Politici Strategii Programe Privind Invatamantul Si Cercetar

Politici, strategii ºi programe privind învãþãmântul ºi cercetarea
POLITICI, STRATEGII ªI PROGRAME

PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILÃ
A ÎNVÃÞÃMÂNTULUI ªI
CERCETÃRII
ÎN ROMÂNIA
Învãþãmânt preuniversitar
A. Conceptul/ paradigma: Dezvoltarea Durabilã a
învãþãmântului
ºi în învãþãmânt
Planul Naþional de Dezvoltare oferã cadrul de concepþie strategicã pentru dezvoltarea
naþionalã ºi pentru aplicarea politicilor regionale ºi este principalul instrument prin care se are în
vedere reducerea disparitãþilor multiple care se manifestã la nivelul societãþii româneºti între
regiunile geografice, între mediul rural ºi urban ºi între diferitele categorii de populaþie (ca nivel al
veniturilor, culturii etc.), acþiunile sale manifestându-se prioritar la toate scãrile: naþionalã,
regionalã ºi localã. Din aceastã perspectivã, în contextul strategiilor naþionale de dezvoltare a
Societãþii Informaþionale ºi implementare a Economiei Bazate pe Cunoaºtere, problema calitãþii
învãþãmântului promovatã prin politici educaþionale coerente devine, la rândul sãu, o acþiune
prioritarã.
În domeniul evaluãrii rezultatelor ºcolare, cãile de acþiune pentru promovarea calitãþii actului
educaþional vizeazã: a.) creºterea obiectivitãþii ºi a transparenþei evaluãrilor interne (realizate în
ºcoalã), precum ºi a evaluãrilor externe (de tipul testãrilor ºi examenelor) în concordanþã cu
standardele curriculare ºi de performanþã pentru fiecare an de studiu ºi pentru fiecare ciclu de
învãþãmânt; b.) realizarea de evaluãri naþionale periodice ale performanþelor elevilor la diferite
niveluri de învãþãmânt în scop de diagnozã a progresului ºcolar ºi de monitorizare a standardelor
de evaluare; c.) participarea României la studiile comparative internaþionale ale performanþelor
elevilor (de ex.: TIMSS, PISA, PIRLS).
În politica Ministerului Educaþie ºi Cercetãrii, evaluarea reprezintã nu numai un instrument de
diagnozã a stãrii sistemului, ci ºi unul dintre criteriile esenþiale pentru mãsurarea ºi monitorizarea
calitãþii învãþãmântului, a valorii adãugate de procesul educaþional la dezvoltarea personalã ºi
profesionalã a fiecãrui elev.
Cele douã domenii importante ale evaluãrii performanþelor elevilor, evaluarea formativã ºi
examenele naþionale, urmãresc în continuare, ca direcþii prioritare:
- creºterea calitãþii modelelor mentale ºi operaþionale privind asigurarea, monitorizarea,
controlul ºi dezvoltarea instrumentelor, metodelor ºi tehnicilor de evaluare;
- schimbarea contextului de responsabilizare a tuturor actorilor sociali faþã de procesul ºi
produsul evaluãrii;
- diversificarea ºi adecvarea metodelor ºi tehnicilor de evaluare, în mod special a acelora care
încurajeazã creativitatea, participarea activã, lucrul în echipã, capacitatea de rãspuns la
solicitãri reale, la situaþii concrete;
1
Dezvoltarea durabilã a României. Orizont 2025
- asigurarea permanentã a unei comunicãri eficiente între profesori, elevi ºi pãrinþi,

urmãrindu-se constant progresul ºcolar, diagnosticarea învãþãrii, motivarea profesorilor ºi
a elevilor pentriu desfãºurarea unui process educativ de calitate;
- utilizarea calculatorului în procesul de evaluare a elevilor ºi de comunicare a rezultatelor
evaluãrii.
Politicile educaþionale în domeniul învãþãmântului preuniversitar se vor concentra pe urmã-
toarele prioritãþi strategice :
- realizarea echitãþii în educaþie
- asigurarea educaþiei de bazã pentru toþi cetãþenii; formarea competenþelor cheie;
- creºterea calitãþii actului educaþional pe baza nevoilor de dezvoltare personalã ºi profe-
sionalã a elevilor, din perspectiva dezvoltãrii durabile ºi a asigurãrii coeziunii economice ºi
sociale;
- creºterea calitãþii proceselor de predare-învãþare, precum ºi a serviciilor educaþionale;
- asigurarea complementaritãþii educaþiei formale, non-formale ºi informale; învãþarea
permanentã ca dimensiune majorã a politicii educaþionale;
- deschiderea sistemului educaþional ºi de formare profesionalã cãtre societate, cãtre mediul
social, economic ºi cultural.
B. Orientare/ Domenii majore - Programe

1. Educaþia pentru toþi – acces, ºanse
Economia competitivã, consolidarea democraþiei ºi societatea cunoaºterii, alãturi de cele patru
instrumente cognitive care alcãtuiesc tradiþional alfabetizarea de bazã (abilitãþi de comunicare,
scriere, citire ºi calcul matematic), dobândirea unor noi competenþe: alfabetizarea digitalã ºi
informaþionalã, cultura tehnologicã, comunicarea în limbi moderne de largã circulaþie, cultura ºi
conduita civicã, cetãþenia democraticã, gândirea criticã, capacitatea de adaptare la situaþii noi,
lucrul în echipã, interesul pentru dezvoltarea personalã ºi învãþarea continuã.
Formarea acestor competenþe de bazã va fi realizatã atât prin proiecte de educaþie formalã
cât ºi prin susþinerea ºi validarea capacitãþilor dobândite prin contexte de învãþare non-formalã ºi
informalã,
În vederea asigurãrii educaþiei de bazã prin educaþie formalã se au în vedere urmãtoarele
direcþii de acþiune:
- asigurarea participãrii copiilor în sistemul de educaþie preºcolarã ºi generalizarea grupei
pregãtitoare pentru ºcoalã;
- flexibilizarea ofertei curriculare, pentru a rãspunde principiului educaþiei pentru toþi ºi
pentru fiecare;
- revizuirea planurilor-cadru ºi a programelor ºcolare pentru învãþãmântul obligatoriu ºi post-
obligatoriu, în vederea formãrii competenþelor cheie;
- modernizarea învãþãmântului profesional ºi tehnic;
- extinderea învãþãrii informatizate
- asigurarea calitãþii serviciilor de orientare ºcolarã ºi consiliere profesionalã
În vederea asigurãrii echitãþii în educaþie se au în vedere urmãtoarele direcþii de acþiune:
- elaborarea, implementarea ºi monitorizarea unor programe educaþionale pentru asigurarea
accesului la educaþie al grupurilor defavorizate ºi prevenirea abandonului ºcolar,
destinate tinerilor ºi adulþilor, grupurilor sociale vulnerabile, aflate în risc de marginalizare
socialã sau persoanelor cu nevoi de calificare ºi recalificare profesionalã.
- cuprinderea tuturor copiilor cu deficienþe în învãþãmântul de masã sau în învãþãmântul
special;
- sprijinirea accesului la o educaþie de calitate a copiilor romi;
- organizarea de programe de tip A doua ºansã, în vederea combaterii marginalizãrii ºi
excluderii sociale ºi profesionale a tinerilor care au abandonat învãþãmântul obligatoriu ºi
2
nu au dobândit competenþele minime necesare ocupãrii unui loc de muncã;

- reabilitarea ºi dezvoltarea învãþãmântului din mediul rural
- asigurarea accesului minoritãþilor naþionale la o educaþie de calitate, la toate nivelurile de
învãþãmânt
- asigurarea manualelor gratuite pentru învãþãmântul obligatoriu
- programe de susþinere socialã a participãrii la educaþia obligatorie ºi post-
obligatorie (burse ºcolare, transport ºcolar, oferirea de rechizite gratuite etc.)
2. DEZVOLTARE DURABILÃ: Repere ale unei strategii a dezvoltãrii educaþiei ºi formãrii

profesionale pe tot parcursul vieþii
Procesul de globalizare produce transformãri alerte în ceea ce priveºte viteza de înnoire a
cunoºtinþelor, raportul dintre diverse tipuri de competenþe, mobilitatea forþei de muncã,
integrarea în societate ºi întãrirea coeziunii economice ºi sociale.
Economia competitivã ºi societatea cunoaºterii impun dobândirea unor noi competenþe:
alfabetizarea digitalã ºi informaþionalã, cultura ºi civilizaþia tehnologicã, comunicarea în limbi
moderne de largã circulaþie, cultura ºi conduita civicã, cetãþenia democraticã, gândirea criticã,
capacitatea de adaptare la situaþii noi, lucrul în echipã, interesul pentru dezvoltarea personalã ºi
învãþarea continuã.
Formarea acestor competenþe de bazã se realizeazã ºi se va realiza ºi în continuare atât prin
programele de educaþie formalã, cât ºi prin programe specifice de educaþie nonformalã,
destinate elevilor din rândurile minoritãþilor naþionale ºi grupurilor sociale vulnerabile, aflate în
risc de marginalizare socialã.
Un rol important îl va avea extinderea cuprinderii unitãþilor ºcolare din învãþãmântul
preuniversitar destinat minoritãþilor naþionale în programele de investiþii, care vor asigura o
dotare minimalã cu tehnologie informaticã pentru orice ºcoalã din România, acces la Internet,
pregãtirea profesorilor pentru utilizarea calculatorului, elaborarea de softuri educaþionale,
multiplicarea canalelor de comunicare ºi a noi forme de socializare, dezvoltarea informaticii de
gestiune în administraþia ºcolarã.
Promovarea unui set de valori, care sã determine îmbunãtãþirea sãnãtãþii mentale, fizice ºi
morale a elevilor din învãþãmântul preuniversitar destinat minoritãþilor naþionale prin:
- folosirea cunoºtinþelor de la fiecare disciplinã de învãþãmânt pentru formarea la elevi a
convingerilor ºi atitudinilor morale;
- dezvoltarea unor capacitãþi de gândire criticã ºi constructivã, a unui comportament socio-
moral responsabil;
- promovarea în ºcoalã, în instituþiile educaþionale ºi în viaþa ºcolarã a unui climat de
siguranþã individualã ºi colectivã;
- promovarea constantã a finalitãþilor învãþãrii în context european: a învãþa pentru a ºti, a
învãþa pentru a face, a învãþa pentru a fi ºi a învãþa pentru a trãi
Asigurarea educaþiei de bazã pentru toþi ºi pentru fiecare, ca demers esenþial al strategiei pe
termen lung a M.Ed.C., se va realiza prin:
- continuarea programelor care focalizeazã asupra accesului la educaþie a unor categorii
defavorizate (romi, cei care au abandonat ºcoala etc);
- verificarea stadialã a formãrii competenþelor de bazã (abilitãþi de comunicare ºi scriere în
limba românã, în limba maternã, calcul matematic, etc);
- utilizarea în mai mare mãsurã a metodelor moderne, interactive în realizarea educaþiei de
bazã;
- asigurarea educaþiei timpurii ºi crearea progresivã a condiþiilor de cuprindere semnificativã
a tuturor copiilor în învãþãmântul preºcolar;
- asigurarea continuitãþii ºi a relevanþei la nivelul obiectivelor ºi conþinuturilor programelor
între învãþãmântul preºcolar, primar ºi gimnazial;
- revizuirea programelor ºcolare pentru învãþãmântul preuniversitar destinat minoritãþilor în
concordanþã cu dezvoltarea societãþii româneºti;
3
- revizuirea curriculumului pentru învãþãmântul preuniversitar profesional ºi tehnic destinat

minoritãþilor naþionale;
- continuarea programului de alfabetizare informaþionalã/ competenþe digitale;
- asigurarea accesului efectiv al tuturor elevilor la studiul a una/douã limbi moderne;
Fundamentarea ofertei educaþionale pe baza nevoilor personale ale elevilor, în concordanþã
cu parteneriatului social. Aceastã prioritate strategicã se asigurã prin cooperare
interguvernamentalã, prin legãturi eficiente cu autoritãþile publice locale ºi regionale, cu
organizaþiile locale, în vederea promovãrii de politici educaþionale integrate, de programe viabile
de educaþie permanentã.
Asigurarea calitãþii în educaþie, prin:
- selectarea, formarea ºi motivarea personalului didactic pentru cariera didacticã; realizarea
unei noi relaþii între învãþãmântul preuniversitar ºi cel universitar;
- formarea ºi evaluarea managerilor din învãþãmânt în vederea realizãrii unui management
educaþional eficient;
- transformarea inspecþiei ºcolare într-un sistem de asigurare, menþinere ºi monitorizare a
calitãþii în educaþie la nivel central, regional/judeþean/ al unitãþii de învãþãmânt;
- reforma planurilor de învãþãmânt ºi a conþinuturilor disciplinelor de învãþãmânt în
concordanþã cu noua structurã a învãþãmântului preuniversitar; reproiectarea
finalitãþilor învãþãmântului obligatoriu/ de bazã;
- optimizarea procesului educaþional (predare, învãþare, evaluare, curriculum, manuale º.a.).
În domeniul formãrii iniþiale ºi continue a personalului didactic se va avea în vedere:
- stimularea unei “pieþe educaþionale a programelor de formare continuã”, care sã rãspundã
necesitãþilor specifice ale învãþãmântului pentru minoritãþi naþionale (promovarea unei
oferte mai largi de cursuri destinate formãrii continue a cadrelor didactice din
învãþãmântul preuniversitar);
- stabilirea unor relaþii între învãþãmântul superior ºi cel preuniversitar în formarea iniþialã
pentru cariera didacticã (cunoºtinþe de specialitate ºi cunoºtinþe de limbã, culturã ºi
civilizaþie);
- asigurarea progresului în carierã pe criterii de competenþã profesionalã;
- promovarea învãþãrii permanente, pe tot parcursul vieþii.
3. Curriculum (valori, completitudine, atitudini)

Dezvoltarea curriculumului se va face în continuare având în vedere:
- obiectivele reformei învãþãmântului din România, stabilite în conformitate cu prevederile
Legii învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
precum ºi documentele europene privind obiectivele sistemelor de educaþie ºi de
formare profesionalã din Europa;
- crearea premiselor pentru atingerea competenþelor cheie, prin oferta curricularã
reprezentatã de fiecare disciplinã de învãþãmânt;
- includerea elementelor de pre-specializare/ specializare, în vederea asigurãrii premiselor
pentru selectarea de cãtre elevi a traseelor individuale de formare;
- orientarea procesului didactic spre ceea ce este capabil elevul sã facã cu ceea ce
achiziþioneazã în procesul de învãþare;
În domeniul evaluãrii rezultatelor ºcolare, cãile de acþiune pentru promovarea calitãþii actului
educaþional vizeazã:
a) ) creºterea obiectivitãþii ºi a transparenþei evaluãrilor interne (realizate în ºcoalã), precum ºi
a evaluãrilor externe (de tipul testãrilor ºi examenelor) în concordanþã cu standardele
curriculare ºi de performanþã pentru fiecare an de studiu ºi pentru fiecare ciclu de
învãþãmânt;
b) ) realizarea de evaluãri naþionale periodice ale performanþelor elevilor la diferite niveluri de
învãþãmânt în scop de diagnozã a progresului ºcolar ºi de monitorizare a standardelor de
evaluare;
4
c) ) participarea României la studiile comparative internaþionale ale performanþelor elevilor

