VITAMINELE

Definitie:vitaminele sunt substante organice cu GM mica, active in doze reduse, fara valoare
energetica intrinseca,care ajung in orgs prin aport exogen, biosinteza endogena a unor vitam.fiind
insuficienta pt a asigura promovarea cresterii, mentinerea vietii si a capacitatii de reproducere.
Unele vitamine se gasesc in alimente ca precursori sau provitamine, in orgs uman realizandu-se
transformarea lor chimica in formele vitaminice active.
Rolul global al vitaminelor este acela de biocatalizatori ai proceselor de digestie, absorbtie,
metabolizare si inglobare a celorlalti nutrienti in structurile organismului.
Cand aportul alimentar este insuficient se instaleaza carenta vitaminica.
Solubilitatea reprezinta proprietatea vitaminelor care le imprima caracteristicile ciclului biochimic,
modul de absorbtie, transport si depozitare, precum si caile de eliminare din orgs.

Clasificare
Vitamine liposolubile(A,D,E,K)
Caracteristici generale:
-sunt solubile in grasimi si in solventii acestora;
-sursa alimentara de baza o reprezinta alimentele grase;
-sunt absorbite din tubul digestiv in prezenta bilei, in limfa si circula in curentul sanguin legate de
carausi proteici;
Sunt depozitate in lipidele tisulare, mai ales la nivel hepatic;
Surplusul de aport prin dieta sau prin produse nefarmaceutice ridica riscul aparitiei
hipervitaminozei, cu manifestari toxice datorate tezaurizarii excesive;
Deficitul de aport duce la folosirea initiala a rezervelor depozitate, iar semnele vitaminozei apar
tardiv
Au actiune asemanatoare hormonilor, participand la procesele anabolice din organism.
Clasificare

Vitaminele hidrosolubile(vitamina C,vitaminele din grupul B)

Caracteristici generale :
Sunt solubile in apa,pierzandu-se usor din alimente prin spalare excesiva sau prin mentinere
indelungata in apa,iar din organism prin transpiratii patologice.
Sunt absorbite usor din tubul digestiv in prezenta HCl din sucul gastric,direct in sange unde circula
liber
Nu se depoziteaza in organism excesul fiind preluat de lichidele extracelulare si eliminat prin
urina.Semnele hipovitaminozei apar rapid.
Catalizeaza procesele eliberatoare de energie din proteine glucide si lipide,fiind cofermenti ai
enzimelor.

Vitamina A
-este prima vitamina liposolubila identificata si studiata.
-este activa in organism sub 3 forme: retinol,depozitat in ficat, de unde este eliberat in sange si
transportat la nivel celular unde este convertit dupa necesitati in alte 2 forme active: retinal si acid
retinoic.
-retinolul(vitamina A1) si dehidroretinolul(vitamina A2) se gasesc ca atare in alimente animale,dar in
lumea vegetala sunt raspanditi precursori vitaminici-carotenii,pigmenti ai vegetalelor colorate.
Rolul vitaminei A
-β-carotenul este cea mai activa forma a provitaminei A cu un important rol antioxidant.
-rolurile majore ale vitaminei A se exercita la nivel ocular in asigurarea perceptiei luminoase de la
nivelul retinei si asigurarea integritatii structurale si functionale a corneei.
-vitamina A (sub forma de retinal) e componenta a pigmentinlor retinieni(rodopsina si iodopsina).In
cazul deficitului de vit A scade acuitatea vizuala in lumina crepusculara(hemeralopie sau orbul
gainilor).
Rolul vitaminei A
-vitamina A este indispensabila pentru functionalitatea tesuturilor epiteliale(cornee,piele,mucoasa
respiratorie,digestiva)
-la nivelul pielii si al mucoaselor deficitul de vit A determina inloculirea celulelor epiteliale normale
cu celule care secreta cheratina
-vitamina A are rol in dezvoltarea osoasa
-excesul vitaminic A are efecte toxice asupra organismului,reprezentand un pericol egal cu cel al
deficitului de aport.

