeni urmările sa în stat liber şi independent o va
stăpânirilor neomeneşti, naţiunea întocmi pe temeiurile democraţiei,
română se abţine de la mijloacele care va asigura tuturor indivizilor
barbare la regularea raporturilor aflători pe teritoriul său egalitatea
dintre popoare, ci iată protestează condiţiilor de viaţă, unicul mijloc
Ţărani transilvăneni manifestând pentru Unire înaintea lumii întregi împotriva fă- al desăvârşirei omeneşti. Naţiunea
rădelegii Guvernului maghiar, care română din Ungaria şi Transilvania
şi Asociate şi Ungaria. Frontiera De veacuri clasa oprimatoare şi acum încearcă a supune naţiu- însă nu admite mistificarea îndrep-
trasată între Ungaria şi Transil- a poporului maghiar a sfâşiat nea română dominaţiunei străine tăţirii pretenţiunilor sale prin stă-
vania era stabilită, în mod arbitrar, trupul naţiunii noastre prin icuri şi o împiedecă de la constituirea sa rile produse de încercările seculare
pe Mureş. Atât guvernul român, străine, iar de la înfăptuirea con- în stat liber şi independent. pentru nimicirea ei, protestează
cât şi Consiliul Naţional Român stituţionalismului fals din 1867, împotriva revendicărilor maghiare
Naţiunea română din Ungaria
Central, vor contesta vehement scopul mărturisit al politicii de asupra teritoriului românesc, care
şi Transilvania nu doreşte să stă-
această graniţă, reuşind să obţină guvernământ în statul maghiar de la descălecarea împăratului
pânească asupra altor neamuri.
împingerea ei spre vest. a fost desfiinţarea noastră naţi- Traian şi până astăzi a fost muncit
Lipsită cu desăvârşire de orice clasă
onală. Prin colonizări fără rost cu braţele noastre şi îngrăşat cu
istorică stăpânitoare, naţiunea
- noiembrie 5/18 pe pământul strămoşilor noştri,
în Manifestul Marelui Sfat Naţio- prin maghiarizarea necruţătoa- DELIMITAREA ZONEiOR DE INFLUENŢĂ CONFORM
TRATATULULD^PAfc^DE LA^REST-ţLITOVSK
nal din Ungaria şi Transilvania adre- re a tuturor acelor români care
sat popoarelor lumii se proclama: au fost nevoiţi să aibă raporturi
V
„Către poporul lumii, mai nemijlocite cu stăpânirea
Naţiunea română din Ungaria maghiară, prin invadarea pe teri-
şi Transilvania, ţinută de veacuri toriul românesc a sutelor de mii
în robie trupească şi sufletească de slujbaşi publici maghiari, prin
de către clasa stăpânitoare a po- împiedicarea poporului nostru
porului maghiar, eliberată acum de a-şi mulţumi însuşi trebuinţele
de sclavie prin strălucita învingere sale industriale, s-au maghiarizat
a armelor, care s-au luptat pen- oraşele şi s-a împestriţat etniceşte
R U S IA
tru drepturile civilizaţiei umane teritoriul locuit de naţiunea româ-
împotriva principiului barbar al nă, prin mijloace artificiale şi în
opresiunii naţionale şi de clasă, scopul barbar al nimicirii noastre.
înaintea guvernului opresorilor
Această stare de lucruri, pro-
de până aci, a declarat voinţa sa
dusă prin opresiune şi farădelege,
de a se constitui în stat liber şi in-
acum guvernul maghiar o invocă
dependent spre a-şi putea validita
de justificare a opunerii sale la
nelimitat forţele sale în serviciul
hotărârea naţiunii române de a-şi
culturii şi al libertăţii omeneşti.
întemeia pe pământul său strămo-
Guvernul opresorilor de până şesc statul său liber şi independent.
aci a denegat adeziunea sa la aceas- Starea produsă prin crima săvâr-
tă hotărâre a naţiunii române şi în şită până aci împotriva libertăţii
faţa dreptului firesc al fiecărei naţi- noastre naţionale acum se prezintă
uni de a fi stăpână asupra sa şi a te- ca o justificare a noului atentat, ce
ritoriului locuit de dânsa, guvernul se intenţionează împotriva exis-
opresorilor opune forţa brutală a tenţei noastre. Ar trebui să ne luăm
statului oprimator. dreptul cu forţa, dar oricât de hotă-
by imKobra © 71
Atlas istoric ilustrat al României
72 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
înainte de începerea Adună- următoarele comitate: Torontal, muke alte urme şi amintiri scumpe din ungard s-a zguduit în temeliile ei şi s-a
rii se vor face rugăciuni în cele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Bihor, trecutul Moldovei; considerând căfiii ai prabuşit şi toate neamurile încătuşate
două biserici din Alba Iulia, cea Satu Mare, Maramureş, Bistriţa- acestei ţări, umăr la umăr cufraţii lor în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de
ortodoxă răsăriteană §i cea greco- Năsăud, Solnoc-Dăbâca, Sălaj, din Moldova şi sub conducerea acelo- liberd hotdrăre de sine, ce\ dintăigănd
catolică. Cluj, Mureş-Turda, Turda-Arieş, raşi domnitori, au apărat de-a lungul a\ Bucovinei dezrobite se îndreaptă cdtre
Toate informaţiunile mai de- Alba de Jos, Târnava Mică, Târnava veacurilorfiinţa neamului lor împotriva Regatul Romăniei, de care întotdeauna
parte se dau din partea biroului Mare, Hunedoara, Sibiu, Braşov, tuturor încalcărilor din afară şi a cotro- am \egat nădejdea dezrobirii noastre.
Consiliului Central Naţional Ro- Făgăraş, Trei Scaune, Odorhei şi pirii păgâne; considerănd cd în 1774, Drept aceea noi, Congresuigeneral a\
mân din Arad. Ciuc, precum şi teritoriile româ- prin vicleşug, Bucovina afost smulsă Bucovinei, întrupănd supremaputere a
Fii tare, neam românesc, în cre- neşti ale comitatelor Bekes, Csanâd din trupul Moldovei şi cu de-a sila ţării şifiind îhvestiţi singuri cuputerea
dinţa ta, căci iată se apropie ceasul şi Ugocsa", se arată în document. alipită coroanei habsburgilor; conside- kgiuitoare, în numele suveranităţii na-
mântuirii tale. rănd că 144 de ani poporul bucovinean \iona\e, hotărâm:
- noiembrie 15/28
Amin şi Doamne ajută! a îndurat suferinţele unei ocârmuiri
«Unirea necondiţionatd şi pe vecie a
Arad, \a 7/20 noiemvrie 1918. în Sala Sinodală din Palatul străine, care îi nesocotea drepturile
Bucovinei, în vechik ei hotarepână \a
Marele Sfat al Naţiunii Române din mitropolitan din Cernăuţi se des- naţionale şi care, prin strâmbătăţi şi
Ceremuş, Co\acin şi Nistru, cu Regatul
Ungaria şi Transilvania". făşoară Congresul general al Bu- persecuţii, căuta să-i înstrăinezefirea
României»".
covinei. La congres au participat şi să învrăjbească celelalte neamuri, cu
- noiembrie 9 74 de delegaţi ai Consiliului Dedaraţia de Unire a fost sus-
care el voieşte să trăiască cafrate; con-
Consiliul Naţional Român Naţional Român, şapte din partea siderând că, în scurgere de 144 de ani, ţinută şi de delegaţiile germană şi
Central trimite Guvernului ungar Consiliului Naţional German şi bucovinenii au luptat ca nişte mucenici
polonă, participante la Congres.