(de ex.: TIMSS, PISA, PIRLS).
Cele douã domenii importante ale evaluãrii performanþelor elevilor, evaluarea formativã ºi
examenele naþionale, urmãresc în continuare, ca direcþii prioritare:
- creºterea calitãþii modelelor mentale ºi operaþionale privind asigurarea, monitorizarea,
controlul ºi dezvoltarea instrumentelor, metodelor ºi tehnicilor de evaluare;
- schimbarea contextului de responsabilizare a tuturor actorilor sociali faþã de procesul ºi
produsul evaluãrii;
- diversificarea ºi adecvarea metodelor ºi tehnicilor de evaluare, în mod special a acelora care
încurajeazã creativitatea, participarea activã, lucrul în echipã, capacitatea de rãspuns la
solicitãri reale, la situaþii concrete;
- asigurarea permanentã a unei comunicãri eficiente între profesori, elevi ºi pãrinþi,
urmãrindu-se constant progresul ºcolar, diagnosticarea învãþãrii, motivarea profesorilor ºi
a elevilor pentru desfãºurarea unui proces educativ de calitate;
- utilizarea calculatorului în procesul de evaluare a elevilor ºi de comunicare a rezultatelor
evaluãrii.
4. Tehnologii Informatice în învãþãmânt

Transformarea globala atinge toate domeniile vietii, dar, fara nici o indoiala, „societatea
cunoasterii” are ca structura de baza educatia. Inca din 2001, reforma initiata de MEdC a obtinut
atentia si incurajarea Comisiei Europene, care a acordat programului de repartizare
computerizata a absolventilor la concursul de admitere in liceu, ADLIC, marca „Best Practice” la
conferinta intitulata „E-government – from policy to practice” de la Bruxelles. Nu intamplator,
elementul de reforma care a fost premiat de Comisia Europeana face parte dintr-un vast program
de utilizare a tehnologiilor informatice in administrarea si desfasurarea procesului educational –
programul SEI (Sistem Educational Informatizat). Programul SEI reprezinta materializarea
strategiei Guvernului Romaniei in domeniul educatiei asistate de calculator, strategie a carei
desfasurare se face pe termen lung. Programul SEI de reforma a invatamantului sprijina
obiectivele reformei invatamantului fiind conform cu planul de actiune eEurope 2005 elaborat de
Comunitatea Europeana. De asemenea, programul este parte integranta a initiativei europene e-
learning.
Obiective:
- Alfabetizarea digitala a societatii;
- Pregatirea personalului didactic privind utilizarea ICT in educatie;
- Folosirea tehnologiei, in primul rand a calculatoarelor si Internetului, ca sistem de suport in
sistemul de invatamant;
- Egalitatea de sanse privind accesul la informatie in format electronic; (Internet);
- Integrarea in platforma educationala informatizata a unui ansamblu de tehnologie,
calculatoare, Internet, continut educational multimedia electronic, metodologie si instruire
a profesorilor;
- Dezvoltarea de software educational urmarind atat aspecte stiintifice, cat si metodologice;
- Ca instrumente folosite in procesul de predare, vorbim despre folosirea calculatoarelor in
orele de curs, direct de catre elevi, coordonati de/si impreuna cu profesorul.
- Realizarea unei biblioteci digitale avand continut educational, elaborat riguros, pe baza de
standarde psihopedagogice si conforme programelor scolare;
- Introducerea de cursuri noi organizate de Casele judetene ale Corpului Didactic, atat pentru
utilizarea generala a calculatorului cat si pentru folosirea acestuia in predare;
- Coordonarea activitatii dintr-un centru national, din punct de vedere tehnologic si meto-
dologic, organizat in Ministerul Educatiei si Cercetarii, sprijinit de un puternic portal
Internet care sa functioneze ca un sistem de comunicare multi-directional intre elevi,
profesori, organisme administrative si Minister, cat si ca un sistem de informare a
5
publicului si cadrelor didactice asupra strategiilor si actiunilor Ministerului, si ca un sistem

de suport a acestora;
- Accesul la e-learning va fi facut pe baza principiilor egalitatii sanselor. Este un obiectiv
important eliminarea decalajelor dintre regiuni, aducerea grupurilor de populatie
defavorizata de mediul in care traiesc si muncesc la nivelul restului populatiei;
- Aplicatii informatice de managementul resurselor (repartizarea absolventilor in licee si scoli
de arte si meserii, miscarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar, asistarea
examenului de bacalaureat, realizarea unei baze de date nationale a invatamantului, sistem
de management al documentelor si al fluxurilor de lucru la nivelul Ministerului Educatiei si
Inspectoratelor Judetene.)
Programul are caracter permanent fiind necesara actualizarea componentelor hardware si software, cat si
extinderea ariei de acoperire pentru scoli de arte si meserii, nivel gimnazial si primar. Resursele necesare, pentru un
orizont de timp de 20 ani, sunt de peste 2 miliarde dolari, iar derularea programului necesita parcurgerea a cel putin
unei etape in fiecare an.
5. Dezvoltarea durabilã pentru educaþie în mediul rural

Educaþia reprezintã unul dintre elementele esenþiale pentru obþinerea unei dezvoltãrii
durabile în mediul rural. Realizarea acestui deziderat presupune:
- elaborarea de politici educaþionale care sã vizeze nevoile ºi specificul mediului rural,
recunoaºterea particularitãþilor dezvoltãrii acestuia, în contextul transformãrilor
economice, sociale ºi culturale actuale;
- diversificarea strategiilor de obþinere a unei educaþii de calitate prin valorificarea ºi
potenþarea capitalului social existent ºi prin încurajarea iniþiativelor educaþionale;
- creºterea accesului la educaþie a întregi populaþii din mediul rural, ºi în primul rând a
copiilor ºi tinerilor, prin diversificarea ofertei educaþionale ºi a posibilitãþilor de accesare
a acesteia, inclusiv prin mijloace moderne de comunicare sau în forma IDD;
- creºterea accesului la un învãþãmânt de calitate pentru elevii din mediul rural, definit prin:
- reþea ºcolarã funcþionalã;
- condiþii educaþionale de bazã (infrastructurã, apã curentã, instalaþii sanitare, încãlzire,
luminã);
- mijloace de învãþãmânt moderne (calculatoare, acces Internet, laboratoare, biblioteci);
- adaptarea curriculumului la nevoile ºi orizonturile de dezvoltare ale mediului rural;
- formare continuã ºi dezvoltarea profesionalã pentru cadrele didactice;
- facilitarea accesului la nivele superioare ale sistemului de învãþãmânt;
- întãrirea parteneriatului dintre ºcoalã ºi comunitate; întãrirea parteneriatului intercomunitar ºi
regional în probleme de educaþie;
- implicarea ºcolii în comunitate ºi a comunitãþii în viaþa ºcolii;
- creºterea rolului autoritãþilor locale în managementul educaþional ºi dezvoltarea capacitãþii
acestora de a realiza ºi implementa politici de dezvoltare educaþionalã la nivel local;
- dezvoltarea tradiþiilor locale pe fondul deschiderii cãtre nou ºi modernizare;
- stoparea tuturor proceselor de erodare a resurselor umane ºi materiale din mediul rural.
6. Calitatea, rezultatele ºi performanþele

Deplasarea accentului politicilor educaþionale de pe rezultatele pe termen scurt sau mediu pe
rezultate pe termen lung este un obiectiv important al Strategiei de dezvoltare a învãþãmântului
preuniversitar.
6.1. Ameliorarea calitãþii procesului de învãþare prin corelarea acestuia cu sistemele de
educaþie europene:
· respectarea ºi aplicarea prevederilor convenþiilor internaþionale (UE);
· dezvoltarea de programe europene (Phare, Leonardo, Socrates) sau bilaterale
(KulturKontakt – Austria).
6.2. Evaluarea calitãþii învãþãrii, respectiv rezultatele elevilor la examenele naþionale ºi la
6
concursurile naþionale ºi internaþionale:

· organizarea ºi monitorizarea acestor examene ºi concursuri ( ordine, regulamente ºi
metodologii specifice);
· centralizarea propunerilor de subiecte ºi elaborarea variantelor de subiecte pentru
examenele naþionale.
6.3. Creºterea calitãþii serviciilor educaþionale, prin diagnosticarea inspecþiei ºcolare ºi
eliminarea componentelor care diminueazã eficienþa acesteia:
· proiectarea unui nou tip de inspecþie ºcolarã, determinat de noile cerinþe ale “societãþii
educaþionale”;
· conceperea unui pachet de mãsuri, în vederea eficientizãrii în perspectivã a procesului de
inspecþie ºcolarã;
· crearea unor instrumente de consiliere a cadrelor didactice (ghiduri metodologice, scrisori
metodice etc.) ºi urmãrirea derulãrii procesului de consiliere din cadrul inspecþiei ºcolare;
· monitorizarea utilizãrii diferitelor forme de inspecþie ºcolarã (tematicã, specialã, de
specialitate, frontalã etc.).
7. Resurse umane ºi formarea lor

Formarea cadrelor didactice, a celor care instruiesc ºi educã tinerii care vor acþiona pentru
dezvoltarea durabilã României, va trece prin serioase schimbãri.
În primul rând, organizarea formãrii iniþiale se va încadra în prevederile Declaraþiei de la
Bologna (iunie 1999). Pentru formarea cadrelor se va realiza un studiu al dezvoltãrii României pe
urmãtorii 20 de ani, în funcþie de care se va proiecta formarea profesorilor, care sã corespundã
acelor nevoi. Cadrele didactice ale anului 2005 vor fi capabile sã-ºi înnoiascã stocul de
cunoºtinþe, sã respecte raportul dintre diverse tipuri de competenþe, sã pregãteascã tineri care
sã se instruiascã pe tot parcursul vieþii, încât sã-ºi poatã schimba cu uºurinþã locul de muncã.
Formarea continuã a celor care vor funcþiona în învãþãmânt se va intensifica prin acþiuni mai
bine legate de nevoile ºcolii ºi societãþii, încât educaþia sã aducã o contribuþie însemnatã la
dezvoltarea durabilã a României. ªi profesorii se vor înscrie în procesul învãþãrii pe tot parcursul
vieþii, urmând programe de formare acreditate de instituþiile specializate ºi dezvoltate de
formatori de profesie.
8. Coordonarea ºi cooperarea inter-instituþionalã în domeniul învãþãmântului profesional

ºi tehnic
Strategia formãrii profesionale iniþiale trebuie înþeleasã ca parte a reformei globale atât a
sistemului educaþional, cât ºi a sistemului formãrii profesionale, a dezvoltãrii generale a
resurselor umane. În acest context urmãtoarele elemente trebuie analizate în sensul
complementaritãþii ºi a acþiunii sistemice coordonate: obiective strategice, planificare, conducere
(management ºi guvernare), finanþare, structuri, dezvoltarea calificãrilor, curriculum, corelarea
formãrii cu nevoile întreprinderilor prin practicã la locul de muncã, corelarea formãrii profesionale
cu învãþãmântul superior, corelarea formãrii iniþiale cu formarea continuã.
Schimbarea paradigmelor în cazul naturii muncii pentru care sunt pregãtite resursele umane ºi
pe cale de consecinþã a educaþiei ºi formãrii profesionale, implicã un nou model al deciziei.
Puterea se distribuie actorilor multipli, la fel ca ºi responsabilitatea ºi rãspunderea publicã.
În aceste condiþii, în formarea profesionalã, partenerii sociali - care fac parte dintre actorii
multipli - nu pot avea doar rolul de observatori, ei trebuie sã participe efectiv la decizie ºi la
punerea ei în aplicare, astfel încât sã se poatã realiaza obiectivele planificate.
Opþiunea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este realizarea unor parteneriate strategice în
formarea profesionalã. Participarea actorilor/partenerilor multipli creeazã premisele realizãrii
unei viziuni comune asupra formãrii profesionale înþeleasã ca investiþie în dezvoltarea
personalã ºi profesionalã a cetãþenilor ºi în dezvoltarea socio-economicã a comunitãþii.
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii apreciazã cã urmãtoarele elemente sunt esenþiale pentru
mecanismele de coordonare ºi cooperare inter - instituþionalã:
7
- anticiparea (ce tipuri de acþiuni ºi mecanisme existã pentru monitorizarea nevoilor de

educaþie ºi formare profesionalã, având în vedere relaþia dintre lumea muncii ºi variatele
schimbãri din societate?)
- organizaþii interesate (cum sunt organizaþi actorii multipli ºi cum este posibilã includerea
intereselor lor în procesul de coordonare?)
- calificãri ºi credite ( cum este organizatã structura de transmitere a nevoilor diverºilor actori
ºi în ce mãsurã aceasta rãspunde nevoilor acestora)
- baza cunoaºterii (în ce mãsurã este dezvoltat un sistem de producere a cunoaºterii care
creeazã o bazã inter-relaþionalã pentru principalele dimensiuni ale coordonãrii,
combinatã cu cunoaºterea acestor dimensiuni?)
- managementul structurii sistemului comprehensiv ( în ce mãsurã existã acþiuni ºi
mecanisme specifice managementul sistemic, astfel încât sã fie susþinutã articularea
diverselor sectoare ale sistemului educaþional ºi al formãrii profesionale, în întregul lor?)
- rutele educaþionale ºi de formare profesionalã (cum sunt organizate cursurile ºi
programele, ce legãturi existã între ele astfel încât sã existe oportunitãþi de acces ºi
ieºire? În ce mãsurã existã mobilitate ºi flexibilitate?)
- coordonarea curricularã (cum sunt stabilite obiectivele curriculare, cum sunt acestea
implementate în condiþiile în care actorii multipli implicaþi au interese care se schimbã ºi
care pot fi chiar conflictuale?)
- co-participarea în dezvoltarea competenþelor (prin ce aranjamente instituþionale este
posibil parteneriatul cu alþi actori decât cei care furnizeazã TVET? Cât de sistematic sunt
utilizate, ca de exemplu învãþarea la locul de muncã?)
- ucenicia ca instituþie (sunt elementele uceniciei dezvoltate ca forme holistice ale învãþãrii
în contexte specifice ?)
- managementul intern al calitãþii (care este relaþia dintre activitãþile realizate de furnizorii
de TVET ºi rezultatele obþinute? În ce mãsurã aceste activitãþi sunt analizate în raport
cu îmbunãtãþirea procesor TVET?)
- dezvoltarea profesionalã (ce mãsuri specifice existã pentru a susþine personalul implicat
în TVET pentru a-ºi realiza cu succes sarcinile ºi responsabilitãþile?)
- mecanisme de finanþare (în ce mãsurã mecanismele de finanþare creeazã facilitãþi,
motiveazã actorii multipli care ar trebui sã participe la organizarea ºi dezvoltarea TVET?)
- evaluarea rezultatelor coordonãrii (cum se realizeazã ºi colecteazã informaþia ºi datele
referitoare la rezultatele coordonãrii, ca de exemplu informaþia ºi datele despre piaþa
muncii?)
- informare ºi consiliere (ce activitãþi ºi mecanisme sunt operaþionale pentru a furniza
informaþii ºi consiliere elevilor ºi pãrinþilor, cursanþilor? Cât de liber este accesul la
aceste informaþii ºi servicii? Existã o bazã de date actualizatã?)
- tranziþie (cum sunt organizate procesele de tranziþie de la TVET la locul de muncã, ºi prin
TVET la alte locuri de muncã? Existã prevederi la nivelul politicilor ºi strategiilor pentru a
îmbunãtãþi aceastã tranziþie?)
Elementele care se constituie în ipoteze ale demersurilor realizate de Centrul Naþional pentru
Dezvoltarea Învãþãmântului Profesional ºi Tehnic (instituþie specializatã în subordinea MEdC)
pentru dezvoltarea parteneriatului social în formarea profesionalã se referã la:
1. formarea profesionalã, la rândul ei determinatã de obiectivele dezvoltãrii durabile ºi în

strânsã concordanþã cu creºterea ºansei de ocupare de-a lungul întregii vieþi a
persoanei în cãutare de loc de muncã, este rezultatul acþiunii colective a actorilor
sociali multipli;
2. acþiunea colectivã a partenerilor multipli este eficientã ºi efectivã atunci când existã un
interes comun, împãrtãºit;
3. acþiunea colectivã a partenerilor multipli este eficientã ºi efectivã atunci când interesul
comun devine scopul unui proiect de acþiune negociat ºi asumat prin consens.
8
Instituþionalizarea dialogului social prin structuri sociale organizate la nivelul:

- unitãþii de învãþãmânt: consiliul de administraþie ºi consiliul ºcolar
- judeþean: Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea profesionalã
iniþialã (CLDPS) înfiinþate în cadrului primului program de reformã a învãþãmântului
profesional ºi tehnic Phare VET RO 9405, începând cu anul 1996, restructurate ºi
organizate într-un cadru instituþional unitar prin OMEC nr. 3033 din 14 ianuarie 2002;
- regional: Consorþiul Regional înfiinþat în cadrul programului de modernizare a
învãþãmântului profesional ºi tehnic asistat de Uniunea Europeanã prin proiectele
multianuale Phare TVET 2001-2003;
- sectorial: comitetele sectoriale consultative pentru formarea profesionalã (iniþialã ºi
continuã) a cãror organizare este în sarcina Consiliului Naþional pentru Formarea
Profesionalã a Adulþilor realizate în baza achiziþiilor metodologice care au stat la baza
realizãrii juriilor sectoriale pentru validarea standardelor de pregãtire profesionalã
realizatã prin învãþãmânt profesional ºi tehnic
- naþional/minister: Comisia de Dialog Social înfiinþatã conform HG nr. 314/2001.
Obiectivele învãþãmântului profesional ºi tehnic

Obiectivele strategice ale învãþãmântului profesional ºi tehnic vizeazã dezvoltarea unui sistem
TVET consolidat pentru:
- a rãspunde cerinþelor unei societãþi bazatã pe cunoaºtere;
- a spori gradul de ocupare si dezvoltare economicã;
- a creºte gradul de coeziune economicã ºi socialã;
- a dezvolta exercitarea cetãþeniei democratice.
Finalitãþile educaþionale ale învãþãmântului profesional ºi tehnic vizeazã:
· o asigurarea dezvoltãrii personale ºi profesionale a elevilor astfel încât aceºtia sã devinã
cetãþeni activi la nivelul comunitãþii, sã participe la viaþa activã, civicã ºi
profesionalã;
· o asigurarea ºanselor egale de acces în învãþãmântul profesional ºi tehnic, precum ºi
dezvoltarea profesionalã a fiecãrui elev în funcþie de aspiraþiile ºi potenþialul individual
de învãþare;
· o asigurarea condiþiilor de calitate în organizarea ºi desfãºurarea proceselor
manageriale, de educaþie ºi formare profesionalã în fiecare unitate ºcolarã
organizatoare de învãþãmânt profesional ºi tehnic;
· o ºanselor de dezvoltare profesionalã a fiecãrui elev în vederea dobândirii unei calificãri
pentru care existã oportunitãþi de ocupare în meserii sau ocupaþii oferite de piaþa
muncii localã, judeþeanã, regionalã, naþionalã, precum ºi pentru continuarea învãþãrii
de-a lungul întregii vieþi în vederea adaptãrii la schimbãrile tehnologice specifice
economiei bazatã pe cunoaºtere.
Oferta educaþionalã a învãþãmântului profesional ºi tehnic –

orientãri strategice
În general, sistemul formãrii profesionale iniþiale, denumit ºi învãþãmânt profesional ºi tehnic
(TVET), se bazeazã în România pe urmãtoarele orientãri strategice:
- Nevoia de a asigura un cadru naþional coerent;
- TVET bazat pe competenþe ºi nu pe durata pregãtirii;
- TVET fundamentat prioritar pe cerere ºi nu numai pe ofertã;
9
- TVET oferit prin contexte de învãþare multiple ºi flexibile;

- TVET bazat pe rute educaþionale ºi forme multiple de organizare, într-un sistem deschis
care permite intrãri ºi ieºiri bazate pe validarea achiziþiilor anterioare ºi certificarea
competenþelor dobândite în perspectiva facilitãrii învãþãrii de-a lungul întregii vieþi;
- Susþinerea fermã ºi aplicarea consecventã a principiilor accesului ºi echitãþii;
- Asigurarea calitãþii ofertei învãþãmântului profesional ºi tehnic
Principii si strategii de modernizare

în domeniul învãþãmântului superior
Cel dintâi obiectiv al educaþiei pentru dezvoltarea durabilã este de a difuza cunoaºterea,
valorile, atitudinile si abilitãþile necesare pentru a determina schimbãrile in vederea dezvoltãrii
durabile.
Învãþãmântul superior are un dublu rol in educaþia pentru o dezvoltare durabila si in
construirea unei societãþi bazate pe cunoaºtere: de factor efectiv de transmitere a cunoºtinþelor
si totodatã de catalizator al dezvoltãrii cunoaºterii având drept scop progresul întregii societãþi.
Instituþiile de învãþãmânt superior au responsabilitatea de a utiliza mijloacele de educaþie in
vederea unei dezvoltãri durabile prin crearea de noi cunoºtinþe, prin pregãtirea capitalului uman
(liderilor si profesioniºtilor de mâine) ºi prin transmiterea cunoaºterii cãtre factorii de decizie si
publicul larg.
Dezvoltarea durabila a tarii trebuie sa aibã la baza un învãþãmânt superior de calitate bazat
pe cunoaºtere, pe rezultatele cercetãrii in curriculum si materiale de predare aflate in permanenta
evoluþie. Învãþãmântul superior, bun public si responsabilitate publica, trebuie sa rãspundã
provocãrilor si oportunitãþilor manifestate in cadrul societãþii, in aºa fel incat oamenii sa poatã
contribui la crearea unei dezvoltãri durabile.
Planul de implementare, stabilit in timpul Summitului pentru dezvoltare durabila din 2002 de la
Johannesburg, subliniazã importanta educaþiei in promovarea dezvoltãrii durabile.
· Reformele din învãþãmântul superior european, implicate de Procesul de la Bologna,
creeazã oportunitatea reînnoirii procesului de predare-invatare in concordanta cu
metodele de formare si curriculum-ul elaborat in vederea dezvoltãrii durabile. Studiile de
Bachelor si Master trebuie in viitor sa corespunda standardelor educaþionale
internaþionale (ca de exemplu DeSeCo al OECD) pentru dezvoltare durabila.
· Introducerea standardelor pentru dezvoltare durabila in educaþie ca parte integranta a
sistemului de asigurare a calitãþii si acreditarii pentru instituþiile de învãþãmânt superior.
· Metode inovatoare de invatare si de predare, promovarea unor proiecte iniþiate de
studenþi, ca si procesele de invatare externe (ca de exemplu responsabilitatea faþã de
societate dar si fata de mediu, cooperarea la procesele regionale din Agenda 21 etc.)
trebuie acreditate in acest scop.
· Susþinerea elaborãrii unor ghiduri de orientare, luând in considerare principiile pentru o
dezvoltare durabila in momentul stabilirii de noi cursuri modulare.
· Susþinerea instituþiilor de învãþãmânt superior in efortul lor de a integra acþiuni conforme
cu principiile dezvoltãrii durabile in managementul instituþional, ca de exemplu protecþia
mediului, optimizarea utilizãrii resurselor.
Este necesara realizarea unui parteneriat viabil intre instituþiile de învãþãmânt superior ºi
mediul economic si social pentru o dezvoltare economica sigurã si susþinutã. Absolvenþii vor fi
capabili sa contribuie cu valorile, cunoºtinþele si competenþele specifice unei dezvoltãrii durabile
pentru a se integra mai uºor intr-o societate a secolului XXI.
Principiile educaþiei pentru dezvoltare durabilã:

1. Pregãtirea pentru cetãþenia democratica (ECD)
Nucleul educaþiei pentru cetãþenia democraticã îl reprezintã formarea copiilor, tinerilor ºi
10
adulþilor pentru a deveni cetãþeni activi ºi responsabili. ECD urmãreºte promovarea unei culturi a
democraþiei ºi a drepturilor omului. Obiectivele educaþiei pentru cetãþenia democraticã vizeazã
complexul de cunoºtinþe - capacitãþi – atitudini.
Educaþia pentru cetãþenie este consideratã, pe plan european, ca prioritate a reformelor
educaþionale. Aceasta este vãzutã ca instrument al coeziunii sociale, bazatã pe drepturile ºi
responsabilitãþile cetãþenilor. De asemenea, reprezintã o dimensiune majorã a politicilor
educaþionale în toate þãrile europene. Astfel, se poate spune cã educaþia pentru cetãþenia
democratica este un scop educaþional major, dirijând sistemul de învãþãmânt cãtre un set de
valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiþia socialã, bunãstarea,
solidaritatea si, desigur, dezvoltarea durabila.
2. Educaþia pentru protecþia mediului înconjurãtor

· Etica mediului - universitãþile trebuie sa promoveze in rândul personalului didactic,
studenþilor si publicului principiile consumului susþinut de resurse si al unui mod de viata
ecologic, si sa realizeze programe pentru a dezvolta capacitatea personalului didactic de
a preda cultura mediului înconjurãtor.
· Educaþia angajaþilor universitãþilor - universitãþile trebuie sa încurajeze si sa ofere
formare pe probleme de mediu, astfel încât sa poatã sa-si desfãºoare activitatea intr-o
maniera responsabila fatã de mediul înconjurãtor.
· Programe in educaþia ecologica - universitãþile trebuie sa stabileascã programe de
ecologie care sa includã atât profesori, cercetãtori, cat si studenþi pentru a-i familiariza
cu provocãrile globale in ceea ce priveºte mediul înconjurãtor si dezvoltarea, indiferent
de domeniul de studiu.
· Interdisciplinaritatea - universitãþile trebuie sa încurajeze interdisciplinaritatea in
programele de educaþie si cercetare privind dezvoltarea durabila ca parte integranta din
misiunea principala a instituþiei. Trebuie de asemenea stimulate competitivitatea
disciplinelor si departamentelor.
· Diseminarea cunoaºterii - universitãþile trebuie sa sprijine eforturile de a acoperi lacunele
din literatura de specialitate pentru studenþi, profesioniºti, factori de decizie si publicul
larg prin elaborarea de material didactic, organizare de conferinþe si implementarea unor
programe de formare.
· Reþele - universitãþile trebuie sa promoveze reþelele interdisciplinare de experþi in
probleme de mediu la nivel local, naþional, regional si internaþional, cu scopul de a
colabora pe diverse proiecte de mediu. Pentru aceasta, mobilitatea studenþilor trebuie
încurajata.
· Parteneriate – universitãþile trebuie sa stabileascã parteneriate cu alte sectoare interesate,
in vederea elaborãrii si implementãrii unor viziuni comune, strategii si planuri de acþiune
· Programe de formare continua. Universitãþile trebuie sa creeze programe de formare pe
probleme de mediu pentru diferite grupuri þinte: agenþii guvernamentale, ONG, media,
oameni de afaceri etc.
· Transferul tehnologic - universitãþile trebuie sa contribuie la dezvoltarea unor programe
pentru transferul de tehnologii inovative si metode de management avansate.
3. Asigurarea competentelor de baza si de specialitate.

· Crearea si extinderea unui cadru european al calificãrilor va asigura transparenta,
comparabilitatea si un transferul rapid al calificãrilor obþinute.
· Absolvenþii primului ciclu universitar vor avea competente de baza atât in privinþa limbilor
strãine cat si a IT-lui iar cunoºtinþele de specialitate obþinute dupã finalizarea celui de
al doilea si al treilea ciclu universitar vor permite o inserþie rapida si flexibila pe piaþa
muncii.
· Înfiintarea în cadrul fiecarei universitati a unui departament pentru tehnologiile informatiei si
comunicarii care sa sustina formarea de specialisti în acest domeniu, alfabetizarea si
11
realfabetizarea digitala a adultilor; elaborarea unor programe institutionale de dezvoltare

a infrastructurii informatice si de comunicatii; oferirea de programe de alfabetizare si
realfabetizare digitala pentru tot personalul didactic, didactic auxiliar si administrativ al
universitatii; dezvoltarea de baze de date; dezvoltarea bibliotecilor si librariilor electronice
si informatizarea serviciilor administrative.
· Învãþarea in limbi strãine. Extinderea Uniunii Europene va aduce si un plus de diversitate
lingvistica. O condiþie esenþiala pentru a beneficia de oportunitãþile oferite de UE este insa
cunoaºterea limbilor strãine. Cunoaºterea limbilor strãine face parte din competentele de
baza pe care un cetãþean trebuie sa le posede intr-o societate a cunoaºterii. Pentru a
promova diversitatea lingvistica, introducerea predãrii unor discipline intr-o limba strãina,
crearea de module si departamente in limbi strãine destinate atât studenþilor romani cat si
celor strãini sunt instrumente care pot fi extinse in întregul sistem educaþional romanesc.
4. Promovarea tehnicilor informaþionale in educaþie (IT)

Tehnologiile informaþiei ºi comunicãrii reprezintã una din marile provocãri ale deceniilor
urmãtoare. Unele efecte ale acestor tehnologii sunt deja vizibile dar se aºteaptã ca impactul cel
mai puternic sã se producã în urmãtorii ani. Toate domeniile de activitate vor fi influenþate de
aceste tehnologii: activitatea economicã, activitatea educaþionalã, administraþia publicã ºi
privatã, utilizarea serviciilor sociale, activitãþile în familie. Învãþãmântul de toate gradele are rolul
principal în a rãspunde provocãrii tehnologiilor informaþiei ºi comunicãrii ºi în a asigura însuºirea
cunoºtinþelor necesare stãpânirii ºi dezvoltãrii acestor tehnologii.
5. Pregãtirea de profesioniºti pentru piaþa muncii

