Capitolul 4.

Analiza costurilor salariale la

S.C. EUROSAT CA-TV S.R.L.

Costurile salariale constituie un element principal al valorii adăugate. Studiul lor

evidenţiază factorii principali de influenţă dar ajută şi la stabilirea celor mai adegvate
măsuri pentru gospodărirea raţională a fondului de timp.
Indicatorul care reflectă remunerarea factorului muncă şi care se reflectă în costul
de exploatare unde deţin o pondere determinantă este Fondul de salarii (Fs).
Se pot folosi mai multe modele de calcul.
 Unul, dintre acestea, este cel conform căruia valoarea sa depinde de: numărul
mediu scriptic de muncitori, numărul de ore lucrate de un muncitor în perioada de
timp cercetată şi salariul mediu orar.
Pentru categoriile de personal fondul anual de salarii se determină cu relaţia:
F = N·t·s, unde
N – numărul mediu scriptic anual de muncitori;
t – numărul de ore lucrate de un muncitor pe an;
s – salariul mediu orar(tarifar)
t = z·h, unde:
z – numărul mediu de zile lucrate de un muncitor pe an;
h – numărul mediu de ore lucrate de un muncitor pe zi.

Pentru a analiza fondul de salarii (ambele variante de analiză, mărimi absolute şi

mărimi relative) folosim datele din tabelul 3.1.
Schema studiului factorial (analiza calitativă)
În această etapă are loc separarea factorilor de natură calitativă de cei de natură
cantitativă, întrucât substituţia începe cu factorul (factorii) de natură cantitativă.
Astfel, pentru a departaja mai uşor aceşti factori, încercăm să-i definim pe scurt:
 factori de natură calitativă sunt de aceeaşi natură cu fenomenul sau indicatorul
studiat (analizat), însă diferă de acesta prin gradul de extensie;
 factori de natură cantitativă sunt purtători materiali ai factorilor calitativi şi sunt
indispensabili acestora.
Astfel schema studiului factorial este prezentată în figura 3.1.

ΔN
Δz
ΔFs Δt
Δh

Δs

Figura 4.1. Schema factorială

a fondului de salarii
 Tabelul 4.1. Elementele de calcul a fondului de salarii

Influenta modificarii
Nr. Modificarea fata de
factorilor asupra
Crt. Elemente de calcul Efectiv in perioada
perioada precedenta
indicatorului (mii lei)
Gradul de realizare
2002
2001 2002 2003 2002 2003 2002 2003 2002 2003
1 2 3 4 5 6=(4-3) 7=(5-4) 8 9 10=4/3*100 11=5/4*100
1 Productia industriala 28,537,370 32,953,624 45,494,083 4,416,254 12,540,459 106.33 112.3

2
Fond de salarii, total, 3,158,595 3,358,443 3,771,520 199,848 413,077 106.33 112
din care:
3 pentru muncitori 1,936,030 2,058,896 2,312,850 122,866 253,954 -122,866 -253,954 106 112
4 alte categorii 1,222,565 1,299,538 1,458,670 76,973 159,132 -76,973 -159132 106 112

5 Numărul mediu scriptic 41 39 38 -2 -1 95.12 97

total, din care:
6 muncitori 35 31 30 -4 -1 -221218 -135843.6 88.57 97
7 alte categorii 9 8 8 -1 0 -66416 0 88.89 100