o notă diplomatică ultimativă în şase reprezentând Consiliul Na- pe toate câmpiile de bătălie în Europa
ţional Polonez. Preşedintele con- sub steag străin pentru menţinerea, - noiembrie 18/decembrie 1
care îi cere să cedeze teritoriile
Se desfăşoară, la Alba Iulia, Ma-
locuite de români. „în urma desfă- gresului, Iancu Flondor, citeşte slava şi mărirea asupritorilor lor, şi că
rea Adunare Naţională Constitu-
şurării rapide a evenimentelor, am Declaraţia de Unire: ei drept răsplată aveau să îndure mic-
antă a românilor din Transilvania,
ajuns la convingerea că, în sensul „Congresul general al Bucovinei, în- şorarea drepturiior moştenite, izgonirea
Banat şi Ţara Ungurească. Ştefan
dreptului popoarelor la autode- trunit azi, joi, în 15/28 noiembrie 1918, limbii lor din viaţapublică, din şcoală
Cicio-Pop, preşedinte al Consiliu-
terminare, precum şi în interesul în Sala Sinodală din Cernăuţi, consi- şi chiar din biserică; considerănd cd în
lui Naţional Român Central, des-
naţiunii noastre §i al minorităţilor derând cd, de lafundarea Principatelor acelaşi timp poporul băştinaş afost
chide la ora 10 adunarea. Sunt pre-
cu care convieţuieşte pe acelaşi române, Bucovina, care cuprinâe vechile împiedicat sistematic de a sefolosi de
zenţi 680 de delegaţi reprezentând
teritoriu, în scopul păstrării ordi- ţinuturi ale Sucevei şi Cemăuţilor, a bogăţiile izvoarelor de câştig ale acestei
130 de circumscripţii electorale,
nii publice, a securităţii averii şi făcut pururea parte din Moldova, care ţări şi despoiat în mareparte de vechea
episcopii celor două biserici româ-
persoanelor, trebuie să preluăm, înjurul ei s-a închegat ca stat; conside- sa moştenire; considerând că, cu toate
neşti (ortodoxă şi unită), delegaţi ai
încă de pe acum, întreaga putere rând că în cuprinsul hotarelor acestei acestea, bucovinenii n-aupierdut nă-
asociaţiilor şi ai societăţilor cultu-
de guvernare în teritoriile Ungariei ţări segăseşte vechiul scaun de domnie dejdea cd ceasul măntuirii, aşteptat cu
rale româneşti, delegaţi ai şcolilor
şi Transilvaniei locuite de români. de la Suceava, gropniţele domneşti de la atăta dor şi suferinţd, va sosi şi că moş-
medii şi ai institutelor teologice şi
Aceste teritorii sunt formate din Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi tenirea lorstrabună, tăiatăpringraniţe
pedagogice, ai reuniunilor de fe-
nelegiuite, seva reîntregiprin realipirea
mei, învăţătoreşti, de meşteşugari,
Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi cd reprezentanţi ai Partidului Soci-
au nutrit vecinic credinţa că marele vis al-Democrat Român, ai gărzilor
al neamului se va înfăptui cănd se vor naţionale, ai tinerimii universitare,
uni toate ţările romăne dintre Nistru şi delegaţi din comitatele Trei Scau-
Tisa într-un stat naţional unitar; ne, Ciuc, din părţile româneşti din
Constată că ceasul acesta mare a Cenad, Bichiş şi Ugocea. în total,
sunat! 1228 de delegaţi §i peste 100 000
Astăzi, când dupd sforţări şijertfe de români, participanţi la adunare.
uriaşe din partea României şi a puter- Preşedintele ales al Marii Adunări
nicilor şi nobililorei aliaţi s-au întronat
Naţionale, Gheorghe Pop de Bă-
în lume principiile de drept şi umanitate
seşti, în cuvântul său, a declarat:
„Naţiunea română, la toate eveni-
pentru toate neamurile şi când în urma
mentele mari istorice în trecut, şi
Adunarea Naţională de la Alba lulia, 1 decembrie 1918 loviturilor zdrobitoare monarhia austro-
by imKobra © -73
Atlas istoric ilustrat al României
74
Hotarele românismului în timp
by imKobra ©
Atlas istoric ilustrat al României
76 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
- mai 1 tuh, cu hotarele sale naturale Dunărea, afirmă că guvernul de la Kiev „nu linie care să întâlnească şi să urme-
Guvernul român primeşte Tisa şi Murâşul, âin punct de vedere doreşte să pună sub nicio formă în ze linia de despărţire a apelor între
din partea guvernelor sovietic şi istoric, etnografc şi economic - protes- discuţie chestiunea graniţei actuale Tisa şi Tur". Au rămas în afara noii
ucrainean ultimatumuri prin care tăm, prin urmare, contra oricărei încer- între cele două state, considerând graniţe satele româneşti Apşa de
i se cere să evacueze în 24 de ore cări de schimbare arbitrară a hotarelor Nistrul drept graniţă definitivă Sus, Apşa de Mijloc, Apşa de Jos,
Basarabia şi Bucovina. României Mari. între ele şi dorind să stabilească Slatina şi Biserica Albă.
6. Protestăm contra oricărei încercări de-a lungul acestei vechi frontiere
- iunie 10 de a ştirbi, sub oricepretext, suveranita- cele mai bune relaţii de vecinătate". - a u g u s t 10
Un număr de circa 70 000 de tea neamului şi statuîui românesc, con- Graniţa urma ţărmul Nistrului Are loc, la Timişoara, o mare
tra oricărui amestec în chestiile interne de la Băbeni, localitatea cea mai întrunire a şvabilor din Banat,
români din judeţele Caraş-Seve-
ale statului romăn..." înaintată spre nord-vest din ţinutul care, printr-o rezoluţie, aprobă
rin, Timiş şi Torontal hotărăsc, în
Cernăuţilor, la Onut şi de aici în unirea Banatului cu România.
cadrul Adunării de la Timişoara,
- iunie 11 şi 13 continuare peste Hotin, Soroca şi
prezidată de protopopul dr. George - septembrie 10
Conferinţa de pace de la Paris Tighina până la Cetatea Albă, acolo
Popoviciu, alipirea Banatului la
informează delegaţia română de unde apele Nistrului, prin limanul La Saint-Germain-en-Laye
România Mare. în cuvântarea ros-
tită, dr. G. Popoviciu, făcându-se
noua graniţă dintre ţara noastră şi său lung de 46 km şi lat de 8-10 km, se semnează tratatul de pace cu
Ungaria şi, respectiv, dintre Româ- Austria. Prin art. 59, „Austria
exponentul dorinţei poporului ro- se varsă în Marea Neagră.
nia şi Iugoslavia. Prin noile fronti- renunţă, în ce-o priveşte, în fa-
mân şi a naţionalităţilor conlocui-
ere se recunoaşte unirea Transilva- voarea României la orice drepturi
toare din Banat, afirma: „Urmând - iulie 28
niei, a Crişanei, a Maramureşului şi şi titluri asupra părţii din fostul
glasul vremii, delegaţii noştri care Insula Ada-Kaleh, de pe Du-
Banatului cu România. Geograful ducat al Bucovinei aflat dincoace
s-au putut deplasa la Alba Iulia, năre, azi dispărută, este atribuită
german Wolfgang Hopker aprecia de frontierele României, aşa cum
participând la memorabila adu- României.
că România, după Unirea cu Tran- vor fi fixate ulterior de către prin-
nare de la 1 Decembrie 1918, au de-
silvania, se prezintă ca „icoana celei cipalele Puteri Aliate şi Asociate.
clarat categoric, conform dorinţei - august 8
mai rotunjite închegări armonice". Art. 60. România aderă la inse-
şi voinţei poporului român bănă- România este informată că gra-
Este dată publicităţii oficial noua rarea, într-un tratat cu principalele
ţean, că aderă la unirea Banatului niţa sa cu Cehoslovacia, trasată
graniţă româno-ungară. Puteri Aliate şi Asociate, a dispo-
cu România". Adunarea adoptă o de Consiliul Suprem al Puterilor
ziţiunilor pe care aceste puteri le
moţiune în care se spunea: Aliate şi Asociate, menţine Tisa
- iunie 28 vor considera necesare pentru a
„1. Declarăm unireape vecie a între-
ca linie de demarcaţie numai pe o
Se semnează, la Versailles, proteja în România interesele locu-
gului Banat cu statul român sub scep-
porţiune delimitată astfel: „de la
tratatul de pace dintre Puterile itorilor care diferă de majoritatea
trul dinastiei române.
un punct comun celor trei fron-
Aliate şi Germania. Prin tratat, populaţiei prin rasă, limbă sau
tiere ale României, Galiţiei şi Ce-
2. )urăm credinţă şi supunere M. S. Germania era obligată să renunţe religie. România aderă, de aseme-
hoslovaciei, o linie orientată sensi-
Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor la Tratatul de pace semnat la 24 nea, la inserarea, într-un tratat cu
bil către vest-sud-vest, prelungită
românilor. aprilie/7 mai 1918. principalele Puteri Aliate şi Asoci-
printr-o linie care atinge râul Tisa
3. Aducem omagiile noastreglo- ate, a dispoziţiunilor pe care aceste
- iulie 26 la nord de confluentul acestuia,
rioasei armate romănepentru măreaţa Puteri le vor considera necesare
C. Matziewicz, şeful misiunii râul Vişeu, apoi continuă spre vest
operă şijertjă depusăpe altarul dez- pentru a proteja libertatea tranzi-
ucrainene la Bucureşti, îşi prezintă talvegul Tisei până într-un punct
robiei noastre de subjugul de 0 mie de tului şi un regim echitabil pentru
scrisoarea de acreditare în care la cca 9 km vest de Apşa de Jos..., o
ani, pentru învingerea bolşevismului comerţul celorlalte naţiuni.