In primul rând universitatea are rolul de a instrui, de a forma specialiºti pentru piaþa muncii.
Rolul ei este de a pregãti specialiºti care vor conduce, dezvolta, preda, activa si influenta
instituþiile societãþii.
6. Crearea unei culturi societale pentru participarea la învãþarea pe tot parcursul vieþii
(lifelong learning)
Cerinþele societãþii bazate pe cunoaºtere impun reorientarea ofertei instituþiilor de
învãþãmânt superior spre toate categoriile de vârsta. Absolventul trebuie sa fie capabil sa isi
schimbe domeniul de activitate de mai multe ori pe parcursul evoluþiei sale profesionale.
Instituþiile de învãþãmânt superior vor promova politici de diversificare a ofertei de studiu.
In acelaºi timp este necesara identificarea unor stimulente viabile in vederea unei implicãri mai
mari a actorilor din domeniul privat in formarea profesionala.
I. Politici si strategii de modernizare in învãþãmântul

superior
pe termen mediu si lung
Educaþia se regãseºte ca o prioritate atât in Planul Naþional de Dezvoltare 2004-2006, cat si
in cel pentru perioada 2007-2013, in special in ceea ce priveºte dezvoltarea resurselor umane,
creºterea gradului de ocupare ºi combaterea excluziunii sociale.
Asumarea de cãtre Guvernul României a obligaþiilor ºi obiectivelor strategice pentru sistemele
educaþionale ºi de formare profesionalã, stabilite de Comisia Europeanã în anul 2002, în cadrul
Consiliului European de la Barcelona, a determinat accelerarea procesului de reformã a
sistemului educaþional românesc ºi totodatã restructurarea acestuia.
Învãþãmântul romanesc poate contribui la dezvoltarea durabila prin aplicarea de programe si
strategii care sa duca la o restructurare a sistemului educaþional si la o reînnoire a procesului de
predare - învãþare in concordanta cu metodele de formare si curriculum-ul elaborat in vederea
dezvoltãrii durabile:
· Corelarea ofertei sistemului educaþional cu nevoile pieþei muncii
12
Asigurarea educaþiei iniþiale ºi continue de calitate ºi adecvate pieþei muncii constituie o

prioritate a politicilor educaþionale din România. În acest context, apare necesitatea realizãrii unei
mai bune conexiuni între piaþa muncii, educaþie ºi formare profesionalã. Prin competenþele,
cunoºtinþele ºi aptitudinile pe care le transmite beneficiarilor sãi, sistemul de educaþie ºi formare
trebuie sã stimuleze dobândirea de cunoºtinþe pe tot parcursul vieþii.
Preocupãrile privind calitatea învãþãmântului ºi prevederile noului cadru legislativ constituie
premise pentru asigurarea unei corelãri corespunzãtoare între obiectivele educaþionale ºi nevoile
de dezvoltare economicã ºi socialã specifice unei economii bazate pe cunoaºtere.
Evident cã estimarea numãrului de absolvenþi care se încadreazã pe posturi corespunzãtoare
cu specializãrile absolvite ar fi extrem de utilã, pentru definirea politicilor în domeniul
învãþãmântului universitar. MEdC, împreuna cu MMSS, îºi propune sã iniþieze programe de studii
asupra acestei relaþii sau/ºi sã atragã universitãþile într-un astfel de proces, având in vedere si
Planurile Naþionale de Dezvoltare.
· Imbunatatirea accesului si participarii in educatie si combaterea excluziunii sociale

Creºterea ofertei educaþionale pentru învãþãmântul superior, atât prin numãrul de locuri de
care dispun universitãþile de stat (inclusiv cu taxã), cât ºi universitãþile particulare, dintre care 20
sunt acreditate, a contribuit la creºterea numãrului tinerilor de 20 de ani participanþi la procesul
de educaþie. Astfel rata de participare a crescut cu aproape 11,6% (cifra care include si tinerii
participanþi la învãþãmântul postliceal), deºi numãrul populaþiei din aceastã categorie de vârstã a
înregistrat o scãdere accentuatã în intervalul 1999– 2003 (de peste 22%) .
În anul universitar 2003/2004 oferta instituþiilor de învãþãmânt superior a fost egalã cu
numãrul absolvenþilor de liceu, ceea ce înseamnã o ofertã foarte ridicatã de cuprindere în
procesul de educaþie a tuturor celor care, din populaþia absolventã a anului ºcolar anterior,
îndeplinesc condiþia minimalã prevãzutã de lege, ºi anume deþinerea unei diplome de
bacalaureat.
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a continuat dezvoltarea ºi implementarea programelor
naþionale pentru creºterea accesului la educaþie de calitate pentru toþi. In ceea ce priveºte
învãþãmântul superior, o importanta deosebita a fost acordata accesului tinerilor din mediul
rural prin crearea, in 2001, a sistemului de burse rurale 1.
In privinþa asigurãrii ºanselor egale, o prioritate o constituie corelarea distribuþiei
universitãþilor pe mari regiuni, în raport cu populaþia ºi resursele acestora.
Date fiind unele decalaje importante la nivelul marilor regiuni, în ceea ce priveºte susþinerea
de cãtre stat a învãþãmântului superior, în perspectivã, MEdC va adopta o politicã a asigurãrii
ºanselor egale pentru toþi tinerii acestei þãri, indiferent de regiunea în care trãiesc. În acordarea
avizului de oportunitate pentru înfiinþarea de noi instituþii de învãþãmânt superior se va avea în
vedere aceastã realitate, neglijatã pânã în prezent. Pentru aceasta se va întreprinde un studiu
detaliat legat de raportul spaþial dintre distribuþia universitãþilor, populaþia marilor regiuni ºi
specificul activitãþilor economico-sociale.
Promulgarea Legii nr.287/2004 a consorþiilor universitare dã posibilitatea instituþiilor de
învãþãmânt superior sã utilizeze mai eficient resursele materiale, financiare ºi umane, în vederea
optimizãrii investiþiilor, ofertei de ºcolarizare, activitãþii de cercetare, mobilitãþii studenþilor ºi
cadrelor didactice. Legea permite de asemenea, posibilitatea fuzionãrii instituþiilor de învãþãmânt
superior ºi a unitãþilor de cercetare-dezvoltare, membre ale consorþiului. Consorþiile universitare
zonale pot deveni reprezentative pentru un nou model de predare si cercetare si pentru un nou
sistem de folosire a resurselor de dezvoltare.
· Asigurarea unei echitãþi reale în educaþie

In acest domeniu se impun urmatoarele masuri:
- Realizarea unor programe de a doua sansa pentru tinerii sau adultii cu o scolarizare
incompleta, pentru persoanele marginalizate sau excluse social, pentru persoanele cu
1
Hotãrârea de Guvern nr. 1020/11.10.2001 privind acordarea a 1000 de burse, anual, pentru cei care provin din
mediul rural.
13
nevoi speciale sau care nu au acces la serviciile educationale;

- Relansarea investitiilor si a constructiilor în învatamant;
- Introducerea unor programe de învatare accelerata si personalizata pentru tinerii creativi si
cei cu talente deosebite;
- Asigurarea echitatii în evaluarea performantelor: asigurarea echitatii evaluarii
performantelor în cadrul unitatilor si institutiilor de învatamânt; asigurarea echitatii în
evaluarea performantelor la examenele nationale; asigurarea evaluarii obiective a
performantelor institutionale;
- Clasificarea unitatilor si institutiilor de învatamant în functie de performante.
- Iniþierea ºi dezvoltarea politicilor educaþionale tip “e-Learning” în domeniul
tehnologiilor de comunicare ºi modernizarea infrastructurii corespunzãtoare a
instituþiilor ºi unitãþilor de învãþãmânt.
Îmbunãtãþirea procesului didactic nu poate fi conceputã fãrã informatizarea acestuia într-o cât
mai mare mãsurã, fãrã trecerea la un învãþãmânt corelat cu resursele de care se dispune
(“învãþãmântul bazat pe resurse”), fãrã comunicarea rapidã ºi permanentã între formatori, între
aceºtia ºi studenþi. În acest sens, se prevede conectarea la reþeaua ROEDUNET a campusurilor
studenþeºti, dezvoltarea sistemului informatic pentru managementul educaþional, dezvoltarea
unor pachete educaþionale soft ºi multimedia, dezvoltarea pe suport INTERNET a transmisiei
digitale TV pentru învãþãmântul la distanþã, precum ºi iniþierea unor parcuri tehnologice.
· Dezvoltarea unei strategii pentru învãþarea de-a lungul vieþii

Educaþia continuã ºi formarea profesionalã sunt activitãþi de maximã importanþã pentru
dezvoltarea economico-socialã a României, oferind posibilitatea adaptãrii rapide a calificãrilor la
cerinþele în permanentã schimbare ale pieþei muncii.
Cadrul legislativ ºi instituþional

În domeniul învãþãrii de-a lungul vieþii, s-a acþionat pentru elaborarea cadrului normativ de
reglementare, cu referire la:
· Reglementarea problematicilor educaþiei permanente 2.
· Formarea profesionalã continuã prin sistemul educaþional 3.
· Formarea profesionalã a adulþilor 4 cu accent pe urmãtoarele aspecte:
· acordarea de facilitãþi fiscale destinate stimulãrii accesului la formare profesionalã
continuã;
· autorizarea furnizorilor de servicii de formare profesionalã, în vederea asigurãrii calitãþii
serviciilor de formare profesionalã;
· evaluarea ºi certificarea formãrii profesionale;
· aprobarea nomenclatorului calificãrilor pentru care se pot organiza programe de formare
profesionalã;
· formarea profesionalã în cadrul întreprinderilor 5, cu referire în mod special la obligaþia
angajatorilor de a asigura periodic accesul la formare profesionalã ºi de a întocmi
anual, cu consultarea sindicatului, un plan de formare profesionalã care face parte
integrantã din contractul colectiv de muncã. Angajatorul are obligaþia de a suporta
toate cheltuielile ocazionate de participare a salariaþilor la programele de formare
profesionalã iniþiate de acesta, iar salariaþii au dreptul sã beneficieze, la cerere, de
concedii cu sau fãrã platã, pentru formare profesionalã. Salariaþii au posibilitatea sã
încheie cu angajatorii contracte speciale de formare profesionalã, cum sunt: contractul
de calificare profesionalã, contractul de adaptare profesionalã ºi contractul de
2
Legea nr. 268/2003 privind modificarea ºi completarea Legii Învãþãmântului nr.84/1995, republicatã;
3
O.G. nr.102/1998 aprobatã prin Legea nr. 133/2000 cu titlul Ordonanþã privind organizarea ºi funcþionarea
sistemului de educaþie permanentã prin instituþiile educaþionale;
4
O.G. nr.129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor, aprobatã prin Legea nr. 375/2002 ºi actele normative de
aplicare a acesteia
5
Legea 53/2003 - Codul Muncii;
14
ucenicie la locul de muncã.

· Reforma instituþionalã ºi promovarea dialogului social în formarea profesionalã a adulþilor 6.
Consiliul Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor (CNFPA), înfiinþat în 1999 ca organism
tripartit cu rol consultativ în fundamentarea politicilor ºi strategiilor de formare profesionalã a
adulþilor, a primit, începând din 2003, ºi atribuþia de coordonare la nivel naþional a procesului de
autorizare a furnizorilor de formare profesionalã. Totodatã, Consiliul pentru Standarde
Ocupaþionale ºi Atestare (COSA)7 a fost integrat în CNFPA, acesta preluând ºi atribuþiile de
coordonare a activitãþii de elaborare a standardelor ocupaþionale ºi de autorizare a centrelor de
evaluare de competenþe. Pe baza recomandãrilor Proiectului Phare TVET 0108.01, adoptate de
Subcomitetul Coeziune Economicã ºi Socialã– Dezvoltarea Resurselor Umane din septembrie
2003, MMSSF ºi MEdC au semnat, în iunie 2004, Memorandum-ul de transformare a CNFPA în
Autoritate Naþionalã pentru Calificãri (ANC). A fost propus proiectul Phare 2004-2006, intitulat
„Înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Calificãri”, având ca obiectiv întãrirea capacitãþii
instituþionale a CNFPA, pentru a funcþiona ca Autoritate Naþionalã pentru Calificãri.
Obiectivul ANC este crearea unui sistem transparent al calificãrilor în formarea profesionalã,
pentru dezvoltarea coerentã a sistemului actual de formare profesionalã iniþialã ºi continuã, din
perspectiva învãþãrii pe tot parcursul vieþii, beneficiind de întreaga participare a partenerilor
sociali, prin acorduri de parteneriat sectoriale. Discuþii ºi consultãri au fost iniþiate de CNFPA cu
organizaþiile patronale ºi sindicale, precum ºi cu asociaþii profesionale la nivel de sector, pentru
înfiinþarea comitetelor sectoriale. Principalul rol al comitetelor sectoriale va consta în definirea ºi
validarea calificãrilor la nivel sectorial, inclusiv validarea calificãrilor propuse de alte instituþii.
· Acordarea de subvenþii privind cheltuielile cu formarea profesionalã 8 unor categorii
specifice de beneficiari;
· Identificarea ºi implementarea de mãsuri specifice privind îmbunãtãþirea accesului la
calificare, la formarea profesionalã continuã ºi sprijinirea învãþãrii pe tot parcursul vieþii 9.
De asemenea, prin Documentul de Programare Phare 2004-2006 a fost propus proiectul
„Promovarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii – formarea profesionalã continuã ºi un nivel înalt al
capitalului uman”, al cãrui obiectiv este promovarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii ºi dezvoltarea
sistemului de formare profesionalã continuã, în vederea asigurãrii unei forþe de muncã
adaptabile la schimbãrile structurale, în concordanþã cu nevoile identificate pe piaþa muncii.
· Orientarea cercetãrii ºtiinþifice universitare spre problemele economice, sociale ºi

culturale actuale
CNCSIS, APART ºi alte organisme consultative, universitãþile, în ansamblul lor, vor fi tot mai
deschise unor proiecte de cercetare legate strâns de o valorificarea concretã a rezultatelor.
Evident cã nu vor fi neglijate cercetãrile fundamentale de vârf, dar un accent deosebit se va pune
pe promovarea acelor proiecte de cercetare care se dovedesc utile pentru dezvoltarea societãþii.
Se au în vedere continuarea programelor iniþiate de APART în urmãtoarele domenii ºi programe:
- Programul Phare – Componenta de "Coeziune economicã ºi socialã";
- In cadrul Programului Leonardo da Vinci proiecte vizând dezvoltarea relaþiilor universitãþilor
cu mediul economico-social ºi promovarea învãþãmântului non-formal;
- Programe de formare continuã pentru asigurarea profesionalismului în transferul tehnologi;
- Programul TransIno, managementul proiectelor TransIno privind crearea de centre de
transfer tehnologic, incubatoare de întreprinderi inovatoare, reþele de cercetare ºi
inovare tehnologicã ºi centre multimedia de informare ºi documentare;
- Crearea unei baze de date importante pentru interacþiunea universitãþi - mediul
economico-social, privind oferta universitarã de formare ºi cercetare;
- Diseminarea bunelor practici din domeniul parteneriatelor Public-privat ºi al cooperãrii dintre
6
Legea nr. 253/2003 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 132/1999;
7
prin Legea nr. 253/2003,
8
Legea nr. 107/2004 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi
stimularea ocupãrii forþei de muncã;
9
Plan Naþional de Acþiune pentru Ocuparea Forþei de Muncã (PNAO), care a fost aprobat prin H.G. nr. 588/2004
15
ºtiinþã ºi lumea afacerilor.
· Îmbunãtãþirea infrastructurii universitare.