Surse alimentare de vitamina A

Retinolul se gaseste exclusiv in produse alimentare de origine animala,iar carotenii se gasesc in
special in alimente de origine vegetala.
-ulei de ficat de morun 85000 U.I%(1 U.I=0,3 μg retinol)
-ficat de vitel 27000
-cascaval 4000
-unt 3330
-smantana 1250
-lapte proaspat 400
-conserva de ton 70

Surse alimentare de caroteni:

-ardei kapia,gogosari 25-35% (continut de caroteni, mg%)
-morcovi 7-18%
-spanac 13-14%
-rosii 6,5-12%
-salata 3-6%
-pepene verde 3-4%
-caise 1,5-4%

Ratii zilnice de vitamina A recomandate:

Principalele surse de vitamina A sunt reprezentate de ficat,in special de ficatul de bovine si porcine.
Carotenii se gasesc in produse vegetale in concentratie mai mare in limbul frunzelor consumate in
alimentatie.
-copii 2000-4000 U.I
-adolescenti/adulti 4000-5000 U.I
-gravide 6000 U.I
-femei care alapteaza 8000 U.I

Vitamina D
Cuprinde o serie de derivati sterolici cu rol major in metabolismul fosfo-calcic.Cele mai importante
din punct de vedere nutritional sunt vitamina D2(ergocalciferol) si vitamina D3(colecalciferol).
Vitamina D2
Este sintetizata prin iradierea cu radiatii ultraviolete a ergosterolului din vegetale(ciuperci,drojdii).
Vitamina D3
Se formeaza:- in piele,prin iradiarea cu radiatii ultraviolete a 7-hidrocolesterolului prezent in sebum
-in intestinul subtire,din colesterol,sub influenta unei hidrogenaze.
Daca organismul este expus indeajuns razelor de soare,sinteza cutanata a vitaminei D3 este
suficienta nefiind necesar aportul de exogen.

Rolul vitaminei D
Cel mai important rol al vitaminei D este acela de a preveni rahitismul si osteomalacia,prin:
facilitarea absorbitiei Ca din intestinul subtire, mentinerea nivelului optim al calcemiei si implicit
asigurarea unei cantitati suficiente de Ca si P pentru fixare la nivel osos.
Hipovitaminoza D apare:
in conditiile expunerii insuficiente la radiatia ultravioleta,
prin aportul alimentar insuficient
in stari patologice,care reduc absorbtia vitaminei sau cresc absorbtia ei renala
in boli hepatice sau renale.
Hipovitaminoza D la copil
La copil hipovitaminoza se concretizeaza prin rahitism, caracterizat prin:
-modificari osoase caracteristice(oasele lungi se incurbeaza-coxa vara,extremitatile distale ale
antebratelor si gambelor se ingroasa,apar deformari toracice-santul Harrison,matanii costale,torace
in carena si deformari craniene-aplatizare occipitala,bosele frontale si parietale proemina
asimetric,fontanelele nu se inchid.)
-intarziere in crestere
-cotracturi musculare
-convulsii
-eruptie dentara intarziata
Morfopatologic rahitismul se caracterizeaza prin acumularea de tesut osteoid necalcificat.Lipsa
sarurilor de calciu duce la formarea trabeculelor de os nou exclusiv din tesut osteoid.
Examenul radiologic arata largirea cartilajelor epifizare,calcificari neregulate,excavarea captelor
diafizelor si franjurarea jonctiunilor cartilaginoase(‘’dintii de pieptan’’)
Hipovitaminoza D la copil
Examenul de laborator arata :
-scaderea calcemiei si fosforemiei
-scaderea citratului sanguin si ATPului in tesuturi
-cresterea fosfatazei alcaline care indica intensficarea metabolismului osos in ambele sensuri
Riscul hipovitaminozei este mai mare la prematuri,la nou-nascuti din mame cu carenta vitaminica,la
sugarii alimentati predominant cu lapte,care este sarac in vit D.
Hipovitaminoza D la adult
Se manifesta prin scaderea mineralizarii osoase,acoperirea trabeculelor cu tesut
osteoid,intensificarea procesului de fibroza,cresterea nr.de osteoblaste si reducerea
osteoclastelor.Boala se numeste osteomalacie si afecteaza mai ales oasele lungi.Forta musculara
scade,apar pseudofracturi si deformari cifoscoliotice ale coloanei vertebrale.
Radiologic se evidentiaza calcificari inegale,osteoporoza,turtirea vertebrelor,fisuri pe toata lungimea
oselor lungi
Examenul de laborator arata :
-reducerea calciului si fosforului in sange
-cresterea fosfatazei alcaline
-cresterea eliminarii fecale de calciu
Hipervitaminoza D
Apare in conditiile supradozarii preparatelor vitaminice D.In aceste conditii se mobilizeaza Ca din
oase,apare hipercalcemie,creste calciuria si fosfaturia.Ca mobilizat se poate depune in tesuturi:
la nivel renal(nefrolitiaza) si la nivelul vaselor de sange mari(stenoza aortica).
Clinic apar cefalee, greata,inapetenta,voma,diaree,poliurie,polidipsie