maghiar şi pentru intrarea triumfală în Art. 61. Proporţia şi natura sarci-
capitala Ungariei. nilor financiare ale fostului Impe-
4. Luăm cu mulţumire la cunoştinţă riu al Austriei, pe care România va
hotărârile Suveranului nostru şi a sfetni- trebui să le suporte pentru terito-
ciîor sai de a impune tuturor respectarea riul ce a intrat sub suveranitatea
drepturilor istorice, teritoriale şi suvera- sa, vor fi stabilite conform art. 203,
ne ale statului şi neamului românesc. partea IX (Clauze financiare) din
5. Pretindem respectarea fratatului prezentul Tratat..."
âin 4 august 1916, încheiat de către Re- Semnificaţia majoră a tratatului
gatul român cu Marile Puteri Aliate, pentru România constă în recu-
Primul Pariament al României Mari.
pretindem întreaga provincie «Băna- Citirea mesajului regal de deschidere a sesiunii, 20 noiembrie 1919 noaşterea juridică internaţională a
by imKobra © 77
Atlas istoric ilustrat al României
7& by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
A.-_% ___r
__3-__£*-. •«•*-»*! T~ *"
L*-__> • _ _ > _ _ — . ,,__. _v r
■j'<f' V=_-' — - , U
r\ "-V ~
-'A.___ ._•*■•*_ \ sfc \*^vT- / ___r » * J3^-___.^S-S»-
-«"ar^. v___ -*— . 1 *i **»> v__. _«_\ __■- ■ ^_/^ «-*^^_-___rrt— H_»
ri___Eî_z_tr'*--/ \JA .* ^ 4 M
v^««- ^ ^ «— **5f* oTN
T,-=3
• i^Vi '* •* «. **"i__j»W's~- fcsr
______£■*_.__ .
_rSHC"
5_-_j_:
:__••
j
4A. V ;
9*1 f_J^BL.£V, * * > *
la 6 km aproximativ la sud-vest de Marmaţiei-Borşa să fie lăsată în în- Croaţilor şi Slovenilor, punct de (Osztern); de aici către sud până la
Velete; în continuare, o linie de de- tregime pe teritoriul român, dând, ales pe teren la aproximativ 4 km un punct de pe cursul Timişului,
terminat pe teren mergând paralel totodată, Cehoslovaciei maximum la sud-vest de staţia Kiszombar aşezat între Surgan şi Boka, la apro-
cu şoseaua Tiszanjlak-Holm la o de uşurinţă pentru a face o racor- şi aproximativ la est-sud-est de ximativ 6 km sud de Modos; o
distanţă de cel puţin î km, tăind dare a căii ferate Hust, Apşa de Jos, cota 84 şi la sud-sud-vest de cota linie de determinat pe teren, tăind
calea ferată la aproximativ 500 m Korosmezo la nord de Tisa şi în 83 într-o direcţie generală sud-est, calea ferată de la Timişoara la Na-
la sud de Nevetlenfalva, urmând întregime pe teritoriu cehoslovac; până într-un punct al căii ferate gikikinda (Chichinda Mare) între
apoi în general linia de despărţire cursul Tisei către amonte, către est Jimbolia-Lovrin, aproximativ la Zsombolya Qimbolia) (Hatzfeld) şi
a apelor Batarului la nord §i Tur la până la cota 1655, care este punctul 3 km nord de Jimbolia; o linie de Gyertyamos (Cărpeniş) şi trecând
sud; de aici către sud-est până la Carpaţilor comun bazinelor celor determinat pe teren trecând la între Klari şi Harvatkecsa (Checiâ-
cota 943 la sud de Remetea; linia de trei râuri Tisa, Vişeu şi Ceremuş; est de Pusztakeresztur, la vest de Croată) (Kocse), la vest de Otelek,
despărţire a apelor Tisei de Nord şi linia de despărţire a apelor Tisei şi Porgani şi de Bolgartelep, apoi între Janosfolde şi Pardany, la est de
Turului la Sud; în continuare către ale Vişeului. Cea de-a treia graniţă Vălcani la est şi calea ferată de la Tamasfalva (Tămaşa) şi Felsoittebe,
nord, până la un punct de ales pe stabilită prin tratatul de la Sevres Nagikikinda (Chichinda Mare) la între Istvanfolde şi Modoş; de aici
cursul Tisei şi aproximativ 1 km era a României cu Regatului Sârbi- Szeged, la vest, apoi Marienfeld în direcţia sud-est până la un punct
în amonte de Remetea; apoi către lor, Croaţilor şi Slovenilor. Această şi Mocin, la est de Nakofalva şi de de ales între Iam §i Mirkocz, pe
est şi până la un punct de ales în frontieră începea de la punctul co- Seultaur (Szentborbala), la vest calea ferată de la Karasjeszeno la
amonte de confluenţa Tisei cu Vi- mun celor trei frontiere ale Româ- de Banat-Komloş (Nagy-Komloş) Oraviczabanya (Oraviţa Montană);
şeu, astfel încât calea ferată Sighetul niei, Ungariei şi Regatului Sârbilor, (Comloşul Mare) şi Kiskomlos o linie de determinat pe teren la
by imKobra © 79
Atlas istoric ilustrat al României
80 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
tiera cu 15 km spre răsărit, şi linia un fel de „Piemont" sovietic, forma unui trapez (între paralelele lungul veacurilor, i-a înfruntat mai
propusă de francezi şi italieni, care nu cuprindea decât o mică 48 0 şi 12 min. - 420 §i 32 min. întâi pe goţi, avari, gepizi, huni, tă-
care ar fi aşezat-o cam la aceeaşi parte din Transnistria, formaţiune latitudine nordică şi între meridi- tari, maghiari, apoi a rezistat între
distanţă spre vest de frontiera politico-teritorială în componenţa anele 28°şi 30 min. - 300 şi 6 min. ruşi, austrieci, turci".
stabilită până la urmă. RSS Ucrainene (cu capitala, până longitudine estică după meridi-
în 1929, la Balta, apoi la Tiraspol). anul observatorului din Green- - iunie4
1922, octombrie 15 Ea se prezintă ca o fâşie de pământ wich) cu baza mare pe Nistru, Se semnează, la Bucureşti, un
La Catedrala Reîntregirii de la în formă de triunghi, cu baza pe cuprinsă între Moghilev, la nord, protocol privind delimitarea
Alba Iulia are loc solemnitatea Nistru, având o lungime de 210 km şi Ovidiopol, la sud, iar baza micăfrontierei româno-iugoslave şi, la
încoronării regelui Ferdinand I şi şi o lăţime de 95 km. ar fi o linie ce ar merge paralel cu
triplex confinium, şi a celei româ-
a reginei Maria. Cu acest prilej, Nistrul plecând de la aproximativ no-ungaro-iugoslave. Frontiera
regele dă citire unei proclamaţii 1925, aprilie 19 50 km nord-est de Balta până la începea de la localitatea Beba,
în care îi omagiază pe „cei cari în cadrul congresului panmol- 20 km sud-est de Ananiev. printr-o linie convenţională care
au asigurat unitatea naţională şi dovenesc, desfăşurat în oraşul taie Banatul în partea de sud-vest,
care au proclamat-o într-un glas şi Balta, se adoptă constituţia Repu- 1927 formând două intrânduri: primul
simţire de la Tisa până la Nistru şi blicii Autonome Sovietice Soci- Tommaso Tittoni, preşedintele la sud-vest de Timişoara, al doilea
până la Mare". aliste Moldoveneşti. Tot cu acest Senatului italian, în volumul Basa- la vest de Reşiţa, după care atinge
prilej se stabilesc graniţele noului rabia, Romănia şi Italia (Bucureşti), valea Nerâ până la Baziaş, pe Du-
1923, aprilie 16 stat. Teritoriul, în care intrau caracterizează astfel vitalitatea po- năre, apoi pe Dunăre până la Gura
După ce Comisia interaliată a 11 raioane (Camenca, Râbniţa, porului român: „O insulă din stân- Timocului. Cu acest prilej, se efec-
stabilit, pe hartă, hotarul dintre Krutîi, Balta, Bârzula, Ananiev, că puternică de care furia valurilor tuează şi un schimb de teritorii în-
România şi Ungaria, în confor- Alekseevsk, Dubăsari, Grigori- se frânge, fără a o sfărâma. Astfel tre România şi Iugoslavia, schimb
mitate cu prevederile tratatului de opol, Tiraspol şi Slobozia), avea ne apare naţiunea română de-a convenit prin protocolul încheiat,
pace de la Trianon, începe marca-
la Belgrad, la 24 noiembrie 1923.
rea acestuia pe teren prin instala- I HARTÂ SOVIETICÂ A BASARABIEI Şl A REPUBLICIIAUTONOME MOLDOVENEŞTI
rea bornelor de frontieră. 1928, ianuarie
Convenţia de frontieră româ-
- noiembrie 24
no-polonă stabilea reîntoarcerea
La Belgrad se încheie o conven-
la România a celor cinci comune
ţie privind un schimb teritorial
româneşti de-a lungul Ceremuşului
între România şi Iugoslavia. Ţara
şi Colacinului până la Nistru, cedate
noastră ceda comunele Pardany,
Poloniei prin tratatul de la Sevres.