Fãrã o bazã materialã suficient de modernã ºi fãrã condiþii de viaþã decente nu se poate
realiza o îmbunãtãþire fundamentalã a învãþãmântului universitar în ansamblul sãu. Acest
obiectiv operaþional este esenþial ºi depinde în mare mãsurã de resursele bugetare alocate, cât
ºi a altor resurse aparþinând universitãþilor. Principalele acþiuni care ar conduce la îmbunãtãþirea
situaþiei existente sunt:
a. Modernizarea bazei materiale prin alocarea de noi fonduri de la bugetul central.
Creºterea bugetului MEdC, având în vedere starea actualã a bazei de cazare, a laboratoarelor
ºi sãlilor în care se deruleazã procesul didactic, este o cerinþã imperioasã. Translatarea treptatã a
filtrelor de selecþie a studenþilor de la admitere spre sfârºitul primului ciclu, ar putea conduce la o
reducere a presiunii asupra infrastructurii existente.
b. Atragerea de noi surse financiare pentru dezvoltarea bazei materiale.
Universitãþile vor fi încurajate în atragerea de fonduri pentru susþinerea propriei dezvoltãri, dar
cu o pondere tot mai mare provenind din cercetarea ºtiinþificã sau consultanþã ºi tot mai puþin
din taxele provenite de la studenþi. În acest sens se vor gãsi modalitãþi de stimulare a
universitãþilor care realizeazã venituri din activitatea de cercetare desfãºuratã la nivel naþional
sau prin cooperare internaþionalã.
c. Atragerea investitorilor privaþi în îmbunãtãþirea bazei materiale.
Existã oameni de afaceri interesaþi în a investi în campusurile universitare. Aceastã
oportunitate poate fi folositã prin acordarea de facilitãþi acestora, mai ales atunci când doresc sã
investeascã în construcþia de noi cãmine sau în creºterea gradului de confort al acestora. Printr-o
politicã adecvatã universitãþile pot negocia avantajos pentru ambele pãrþi astfel de posibile
investiþii. MEdC va sprijini totdeauna iniþiativele concrete în acest sens, care sã se finalizeze cu
rezultate directe pentru student, în general.
d. Gestionarea cu responsabilitate a bazei materiale universitare.
Spiritul de protecþie a bunurilor, a laboratoarelor, cãminelor, cantinelor etc. trebuie sã fie
dominant atât în comportamentul managerilor, al cadrelor didactice, dar ºi al studenþilor.
Nenumãrate resurse se disipeazã anual în reparaþii, care ar putea sã se facã la intervale mai
mari de timp, dacã ar exista o gestionare responsabilã atât din partea proprietarului, cât ºi a
beneficiarului.
· Consolidarea autonomiei universitare, paralel cu creºterea sinergiei ºi coerenþei întregului

sistem de învãþãmânt superior prin:
· Imbunatatirea managementului universitar.
Principalele obiective în acest domeniu sunt:

- Profesionalizarea activitãþilor manageriale si formarea managerilor pentru toate
structurile de conducere ale învãþãmântului. Schimbarea atitudinilor, capacitaþilor si
comportamentelor profesionale ale managerilor ºcolari si universitari în spiritul
principiilor si metodelor managementului modem;
- Îmbunãtãþirea evaluãrii activitãþii manageriale si a managementului. Perfecþionarea
evaluãrii în vederea selecþiei, menþinerii, promovãrii sau eliberãrii din funcþie a
managerului;
- Trecerea de la sistemul electiv al managerilor universitari (rector, prorectori, cancelar) la
sistemul de contract de management, nelimitat în timp;
- Reorganizarea sistemului managerial din universitãþi în aºa fel încât sa se asigure
creºterea consistentei si eficientei proceselor decizionale.
· Flexibilitate ºi exigenþã în monitorizarea instituþiilor de învãþãmânt superior.
16
II. Strategii pe termen scurt – 2010

Stimularea integrãrii învãþãmântului superior românesc în cel european ºi a cooperãrilor
internaþionale.
România va fi o parte integranta din Spaþiul European al Învãþãmântului Superior si al
Spaþiului European al Cercetãrii pana in 2010. Obiectivele urmãrite prin crearea celor doua
mari arii isi au fundamentul in asigurarea calitãþii deopotrivã in mediul academic si al cercetãrii
ºtiinþifice.
· În prezent, respectiv la nivelul anului universitar 2003-2004, învãþãmântul superior
cuprinde: învãþãmânt superior de scurtã duratã (colegii universitare de 3 ani), învãþãmânt
superior de lungã duratã (universitãþi, în care perioada de studiu în facultãþi este cuprinsã
între 4 ºi 6 ani, în funcþie de specializare) ºi învãþãmânt post-universitar.
Din anul universitar 2005-2006, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 288/2004 privind
organizarea studiilor universitare, începând cu anul I de studiu, se va trece la implementarea în
România a procesului Bologna, prin introducerea a trei cicluri de studii universitare:
- studii universitare de licenþã cu durata de 3-4 ani;
- studii universitare de masterat cu durata de 1-2 ani;
- studii universitare de doctorat cu durata de 3-4 ani.
În tot sistemul de învãþãmânt superior se va aplica obligatoriu Sistemul European de Credite
de Studiu Transferabile (ECTS) iar Suplimentul la Diploma va fi eliberat automat, intr-o limba
strãina de larga circulaþie.
· Consolidarea autonomiei universitare, paralel cu creºterea sinergiei ºi coerenþei
întregului sistem de învãþãmânt superior. Autonomia reprezintã o realitate concretã,
manifestându-se în toate verigile procesului didactic ºi al vieþii universitare. Aceste
competenþe se extind dealungul întregului proces didactic, începând cu admiterea pânã
la finalizarea studiilor. Totodatã, în materie de promovare a cadrelor
didactice,universitãþile au întreaga libertate de a-ºi stabili singure politica de urmat. MEC
va susþine universitãþile pentru o creºtere a autonomiei financiare ºi mai ales a
autonomiei în gestionarea fondurilor alocate
· In domeniul asigurãrii calitãþii:
· proiect de lege aflat in dezbatere publica care are in vedere crearea unei agenþii
naþionale de asigurare a calitãþii pentru întreg sistemul educaþional.
· promovarea învãþãmântului superior de calitate prin clasificarea specializarilor si
institutiilor de învãþãmânt superior pe criterii de performanta.
· Crearea unui cadru european de calificãri va asigura transparenta, comparabilitatea si
tranferul intre calificarile oferite la nivel european.
· În domeniul finantarii învatamântului superior se va actiona în vederea realizarii
urmatoarelor obiective:
· Cresterea finantarii publice anuale reale a învatamântului superior cu 10%, începând cu
anul 2004, pentru o perioada de 4 ani (controlând efectele inflatiei);
· Reducerea substantiala a cheltuielilor administrative si manageriale din universitatile
publice;
· Crearea din surse publice si private a unui Program de Investiţii în învăţământul Superior, ca
parte a bugetului învatamântului superior, pentru stimularea initiativelor de inovare si
transformare universitara;
· Cresterea fondurilor publice si private alocate sistemului de cercetare (care include si
învatamântul superior) si redistribuirea acestor fonduri pe componente ale sistemului
în functie de potentialul specific si de prioritatile dezvoltarii nationale;
· Revizuirea sistemului de burse si subventii, precum si a regimului taxelor de studii platite
de studenti, în asa fel încât sa recompenseze performantele în învatare si sa
sporeasca oportunitatile de studiu universitar ale celor proveniti din medii sociale
dezavantajate;
17
· Prospectarea posibilitatilor de obtinere de fonduri din împrumuturi (de la Banca

Mondiala) si din fonduri nerambursabile (tip PHARE) pentru cresterea contributiei
învatamântului superior si a cercetarii la dezvoltarea unei economii a cunoasterii în
România.
· Diversificarea resurselor de finanþare
Diversificarea resurselor de finantare a învatamântului superior se refera mai ales la creºterea
contribuþiilor financiare aduse de agenþii economici privaþi ºi de cãtre studenþi, pe lângã cele
alocate de la bugetul public, în acest sens, se va proceda la revizuirea sistemului de burse si taxe
de studii platite de studentii înscrisi în institutiile publice de învatamânt superior.
· Derularea programelor Socrates II ºi Leonardo da Vinci II.
România participã cu drepturi depline la programele europene în domeniul educaþiei ºi formãrii
profesionale, Socrates II ºi Leonardo da Vinci II. Pentru a corecta desfãºurarea acestor programe,
MEdC va impulsiona cele douã agenþii create în acest sens ºi va acorda tot sprijinul realizãrii
mobilitãþilor în condiþii decente ºi benefice pentru studenþi ºi cadre didactice.
· Susþinerea programului de schimburi interuniversitare.
Acest program regional vizeazã intensificarea potenþialului pedagogic în spaþiul universitar
francofon. În urma deciziei de deschidere la Bucureºti a Biroului regional, universitãþile româneºti
au un cadru concret de cooperare în programele ºi activitãþile desfãºurate de Agenþia
universitarã a Francofoniei (AUF).
· Promovarea preocupãrilor pentru menþinerea ºi dezvoltarea relaþiilor de cooperare cu
alte þãri ale lumii.
MEdC va sprijini ºi pe viitor universitãþile în lãrgirea contactelor externe, în gãsirea a diferite
forme de parteneriat, în dezvoltarea de reþele de cooperare care sã contribuie la mai buna
implicare a învãþãmântului românesc în circuitul de valori internaþionale, la creºterea nivelului
calitativ al acestuia.
· Corelarea mai strânsã a sistemului de învãþãmânt din România cu sistemele europene
de învãþãmânt
· Dezvoltarea retelelor ENIC si NARIC si a altor autoritati nationale competente în vederea
implementarii Convenþiei de la Lisabona privind recunoasterea diplomelor;
· Promovarea dimensiunii europene a învatamântului superior prin schimbari în continutul
si orientarea materiilor de studii si prin obtinerea de credite de studii în universitati din
alte tari;
· Dezvoltarea de programe de studii integrate, care sa conduca la obtinerea de diplome
comune (joint degrees). Se vor dezvolta masteratele si scolile doctorale europene, pe
baza de colaborari internationale bilaterale sau multilaterale.
Programele de studii comune vor încuraja mobilitatea studentilor, vor valorifica mai bine
resursele umane si materiale ale universitatilor si vor creste capacitatea competitiva a
universitatilor europene.
În conformitate cu documentele programatice de la nivel european, implementarea procesului
Bologna va implica o creºtere a finanþãrii pentru învãþãmântul superior în toate þãrile europene
participante, ceea ce se reflectã ºi în estimãrile financiare din România pentru urmãtoarea
perioadã (începând cu anul 2005, când influenþele nu sunt foarte semnificative, ºi continuând cu
o creºtere treptatã pânã la stabilizarea noului sistem).
Pentru anumite obiective impactul asupra finanþãrii poate fi estimat cu o mai mare exactitate,
astfel:
- Impactul avut de reorganizarea ciclurilor de studii depinde de o serie de parametri (cifra
de scolarizare, alocaþia unitarã pe student echivalent etc.); influenþa asupra finanþãrii
diferã de la un an la altul: este minimã în primii trei ani ºi creºte treptat din 2008 (dupã
strabilizarea primului ciclu de studii), ajungându-se la o creºtere financiarã de pânã la
25% faþã de 2004 dupã 8 ani de la implementare (perioada de stabilizare a ciclurilor
de studii).
- Eliberarea Suplimentului la Diploma într-o limba strãinã de largã circulaþie, începând cu
18
anul universitar 2005-2006, va implica cheltuieli suplimentare de aproximativ 17,5

miliarde pentru anul 2005, iar pentru urmãtorii ani de cel mult 6,5 miliarde.
Politica de susþinere financiarã a implementãrii procesului Bologna si a dezvoltãrii sistemului
de învãþãmânt superior este specificatã ºi de reglementãrile legale existente, prin creºterea
finanþãrii publice anuale reale pentru învãþãmântul superior, în acord cu creºterea finanþãrii
învãþãmântului de stat din fonduri publice, de la 4% din PIB în 2001 pânã la 6% din PIB în anul
2007.
19
Direcþia integrare europeanã

Obiectivul strategic al Uniunii Europene stabilit de Consiliul European de la Lisabona (23-24
martie 2000) ºi reafirmat de Consiliul European de la Stockholm (23-24 martie 2001) este ca
“Uniunea Europeanã sã devinã cea mai competitivã ºi dinamicã economie bazatã pe cunoaºtere
din lume, capabilã de creºtere economicã durabilã, cu mai multe locuri de muncã ºi o mai mare
coeziune socialã.
Consiliul European de la Lisabona a definit ca principale instrumente pentru dezvoltarea
mobilitãþii europene a studenþilor, cadrelor didactice ºi a cercetãtorilor participarea la programele
europene în domeniul educaþiei ºi formãrii profesionale, Socrates II ºi Leonardo da Vinci.
Din 1997, România participã activ la programele comunitare în domeniul educaþiei ºi formãrii
profesionale Socrates ºi Leonardo da Vinci ºi a creat structurile instituþionale capabile sã
gestioneze aceste programe.
Comisia Europeanã a adoptat propunerile legislative pentru noua generaþie de programe în
domeniul educaþiei ºi culturii, ca parte a unui pachet mai mare referitor la noile perspective
financiare pentru perioada 2007 - 2013.
· Crearea noii generaþii de programe în domeniul educaþiei, formãrii profesionale a avut în
vedere urmãtorii factori:
· schimbãrile din Uniunea Europeanã, schimbãri în urma cãrora sistemele de educaþie ºi
formare profesionalã devin mai integrate în contextul învãþãrii de-a lungul vieþii, pentru a
rãspunde noilor provocãri ale societãþii cunoaºterii ºi a transformãrilor demografice;
· importanþa crescutã a educaþiei ºi formãrii profesionale în crearea unei economii
competitive ºi dinamice bazatã pe cunoaºtere;
· nevoia de a simplifica ºi de a raþionaliza instrumentele legislative comunitare prin crearea
unui cadru integrat cuprinzând o varietate de activitãþi.
România va participa cu drepturi depline la programul integrat comunitar în perioada
2007-2013.
Programul Integrat va cuprinde patru programe sectoriale:
· Comenius pentru învãþãmântul ºcolar;
· Erasmus pentru toate formele de învãþãmânt la nivel universitar;
· Leonardo da Vinci pentru educaþia ºi formarea profesionalã iniþialã ºi continuã;
· Grundtvig pentru educaþia adulþilor.
Pentru a întãri sinergia între educaþie ºi formare profesionalã ºi pentru a rãspunde politicilor
prioritare ºi nevoii de diseminare, Programul Integrat va conþine un program transversal
concentrat pe dezvoltarea politicilor (inclusiv colectarea datelor ºi analiza acestora), învãþarea
limbilor strãine, noile tehnologii ale informaþiei ºi comunicaþiilor (ICT) ºi diseminare.
Programul Integrat va include de asemenea un nou program Jean Monnet, concentrat pe
integrarea europeanã. Acesta va cuprinde actuala acþiune Jean Monnet, pentru promovarea
cursurilor la nivel universitar ºi pentru cercetarea în domeniul integrãrii europene, fiind prevãzutã
ºi acordarea de sprijin pentru organizaþiile ºi asociaþiile europene reprezentative în domeniul
educaþiei ºi formãrii profesionale.
Programul Integrat va urmãri îndeplinirea urmãtoarelor obiective specifice:
a) sã contribuie la dezvoltarea calitãþii învãþãrii de-a lungul vieþii ºi sã promoveze inovarea ºi
dimensiunea europeanã a sistemelor ºi practicilor din acest domeniu;
b) sã ajute la creºterea calitãþii, atractivitãþii ºi accesului la programele de învãþare de-a
lungul vieþii oferite de Statele Membre;
c) sã întãreascã aportul pe care îl are învãþarea de-a lungul vieþii la împlinirea personalã,
coeziunea socialã, cetãþenia activã, egalitatea de gen ºi la participarea persoanelor cu
nevoi speciale;
d) sã promoveze creativitatea, competitivitatea, ocuparea forþei de muncã ºi creºterea
spiritului antreprenorial;
e) sã contribuie la creºterea participãrii la învãþarea de-a lungul vieþii a persoanelor de toate
vârstele;
20
f) sã promoveze învãþarea limbilor strãine ºi diversitatea lingvisticã;