Surse alimentare de vit D

Vitamina D ca atare se gaseste in alimente de origine animala.
Vitamina D sub forma de provitamina se gaseste in alimente de origine animala si vegetala.
Vitamina D preformata se gaseste in:
-ulei de peste
-unt
-lapte gras
-frisca
-galbenus de ou
-viscere
-sardele
Concentratia vitaminei depinde de sezon(laptele este mai bogat vara decat iarna) si de factori
biogeografici.
Provitaminele se gasesc sub forma de fitosteroli in: legume, in fructe,ciuperci, boabe de cacao,
polen si in uleiul germenilor de cerealiere.
Exista si surse alimentare animale de provitamine D : moluste, ulei de peste, ficat, sardele, lapte,
unt.

Necesarul zilnic de vitamina D

Sugari, copii sub 7 ani-400 UI
Copii >7 ani-100-200 UI
Adolescenti, adulti tineri-100-200UI
Adulti -100 UI
Femei gravide -600 UI
Femei care alapteaza-600-800UI

Vitamina E(tocoferol)
Numele ei vine de la “tokos”=germinare
Ea se sintetizeaza in frunzele verzi, de unde este transportata sub forma libera in seminte si
concentrata la nivelul embrionului.
Digestia si absorbtia tocoferolului se face sub influenta lipazei pancreatice si a sarurilor biliare si este
dependenta de digestia lipidelor.
Absorbtia tocoferolilor este mai mare la femei decat la barbati.
Din intestin tocoferolii sunt transportati sub forma de chilomicroni in limfa si depozitati in ficat,
rinichi,pancres,tesut adipos, inima,splina si muschi.

Rolul vitaminei E
Mentinerea integritatii structurale si functionale a aparatului reproducator si de prevenire a
sterilitatii.
Rol antioxidant la nivel celular.Este f.important acest rol la nivel pulmonar si la nivel eritrocitar.
Rol trofic la nivel neuronal.
Troficitatea si fortificarea peretilor vaselor capilare.
Rol in cresterea imunitatii orgs prin protejarea leucocitelor.

Hipovitaminoza E
Riscul hipovitaminozei E apare la prematuri si unii bolnavi cronici.
Prematuritatea creste riscul vitaminei E datorita:
-stocurilor reduse de tocoferoli la nastere;
-necesarului crescut de vitamina;
-malabsorbtiei intestinale;
Consecintele hipovitaminozei E la sugari:
-ischemie retiniana=>orbire;
-anemie hemolitica prin hemoliza eritrocitara;
-leziuni pulmonare;
-creste riscul hemoragiilor
Hipovitaminoza E la adulti
Apare in:
bolile care evolueaza cu steatoree si malabsorbtie(ciroza hepatica,pancreatita cronica,atrezie
biliara,carcinom pancreatic) si conduce la anemie secundara,distrofii neuronale si musculare.
reducerea aportului de tocoferoli(consum excesiv de produse rafinate,frigerea sau prajirea)

Surse alimentare de vitamina E

Alimente de origine vegetala:
-uleiuri vegetale(germeni de cereale)
-fructele cu coaja tare neprajite(arahide, nuci,alune, migdale)
-polenurile
-faina si painea neagra si intermediara,leguminoasele uscate
Alimentele de origine animala au continut redus de tocoferoli(unt, branza grasa, oua, ficat).
Alimente fortificate (faina si paste fainoase, margarina).

