PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: VUSCAN ANDREA CRISTINA

DATA: 06.06.2013
CLASA: a X-a C
OBIECTUL: Limba şi literatura română

TEMA DE STUDIAT: TEXTUL DRAMATIC. ARTA SPECTACOLULUI

SUBIECTUL: O SCRISOARE PIERDUTĂ
TIPUL LECŢIEI: mixtă
SCOPUL LECŢIEI: consolidarea cunoştinţelor

COMPETENŢE GENERALE:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea

mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte
orale sau scrise
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie,
morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice,
compatibile cu situaţia de comunicare
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului
dramatic
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor
literare studiate
 OBIECTIVE OPERATIONALE:
-La sfarsitul orei, elevii vor fi capabili sa:
o Identifice particularitatile genului dramatic;
o Compare genul epic cu genul dramatic;
o Defineasca conceptele operationale: comic, comedie, act, scena, replica si didascalii;
o Prezinte tema si subiectul operei;
o Recunoasca si sa exemplifice tipurile de comic.

RESURSE EDUCAŢIONALE:

a. textul literar O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale

b. capacităţile receptive normale ale elevilor clasei a X-a;
c. timp de lucru: 50 de minute;
d. spaţiul de lucru: sala de clasa.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a. Metode şi procedee:
 Conversaţia euristică;
 Activitatea frontală, in perechi;
 Rebus;
 Diagrama Venn;
 Explozia de stele;
 Scaunul autorului;
 Eseul de 5 minute.

b. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală, individuala, alternativ cu

activitatea pe grupe;

c. Modalităţi de evaluare:
 Evaluare prin calificative
 Evaluare frontală
 Evaluare formativă
d. Mijloace didactice:
 Limba şi literatura română, manual pentru clasa a X-a, Ed. Corint, Bucureşti, 2004;
 Fişe cu extrase din opera literară în dezbatere;
 Scheme cu aspectele structurale ale textului comentat;

e. Material bibliografic:
 Călinescu, G – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva,
Bucureşti, 1982
 Vianu, T. – Arta prozatorilor români, Ed. Minerva, Bucureşti, 1972
 Vartic, I. – Modelul şi oglinda, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1982
 Ibrăileanu, G. – Studii literare, Ed. Albatros, Bucureşti, 1976
 Constantinescu, P. – I. L. Caragiale, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1984
 SCENARIU DIDACTIC

DOZARE
Nr.crt ETAPELE CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII FORME DE MIJLOACE
LECŢIEI ACTIVITATEA PROPUNĂTORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR ORGANIZA DIDACTICE
RE

1 2 3 4 5 6 7
- se pregătesc pentru începerea orei de
limba română
1. I. Momentul - notează absenţele, asigură condiţiile 2’ -rechizitele,
organizatoric optime pentru buna desfăşurare a lecţiei: - se organizează în grupe -frontal materialele
aerisirea sălii de clasă, pregătirea pentru lecţie
materialului didactic şi stabilirea liniştii.

- I. L. Caragiale a trait intre anii 1852-

- se reactualizeaza datele despre autor,
1912; a fost dramaturg si prozator, -colectiv
2. operele literare ale acestuia si genurile observatory lucid si ironis al societatii 3’ -frontal
nromanesti din vremea lui;
literare.
- exemple de opera
- genul liric, epic si dramatic.
II.
Reactualizarea - se deseneaza pe tabla diagrama Venn, in -completeaza in caiete diagrama Venn - colectiv
cunostintelor. care profesorul va completa impreuna cu
elevii asemanarile si deosebirile dintre caietele
genul epic si dramatic.

- din diagrama vor rezulta conceptele 5’

operationale specifice genului dramatic:
Comedia, comical, actul, scena, didascalii
si replica.
 - grupeaza elevii in perechi si imparte - prin metoda Rebusului elevii grupati
cate un rebus in care vor descoperii un in perechi vor definii conceptele -in perechi -fisa de
3. III. Capterea concept operational, pe care vor trebui operationale. lucru
10’
atenţiei sa-l defineasca cu ajutorul cuvintelor
descoperite.