Modoş, Surgan, Crivobara şi Nagy
Gaj către statul vecin şi primea 1930
Beba-Veche, Pusta-Kerestur,
Un recensământ arăta că popu-
Zombolia, Ciorda şi Iam.
laţia României era de 18 052 896
1924 locuitori (faţă de aproximativ
7 250 000 locuitori înainte de
Statisticile sovietice consemnau
existenţa în spaţiul euro-asiatic 1918), fiind a opta ţară a Europei
de la răsărit de Nistru, până la după numărul de locuitori. Supra-
fluviul Amur şi Oceanul Pacific, faţa ţării era de 295 049 km\ faţă
a 250 000 de români. Acestora li de 137 000 km2 înainte de 1918,
se adaugă, după 1924, un număr fiind străjuită de o frontieră cu
variabil de aşa-numiţi „moldo- lungimea de 3 400 km (Bulgaria
veni", între 600 000 şi 1 200 000 601,4 km; Iugoslavia 557,3 km;
de oameni. Ungaria 428 km; Polonia 201 km;
URSS 812 km). Conform recensă-
- octombrie 12 mântului 71,9% erau români,
Guvernul sovietic înfiinţează 7,9% unguri, 4,1% germani,
Republica Autonomă Sovietică So- 4% evrei, 3,2% ruteni şi ucraineni,
cialistă Moldovenească (RASSM), 2,3% ruşi, 2% bulgari, 1,5% ţigani,
by imKobra © &1
Atlas istoric ilustrat al României
0,9% turci, 0,6% găgăuzi, 0,3% asemenea, cele două guverne „se Graniţa dintre cele două state era 1939
sârbi, croaţi §i sloveni, 0,3% polo- obligau de a nu crea, nici de a fixată, după cum reiese din cele în lucrarea Originile popoarelor
nezi, 0,1% tătari, 0,1% greci, 0,3% susţine, nici de a autoriza şederea trei articole, pe Nistru. romanice, W. von Wartburg con-
alte neamuri, structură demo- pe teritoriul lor a organizaţiilor chide că „nimic nu ne îndreptă-
grafică ce îndreptăţeşte definiţia: care şi-ar propune ca scop lupta 1938, octombrie 18
ţeşte să presupunem că ordinul
România stat naţional, unitar, in- armată contra celuilalt stat, sau Are loc, la Galaţi, o întâlnire în- lui Aurelian (din 271 - n.a.) a fost
divizibil şi inalienabil (Constituţia atentate prin forţă la regimul po- tre regele Carol al II-lea, N. Petres- urmat de întreaga populaţie". O
din 1938). litic ori social". cu-Comnen, ministru de Externe astfel de presupunere ar veni în
român, pe de o parte, şi Jozef contradicţie cu tot ce se cunoaşte
1933, iulie 3-4 1935, mai 17 Beck, ministru al Afacerilor Stră- relativ la dăinuirea coloniilor ro-
Convenţia de la Londra prin Se semnează, la Bucureşti, Con- ine al Poloniei, pe de altă parte. în mane în regiunile abandonate.
care se definea agresiunea şi venţia dintre România şi Polonia cadrul întâlnirii, partea polonă
teritoriul statului asupra căruia privitoare la protecţia, conser- caută să obţină asentimentul Ro- - martie 15
aceasta s-ar putea exercita a fost varea şi reconstrucţia bornelor de mâniei privind ocuparea de către „Guvernul" Ucrainei Subcarpa-
semnată de Polonia, URSS, Afga- frontieră. Prin acest document, Ungaria a Ucrainei Subcarpatice. tice, condus de Augustin Voloşin,
nistan, Persia, Letonia, Estonia, linia de frontieră se împărţea în Partea română respinge propu- pentru a scoate ţara de sub do-
Turcia, Cehoslovacia, Iugoslavia trei secţiuni. Prima începea de la nerea, remarcând importanţa minaţia Ungariei, cere României
şi România. Prin acest document, punctul Stog, care este în acelaşi economică, politică şi militară a să accepte „fuziunea" cu Ucraina
precum şi prin Pactul Briand-Kel- timp triplex confinium româ- existenţei unei graniţe comune subcarpatică.
logg, URSS a recunoscut ipsofacto no-polono-cehoslovac, până la româno-cehoslovacă. Totodată,
că teritoriul României se întinde punctul de joncţiune a râurilor România respinge propunerea - august 23
până la Nistru. Convenţia a fost Ceremuşul Negru şi Ceremuşul formulată de partea poloneză de La Moscova este semnat tratatul
semnată, din partea ţării noastre, Alb, a doua continua până la a anexa unele teritorii din Ucraina de neagresiune germano-sovietic
de Nicolae Titulescu. punctul care este comun margi- Subcarpatică, locuite de români. („Pactul Ribbentrop-Molotov",
nilor cadastrului satelor poloneze după numele miniştrilor de Ex-
1934, februarie 9 Harodinca, Zawa şi Pieczarna, a co- - noiembrie 2 terne ai celor două state). în art. 3
La Atena se semnează, de către munei româneşti Babin şi a me- în urma primului dictat de la al unui protocol adiţional secret,
Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Tur- dianei Nistrului, şi ultima pleca Viena, Maramureşul de nord, din Germania era de acord cu anexa-
cia şi România, Pactul înţelegerii de la sfârşitul secţiunii a doua şi componenţa cehoslovacă, intră sub rea de către URSS a Basarabiei şi a
Balcanice prin care statele din mergea până la confluenţa râului controlul autorităţilor maghiare ca- nordului Bucovinei.
această zonă „îşi garantează mu- Zbrucz cu Nistru. re doreau reconstituirea Regatului
tual securitatea frontierelor". Sfântului Ştefan. Prin acest dictat - septembrie 4
1936, iulie 21 statul cehoslovac pierdea 12 000 „în ceea ce priveşte politica ex-
- iunie 9 N. Titulescu şi M. M. Litvi- km2 din teritoriul său cu o popula- ternă, se arată într-un comunicat
La Geneva, N. Titulescu, minis- nov semnează, la Montreux, un ţie de 1000 000 de locuitori. al guvernului român, suntem
tru de Externe al României, şi protocol care la art. 3 prevedea La sfârşitul celui de-al Doilea hotărâţi a păstra mai departe ati-
M. M. Litvinov, comisar al popo- ca „trupele sovietice şi române Război Mondial, I.V. Stalin anexa tudinea paşnică de până acum, ur-
rului pentru Afaceri Externe al nu vor putea trece Nistrul în Maramureşul de nord care deve- mărind buna înţelegere cu toţi ve-
URSS, au semnat un document România şi, respectiv, în URSS, nea astfel o regiune a statului so- cinii". în continuare, comunicatul
prin care se stabilesc relaţii di- fără o cerere formală a guvernu- vietic, apoi a Ucrainei.
plomatice între cele două state. lui român, respectiv, sovietic".
Cele două guverne „îşi garantau
mutual plinul şi întregul respect
Conţinutul art.4. era următorul:
„La cererea Guvernului Regal al
- noiembrie 15-18
în cadrul vizitei între-
w o
M ' ih ™
României, trupele sovietice se vor prinse în Marea Britanie,
al suveranităţii fiecăruia din state-
le noastre şi abţinerea de la orice retrage de pe teritoriul român, la regele Carol al II-lea,
Wb^' 1
t"* 0
1 ■
imixtiune, directă sau indirectă, est de Nistru, după cum trupele însoţit de N. Petrescu-
în afacerile interne şi în dezvolta- române se vor retrage de pe teri- Comnen, ministru de
rea fiecăruia din ele şi, în special, toriul sovietic, la vest de Nistru". Externe, reafirmă pozi-
Art. 6 stipula: „Teritoriul român ţia de principiu a Româ- -
a oricărei agitaţiuni, propagande
şi oricărui fel de intervenţiuni
sau de sprijin al acestora". De
[este] până la Nistru; teritoriul
rus începe de la acest fluviu".
niei de asistenţă a statu-
lui vecin, Cehoslovacia.