Ratii zilnice de vitamina E

10-30μg/zi,in functie de urmatorii factori:
-lipidele din dieta(conc.mare de AGNS creste necesarul tocoferolic);
-sexul(conc.mai mare la femei);
-varsta(necesar mai mare la prematuri fata de nn la termen si mai mare la copii decat la adolescenti
si adulti);
-starea fiziologica(necesar mai mare la gravide si femei care alapteaza);
-anotimp(necesar mai ridicat primavara).

Vitamina K
Cuprinde 2 compusi naturali liposolubili:
-vitamina K1-fitochinona, sintetizata de plantele verzi;
-vitamina K2-farnochinona, sintetizata de flora saprofita din intestin.
5 compusi sintetici, importanta biologica menadiona-K3 produs hidrosolubil.
Vitamina K ingerata se absorbe prin mecanism activ in jejun;
Vitamina K produsa la nivel intestinal se absorbe prin difuziune in ileon si colon;
Absorbtia vit.K necesita prezenta sucului pancreatic si a sarurilor biliare;
Se concentreaza la nivel hepatic, in piele si muschi, eliminandu-se prin urina si materii fecale.
Rolul vitaminei K
Rol important in coagularea sangelui(vitamina antihemoragica), intervenind in sinteza hepatica a
unor factori ai coagularii:-factorul II-protrombina
-factorul VII-proconvertina
-factorul IX-Christmas
-factorul X-Stuart-Prower.
Alte roluri:respiratia celulara, fosforilarea glucozei si transformarea ei in glicogen, asigurarea
functionalitatii hepatice, sinteza proteica de la nivelul maduvei osoase impreuna cu vit.D.

Deficitul de vitamina K
Nou nascutul-deoarece vit K traverseaza greu placenta, iar intestinul sau este steril in primele zile
dupa nastere deci nu exista nici productie endogena.Alimentatia la san intarzie colonizarea
intestinului cu flora saprofita deoarece laptele matern este steril si are continut infim de vit.K.
Terapia medicamentoasa cu antibiotice reduce flora intestinala saprofita si creeaza anorexie.Alte
medicamente actioneaza competitiv cu vit K la nivel hepatic, reducand sinteza
fact.coagularii(anticoagulante orale, salicilatii, exces de vit.A si E).
Alimentatia parenterala timp indelungat
Alte stari patologice(obstructia biliara si bolile care cuprind sindromul de malabsorbtie).
Unele boli hepatice grave(ciroza si hepatita cronica),diminua sinteza factorilor coagularii chiar daca
aportul de vit K este adecvat.
Necesar si surse alimentare de vit K Necesarul de vit K este de 2 mg/zi.
Sursele alimentare:
-vegetale verzi, consumate proaspete;
-surse secundare:ficatul, carnea si branzeturile grase;
-foarte sarace in vit K:fructele si produsele cerealiere.

VITAMINE HIDROSOLUBILE

1.VITAMINA B1 - TIAMINA
Larg raspandita în natura
Sintetizata de vegetale si microorganisme
Aport – surse alimentare, absorbtia se face la nivelul intestinului subtire
Transportata de sange, este depozitata în cantitati foarte reduse în muschi, ficat, splina, rinichi,
excretia surplusului – urina.

Rolul vitaminei B1
În metabolismul energetic, rol de cofactor enzimatic în reactiile de metabolizare a glucidelor,
respectiv în decarboxilarea acidului piruvic, rezultat din ciclul Krebs si trecerea sa în acetil-Co-A =
energie rezultata în urma metabolizarii anaerobe a glucozei.
Integritatea morfofunctionala a SN este conditionata de prezenta tiaminei (participa la sinteza
lipidelor din structurile nervoase, la formarea acetilcolinei, la transmiterea axonala a influxului
nervos).