g) sã întãreascã rolul învãþãrii de-a lungul vieþii în conºtientizarea ideii de cetãþenie
europeanã ºi încurajarea toleranþei ºi respectului pentru alte popoare ºi culturi;
h) sã promoveze cooperarea în asigurarea calitãþii în toate sectoarele educaþiei ºi formãrii
profesionale din Europa;
i) sã exploateze rezultatele, produsele ºi procesele inovative ºi sã promoveze schimbul de
bune practici în domeniile acoperite de Programul Integrat.
j) Programul Integrat va fi deschis participãrii:
k) þãrilor EFTA membre ale EEA, în conformitate cu condiþiile stabilite prin acordul EEA;
l) Turcia ºi statele candidate din Europa Centralã ºi de Est care beneficiazã de strategia de
pre-aderare, în conformitate cu principiile generale ºi condiþiile ºi termenii generali de
participare a acestor þãri la programele comunitare, stabilite în respectivele Acorduri
Cadru ºi deciziile Consiliului de Asociere;
m) Þãrile din vestul Balcanilor, în conformitate cu prevederile care urmeazã sã fie stabilite cu
aceste þãri în urma încheierii acordurilor cadru privitoare la participarea acestora la
programele comunitare;
n) Confederaþia Elveþianã pe baza unui acord bilateral care va fi încheiat cu aceastã þarã.
Buget
Bugetul total pentru aceste patru programe în perioada 2007-2013 este de aproape 16
miliarde de EURO, ele reprezentând sub 2% din bugetul total al Uniunii Europene.
Euro (mil.) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL
Învãþare de-a lungul 1.220 1.387 1.617 1.859 2.176 2.505 2.856 13.610
vieþii
Tineret 111 126 128 131 133 141 145 915
Media 105 112 133 150 171 184 200 1055
Culturã 45 47 51 57 62 69 77 408
TOTAL 1.481 1.672 1.929 2.197 2.542 2.899 3.278 15.998
21
Cercetarea, dezvoltarea tehnologicã ºi

inovarea
în sprijinul creºterii competitivitãþii
economice
ºi al realizãrii economiei bazate pe
cunoaºtere
I. Cercetarea ºtiinþificã, dezvoltarea tehnologicã ºi inovarea
în perspectiva apropiatã a aderãrii la Uniunea Europeanã
I. 1. Orientãrile recente ale politicii CDI la nivelul Uniunii Europene
Pe plan european, ultimii ani au marcat transformãri majore în privinþa politicilor în domeniul
cercetãrii-dezvoltãrii ºi inovãrii (CDI), în urmãtoarele sensuri:
· recunoaºterea rolului strategic pe care activitãþile CDI trebuie sã-l joace în creºterea
competivitãþii economiei europene;
· recunoaºterea decalajului important dintre UE ºi competitorii sãi mondiali, SUA ºi Japonia,
privind cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare ºi, în mod special, cele realizate de
sectorul întreprinderi.
Conform strategiei stabilite la Consiliul European de la Lisabona din 2000, a fost recunoscut
rolul esenþial al cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice pentru creºterea
competitivitãþii economice, cu urmãtoarele consecinþe principale:
· fixarea þintei de minim 3% din PIB cheltuieli totale pentru CD, pânã în anul 2010 - obiectivul
„3%” stabilit la Consiliul European de la Barcelona din 2002, din care minim 2% din
partea industriei (Comunicarea CE „More Research for Europe- Objective 3% of GDP” -
EC COM (2002) 499)
· trecerea la implementarea Planului de acþiuni pentru atingerea obiectivului 3%, adoptat de
Comisia Europeanã în aprilie 2003 (Comunicarea CE "Investing in research: An Action
Plan for Europe” - EC COM (2003) 226)
· definirea principalelor direcþii de promovare a cercetãrii în spaþiul european (Comunicarea
CE „Science and technology, the key to Europe's future - Guidelines for future European
Union policy to support research” - EC COM (2004) 353)
· începerea monitorizãrii cercetãrii din industrie în spaþiul european: clasamente anuale în
funcþie de investiþia în cercetare ((primele 500 firme/ UE; primele 20 firme/ þarã)
I. 2 Contextul politic intern privind domeniul CDI

Menþionãm principalele transformãri relevante pentru domeniul CDI la nivelul orientãrilor
politico-economice pe plan intern:
· recunoaºterea importanþei strategice a domeniului CDI pentru dezvoltarea economicã
durabilã ºi competitivã, prin:
· promovarea ºi adoptarea pachetului legislativ specific domeniului, (menþionãm OG
57/ 2002 aprobatã prin Legea 324/ 2003, Legea 319/ 2003, OG 14/ 2002 aprobatã
prin Legea 50/ 2003),
· extinderea pînã în 2006 ºi actualizarea Planului national de cercetare-dezvoltare si
inovare (HG nr. 614/21.04.2004)
· introducerea din 2003 a instrumentelor de finanþare complementare faþã de Planul
Naþional CDI:
· instrumente de nivel sectorial: planurile sectoriale CD, în coordonarea
ministerelor de resort;
22
· instrumente de nivel instituþional: programele nucleu de cercetare-dezvoltare

ale instituþiilor de profil;
· includerea domeniului CDI în structura strategiilor de dezvoltare economicã ºi socialã în
ansamblu, precum ºi la nivel sectorial ºi regional ;
· creºterea semnificativã a gradului de corelare a politicilor din domeniul CDI cu celelalte
politici guvernamentale (industrialã, dezvoltare regionalã, mediu, etc), în special prin:
· introducerea planurilor sectoriale de cercetare;
· includerea componentei de cercetare-dezvoltare ºi inovare în structura Programului
Operaþional Sectorial pentru creºterea competitivitãþii economice, coordonat de
Ministerul Economiei ºi Comerþului, program care va fi finanþat din fonduri structurale
UE, începînd din 2007
· creºterea previzibilã a cererii de cercetare la nivelul agenþilor economici, datoratã
presiunii cerinþelor de conformare tehnico-economicã (nivel tehnologic, calitate, mediu,
cerinþe comerciale, etc), în vederea accesului pe piaþa europeanã, ca ºi pe cea
internaþionalã
· procesul de creºtere (treptatã) a gradului de vizibilitate ºi implicare internaþionalã a
comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnice ºi a activitãþilor CDI din þara noastrã
Ca factori determinanþi pentru evoluþia domeniului CDI în perspectiva apropiatã a aderãrii la
Uniunea Europeanã, menþionãm:
· angajamentul asumat prin Documentul de poziþie pentru capitolul 17 “ªtiinþã ºi cercetare”, ºi
anume „realizarea unei finanþãri adecvate a sistemului CDI, cu atingerea unui nivel al
cheltuielilor CDI de cca.1% din PIB în anul 2007”;
· eforturile de aliniere treptatã la orientãrile recente ale politicii UE , inclusiv în privinþa
implementãrii Planului de acþiuni pentru atingerea obiectivului 3%;
· angajamentul privind participarea la Programul Cadru CDI al UE PC6 : 2002-2006 ºi la
implementarea Spaþiului European de Cercetare (Memorandumul de înþelegere cu UE
privind asocierea la PC6 – nov.2002; HG nr. 368/ 2003 cu privire la plata contribuþiei
României ºi condiþiile de participare);
· angajamentele asumate prin acordurile ºi tratatele bilaterale ºi internaþionale în domeniul
ºtiinþei ºi tehnologiei, inclusiv prin convenþiile de aderare la organisme ºi organizaþii
internaþionale în domeniu
· demararea procesului de pregãtire în vederea utilizãrii fondurilor structurale
Situaþia actualã a domeniului, în special gradul relativ scãzut de implicare a agenþilor
economici în activitãþile CDI, reflectã în bunã mãsurã faptul cã sunt necesare eforturi politice ºi
economice majore pentru alinierea la politicile CDI europene ºi asigurarea condiþiilor de
îndeplinire a obiectivelor corespunzãtoare strategiei de la Lisabona.
II. Contribuþia domeniului CDI la realizarea economiei

bazate
pe cunoaºtere: etape de dezvoltare tehnologicã
preconizate
pentru perioada 2005-2025
II. 1. Obiective ale politicii CDI vizate pentru perioada 2005-2010
Obiective de dezvoltare tehnologicã
· dezvoltarea capacitãþii naþionale de transfer, asimilare ºi dezvoltare a tehnologiilor
avansate, în scopul alinierii sectoarelor economice la politicile sectoriale specifice ale UE
ºi al creºterii competitivitãþii economice:
· preluarea ºi transferarea celor mai bune tehnologii disponibile (conform normelor BAT
- Best Applicable Technologies), care sã permitã respectarea cerinþelor privind gradul
23
de eficienþã energeticã ºi de integrare ecologicã;

· pregãtirea în vederea introducerii auditului tehnologic ºi de proces
· aplicarea reglementãrilor tehnice specifice la nivel sectorial;
Domenii vizate prioritar : energie, sectoare industriale, transporturi, mediu, sectorul agricol
· introducerea tehnologiilor informaþionale de înaltã performanþã în toate sectoarele
economice
· creºterea calitãþii ºi eficienþei proceselor, operaþiilor ºi a tranzacþiilor economice
· asigurarea compatibilitãþii operaþiilor ºi a tranzacþiilor economice cu practica europeanã
curentã;
Domenii vizate prioritar:

- monitorizarea ºi controlul automat al proceselor tehnologice ºi al instalaþiilor industriale
- crearea de medii informatice integrate la nivel naþional pentru derularea eficientã a
operaþiilor ºi a tranzacþiilor economice
Transformãri structurale
Mecanisme generale de stimulare a activitãþilor CDI
· Creºterea resurselor bugetare alocate cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, în vederea
atingerii þintei de minim 1% din PIB pânã în anul 2007
· Creºterea capacitãþii de cercetare-dezvoltare: dezvoltarea resurselor umane ºi a
infrastructurii de cercetare-dezvoltare din unitãþile ºi instituþiile cu profil CD ºi de
învãþãmînt superior
· Declanºarea unui proces intensiv de stimulare a implicãrii agenþilor economici în
activitãþi de cercetare-dezvoltare ºi inovare, urmãrind creºterea cheltuielilor pentru CDI
efectuate de aceºtia, pentru a atinge þinta de minim 2% din PIB pînã în 2010
· Dezvoltarea activitãþilor ºi infrastructurii CDI în plan regional
Dezvoltarea de instituþii, mecanisme ºi servicii suport speciale
· asigurarea capacitãþii de cercetare tehnologicã ºi de servicii ºtiinþifice ºi tehnologice de
referinþã:
· la nivel sectorial / departamental (ex.: institute naþionale de cercetare-dezvoltare în
domeniile de profil)
· la nivel naþional (ex.: laboratoare specializate, acreditate ºi recunoscute internaþional
pentru etalonare, testare, certificare, control ºi inspecþie, etc)
· dezvoltarea resurselor umane ºi a infrastructurii de cercetare-dezvoltare din unitãþile ºi
instituþiile CD ºi de învãþãmînt superior, în special din institutele naþionale CD:
· atragerea ºi menþinerea tinerilor specialiºti în activitatea CD
· dotarea cu echipamente ºi aparaturã performantã de cercetare ºi informaþionalã
· dezvoltarea facilitãþilor ºi a instalaþiilor CD de importanþã naþionalã, inclusiv a
platformelor integrate de cercetare
· crearea reþelei de foarte înaltã performanþã pentru activitãþi CD - RO-GRID
· stimularea generalã a activitãþilor CDI desfãºurate de cãtre sau în folosul agenþilor
economici, prin:
· dezvoltarea cooperãrii dintre sistemul CD ºi sectorul productiv, inclusiv a proiectelor
în colaborare, ca ºi a mobilitatii cercetatorilor, specialistilor si studentilor catre firme;
· dezvoltarea capacitãþii proprii de cercetare “adaptivã” la nivelul agenþilor
economici, în vederea asimilãrii tehnologiilor transferate: compartimente specializate,
laboratoare de experimentare ºi testare
· imbunatatirea accesului firmelor la facilitati informationale si la servicii de informare
ºi asistenta stiintifica si tehnologica;
· introducerea mecanismelor de stimulare financiarã ºi fiscalã a agenþilor economici
care desfãºoarã activitãþi CDI
24
· stimularea investiþiilor publice ºi private în firme inovative, prin utilizarea

instrumentelor financiare de tip capital de risc
· dezvoltarea infrastructurii ºi serviciilor specializate pentru transfer tehnologic ºi inovare:
· centre ºi servicii specializate pentru asistenþã ºi informare ºtiinþificã ºi tehnologicã: cen-
tre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologicã, oficii de legãturã cu
industria;
· dezvoltarea serviciilor electronice de informare în domeniul tehnologic, inclusiv
referitor la proiecte ºi rezultate CD
· crearea unei Agenþii Naþionale ºi a unei reþele de Centre Regionale de Dezvoltare
Tehnologicã, în vederea lansãrii ºi promovãrii programelor speciale de susþinere a
dezvoltãrii ºi inovãrii tehnologice:
· la nivelul agenþilor economici
· la nivel regional, prin restructurarea sau reprofilarea tehnologicã în cadrul regiunilor, în scopul
relansãrii ºi creºterii competitivitãþii economice a zonelor respective
II. 2 Obiective ale politicii CDI vizate pentru perioada 2011-2017

· dezvoltarea capacitãþii ºtiinþifice, tehnice ºi industriale naþionale în domeniile de înaltã
tehnologie considerate strategice
· promovarea domeniilor de interes ºi a niºelor care pot oferi ºanse competitive pentru
pentru cercetarea ºi industria româneascã
· integrarea în platformele tehnologice la nivel European , integrarea ºi în alianþele
tehnologice internaþionale
Domenii vizate prioritar: comunicaþii mobile, aeronauticã, hidrogen, pile de combustie
· crearea ºi dezvoltarea capacitãþii ºtiinþifice ºi tehnice naþionale în domeniile tehnologiilor
noi ºi al celor în curs de apariþie
Domenii vizate prioritar: nano-electronicã, bio-nanotehnologii, tehnologii de protejare,
conservare ºi regenerare a organismului uman bazate pe tehnologii de ameliorare geneticã ºi
celule stem
· creºterea ponderii programelor naþionale de cercetare din domeniile respective ºi corelarea
cu cele din spaþiul european ºi internaþional
· formarea ºi dezvoltarea surselor interne de competenþã ºtiinþificã ºi expertizã tehnicã în
aceste domenii
· creºterea numãrului de laboratoare specializate ºi de organisme de certificare în
domeniile respective
· stimularea dezvoltãrii industriei naþionale de profil în domeniile respective
· atragerea agenþilor economici cu potenþial deosebit
· sprijinirea creãrii ºi dezvoltãrii agenþilor economici inovativi, în domeniile respective
· promovarea parteneriatului public-privat ºi formarea clusterelor/ reþelelor tehnologice,
alcãtuite din universitãþi, instituþii cu profil CD ºi parteneri industriali din domeniile
respective;
· introducerea în practica elaborãrii programelor de cercetare ºi de dezvoltare tehnologicã a
activitãþilor de previziune ºi prognozã ºtiinþificã ºi tehnologicã (foresight), în vederea
stabilirii cît mai precise a domeniilor ºi niºelor care pot oferi ºanse competitive pentru
cercetarea ºi industria româneascã
· dezvoltarea cercetãrii de înaltã performanþã în domeniile respective: promovarea
centrelor ºi reþelelor de excelenþã ºtiinþificã ºi tehnologicã de profil;
· susþinerea financiarã a programelor/ proiectelor strategice de dezvoltare tehnologicã, în
25
care sunt implicate clustere tehnologice conduse de mari firme sau asociaþii
industriale din domeniile respective;
· dezvoltarea zonelor ºi infrastructurilor cu facilitãþi speciale pentru înfiinþarea ºi
funcþionarea agenþilor economici specializaþi în domeniile respective: dezvoltarea
parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice de profil
26
II.3 Obiective ale politicii CDI vizate pentru perioada 2018-2025