k__._r' %■
Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov
-JK
82 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 83
Atlas istoric ilustrat al României
se spune direct că el primeşte pro- - iulie 15 instaurarea „unei păci definitive români. Prin legea Sovietului Su-
punerea guvernului sovietic de a-i Adolf Hitler, într-o scrisoare şi a unor relaţii amicale de bună prem al URSS (4 noiembrie 1940)
restitui neîntârziat Basarabia şi par-adresată regelui Carol al II-lea, vecinătate, dar şi a unei noi ordini sunt incluse arbitrar şi forţat în
tea de nord a Bucovinei". Guvernul îi reproşează, pe un ton agresiv, politice". componenţa Republicii Sovietice
URSS, prin răspunsul la nota gu- politica dusă de guvernul român. Socialiste Ucrainene (RSSM) jude-
vernului român din 2 iunie, cere ca - iulie 27 ţele Hotin, Ismail, Cetatea Albă şi
Se recomandă României că, în
România să evacueze teritoriul in- respectiva conjunctură interna- I. Gigurtu şi M. Manoilescu Bucovina de Nord.
dicat „in decurs de patru zile, înce- ţională, să mearga pe „calea unei poartă convorbiri, la Roma, cu
pând de la orele 14, ora Moscovei, la B.Mussolini şi G.Ciano. Oamenii -august16-24
hotărâri principiale". în document
28 iunie". Partea română trebuie să se arată că România trebuie să se politici români reînnoiesc poziţia încep, la Turnu Severin, trata-
răspundă „nu mai târziu de 28 iunie, încadreze integral în „noua ordi- României faţă de pretenţiile teri- tive între delegaţia română, con-
ora 12 ziua (ora Moscovei)". ne" europeană preconizată de toriale ale Ungariei şi Bulgariei, dusă de Valer Popp, şi delegaţia
Germania, în caz contrar, „sfâr- avansând ideea unui eventual ple- ungară, condusă de Hory Andrâs.
- ora 3 şitul va fi mai devreme sau mai biscit în Transilvania, pentru a cu- Ungaria cerea României să cede-
Trupe motomecanizate sovieti- târziu, posibil chiar în foarte scurt noaşte mai bine voinţa populaţiei. ze un teritoriu de 69 000 km\
ce trec frontiera de stat a Români- timp, distrugerea României". în cu o populaţie de 3 900 000 de
- iulie 31 locuitori (2 200 000 de români,
ei la Gura Putilei §i înaintează spre continuare, scrisoarea preciza că
Seletin, până la Putila. „numai după ce se va ajunge, între W. Fabricius, ministrul Germa- 1 200 000 de unguri, 500 000
România, Ungaria şi Bulgaria, la niei la Bucureşti, face cunoscut de germani şi alte naţionalităţi).
- ora 11 (ora Moscovei) reglementarea raţională a ches- cabinetului român recomandarea Delegaţia română respinge propu-
Gh. Davidescu transmite ofici- tiunilor deschise (a revendicărilor fermă a lui Hitler ca cele două jude- nerea, apreciind-o ca neputând fi
alităţilor sovietice Nota de răspuns teritoriale ale Ungariei horthyste ţe din sudul Dobrogei, Durostor şi „o bază acceptabilă de discuţii".
prin care se arată că „guvernul ro- şi ale Bulgariei - n. a.), va avea un Caliacra, ce formează Cadrilaterul,
să fie cedate integral Bulgariei. - august 19 - septembrie 7
mân, pentru a evita gravele urmări sens pentru Germania să exami-
pe care le-ar avea recurgerea la neze posibilitatea unei colaborări între delegaţia României, con-
- august 2 dusă de Alexandru Cretzianu,
forţă şi deschiderea ostilităţilor în mai strânse".
această parte a Europei, se vede si- Este proclamată Republica şi cea a Bulgariei, condusă de
lit să primească condiţiile de pace". - iulie 26 Sovietică Socialistă Moldoveneas- Svetoslav Pomenov, se poartă, la
că (RSSM) în care intrau raioanele Craiova, tratative privind solu-
Ion Gigurtu, prim-ministru, şi
- ora 12 Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, ţionarea problemelor teritoriale
Mihail Manoilescu, ministru al
Trupele sovietice intră în Cernă- Afacerilor Străine, au o întreve- Râbniţa, Slobozia şi Tiraspol (din dintre cele două ţări.
uţi. Până la sfârşitul zilei, trupele Republica Autonomă Sovietică
dere, la Salzburg, cu A. Hitler şi
Socialistă Moldovenească) - august 19
sovietice pătrund, în Bucovina, pe Joachim von Ribbentrop, în timpul
tot frontul. în Basarabia, grosul (RASSM) şi judeţele Bălţi, Bender, în cadrul tratativelor cu
căreia remit un mesaj din partea
trupelor sovietice atinge aliniamen- regelui Carol al II-lea. în mesaj, Cahul, Orhei, Soroca şi Chişinău Ungaria, delegaţia ţării noastre
tul Otaci, Soroca, Soloneţ, Cirip- ale Basarabiei. Suprafaţa noii înaintează un memoriu în care
suveranul român declară că este
formaţiuni statale era de peste propune efectuarea unui schimb
cău, Cotiugenii Mari, iar elementele de acord să înceapă negocieri cu
330 000 km2 cu o populaţie de populaţie, concomitent cu
înaintate linia Strâmba, Alexăn- Ungaria şi cu Bulgaria, în contextul
de 2 700 000, dintre care 70% unele rectificări teritoriale.
dreni, Putineşti. Părţi din regiunile unor întâlniri la care să participe
rupte din teritoriul României vor toate statele din sud-estul euro-
lărgi (în centru) hotarele Republicii pean între care există contencioase
Autonome Sovietice Socialiste teritoriale, negocieri care trebuie să
Moldoveneşti, iar nordul şi sudul pornească de la „principiul etnic",
Basarabiei şi Bucovina de Nord vor principiu de la care ţara noastră
fi înglobate în Ucraina. Prin ceda- „nu se poate îndepărta nicio
rea către URSS a Basarabiei, a Bu- clipă". Mesajul recomanda ca pu-
covinei septentrionale, care nu i-a terile Axei să exercite o influenţă
aparţinut niciodată, şi a unei părţi asupra Ungariei şi a Bulgariei,
din judeţul Dorohoi, România în sensul temperării cererilor lor
2
pierde un teritoriu de 49 622 km şi teritoriale, conchizând că soluţia
3 786 000 de locuitori. la care s-ar ajunge va contribui la Armata horthystă intră în oraşul Târgu Mureş, septembrie 1940
84 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
UNGARIA SatuMace Q
lighet.
~m\ Botosani
Râdăuţi®
,'' ~@r Bâlţi
©
.,' Carei Baia Mare Suceava ©
© Rodna
Orheii
Debrecen Marghita
Nâsâud ©
0 Fâltkeni
© : TRANSNISTRIA
(sub administraţie românaască
Jibou
©r © <$. Tg.Neamţ©^ T 1941-1944)
S**^^H ^ - ^ !
i Oradea
© @Dej @ Bistriţa
i S ^ s \ i l3ŞÎ>
Zalău Chişinâu ©
1 © "©Roman Tiraspol
HuedkM T R A N S I L V A N Î Ă DE 'WORD ©@
© Ciuj (sub ocupaţie ungarâ 1940-1944) Piatra Neamt Huşf\ iTighina
Beius ©
© © ©
Bacâu Vaslui
NucetB ©v .-„; © Tg.Mureş BASARABIA
Câmpia Turzii (ocupatâ de Unjunea Sovielicâ
-'Arad
1940-1941.1944) C e t a t f i a A |bâ
© -Sighişoara
L Alba lulia © ©
'Lipova Blaj
Mediaş
.'Timişoara Deva @teteŞ
, Sibiu
Lugoj
Orăştie ©
©
m Reşiţa
Carahsebes
©
©
Baiade
Haţeg
ROMAMlA
Aramâ Tg.Jiti
© Oraviţa' 7 ©
©
8ELGRAD Pttesti
Orşova© TurnuîSeverin
4 i©Strehaia
Slatirta
S E R BIA
Craiova
Roşîori de Vede
\ ©|,
m Calafat Giurgiu
Turnu Magurele
Rusciuc
Nicopole
B U L GA R I A
by imKobra © 85
Atlas istoric ilustrat al României
86 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
noaşte schimbările teritoriale care - septembrie 20-30 Carpaţi până la Mare suntem din românesc până la Nipru, în jurul
se vor face în timpul războiului, România evacuează teritoriul nou stăpâni pe hotarele străbune". localităţii Ekaterinoslav.