Necesar de vitamina B1, gastrotehnie

Aport vitaminic necesar adultului (adolescentii au acelasi necesar)
0,5 mg/1000 Kcal din ratia zilnica
Principalii factori implicati în descompunerea vitaminei B1 si pierderea actiunii ei biologice sunt :
temperatura ridicata, oxigenul, cresterea pH-ului, sterilizarea chimica, coagularea, uscarea, sararea,
afumarea.

Surse de vitamina B1
Importante : drojdia de bere, germenii boabelor de cereale (faina si painea neagra), leguminoase
uscate (mazare, fasole, linte), carnea de porc, viscere (ficat, inima).
Alimente fortifiate : cereale si produse cerealiere (au pierdut tiamina în procesul de prelucrare);
lapte parf si produse zaharoase (lipsite în mod natural, dar tinem cont ca aportul suplimentar de
glucide necesita supliment tiaminic pentru metabolizarea optima a HC).
Legume si fructe – concentratie mai redusa de tiamina.

Hipovitaminoza
Conditii ce determina apartitia hipovitaminozei :
alimentatatia excesiva cu orez decorticat si alimente rafinate
consum excesiv de ceai, produse marine crude
alcoolismul cronic
stari patologice : infectii cronice, boli digestive cu varsaturi si diaree, perfuzii cu glucoza si fara adaos
de tiamina
Sugarii sunt foarte sensibili – hipovitaminoza apare prin alimentatie lacto-fainoasa prelungita si
nediversificata.
Manifestari :
reducerea tonusului nervos periferic : iritabilitate, oboseala, labilitate emotionala, crampe
musculare, nevralgii.
stadii avansate : BERI-BERI (simptomatologie polinevritica si cardiovasculara): - forma uscata
(polinevritica)-manifestari ale neuropatiei periferice
forma umeda (edematoasa) – simptomatologie cardio-vasculara, se asociaza frecvent tulburari
respiratorii si digestive

2. VITAMINA B2 - RIBOFLAVINA
Larg raspandita în natura
Aport – surse alimentare, absorbtia se face la nivelul intestinului subtire
In sange circula libera sau legata de proteine circulante.
Este depozitata în cantitati foarte reduse în muschi, ficat.

Rolul vitaminei B2
Cofactor al enzimelor flavinice din lantul respirator tisular (FMN, FAD) care transporta ionii de H in
reactii generatoare de ATP
Participa la mentinerea integritatii morfo-functionale a sistemului nervos central si periferic
Rol in asigurarea acuitatii vizuale.
Necesar de vitamina B2
0,6 mg/1000 kcal pentru adult sanatos
Necesar mediu :
femei – 1,5 mg/zi
barbati – 1,7 mg/zi
Sarcina si lactatie – 2 mg/zi
Surse de vitamina B2
Drojdia de bere
Lapte, branzeturi
Oua, carne, viscere
Unele vegetale (patrunjel, migdale, alune)
Sarace : cereale si fainuri (se practica fortifierea acestora)
Alimente fortifiate : lapte praf, sucuri de fructe

Hiporiboflavinoza
Cauze :
reducere aport alimentar
scade absorbtia intestinala (obstructii biliare, boala celiaca etc)
eliminare urinara exagerat
boli cronice (ciroza hepatica, TB, IC, neoplasme)
perioade de suprasolicitare
Hiporiboflavinoza
Manifestari :
senzatie dureroasa, arsura la nivelul buzelor, gurii, limbii
simptome oculare : fotofobie, oboseala vizuala, hiperlacrimatie, prurit si durere oculara, tumefiere
ploape, inflamarea conjunctivei
cheiloza : buze uscate, crapate, cu ulceratii
stomatita angulara
dermatita seboreica
glosita
manifestari neuropsihice :hipotonoe musculara, vertij etc