- scriu titlul lecţiei în caiete

IV. Anunţarea Anunţă şi scrie titlul lecţiei.
1’
4. titlului lecţiei şi a -frontal
- ascultă obiectivele lecţiei -caietele
obiectivelor Enunţă competenţele

- cu ajutorul metodei Starbust se

identifica tema, timpul, spatial, -notează în caiete
personajele si subiectul operei literare.
- răspund solicitărilor -colectiv
V.Dirijarea - se discuta si se analizeaza 10’ -fisa de
învăţării actiunea/subiectul operei literare. lucru
- descopera tipurile de comic si le -in perechi
- imparte clasa in perechi si le imparte completeaza cu alte exemple decat cele
cate o fisa de lucru pentru a identifica de pe fisa de lucru.
5. tipurile de comic din opera literara.
IV. Fixarea 10’ -fise de
cunoştinţelor - utilizand metoda scaunului autorului,
lucru
profesorul le transmite elevilor sa-si După expirarea timpului de lucru este
desemneze cate un secretar si un lider al chemat pe rând fiecare reprezentant al
grupului deoarece acestia vor prezenta grupelor, pentru a prezenta schematic
clasei rezultate muncii echipei: secretarul tipul de comic din fişa de lucru
va nota pe tabla informatiile esentiale, iar corespunzătoare. -pe grupe
liderul va tine un monolog pe care il va -tabla
6. incepe cu o replica citata din opera pentru - elevii din fiecare echipă îşi împart
ca restul clasei sa identifice automat tipul rolurile în realizarea produsului comun
de comic prezentat.
Profesorul intervine discret prin - formulează întrebări, dau răspunsuri
 întrebări, oferind el însuşi informaţiile
doar în cazul în care niciun elev al clasei
nu cunoaşte răspunsul.

Se realizează de catre elevi un eseu de

7. V. Asigurarea 5 minute in care sa cuprinda toate Rezolvă sarcina de lucru 5’ -individual -caiete
feed-back-ului informatiile retinute in timpul orei.

VII. -Face aprecieri generale asupra lecţiei,

8. Asigurarea - Elevii îşi notează tema şi fac aprecieri -frontal -caietele
retenţiei şi a asupra impactului lecţiei.
transferului Tema: 1’
Realizati un text argumentativ in care sa -individual
demonstrati ca “O scrisoare pierduta” de
I. L. Caragiale este o comedie.
S
S
M
G
D
S
R

1. Subdiviziune a genului.
2. Propriu societatii.
3. Totalitatea obiceiurilor și deprinderilor unui popor. Comportamente.
4. Diviziunile fundamentale în care se împart operele literare.
5. Gen literar destinat scenei.
6. A batjocori, alua in deradere.
7. Reactie umana la situatii hilare.

T
I
U
A
R

1. Tris, cu final nefericit.

2. Persiflare, zeflemea.
3. Simt care aduce zambetul pe buze.
4. Fel de a fi sau de a se comporta.
5. Situatie stanjenitoare.
 D
I
D
P
S
M
A
A
R I
G I

1. Gen literar destinat scenei.

2. Care este arătat, desemnat, anunțat, hotărât, menit.
3. Aranjament scenic.
4. Actorii unei opere literare.
5. Care aparține scenei, privitor la scenă.
6. Ieșire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziției.
7. Persoana care scrie opera literara.
8. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente (de același gen); totalitate.
9. Raportari, relatari.
10. Element nonverbal.

D
S
C T
D U
G L

1. Gen literar destinat scenei.

2. Subdiviziune a genului.
3. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire.
4. Fagment sau unitate care se obține printr-o împărțire.
5. Diviziunile fundamentale în care se împart operele literare.
 R
P
P
L
I
S
D A

1. Ceea ce se spune, se scrie, se comunică celui care întrebă ceva;

2. Ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu, dintr-un grup.
3. Persoana care figurează într-o operă literară.
4. Indiciu al inceperii unei interventii verbale.
5. Participare, intrare într-o acțiune.
6. Care aparține scenei, privitor la scenă.
7. Convorbire între două persoane.