în afara cazului în care ele ar fi cedat Bulgariei prin tratatul semnat
urmarea unui acord prin buna în- -august 19 - septembrie 11
la 7 septembrie la Craiova. Noua
ţelegere între părţile interesate". frontieră urma traseul est Silistra, Prin Decretul regal nr. 1, Trans- Are loc, la Bucureşti, o convorbi-
rămânând în cadrul României sate- nistria (cu o suprafaţă de 39 733 km2 re între ministrul SUA în România,
- septembrie 5 §i cu o populaţie de 2 316 266 de Mott Giinther, şi Mihai Antonescu,
le Almalău, Esekioi, Gărvănul Mare,
Guvernul Marii Britanii face o Tudor Vladimirescu, Valea Ţapului, oameni) este încorporată adminis- ministrul român al Afacerilor
declaraţie (prin Winston Chur- Dobromir, Cetate, Dumbrăveni, trativ - ca un guvernământ cu Străine. în cadrul discuţiei, inter-
chill şi lordul Halifax, ministrul Măgura, Cerchezu, Darabani, Văl- capitala la Tiraspol - României locutorul american se interesează
de Externe) privind nerecunoaşte- cele, Coroana şi Vama Veche. (G. Alexianu este numit guver- dacă „extinderea românească peste
rea Arbitrajului germano-italian nator). Ţara de dincolo de Nistru, Nistru" înseamnă renunţarea la
de la Viena. - septembrie 28 Transnistria, este cuprinsă între Bug teritoriul anexat de Ungaria ca
Guvernul sovietic pune stăpâ- la răsărit, Nistru la apus, Marea urmare a Dictatului de la Viena.
- septembrie 5-12 Neagră la sud şi o linie conven- Diplomatul român răspunde că în
nire pe ieşirea la Marea Neagră
în acest interval, trupele româ- a canalului Stari Stambul, pe tot ţională la nord care pleacă de la această problemă „poziţia guver-
ne se retrag din teritoriul cedat litoralul de la Marea Neagră, cu vest de oraşul Moghiliov, trece nului român este definitiv fixată:
Ungariei ca urmare a Dictatului tot limanul Nistrului, împreună pe la nord-vest de calea ferată nu se poate să existe nicio compen-
de la Viena. cu nordul Bucovinei, cu Ţinutul Moghiliov- Viniţa şi merge pe saţie între drepturile de la răsărit şi
Herţa şi cu Insula Şerpilor. O par- Bug la sud-est de Demidovka. între drepturile de la apus".
- septembrie 7 Bugul, care izvorăşte din mlaş-
te din RSS Autonomă Moldove-
La Craiova, Alexandru Cretzianu nească, inclusiv oraşul Balta, sunt tinile Pripetului şi se varsă în mare - septembrie 15
şi Henri Georges Meitani, din par- trecute la RSS Ucraineană. Toto- la vest de Nikolaev, reprezintă gra- Guvernul României declară
tea României, şi Svetoslav Pomenov dată, depăşind şenalul navigabil niţa Transnistriei cu Ucraina. Dictatul de la Viena, la exact un an
şi Theokhar Papazoff, din partea al braţului Chilia, sovieticii ocupă Românii sunt stabiliţi pe malul de la punerea sa în aplicare, nul de
Bulgariei, semnează un tratat prin ostroavele Tătaru Mic, Dalerul stâng al Nistrului, de la Moghiliov drept. Ministrul Afacerilor Străine
care cele două judeţe din sudul Mic, Dalerul Mare, Maican. până la vărsarea lui în Marea Nea- al României, Mihai Antonescu,
Dobrogei, Durostor şi Caliacra gră, formând o salbă de sate care făcând o analiză profundă a do-
(Cadrilaterul), trec în componenţa - octombrie 28 se lărgesc mai ales între Raşcov §i cumentului, constată că Ungaria
Bulgariei. România pierde un teri- Anexiunea URSS continuă prin Tiraspol. Din aceste două puncte nu a respectat toate clauzele ce-i
toriu cu o suprafaţă de 7142 km2 ocuparea grupului de ostroave se desprinde spre est o fâşie de te- reveneau. Printre aceste clauze fi-
şi o populaţie de 412105 locuitori, Insula Limba, situat între canalul ren presărată cu aşezări româneşti gura şi un armistiţiu de presă ce şi-l
din care 118 373 (28,42%) români, Stari Stambul şi canalul Musura. ce include şi oraşele Balta şi Ana- impuneau cele două părţi. în timp
162 625 (39,46%) bulgari şi 131107 niev. Şi de-a lungul Bugului, în ce România a respectat această în-
(31,82%) alte naţionalităţi. în decur- 1941, iulie 25 regiunea oraşului Voznesensk, se ţelegere, partea ungară a declanşat,
sul anului 1940, prin cele trei ampu- Un comunicat militar al arma- află numeroase aşezări româneşti prin radio şi în ziare, o înverşunată
tări succesive, România a pierdut tei României informează: „Lupta (Cantacuzinovka, Arnautovka campanie de calomniere a guver-
33,8% din suprafaţa iniţială a ţării: pentru dezrobirea brazdei româ- etc). întâlnim aşezări unde este nului de la Bucureşti şi, totodată,
17% au fost cedate URSS (Basarabia, neşti de la răsărit s-a terminat. Din prezent elementul demografic de intimidare a românilor din teri-
Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa toriile cedate. Demn de reţinut este
cu peste 3 500 000 de locuitori), faptul că Berlinul şi Roma, garanţii
14,3% - Ungariei (Transilvania de odiosului dictat, nu au comentat
nord-vest cu cca 2 300 000 de locu- în niciun fel decizia guvernului
itori) şi 2,5% - Bulgariei, cu aproape român, fiind un fapt unanim recu-
o jumătate de milion de locuitori. noscut că în diplomaţie abţinerea
Sfâşiată de drama prin care trecea de a lua atitudine faţă de un eveni-
ţara, Martha Bibescu nota în jurna- ment este o formă de răspuns.
lul său: „Ce va mai rămâne din ţara
asta? Deocamdată este un trunchi 1944, august 23/octombrie 25
schilodit. Să credem în bulbul din Armată Română a luptat pen-
care va răsări stânjenelul". tru eliberarea nord-estului Tran-
Trupe române în drum spre Odessa
by imKobra © 87
Atlas istoric ilustrat al României
by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
G.Bidault (Franţa) §i V.M.Molotov privind delimitarea frontierei dintre româno-sovietică „este astfel fixa- - noiembrie 23-25
(URSS) - adoptă, în cadrul celei de ţara noastră şi Ungaria. Delegaţiile tă potrivit dispoziţiilor acordului La sfârşitul vizitei pe care a în-
a XlX-a şedinţe plenare, o hotărâ- celor două state îşi expun, în faţa sovieto-român din 28 iunie 1940 treprins-o la Bucureşti, primul
re referitoare la frontiera româno- acestei comisii, punctele lor de şi acelora ale acordului sovieto-ce- ministru ungar, Dinnyes Lajos,
ungară: „Deciziunea şedinţei de vedere. Astfel, Paul Auer, ministrul hoslovac din 29 iunie 1945". Astfel, afirmă că Ungaria nu recunoaşte
la Viena din 30 august 1940 este Ungariei la Paris, cere, în intervenţia Basarabia, Ţinutul Herţa (jud. şi nu tolerează nici un revizio-
nulă şi neavenită. Frontiera dintre sa din 31 august, un teritoriu de la Dorohoi), Bucovina de Nord ră- nism. „Problema litigioasă dintre
România şi Ungaria, aşa cum graniţa de nord-vest a României de mân încorporate URSS, precum şi cele două ţări - menţionează pri-
exista la 1 ianuarie 1938, este res- aproximativ 4 000 km2 ce reprezin- Cadrilaterul - Bulgariei. în ceea ce mul ministru - este considerată
tabilită prin prezentul articol". în tă cca 6% din suprafaţa ţării şi 8,5% priveşte frontiera dintre România rezolvată. Opinia publică ungară
ziua următoare, este fixată graniţa din populaţie. Gheorghe Tătărescu, şi Ungaria, rămâne în vigoare cea este recunoscătoare guvernului
dintre România şi URSS pe linia ministrul Afacerilor Străine, şeful existentă la 1 ianuarie 1938, fapt ce României pentru drepturile naţio-
existentă după 28 iunie 1940, iar delegaţiei României la Conferinţa însemna anularea Dictatului de la nale, cetăţeneşti acordate maghia-
cea dintre ţara noastră şi Bulgaria de Pace de la Paris, în intervenţia sa Viena din august 1939. în confor- rilor din Transilvania".