· dezvoltarea capacitãþii naþionale de difuzare a cunostintelor si competentelor în domenii
ºtiinþifice ºi tehnologice de vîrf, precum ºi a tehnologiilor avansate
· Angajarea în competiþia tehnologicã internaþionalã: integrarea în parteneriatele ºi fluxurile
tehnologice internaþionale din industriile de vîrf
· implicarea unitãþilor ºi instituþiilor cu profil CD ºi de învãþãmînt superior în procesul de
extindere a accesului pe pieþele externe
· înlocuirea regimului de “urmãrire de la distanþã” cu cel de parteneriat strategic cu þãrile
foarte avansate
· identificarea ºi promovarea niºelor de colaborare ºi integrare tehnologicã la nivel
internaþional, în special în domeniile de înaltã tehnologie;
· implicarea în realizarea de parteneriate de cooperare tehnologicã ºi industrialã, în
special în domeniile de înaltã tehnologie
· dezvoltarea capacitãþii naþionale de elaborare ºi implementare a strategiilor de
pãtrundere pe pieþele externe,
· dezvoltarea activitãþilor de prognozã tehnologicã: stabilirea categoriilor de produse/
tehnologii ºi, respectiv, a produselor/ tehnologiilor specifice, care pot constitui þinte
realiste de dezvoltare ºi producere în þara noastrã,
· dezvoltarea serviciilor ºi a infrastructurii specializate în tehnici de prospectare,
ofertare ºi marketing internaþional pentru produse ºi servicii în domenii tehnologice
de vîrf
· dezvoltarea infrastructurii dedicate pentru informarea, stimularea ºi instruirea cercetãtorilor ºi
specialiºtilor în vederea participãrii la parteneriate tehnologice internaþionale
O estimare a fondurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Startegiei Naþionale de

Dezvoltare Durabilã – Orizont 2025 în domeniile cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi inovare este
prezentatã în ANEXA.8.
27
ANEXE
Anexa 1.
Programul de Reabilitare a ªcolilor
Denumirea ºi numãrul contractului: Programul de Reabilitare a ªcolilor nr. 4213.RO

I. Cadrul legal:
· Acte normative de aprobare a Proiectului:
· Ordonanþa de urgenþã a Guvernului României, nr.70/6.11.1997, aprobatã prin legea 64
din 20 martie 1998, pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între România ºi
FDSCE, semnat la Paris la data de 01.10.1997
· Ordonanþa de urgenþã a Guvernului României, nr. 71/6.11.1997, aprobata prin legea 63
din 20 martie 1998, pentru ratificarea Acordului de împrumut între România ºi BIRD
(Proiectul privind reabilitarea ºcolilor), semnat la Washington la data de 02.10.1997
· Valoarea Proiectului 130.000.000 USD din care:
· Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare – cu o finanþare de 70.000.000
USD
· Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – cu o finanþare de 13.800.000 USD
· Contribuþia Guvernului României la implementarea acestui proiect este în valoare de
46.200.000 USD
· Perioada de derulare: ianuarie 1998 – ianuarie 2004
II. Scopul ºi obiectivele generale:

· Reabilitarea, modernizarea ºi mobilarea a 1200 de ºcoli din învãþãmântul preuniversitar,
restabilirea siguranþei în exploatare a clãdirilor ºcolare în pericol iminent de colaps ºi
eliminarea dezavantajelor educaþionale ale elevilor care ocupã asemenea ºcoli.
· Creºterea capacitãþii instituþionale ale MECT de planificare, dezvoltare ºi întreþinere a
clãdirilor din sectorul educaþional public, la nivel central ºi judeþean.
III. Obiectivele educaþionale: îmbunãtãþirea condiþiilor de învãþãmânt, creºterea capacitãþii

instituþionale.
IV. Descrierea generalã a proiectului: lucrãri de reabilitare, consolidare, reconstrucþie a

ºcolilor, instalaþii termo-sanitare ºi aducþiuni de apã
V. Beneficiarii direcþi ai proiectului: 300.000 de elevi ºi profesori
VI. Plan de implementare

· 2000 – finalizate 20 ºcoli
· 2001 - finalizate 270 ºcoli
· 2002 – finalizate 530 ºcoli
· 2003 – 380 unitãþi ºcolare
VII. Bugetul alocat pe ani ºi destinaþii:

· 1998 – 0 USD
· 1999 – 1.000.000 USD
· 2000 – 10.000.000 USD
· 2001 – 36.000.000 USD
· 2002 – 46.000.000 USD
· 2003 – 34.000.000 USD
28
· 2004 – 3.000.000 USD

Fondurile au fost utilizate pentru consolidarea ºi construcþia ºcolilor, servicii de proiectare,
execuþie, administrative þi servicii conexe.
S-a primit de la Banca Mondialã scrisoarea de confirmare a încheierii proiectului la data de
31.01.2004. Urmeazã ca MECT sã asigure, dupã încheierea programului, serviciile necesare
recepþiilor finale pentru tr. V ºi predarea lor cãtre autoritãþile locale.
Finalizare ºcoli: - pânã la 15 septembrie 2003 – 850 unitãþi ºcolare
· pânã la 31 decembrie 2003 – încã 350 de unitãþi ºcolare
29
Anexa 2.
1. Programul de Reabilitare a Infrastructurii ªcolare
Denumirea ºi numãrul contractului: Programul de Reabilitare a Infrastructurii ªcolare

I. Cadrul legal:
· Acte normative de a probare a Proiectului:
· Semnarea Acordului de împrumut în data de 11.07.2003
· În prezent. legea pentru aprobarea programului a fost semnatã de Ministerul Finanþelor
Publice ºi Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, urmând ca, odatã cu
începerea activitãþii parlamentare, sã fie prezentatã în Parlament.
· Imediat dupã publicarea legii în Monitorul oficial, programul va intra în efectivitate.
Apreciem ca termen, cel târziu, 1 octombrie 2003.
· Din punct de vederea al Bãncii Mondiale, intrarea în efectivitate s-a fãcut la semnarea
Acordului de împrumut, 11.07.2003
· Valoarea Proiectului 201.000.000 EURO din care:
· Banca Europeanã de Investiþii – cu o finanþare de 131.000.000 EURO
· Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – cu o finanþare de 43.500.000 EURO
· Contribuþia Guvernului României la implementarea acestui Proiect este în valoare de
26.500.000 EURO.
· Perioada de derulare: 2003-2009

· Reabilitarea, modernizarea ºi mobilarea a 1400 de ºcoli din învãþãmântul preuniversitar,
restabilirea siguranþei în exploatare a clãdirilor ºcolare ºi a condiþiilor igienico-sanitare ºi de
confort, precum ºi eliminarea dezavantajelor educaþionale ale elevilor care ocupã
asemenea ºcoli.
III. Obiectivele educaþionale: îmbunãtãþirea condiþiilor de învãþãmânt în vederea creºterii

calitãþii acestuia ºi a actului educaþional.
IV. Descrierea generalã a proiectului: lucrãri de construcþii, instalaþii, reabilitãri ºi re-

funcþionalizãri ale spaþiilor de învãþãmânt, inclusiv reparaþii capitale.
VI. Plan de implementare:

· 2003 – 400 de ºcoli din care 370 de ºcoli noi care înlocuiesc ºcolile din chirpici încã
existente în þarã ºi aproximativ 30 de unitãþi ºcolare rãmase din Programul de
Reabilitare a ªcolilor - Banca Mondialã.
· 2004 – 2006 - 260 de unitãþi ºcolare din mediul urban: ºcoli generale, colegii, licee.
· 2006 - 2007 - 40 de clãdiri pentru tabere ºcolare ºi aproximativ 60 de cãmine ºcolare.
· 2007 - 2009 - 660 de ºcoli în mediul rural.

· 2003 – 1.000.000 EURO
· 2004 – 30.000.000 EURO
· 2005 – 35.000.000 EURO
· 2006 – 50.000.000 EURO
· 2007 – 40.000.000 EURO
· 2008 – 35.000.000 EURO
· 2009 – 10.000.000 EURO
30
VIII. Stadiul îndeplinirii obiectivelor ºi al utilizãrii fondurilor:

· s-a creat Unitatea Centralã de Management a Programului de Reabilitare ªcoli
· s-a încheiat lista de ºcoli cuprinse în tranºa I; se lucreazã la finalizarea listei pentru tranºa II.
31
Anexa 3.
Programul de Relansare a Învãþãmântului Rural. Componenta A.3: Asigurarea facilitãþilor

minime la ºcolile din zonele sãrace
Denumirea ºi numãrul contractului: Programul de Relansare a Învãþãmântului Rural.

Componenta A.3: Asigurarea facilitãþilor minime la ºcolile din zonele sãrace
I. Cadrul legal:
· Semnarea Acordului de împrumut în data de 23.05.2003
· Valoarea Componentei Proiectului 34.000.000 USD din care:
· Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare – cu o finanþare de 25.000.000
USD
· Contribuþia Guvernului României la implementarea acestei Componente de Proiect este
în valoare de 9.000.000 USD

· Asigurarea condiþiilor minime igienico-sanitare în ºcolile din zonele sãrace lipsite de alte
posibilitãþi materiale ºi mobilarea a 1500 de ºcoli din învãþãmântul preuniversitar.
III. Obiectivele educaþionale: îmbunãtãþirea condiþiilor de învãþãmânt, creºterea capacitãþii

instituþionale ºi asigurarea facilitãþilor minime la ºcolile din zonele sãrace.
IV. Descrierea generala a proiectului: lucrãri de asigurare a apei, cãldurii, luminii ºi grupurilor
sanitare din ºcoli.

· 2003 – 2004 - 250 de ºcoli
· 2004 – 2005 - 300 de ºcoli
· 2005 – 2006 - 300 de ºcoli
· 2006 – 2007 - 300 de ºcoli
· 2007 – 2008 - 300 de ºcoli

· 2003 – 1.000.000 USD
· 2004 – 5.500.000 USD
· 2005 – 5.500.000 USD
· 2006 – 5.500.000 USD
· 2007 – 5.500.000 USD
· 2008 – 5.500.000 USD
· 2009 – 5.500.000 USD

· s-a creat Unitatea Centralã de Management a Programului de Reabilitare ªcoli ;
· s-a încheiat lista de ºcoli cuprinse în tranºa I.
32
Anexa 4.
Proiectul pentru Învãþãmântul din Mediul Rural
Denumirea ºi numãrul Proiectului: Proiectul pentru Învãþãmântul din Mediul Rural – RO

4691-0
I. Cadrul legal
Actele normative de aprobare a Proiectului: Acordul de Împrumut între România ºi Banca
Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare semnat la 23 mai 2003.
Valoarea Proiectului, sursele de finanþare: 90 milioane USD, din care 60 milioane USD
reprezintã contribuþia Bãncii Mondiale, iar 30 milioane USD contribuþia Guvernului României.
Perioada de derulare: 2003 – 2009
II. Scopul ºi obiectivele generale - Îmbunãtãþirea accesului la o educaþie de calitate pentru

elevii din mediul rural exprimatã prin rezultate ºcolare mai bune, precum, ºi printr-un procent mai
mare de promovabilitate ºi absolvire.
III. Obiectivele educaþionale – Îmbunãtãþirea activitãþilor de predare-învãþare în ºcolile din

mediul rural; pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice din mediul rural prin activitãþi
desfãºurate în ºcoalã; crearea oportunitãþilor de pregãtire profesionala a cadrelor didactice din
mediul rural; asigurarea condiþiilor minime de funcþionare a ºcolilor din mediul rural; asigurarea
materialelor didactice necesare ºcolilor din mediul rural; îmbunãtãþirea relaþiilor dintre ºcoalã ºi
comunitatea localã; întãrirea capacitãþii de monitorizare, evaluare ºi elaborare de politici prin
crearea Bazei Naþionale de Date privind Educaþia (BNDE), elaborarea indicatorilor naþionali ai
educaþiei ºi realizarea evaluãrii naþionale a învãþãmântului obligatoriu.
IV. Descrierea generalã a Proiectului

Pornind de la obiectivele sale, Proiectul este structurat pe patru componente, astfel:
· Componenta 1 - Îmbunãtãþirea activitãþilor de predare-învãþare în ºcolile din mediul rural:
· Sub componenta 1.1 – Pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice din mediul rural prin
activitãþi desfãºurate în ºcoalã;
· Sub componenta 1.2 – Crearea oportunitãþilor de pregãtire profesionala a cadrelor
didactice din mediul rural;
· Sub componenta 1.3 – Asigurarea condiþiilor minime de funcþionare a ºcolilor din
mediul rural;
· Sub componenta 1.4 - Asigurarea materialelor didactice necesare ºcolilor din mediul
rural;
· Componenta 2 - Îmbunãtãþirea relaþiilor dintre ºcoalã ºi comunitatea localã
· Componenta 3 - Întãrirea capacitãþii de monitorizare, evaluare ºi elaborare de politici:
· Creºterea capacitãþii instituþionale de analizã, formulare ºi planificare de politici la nivel
naþional ºi local;
· Stabilirea Indicatorilor Naþionali pentru Educaþie (INE);
· Crearea Bazei Naþionale de Date privind Educaþia (BNDE) a unor indicatori
corespunzãtori, ce vor fi utilizaþi în cadrul activitãþilor de monitorizare, evaluare ºi
elaborare de politici.
· Componenta 4 - Întãrirea capacitãþii manageriale a Unitãþii de Management a Proiectului
pentru Învãþãmântul Rural.
V. Beneficiarii direcþi ai Proiectului - Elevii ºi cadrele didactice din mediul rural; autoritãþile ºi
comunitãþile locale; furnizorii de programe de formare; factorii de decizie.
33
VI. Buget alocat pe ani ºi destinaþii

TOTAL PROIECT
An 1 (USD) An 2 (USD) An 3 (USD) An 4 (USD) An 5 (USD) An 6 (USD) TOTAL
(USD)
Componenta 1 4,240,697 10,468,802 17,873,045 18,979,434 10,623,658 5,725,234 67,910,870
Sub-componenta 1.1 802,405 2,488,016 2,878,759 3,077,647 1,847,647 985,476 12,079,950
Sub-componenta 1.2 310,500 694,500 888,000 600,000 600,000 312,000 3,405,000
Sub-componenta 1.3 2,917,792 7,286,286 8,766,286 6,401,787 6,396,011 2,647,758 34,415,920
Sub-componenta 1.4 210,000 0 5,340,000 8,900,000 1,780,000 1,780,000 18,010,000
Componenta 2 374,145 1,323,449 1,566,617 2,566,617 3,066,617 2,033,308 10,930,753
Componenta 3 334,133 517,967 753,968 938,267 644,268 146,485 3,335,088
Componenta 4 1,294,875 1,125,807 1,068,308 1,068,308 1,007,819 991,887 6,557,004
Total 6,243,850 13,436,025 21,261,938 23,552,626 15,342,362 8,896,914 88,733,715
Notã: 1,266,285 USD nu sunt alocaþi.
34
Anexa 5.
Proiectul Educaþia pentru informaþie în mediul rural defavorizat
Statul/instituþia partenerã: Serviciul de Cooperare ºi Acþiune Culturalã din cadrul Ambasadei