3. VITAMINA B6
Trei compusi naturali : PIRIDOXINA, PIRIDOXAMINA, PIRIDOXALUL.
Piridoxina – cea mai mare rezistenta la prelucrarea termica
Relativ stabila la caldura si in mediu acid, foarte sensibila la lumina
Din surse alimentare
Absorbita complet la nivel intestinal, excesul eliminat prin urina
Stocate cantitati infime : leucocite, ficat, muschi, tesut nervos
Rolul vitaminei B6
Esterificat cu acid fosforic intervine in metabolismul proteic fiind coenzima reactiilor de
transaminare, decarboxilare, transfer a sulfului intre aa sau de transformare a triptofanului in
niacina
Rol in metabolismul glucidic (piridoxalfosfatul intra in structura enzimelor ce degradeaza glicogenul
muscular si hepatic)
Rolul vitaminei B6
Rol in metabolismul lipidic (hipocolesterolemiant, transforma acidul linoleic in arahidonic)
Favorizeaza absorbtia intestinala a vitaminei B12
Rol in echilibrul hidromineral
In sinteza acizilor nucleici
Rol in integritatea morfo-functionala a SN
Rol antiinfectios
Necesar zilnic
Adult sanatos – 2 mg/zi, insa depinzand de aportul proteic al ratiei (0,02 mg vitamina B6 pentru
fiecare gram de proteine consumat)
Sarcina si lactatie – aport proteic crescut – se suplimenteaza ratia in medie cu 0,5 mg/zi.
Surse
Foarte bogate : drojdia de bere, carnea, pestele, galbenusul de ou, produse fortificate (faina si
aluatul de paine).
Surse secundare : lapte, branzeturi, unele vegetale (nuci, alune, leguminoase uscate).
Hipovitaminoza
Grupuri populationale susceptibile :
sugarii alimentati artificial cu lapte timp indelungat
varstnicii
etilicii
bolnavii cronici (fie prin sdr. de malabsorbtie, fie prin medicatie cu rol antagonist fata de vit. B6)

Hipovitaminoza
Simptomatologie :
fisuri la colturile gurii, glosita edematoasa, dermatita seboreica a fetei, caderea parului.
parestezii ale mb. inferioare, hipotonie musculara, tulburari de mers, instabilitate emotionala,
nervozitate, depresie, stari convulsive la sugari.
disfunctionalitati ale majoritatii glandelor endocrine
anemie hipocroma si limfocitopenie.

VITAMINA PP
Doua substante organice : NIACINA (ACIDUL NICOTINIC) SI NIACINAMIDA (NICOTINAMIDA).
Absorbita usor la nivel intestinal, distribuita in tot organismul, excretata renal.
Provine din surse alimentare, dar si din sinteza endogena (din triptofan) in prezenta Vit. B2 si B6.
Rol
Participa in procesele de oxidoreducere tisulara.
Cofactor enzimatic al NAD si NADP, enzime ce participa in afara lantului respirator la metabolizarea
proteinelor, lipidelor, glucidelor.
In lantul repirator, coenzimele niacinice preiau ionii de H rezultati din degradarea anaeroba a
glucozei si ii tranfera enzimelor flavinice.
Necesar
Ratia este exprimata in echivalenti niacinici
1 echivalent niacinic = 1 mg vitamina PP.
OMS recomanda :
6,6 echivalenti niacinici/1000 Kcal la adulti

Surse
Cel mai bogat produs alimentar – drojdia de bere uscata
Bogate :ficat, carnea de vaca, peste, oua.
Sarace, dar bogate in triptofan : laptele.
Vegetale : grau incoltit, fasolea verde, soia, rosiile, spanacul, cartofii, orezul.
Alimente fortificate : faina, fulgi de cereale, paste fainoase si biscuiti.

Hipovitaminoza
Cauze :
alimentatia preponderenta si indelungata cu porumb (sarac in triptofan iar leucina este in forma
neutilizabila)
aport excesiv de leucina (in mei – impiedica transformarea endogena a truptofanului in niacina)
situatii patologice : sdr. de malabsorbtie, etilism, neoplasme

Manifestari:
cutanate : apar la nivelul zonelor descoperite ale pielii :
eritem pelagros se insoteste de vezicule.
dupa 2-3 saptamani + hiperkeratinizarea pielii, dupa care dispare lasand o piele neelastica,
pergamentoasa.
digestive :
arsuri gastrice, gastrite, diaree cronica uneori alternand cu constipatie.
mucoasa bucala este foarte rosie, edematiata, limba – culoare rosie intensa, tumefiata, cu
alternanta de zone cu papile atrofiate si hipertrofiate.
disfagie
Neurologice :
hiperreflexie osteotendinoasa, diminuarea fortei musculare, tulburari sfincteriene.
Psihice : anxietate, iritabilitate, depresie, astenie, dementa pelagroasa.