este conformă cu Tratatul de la din 2 septembrie, respinge cu date mitate cu aceste prevederi, Insula
Craiova din septembrie 1940. istorice, demografice şi economice Şerpilor era teritoriu românesc. 1948, februarie 4
cererea Ungariei. După câteva zile, La Moscova se semnează pro-
1946, aprilie 27 la 5 septembrie, Comisia, cu 10 - iulie 13-16 tocolul dintre România şi URSS
La Bucureşti are loc o întâlnire voturi pentru şi două contra (Aus- „Cele două guverne - se arată referitor la parcursul frontierei
între Petru Groza, preşedintele tralia şi Uniunea Sud-Africană), se în Comunicatul comun semnat dintre cele două state. în anexa
Consiliului de Miniştri, Gheorghe exprimă pentru menţinerea hotă- la încheierea vizitei în Bulgaria 11, alin. 1 a acestui document se
Tătărescu, vicepremier şi ministru rârii din 7 mai 1945 a Consiliului Mi-a unei delegaţii guvernamentale arată că graniţa este „de-a lungul
de Externe, şi Pâl Sebestyen, secre- niştrilor Afacerilor Externe a celor române -, constatând că toate fluviului Dunărea, de la Pardina la
tar general în Ministerul de Externe patru mari puteri, care prevedea chestiunile teritoriale dintre Ro- Marea Neagră, lăsând insulele Tă-
ungar. în timpul întâlnirii, Gh. Tă- păstrarea graniţei dintre cele două mânia şi Bulgaria sunt definitiv taru Mic, Daleru Mic şi Mare, Mai-
tărescu declară: „Niciun om de stat ţări existentă la 1 ianuarie 1938. reglate, au convenit, într-un spirit can şi Limba de partea URSS, iar
român responsabil şi niciun român de încredere reciprocă şi de cea Insulele Tătaru Mare, Cernovca şi
nu ar fi dispus să primească frontie- 1947, februarie 8 mai sinceră prietenie..., de a lichi- Babina de partea României. Insula
ra de vest a României ca negociabi- Delegaţia României, participan- da chestiunile rămase nereglate, Şerpilor, situată în Marea Neagră,
lă sau chiar ca obiect de convorbiri tă la Conferinţa de Pace de la Paris, rezultând din aplicarea Tratatului la răsărit de Gurile Dunării, intră
confidenţiale. Transilvania - ca remite Ministerului de Externe de la Craiova..." în cadrul URSS".
leagăn al românilor - este cea mai francez o notă prin care guvernul
sacră şi cea mai preţioasă şi că, aşa- român îşi exprimă satisfacţia faţă - august 23 - mai 23
dar, România nu poate să ceară sau de hotărârea prin care se declară Parlamentul României ratifică, La orele 12 pe Insula Şerpilor es-
să aştepte altceva de la Conferinţa nul §i neavenit Dictatul de la Vie- în unanimitate, Tratatul de pace te semnat, de către Nikolai Pavlo-
de pace decât confirmarea fînală a na din august 1940. semnat la Paris cu Puterile Aliate vici Şutov, prim-secretar de am-
frontierelor Transilvaniei". şi Asociate. basadă, în calitate de reprezentant
- februarie 10 al Ministerului Afacerilor Externe
- iunie 29 La Paris se semnează Tratatul al URSS, şi Eduard Mezincescu,
Printr-un document adresat de Pace dintre URSS, Regatul Unit ministru plenipotenţiar, în calita-
lui IV. Stalin, guvernul RSS Mol- al Marii Britanii şi al Irlandei de te de reprezentant al Ministerului
doveneşti solicită „întoarcerea Nord, SUA, Australia, Bielorusia, Afacerilor Străine al României, un
în componenţa [sa] a judeţelor Canada, Cehoslovacia, India, No- proces-verbal în care se precizea-
Hotin, Cetatea Albă şi Ismail ale ua Zeelandă, Ucraina, Uniunea ză că „în virtutea şi în executarea
Basarabiei, care intră astăzi în Sud-Africană, pe de o parte, şi Protocolului sovieto-român,
componenţa RSS Ucrainene". România, pe de altă parte. Din semnat la Moscova, la 4 februarie
partea ţării noastre tratatul este 1948", se constată că „astăzi, la ora
- august 31 -septembrie 5 semnat de Gh. Tătărescu, Lu- 12, ora locală, Insula Şerpilor sau
încep discuţiile în Comisia poli- creţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec Zmeinîi, situată în Marea Neagră
tică şi teritorială pentru România şi general D. Dămăceanu. în la 45 de grade, 15 minute, 18 secun-
a Conferinţei de pace de la Paris art. 1., alin. 2, se afirmă că graniţa de latitudine nord şi 30 de grade,
losif Visarionovici Stalin (Djugaşvili)
by imKobra © 89
Atlas istoric ilustrat al României
19 minute, 15 secunde longitudine 1961, februarie 27 1 km vest de Porumbeşti, continuă acest punct începe frontiera cu
est de Greenwich, a fost înapoiată La Bucureşti se semnează tra- către nord-est pe la vest de Hal- Republica Moldova, care urmea-
Uniunii Sovietice de către Repu- tatul româno-sovietic prin care meu, apoi 3 km vest Batarici, nord ză, în aval, mijlocul pânzei de apă
blica Populară Romînă şi încadra- se reglementează un ansamblu de Băile Tarna, în continuare către est până la intersectarea cu mijlocul
tă în teritoriul URSS". Diplomaţia măsuri privind regimul graniţelor. până la nord de Comârzana, mer- şenalului navigabil al Dunării (est
românească din a doua jumătate gând până la 1 km vest de şoseaua de Galaţi). în continuare, linia
a secolului trecut a contestat 1989, august 27 Huta Certeze-Teceu către nord- de frontieră româno-ucraineană
documentul din 4 februarie 1948 Chişinău. Marea Adunare Na- est şi apoi ia direcţia nord până se îndreaptă spre est pe mijlocul
prin care Insula Şerpilor „a intrat ţională, convocată din iniţiativa la mijlocul râului Tisa. Urmează şenalului Dunării înscriindu-se
în cadrul Uniunii Sovietice". în Frontului Popular, impune oficia- direcţia est-sud-est, pe mijlocul pe braţul Chilia. Aici, frontiera
mai multe întâlniri cu delegaţia lizarea limbii române şi revenirea râului Tisa, până la confluenţa părăseşte, în cinci locuri către
sovietică, diplomaţii români au la alfabetul latin (legea a fost cu râul Noriţa, urcă muntele sud, canalul navigabil al Dunării,
demonstrat că documentul men- adoptată la 31 august 1989). Muncelu către sud-est, mergând lăsând Ucrainei insulele Tătăru
ţionat „contravine prevederilor peste munţii Prislop, Preluca, Po- Mic, Daleru Mic, Daleru Mare,
Tratatului de pace de la Paris, sem- După 1990 lonica, ca apoi să înainteze către Maican şi Limba, iar României
nat la 10 februarie 1947". Ei au sub- Partea răsăriteană a Europei nord-est pe muntele Pop-Ivan, insulele Tătaru Mare, Cernovoca
liniat că un act de dictat, prin care cunoaşte, ca urmare a profun- sud-est pe muntele Holovaciu, şi Babina, după care, pe canalul
se încălcau prevederile Tratatului delor transformări de natură nord-nord-vest traversând mun- Musura, intră în Marea Neagră; de
de pace - semnat în februarie 1947 social-politică, o nouă redesenare. tele Bendreasca şi Mezi Potoki. la gura canalului Musura frontiera
şi de reprezentanţii autorizaţi ai Astfel, harta acestei părţi a bătrâ- Trece peste vârful Bârsănescu şi maritimă continuă pe direcţia 162°
URSS - „nu este legitim". înca- nului continent va consemna, muntele Steaul până la cota Stog, 40' până la geamandura nr. 1438,
drarea silnică a Insulei Şerpilor, după destrămarea URSS, noi state apoi versantul vestic al muntelui apoi pe Marea Neagră pe direcţia
prin documentul din februarie independente şi suverane, între Copilaş, peste vârfurile Furatec IO2°3O' până la baliza nr. 1439,
1948, în componenţa URSS-ului care, la hotarul de est al României: şi Ludescu. Frontiera urmează baliză aflată pe limita exterioară
a fost dezavuată de conducerea Republica Moldova §i Ucraina. în creasta muntelui Suligul până la a mării teritoriale aferente Insulei
României din acei ani, evidenţiin- aceste condiţii, la vest, hotarul Ro- vârful Lostunul Mic, merge către Şerpilor, apoi către sud-est până
du-se caracterul său nelegitim, în mâniei cu Ungaria începe dintr-un est pe partea de sud a muntelui la 12 mile sud-est de intrarea pe