Franþei la Bucureºti.
I. Cadrul legal:
· O.M. nr. 5135/22.12.1999;
· O.M. nr. 3248/01.03.2002;
· O.M. nr. 3707/02.04.2003
· Perioada de derulare:2000 - 2005

· Constituirea centrelor de documentare ºi informare în ºcolile din mediul rural, prin
transformarea bibliotecilor ºcolare;
· Formarea continuã a personalului didactic, de conducere, îndrumare ºi control din mediul
rural;
III. Obiectivele educaþionale:

· Asigurarea egalitãþii ºanselor la învãþãturã pentru elevii din mediul rural, prin asigurarea
unei educaþii de calitate într-un mediu favorabil învãþãrii;
· Asigurarea accesului la informaþie al elevilor, cadrelor didactice, pãrinþilor ºi membrilor
comunitãþii locale
IV. Beneficiari direcþi ai proiectului:

· Personal didactic ºi de conducere din mediul rural;
· Personal de îndrumare ºi control din cadrul ISJ, CCD, MEC;
· Elevi din mediul rural;
· Reprezentanþi ai comunitãþilor locale
V. Plan de implementare:
· Înfiinþarea ºi dotarea centrelor de documentare ºi informare (CDI), dupã cum urmeazã:
· Etapa I (de pilotare) 2000 ºi 2001: 13 CDI în 6 judeþe (Alba, Bistriþa Nãsãud, Botoºani,
Maramureº, Neamþ ºi Sibiu);
· Etapa a II-a (de extindere) 2002: 32 CDI ( 18 CDI în cele 6 judeþe menþionate anterior ºi
14 CDI în 7 noi judeþe: Bacãu, Buzãu, Constanþa, Hunedoara, Olt, Suceava, Vaslui).
· Etapa a III-a 2003: 231 CDI, astfel:
· 60 CDI în judeþele cuprinse în proiect în etapa I (câte 10/judeþ)
· 48 CDI în judeþele cuprinse in proiect în etapa a II-a (10 in Bacãu si câte 6 în restul
judeþelor)
· 123 CDI în 18 noi judeþe: câte 11 CDI în judeþele Covasna, Harghita, Mureº ºi cãte 6
CDI în judeþele: Arad, Argeº, Braºov, Cãlãraºi, Caraº Severin, Cluj, Covasna, Galaþi,
Gorj, Harghita, Iaºi, Mehedinþi, Mureº, Prahova, Satu Mare, Timiº, Tulcea, Vrancea.
VI. Bugetul alocat:

· Ian. 2000 – dec 2003: parteneriat franco–român: cca 2 milioane euro
· Ian.2004-dec.2005 MECT: cca. 1 milion euro
VII. Stadiul indeplinirii obiectivelor:

35
· Infiinþarea, la nivel naþional a 95 CDI

· Organizarea ºi desfãºurarea seminarilor de formare a personalului didactic, de conducere,
îndrumare ºi control, precum ºi a personalului din CDI( directori ai unitãþilor de
învãþãmânt în care se înfiinþeazã centre de documentare ºi informare, directori de CCD,
inspectori ºcolari responsabili cu programele de cooperare, inspectori ºcolari generali
adjuncþi ºi documentariºti);
· Participarea la dezvoltarea spiritului comunitar, prin implicarea directã a comunitãþii ºi
autoritãþilor locale în amenajarea CDI-urilor.
· Sprijinirea comunitãþilor/autoritãþilor rurale în elaborarea de proiecte de dezvoltare
localã/zonalã în domeniul educativ.
36
Anexa 6.
Program Phare 2001 asistenþã tehnicã pentru dezvoltarea Coeziunii economice ºi sociale,
componentele privind modernizarea învãþãmântului profesional ºi tehnic preuniversitar
(TVET) - fiºa proiectului
1.1 Scopul ºi obiectivele generale ale programului: reforma sistemicã a învãþãmântului

profesional ºi tehnic (Technical and Vocational Education and Training – TVET) iniþiatã în anul
2001 prin programul multianual Phare TVET, în continuarea reformei structurale propusã în
anul 1994 prin programul Phare VET RO 9405, cu urmãtoarele obiective:
· asigurarea dezvoltãrii personale ºi profesionale a elevilor astfel încât aceºtia sã devinã
cetãþeni activi la nivelul comunitãþii, sã participe la viaþa activã, civicã ºi profesionalã;
· asigurarea ºanselor egale de acces în învãþãmântul profesional ºi tehnic, precum ºi dezvoltarea
profesionalã a fiecãrui elev în funcþie de aspiraþiile ºi potenþialul individual de învãþare;
· asigurarea condiþiilor de calitate în organizarea ºi desfãºurarea proceselor manageriale, de
educaþie ºi formare profesionalã în fiecare unitate ºcolarã organizatoare de învãþãmânt
profesional ºi tehnic
· asigurarea ºanselor de dezvoltare profesionalã a fiecãrui elev în vederea dobândirii unei
calificãri pentru care existã oportunitãþi de ocupare în meserii sau ocupaþii oferite de piaþa
muncii localã, judeþeanã, regionalã, naþionalã, precum ºi pentru continuarea învãþãrii de-a
lungul întregii vieþi în vederea adaptãrii la schimbãrile tehnologice specifice economiei
bazatã pe cunoaºtere
1.2. Finanþare (surse ºi valoare)
· 25,83 MEUR din care Investiþii 21,33 MEUR
Surse: Programul PHARE ºi Guvernul României
1.3. Iniþiator ºi parteneri
· Comisia Europeanã ºi Guvernul României, prin MECT
· Unitatea de Implementare a Proiectului: Centrul Naþional de Dezvoltare a Învãþãmântului
Profesional ºi Tehnic
1.4. Durata proiectului
· decembrie 2001 -30 noiembrie 2004
1.5. Stadiul derulãrii
1.5.1. Subcomponenta Construcþie instituþionalã
Conform planificare - rezultate la data de 30 octombrie 2003:
- pregãtire dezvoltatori curriculum
- elaborare Standarde de pregãtire profesionalã ºi programe pentru anul I – ºcoala de arte
ºi meserii (aprobate prin Ordin al MECT)
- elaborare programe pentru anul I – ºcoala de arte ºi meserii (aprobate prin Ordin al
MECT)
- pregãtire formatori pentru stagii pregãtire profesori ºi pregãtire profesori
- pregãtire formatori pentru stagii pregãtire directori ºcoli
- pregãtire Consorþii Regionale pentru elaborarea Planului Regional de Acþiune pentru
dezvoltarea TVET în perspectiva anului 2010
- elaborare Planuri Regionale de Acþiune
1.5.2. Subcomponenta Investiþii
A. Proiect complementar
Identificarea nevoilor de reabilitare a infrastructurii ºcolare pentru cele 111 ºcoli, elaborarea
documentelor de licitaþie în vederea selectãrii contractantului care va executa lucrãrile de
reabilitare, elaborarea specificaþiilor tehnice pentru procurarea echipamentelor TIC ºi biroticã
37
Anexa 7.
Programul Sistemul educaþional informatizat
Denumirea proiectului: Sistemul alternativ de educaþie asistatã de calculator
I. Cadrul legal:
· Valoarea proiectului 76.000.000 USD - Contribuþia Guvernului României

· Introducerea învãþãrii asistate de calculator în liceele din România.
· Dotarea cu echipamente IT a liceelor din România.
III. Obiectivele educaþionale:

· îmbunãtãþirea condiþiilor de învãþãmânt, creºterea capacitãþii instituþionale ºi asigurarea
facilitãþilor informaþionale în liceele din România.
· asigurarea softului educaþional necesar implementãrii proiectului, precum ºi a stagiilor de
instruire a profesorilor implicaþi în derularea acestuia.
IV. Descrierea generalã a proiectului: introducerea învãþãrii asistate de calculator în liceele

din România, în componentã complexã de : dotare ºi instruire în vederea utilizãrii tehnologiilor
informaþionale în procesul instructiv – educativ.
V. Beneficiarii direcþi ai proiectului: elevi ºi profesori din sistemul de învãþãmânt

preuniversitar – nivel liceal, din mediul urban ºi rural.

· 2001 – 2002 - 120 licee mediul urban ºi rural
· 2002 – 2003 – 1100 licee – mediul urban ºi rural
· 2004 – 164 licee mediul urban ºi rural

· 2001 – 2002 – 6.000.000 USD
· 2002 – 2003 – 60.000.000 USD
· 2004 – 10.000.000 USD

Pânã în prezent au fost dotate 1220 licee cu echipament IT, au fost create software
educaþionale, instruite 6 – 10 cadre didactice ºi 2 – 4 administratori reþea/unitate ºcolarã.
38
Anexa 8
Estimarea fondurilor necesare pentru atingerea obiectivelor SDD – Orizont 2025

în domeniile cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi inovare
Estimarea fondurilor
necesare
Obiective ale politicii CDI vizate pentru perioada 2005-2010 (mld Euro; din bugetul
de stat ºi din surse externe
nerambursabile)
· dezvoltarea capacitãþii naþionale de transfer, asimilare ºi
dezvoltare a tehnologiilor avansate, în scopul alinierii 1.1.1. Cca 1,2 mld Euro
sectoarelor economice la politicile sectoriale specifice ale (Cca 200 mil Euro anual)
UE ºi al creºterii competitivitãþii economice (domenii vizate
prioritar : energie, sectoare industriale, transporturi, mediu,
sectorul agricol)
· introducerea tehnologiilor informaþionale de înaltã 1.1.2. Cca 0,3 mld euro
performanþã în toate sectoarele economice (Domenii (cca 50 mil Euro anual)
vizate prioritar: monitorizarea ºi controlul automat al
proceselor tehnologice ºi al instalaþiilor industriale; crearea
de medii informatice integrate la nivel naþional pentru
derularea eficientã a operaþiilor ºi a tranzacþiilor
economice)
Obiective ale politicii CDI vizate pentru perioada 2011-2017
· dezvoltarea capacitãþii ºtiinþifice, tehnice ºi industriale 1.1.3. Cca 2,8 mld Euro
naþionale în domeniile de înaltã tehnologie considerate (Cca 400 mil Euro anual)
strategice (domenii vizate prioritar: comunicaþii mobile,
aeronauticã, hidrogen, pile de combustie)
· crearea ºi dezvoltarea capacitãþii ºtiinþifice ºi tehnice 1.1.4. Cca 0,5 mld euro
naþionale în domeniile tehnologiilor noi ºi al celor în curs de (cca 70 mil Euro anual)
apariþie (Domenii vizate prioritar: nano-electronicã, bio-
nanotehnologii, tehnologii de protejare, conservare ºi
regenerare a organismului uman)
39

Politici Strategii Programe Privind Invatamantul Si Cercetar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politici Strategii Programe Privind Invatamantul Si Cercetar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politici, strategii ºi programe privind învãþãmântul ºi cercetarea

POLITICI, STRATEGII ªI PROGRAME

- asigurarea permanentã a unei comunicãri eficiente între profesori, elevi ºi pãrinþi,

B. Orientare/ Domenii majore - Programe

nu au dobândit competenþele minime necesare ocupãrii unui loc de muncã;

2. DEZVOLTARE DURABILÃ: Repere ale unei strategii a dezvoltãrii educaþiei ºi formãrii

- revizuirea curriculumului pentru învãþãmântul preuniversitar profesional ºi tehnic destinat

3. Curriculum (valori, completitudine, atitudini)

c) ) participarea României la studiile comparative internaþionale ale performanþelor elevilor

4. Tehnologii Informatice în învãþãmânt

publicului si cadrelor didactice asupra strategiilor si actiunilor Ministerului, si ca un sistem

5. Dezvoltarea durabilã pentru educaþie în mediul rural

6. Calitatea, rezultatele ºi performanþele

concursurile naþionale ºi internaþionale:

7. Resurse umane ºi formarea lor

8. Coordonarea ºi cooperarea inter-instituþionalã în domeniul învãþãmântului profesional

- anticiparea (ce tipuri de acþiuni ºi mecanisme existã pentru monitorizarea nevoilor de

1. formarea profesionalã, la rândul ei determinatã de obiectivele dezvoltãrii durabile ºi în

Instituþionalizarea dialogului social prin structuri sociale organizate la nivelul:

Obiectivele învãþãmântului profesional ºi tehnic

Oferta educaþionalã a învãþãmântului profesional ºi tehnic –

- TVET oferit prin contexte de învãþare multiple ºi flexibile;

Principii si strategii de modernizare

Principiile educaþiei pentru dezvoltare durabilã:

2. Educaþia pentru protecþia mediului înconjurãtor

3. Asigurarea competentelor de baza si de specialitate.

realfabetizarea digitala a adultilor; elaborarea unor programe institutionale de dezvoltare

4. Promovarea tehnicilor informaþionale in educaþie (IT)

5. Pregãtirea de profesioniºti pentru piaþa muncii

I. Politici si strategii de modernizare in învãþãmântul

· Corelarea ofertei sistemului educaþional cu nevoile pieþei muncii

Asigurarea educaþiei iniþiale ºi continue de calitate ºi adecvate pieþei muncii constituie o

· Imbunatatirea accesului si participarii in educatie si combaterea excluziunii sociale

· Asigurarea unei echitãþi reale în educaþie

nevoi speciale sau care nu au acces la serviciile educationale;

· Dezvoltarea unei strategii pentru învãþarea de-a lungul vieþii

Cadrul legislativ ºi instituþional

ucenicie la locul de muncã.

· Orientarea cercetãrii ºtiinþifice universitare spre problemele economice, sociale ºi

ºtiinþã ºi lumea afacerilor.

· Îmbunãtãþirea infrastructurii universitare.

· Consolidarea autonomiei universitare, paralel cu creºterea sinergiei ºi coerenþei întregului

Principalele obiective în acest domeniu sunt:

· Flexibilitate ºi exigenþã în monitorizarea instituþiilor de învãþãmânt superior.

II. Strategii pe termen scurt – 2010

· Prospectarea posibilitatilor de obtinere de fonduri din împrumuturi (de la Banca

anul universitar 2005-2006, va implica cheltuieli suplimentare de aproximativ 17,5

Direcþia integrare europeanã

f) sã promoveze învãþarea limbilor strãine ºi diversitatea lingvisticã;

Cercetarea, dezvoltarea tehnologicã ºi

I. 2 Contextul politic intern privind domeniul CDI

· instrumente de nivel instituþional: programele nucleu de cercetare-dezvoltare

II. Contribuþia domeniului CDI la realizarea economiei

de eficienþã energeticã ºi de integrare ecologicã;

Domenii vizate prioritar:

· stimularea investiþiilor publice ºi private în firme inovative, prin utilizarea

II. 2 Obiective ale politicii CDI vizate pentru perioada 2011-2017

II.3 Obiective ale politicii CDI vizate pentru perioada 2018-2025

O estimare a fondurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Startegiei Naþionale de

Programul de Reabilitare a ªcolilor

Denumirea ºi numãrul contractului: Programul de Reabilitare a ªcolilor nr. 4213.RO

II. Scopul ºi obiectivele generale:

III. Obiectivele educaþionale: îmbunãtãþirea condiþiilor de învãþãmânt, creºterea capacitãþii

IV. Descrierea generalã a proiectului: lucrãri de reabilitare, consolidare, reconstrucþie a