P
C
I
P N
A

1. Proveliste, tablou de natura.

2. Perdea de stofă sau de catifea care închide și deschide scena într-o sală de spectacole.
3. A părăsi un loc, o încăpere, un spațiu închis, limitat, plecând afară; a trece din interior în
exterior.
4. Actorii unei opere literare.
5. Diviziune a unei piese de teatru.
 Fişă de lucru

Grupa nr.1: COMICUL DE SITUAŢIE

Citiţi fragmentele de mai jos:

Actul IV
TIPĂTESCU, TRAHANACHE
TRAHANACHE: Am citit-o de zece ori poate: o știu pe din-afară! ascultă: „Scumpa mea
Zoe, venerabilul (adică eu) merge deseară la întrunire (întrunirea de alaltăieri seara). — Eu
(adică tu) trebuie să stau acasă, pentru că aștept depeși de la București, la care trebuie să
răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și
vino tu (adică nevastă-mea, Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, și
te sărută de o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației)

TIPĂTESCU (primblându-se înfuriat): Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se

poate!

TRAHANACHE (placid): Firește că nu se poate; dar ți-ai fi închipuit așa mișelie... (cu
candoare) Bine frate, înțeleg plastografie, până unde se poate, dar până aci nu înțeleg... Ei,
Fănică, să vezi imitație de scrisoare! să zici și tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri!
(oprindu-se și privind la Tipătescu, care se primblă cu pumnii încleștați; cu mirare și ciudă)
Uite-te la el cum se turbură! Lasă, omule, zi-i mișel și pace! Ce te aprinzi așa? Așa e lumea, n-
ai ce-i face, n-avem s-o schimbăm noi. Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia
omului!

TIPĂTESCU (același joc): Mizerabilul!

TRAHANACHE: Măi omule, ai puțintică răbdare, zi-i ce i-am zis eu: „Ești tare, stimabile, la
machiaverlicuri tare, n-am ce să zic; dar nu ți-ai găsit omul..." Ei, dacă a văzut că nu i se trece
cu mine, știi la ce-a ajuns? Mi-a spus că, dacă nu dau eu importanță lucrului, o să-i dea
publicul, pentru că scrisoarea o să se publice duminică la gazetă și o să fie pusă în cercevea,
ca s-o vază oricine-o pofti.

TIPĂTESCU (turbat): Îl împușc! îi dau foc! trebuie să mi-l aducă aici numaidecât, viu ori
mort, cu scrisoarea. (se răpede în fund) Ghiță! Ghiță! Să vie polițaiul!

TRAHANACHE (după el până în fund): Ai puțintică... (întorcându-se singur în scenă) E

iute! n-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deștept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect.
Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație!

TIPĂTESCU (întorcându-se din fund): Infamul! Canalia!

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………….
TRAHANACHE (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) : Și nu te mai turbura, neică,
pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără
prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu fineță) puțintică răbdare... (iese în fund.)

1. Identificaţi tipul de comic predominant în acest fragment.

2. Daţi exemple şi de alte situaţii care stârnesc râsul.

Grupa nr.2: COMICUL DE CARACTER

1. Comentaţi următorul citat: ,, Caragiale este cel mai mare creator de viaţă din întreaga
noastră literatură..., singurul care a făcut concurenţă stării civile.” G. Ibrăileanu

2. Raportaţi fiecare personaj la o tipologie umană căreia îi aparţine, argumentându-vă părerea:

Tipătescu *încornoratul
Trahanache *prostul fudul
Dandanache *omul fără personalitate
Pristanda *slugarnicul
Caţavencu *demagogul politic
Cetăţeanul turmentat *naivul
Farfuridi * prostul şiret şi ticălos
Brînzovescu *orgoliosul
Grupa nr.3: COMICUL DE LIMBAJ
Identificaţi comicul de limbaj în replicile de mai jos:

“Vreau
ceea ce mi “Trebuie
se cuvine s-o
in orasul iscălesti:
ăsta de o dam
gogomani anonima!”
unde sunt
cel “Familia mea
de la patuzopt
“Aveţidintâi….” in camera…”
puţintică
răbdare!”
Grupa nr.4: COMICUL DE NUME
1. Căutaţi în dicţionar termenul de la care este derivat numele lui Pristanda. Explicaţi,
prin comportarea personajului, ambele sensuri ale noţiunii. Dar prenumele Ghiţă ce vă
sugerează?
2. Există, în comedie, şi un personaj care nu are nume propriu: Cetăţeanul turmentat. De
ce credeţi că nu are nume? Pe cine reprezintă el? Puteţi găsi şi altă semnificaţie pentru
turmentat decât cea care sugerează băutura?
3. Etimologia numelui Zoe trimite la înţelesul de viaţă. Interpretaţi, în acest sens, firea,
caracterul şi atitudinea Zoei.
4. Ce personaje inseparabile, în comedie, poartă nume derivate de la noţiuni comune
înrudite? Cum interpretaţi semnificaţiile respective?
COMICUL DE MORAVURI

Pristanda: Şi la mine, coane Fănică, să trăiţi! Greu de tot... Ce să zici? Famelie mare,renumeraţie
mică, după buget, coane Fănică. Încă d-aia nevastă-mea zice: "Mai roagă-te şi tu de domnul
prefectul să-ţi mai mărească leafa, că te prăpădeşti de tot!..." Nouăcopii, coane Fănică, să trăiţi!
nu mai puţin... Statul n-are idee de ce face omul acasă,ne cere numai datoria; dar de! Nouă copii
şi optzeci de lei pe lună: famelie mare,renumeraţie mică, după buget.

Tipătescu: (zâmbind) Nu-i vorbă, după buget e mică, aşa e... decât tu nu eşti băiat prost; o mai
cârpeşti, de ici, de colo; dacă nu curge, pică... Las' că ştim noi!

Pristanda: Ştiţi! Cum să nu ştiţi, coane Fănică, să trăiţi! Tocma' dumneavoastră să nuştiţi...

Tipătescu: Şi nu-mi pare rău, dacă ştii să faci lucrurile cuminte: mie-mi place să măservească
funcţionarul cu tragere de inimă... Când e om de credinţă...

Pristanda: De credinţă, coane Fănică, să trăiţi!

Tipătescu: Nu mă uit dacă se foloseşte şi el cu o para, două... mai ales un om cu ofamilie grea.

Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, şi renumeraţie...

Tipătescu: După buget!...

Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică.

Tipătescu: Lasă, Ghiţă, cu steagurile de alaltăieri ţi-a ieşit bine; ai tras frumuşelcondeiul.

Pristanda: (uitându-se pe sine şi râzând) Curat condei! (luându-şi numaidecât seama,naiv.) Adicăte,
cum condei, coane Fănică?...

Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci şi patru de steaguri.

Pristanda: (naiv) Da.

Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci şi patru de steaguri?

Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi datvântul jos... da' s-a
pus...

Tipătescu: Patruzeci şi patru?

Pristanda: Patruzeci şi patru în cap, coane Fănică.

Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu mofturi, Ghiţă. Nu m-am plimbat eu la luminaţie întrăsură cu Zoe şi
cu nenea Zaharia în tot oraşul? Tocmai ea, cum e glumeaţă, zice: "Iasă-i numărăm steagurile lui
Ghiţă"...

Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău! Tocmai coane Joiţica, tocmai dumneei, care de!...Să ne aşteptăm de
la dumneei la o protecţie...

Tipătescu: Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o în glumă. Nu ştie şi nenea Zaharia şiea că eşti omul
nostru...
Pristanda: Al dumneavoastră, coane Fănică, şi al coanii Joiţichii, şi al lui conulZaharia... Ei? Şi le-aţi
numărat, coane Fănică?... Ei? Aşa e? Patruzeci şi patru...

1. Identificati tipul de comic predominant in acest fragment.

2. Dati exemple si de alte situatii care starnesc rasul si in care se identifica acest tip de comic.