opoziţie flagrantă cu dispoziţiile punct (triplex confinium româno- Coman, dealul Stânişoara, Jupania canalul Sulina. La vest, cu Un-
Tratatului de pace de la Paris din ucraineano-ungar) situat în Bucovineanca, dealul Sărata, dea- garia, frontiera porneşte de la
februarie 1947. vechea albie a râului Tur, trece la lul Baranova, şi se îndreaptă spre punctul triplex confinium româ-
nord-est, trece râul Cobilioara no-sârbo-muntenegreanu-ungar,
către nord, continuă peste munţi aflat la vest de Beba Veche, de
pe la 1 km nord de izvoarele Suce- unde se îndreaptă către nord-est şi
vei, apoi nord-nord-est până la apoi către nord-vest atingând Mu-
versantul vestic al dealului Lupci- reşul, trecând la nord-vest de Beba
na. Direcţia frontierei este în con- Veche, Pordeanu şi Begova, toate
tinuare nord-est-est, traversează pe pământ românesc. De aici în
dealurile Costeleva şi Vipcina, continuare până la 1 km sud-est de
râul Suceava. Localităţile Ulma, Nădlac frontiera merge pe Mureş,
Brodina, Falcău, Straja, Vicovul de şi apoi pe direcţia nord-nord-
Sus, Bilca, Frătăuţii Noi, Baineţ, est urmează un traseu cu multe
Siret, Mihăileni şi Dersca rămân sinuozităţi lăsând României (la
României. Hotarul merge în di- distanţe ce variază între 1 şi 5 km)
recţia nord-est traversând pantele localităţile Nădlac, Peregu Mare,
de est ale dealului Corhana şi apoi Turnu, Iratoş, Curtici, Macea,
atinge Prutul, la vest de Orofteana Sânmartin, Siclău, Pilu, Avram
de Sus, urmează jumătatea pânzei Iancu, Salonta, Ateaş, Roit, Che-
de apă către aval, trecând pe braţul resig, Borş, Santâu Mare, Roşiori,
principal în dreptul insulelor până Diosig, Săcuieni, Simian, Valea lui
la stâlpul nr. 923 în dreptul satului Mihai, Curtuişeni, Sanislău, Ciu-
Poster lansat la Chişinău cu prilejul evenimentelor din 31 august 1989. Horodiştea (jud. Botoşani). Din meşti, Urziceni, Berveni, Boghiş,
Pictor - Vitalie Roşca
90 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
Dara, Petea, Peleş, Bercu până la până la confluenţa cu Timocul. tea Tudor Vladimirescu. Frontiera teritoriale a României începe de
Tur (triplex confinium româno- Insulele Moldova Veche, Conacu, înaintează către nord-nord-vest la 12 mile maritime (22,224 km)
ungaro-ucrainean). La sud-vest Golu, Dudaş, Simian, Ostrovu pe limita de sud-vest a aşezărilor în larg în dreptul localităţii Vama
cu Serbia-Muntenegru, de la Beba Corbului, Ţigănaş, Gogoşu şi Os- Făurei, Băneasa, Velichioi apoi că- Veche şi se orientează către nord-
Veche, frontiera urmează nume- trovu Mare aparţin României. Li- tre sud-vest incluzând localitatea nord-est paralel cu ţărmul româ-
roase sinuozităţi, lăsând Români- nia de hotar cu Bulgaria porneşte Cărvanu Mare, de unde merge că- nesc, până într-un punct situat
ei, la distanţe de la 1 la 5 km, loca- de la borna nr. 1 situată pe litoralul tre vest-sud-vest pe limita de sud la 12 mile sud-est de intrarea pe
lităţile Beba Veche, Valcani, Tere- Mării Negre la cca 1 km de Vama a localităţilor Esichioi, Almalău şi canalul Sulina, punct final al liniei
mia Mare, Lunga, Comloşul Mare, Veche, merge spre vest rămânând Ostrov până în vecinătatea şoselei de demarcaţie româno-ucrainene,
Jimbolia, Checea, Cenei, Ionel, pe teritoriul românesc localităţile Varna-Silistra. Din acest punct, unde se intersectează cu limita ex-
Foeni, Cruceni, Grăniceri, Toager, Vama Veche, Coroana, Darabani, frontiera româno-bulgară se în- terioară a mării teritoriale aferente
Livezile, Partoş, Denta, Graiu Mic, Negru Vodă, Cerchezu şi Peri, ca dreaptă către nord pe pantele de Insulei Şerpilor, înscriindu-se apoi
Moraviţa, Jamu Mare, Comorişte, apoi să se îndrepte către nord- sud-vest ale dealului Orta Tabiâ pe arcul acesteia şi parcurgând un
Vărădia, Ciortea, Iam, Milcoveni, vest. După ce depăşeşte localitatea şi apoi către nord-vest atingând traseu uşor curbat către nord-vest
Leşcoviţa, în continuare urmează şi masivul păduros Dumbrăveni, Dunărea la borna 669, la est de Si- până la geamandura nr. 1439, apoi
albia râului Nera până la vărsarea hotarul ia direcţia sud-vest până la listra. De aici urmează, în amonte, către vest până la baliza nr. 1438,
în Dunăre. Pe Dunăre, frontiera sud-est de Dobromir, continuând talvegul până la vărsarea Timo- intrând în mijlocul pânzei de apă
continuă pe şenalul navigabil către vest până la sud de localita- cului. Limita exterioară a mării de pe gura braţului Musura.
by imKobra © 91
Atlas istoric ilustrat al României
1990, octombrie 22-29 - iunie 24 rendumul organizat de autorităţile Tratatului politic de bază dintre
Printr-o declaraţie, Parlamentul Parlamentul României adoptă o de la Kiev în teritoriile româneşti România şi Ucraina. Poziţiile
României îşi exprima solidaritatea declaraţie în care evidenţiază lipsa încorporate cu forţa în cadrul celor două state nu coincid nici
de temei juridic şi de valabilitate fostei URSS este nul şi neavenit, în ce priveşte frontiera comună
cu populaţia şi cauza Republicii
a pactului Ribbentrop-Molotov precum şi consecinţele acestuia". şi statutul Insulei Şerpilor, nici în
Moldova, confruntată cu acţiuni
ce priveşte pactul Ribbentrop-
separatiste care pun în pericol in- (23 august 1939), prin care s-a - decembrie 2
încercat să se oficializeze raptul Molotov.
tegritatea şi independenţa ţării. La
teritorial la care România a fost După desfăşurarea, la 1 decem-
19 august şi 2 septembrie au fost - septembrie 16
supusă. în baza acestui pact, brie, în Ucraina a unui referen-
proclamate aşa-zisele republici
Basarabia şi nordul Bucovinei, dum referitor la independenţa sa, Timişoara. Premierul român,
Gagauz Yeri §i, respectiv, Republi- vechi pământuri care au aparţinut Parlamentul şi Guvernul Româ- Nicolae Văcăroiu, şi cel maghiar,
ca Moldovenească Nistreană. dintotdeauna românilor, au fost niei dau publicităţii o declaraţie Gyula Horn, semnează, în pre-
samavolnic încorporate (iunie în care arată că acesta „nu poate zenţa preşedintelui României, Ion
1991, mai 23
1940) în componenţa URSS. avea valabilitate în teritoriile ane- Iliescu, Tratatul de înţelegere, co-
Este adoptată denumirea de xate abuziv, care nu au aparţinut operare şi bună vecinătate dintre
Republica Moldova, care îşi pro- - noiembrie 28 niciodată Ucrainei şi care sunt de România şi Ungaria.
clamă independenţa de stat la Faţă de organizarea, la 1 decem- drept ale României".
27 august. în aceeaşi zi, România brie, a unui referendum în Ucraina 1997, iunie 2
recunoaşte statutul de stat suve- asupra independenţei acestei ţări, 1995, aprilie 5-8 Constanţa (Neptun). Preşedinţii
ran şi independent al Republicii Parlamentul României, într-o Kiev. Primele discuţii, la nivel României, Emil Constantinescu, şi
Moldova. declaraţie, afirmă „solemn că refe- de experţi, în vederea definitivării Ucrainei, Leonid Kucima, semnea-
1 I I I 13
92 by imKobra ©
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 93
Atlas istoric ilustrat al României
by imKobra ©
94
Hotarele românismului în timp
by imKobra © 95
CUPRINS
_J ^ A [_ Editura Litera
^ flr: O. P. 53; C.P. 212, sector 4,
^ ^ ^ ^ ® » » »
Ne puteţi vizita pe
jfe www.litera.ro
Editor: Vidraşcu şi fiii
Redactor: Igor Nagacevschi
Lector de specialitate: Teodora Stănescu Stanciu
Corector: Valentina Tifin
Copertă, tehnoredactare şi prepress: Vitaliu Pogolşa
ISBN 978-973-675-696-2
94(498)
by imKobra ©
V, «v
ILUSTRATALROMANIEI
■rv
■Wn
1 £*
F
1 ■"-■5-s _^*a*££»3.>''*
= sivECO VJ Finarciarul
H OTARELE ROMÂN1 SMULUI 1N TIMP
^^^^^^^^^^m Atlă mult pe:
Jfe www.litera.ro
SBC 978-973-«>75-696-2
1II lllll ■
1 9 71
9 7 3 6 V 56962"