VITAMINA B12
Factorul extrinsec al lui castle
La nivel gastric este eliberata sub act. HCl apoi + FI al lui Castle
Ileum – complexul rezultat este absorbit in prezenta Ca, apoi vitamina este eliberata si legata de
transcobalamina, forma sub care circula in sange.
Rol
Rol important in sinteza Hb
Asigurarea functionalitatii celulelor din tesuturile care produc multiplicari rapide.
In prezenta vitaminei acidul este transformat intr-un factor absorbabil activ
Participa la formarea si transferul radicalilor cu un atom de carbon
Necesar
0,5 – 1,5 µg/zi – copii
2 µg/zi - adulti
3 µg/zi - femei in perioada de maternitate.
Surse
Viscere – mai ales ficat
Carne
Peste
Fructe de mare
Galbenus de ou
Lapte

Hipovitaminoza
Cauze : vegetarism strict, restrictii alimentare de ordin religios sau economic, etilism cronic.
Manifestari :
anemie megaloblastica, hipercroma, leucopenie, trombocitopenie
atrofii si distrofii ale mucoasei tubului digestiv cu tulburari de tranzit si absorbtie
manifestari de tip polinevritic si pseudo-tabetic
tulburari psihiatrice, atrofii musculare, hemoragii.

VITAMINA C – ACID ASCORBIC

Foarte solubila in apa
Sensibila la oxidare, mai ales prin accelerarea acestu proces de catre actiune acatalitica a luminii,
caldurii, mediului alcalin, a urmelor de Fe si Cu.
Surse vegetale.
Aborbita rapid digestiv, distribuita pe cale sangvina in tesuturi si organice
Surplusul este eliminat prin urina, fecale si prin aerul expirat
Rol
Actiune antioxidanta – puternic agent reducator biologic
Rol important in apararea antiinfectioasa
Rol antitoxic – creste rezistenta organismului la noxele chimice
Rol in formarea colagenului
Creste fluiditatea lichidului articular
Sinteza tiroxinei
Sinteza noradrenalinei
Sinteza carnitinei
Necesar
Adult sanatos, in conditii normale de activitate + 30 mg/zi
Surse
Legume si fructe :variaza in functie de specie (mai bogate soiurile salbatice), de partea utilizata
(coaja fructelor este mai bogata), de sezon etc.
Ficat, rinichi, inima, creier.
Cantitati f. mici: lapte, carne, peste, cerealiere, leguminoase uscate
Fara : oua, grasimi, zahar.
Procesele industriale sau culinare reduc semnificativ continutul (sterilizarea, fierberea, uscarea,
fermentatia lactica)
Alimente fortificate : suc de rosii, compoturi, fructe si legume congelate etc.

Hipovitaminoza
Cauze :
reducerea aportului : sugari alimentati cu lapte, adulti fara fructe si legume in alimentatie.
reducerea absorbtiei intestinale (steatoree, alcoolism cronic)
cresterea necesarului : expunere prelungita la frig, obiceiuri nesanatoase (alcool, fumat), stari
fiziologice (sarcina, alaptare), stari patologice (neoplasme, stari infectioase, arsuri extinse).
Hipovitaminoza
Manifestari :
astenie, depresie, pierderea apetitului, dureri osoase, scaderea rezistentei la infectii etc.
paraclinic : reducerea ascorbinemiei, a eliminarii urinare a acidului ascorbic si a metabolitilor sai, a
conc. Serice a carnitinei si cresterea histaminemiei.
scorbut : - alterata sinteza colagenului, dezorganizarea structurilor osoase si cresterea fragilitatii
vasculare; piele uscata, tulburari de osteogeneza.
gingii tumefiate, sangerande, cu ulceratii
eruptie dentara alterata
anemie, hipotensiune arteriala
oligurie
manifestari neuropsihice.
copii – pe langa manifestari osoase si gingivale – febra, diarea sangvinolenta, hematuria, cresterea in
greutate stagneaza.