8 Salariul mediu 55,315,14 66,416 77,095 11,101 10,679 120.07 116

annual/muncitor

9 Salariul mediu 135,840.55 162,442.25 182,333.75 26601.70 19891.50 119.58 112

annual/alte categorii

10 Număr de ore lucrate de 8 8 7.8 0 -0.2 0 -39,068.24 100 98

un muncitor/zi

Numărul de ore lucrate

11 8 8 8 0 0 0 0 100 100
de un salariat din altă
categorie/zi

12 Numărul de zile lucrate 255 255 250 0 -5 0 -48,834.00 100 98

de un muncitor/an

Numărul de zile lucrate

13 255 255 255 0 0 0 0 100 100
de un salariat din altă
categorie/an

14 Numărul de ore lucrate 2,040 2,040 1,950 0 -90 0 -87,903.53 100 96

de un muncitor pe an

Numărul de ore lucrate

15
de un salariat din altă 2,040 2040 2040 0 0 0 0 100 100
categorie pe an

16 Salariul mediu orar pe 27.11 32.56 39.54 5.45 6.98 120.1 121
muncitor
Salariul mediu orar pe
17 salariat din altă 66.59 79.63 89.38 13.04 9.75 119.58 112.24
categorie
18 Numărul total de ore 71,400 63240 58500 -8160 -4740 88.57 92.5
lucrate pe an de
 muncitori
Numărul total de ore
lucrate pe an de
19 18,360 16320 16320 -2040 0 88.89 100
salariaţi din altă
categorie

4.1.Analiza costurilor salariale în mărimi absolute

Etapele metodei analizei economico-financiare ce trebuie parcurse sunt

următoarele:
În studiul analizei economico-financiare avem două perioade şi anume:

- 2002 fata de 2001

  Fs1  Fs 0  N1  t 1  s1  N 0  t 0  s 0  31*2040*32,56 – 35*2040*27,11 =
=2.058.896 – 1.936.030 = +122.866 mii lei – muncitori
  Fs1  Fs 0  N1  t 1  s1  N 0  t 0  s 0  1.299.538 – 1.222.565 = +76.973 mii lei–
alte categorii

- 2003 fata de 2002

  Fs 2  Fs1  N 2  t 2  s 2  N1  t1  s1  30  1.950  39,54  31  2040  32,56 
 2.312.850  2.058.896  253.954 mii lei - muncitori
= 1.458.670 – 1.299.538 = +159.132 mii lei – alte categorii

2001-2002
  N  t  s  +122.866 mii lei – muncitori
  N  t  s  +76.973 mii lei– alte categorii

2002-2003
  N  t  s  253.954 mii lei - muncitori
  N  t  s  +159.132 mii lei – alte categorii

a) Influenţa modificării numărului mediu anual de muncitori

N  N 1  t 0  s 0  N 0  t 0  s 0   N 1  N 0   t 0  s 0 
=(31-35)*2040*27,11=-221.217,6 mii lei -in 2002
N1  N 2  t1  s1  N1  t1  s1   N 2  N1   t1  s1 
  30  31  2040  32,56  66.416 mii lei –in 2003

Influenţa modificării numărului mediu anual de personal tesa

In 2002 N  (8-9)*2040*66,59=-135.843,6 mii lei
In 2003 N  0

Notă: a se observa diferenţa dintre modificarea unui factor şi influenţa acestei

modificări:
 modificarea factorului N  N 1  N 0 se exprimă numeric;
  influenţa modificării factorului N asupra fondului de salarii:
N  N1  t 0  s 0  N 0  t 0  s 0 , N1  N 2  t1  s1  N 1  t1  s1 , se exprimă în mii lei.

b) Influenţa modificării timpului lucrat de un muncitor pe an

2002 fata de 2001
t  N 1  t 1  s 0  N1  t 0  s 0  N 1  ( t 1  t 0 )  s 0  0
2003 fata de 2002
t  N 2 * t 2 * s1  N 2 * t1 * s1  N 2 * (t 2  t1 ) * s1 
 30  1950  2040  32,56  87.903,53 mii lei
=0 - pentru alte categorii

Numărul de ore lucrate de un muncitor pe an (t) este o mărime compusă

(complexă) ce depinde de:
 numărul de zile lucrate de un muncitor pe an (z) şi
 numărul de ore lucrate de un muncitor pe zi (h).
t  zh
Prin urmare, modificarea lui t (Δt) mai sus calculată va depinde de:
b1) influenţa modificării numărului de zile (Δz) şi
b2) influenţa modificării numărului de ore (Δh), deci pe al doilea nivel de al
descompunerii factoriale vom avea:

t  z  h

Calculul influenţelor exercitate de modificarea celor doi factori se realizează

pornind de la relaţia b) în care vom înlocui factorul „t” cu factorii componenţi formulei
de calcul.
Astfel Δt va avea următoarea formă:
In 2002 fata de 2001
t  N 1  z 1  h 1  s 0  N 1  z 0  h 0  s 0  N 1  (z 1  h 1  s 0  z 0  h 0  s 0 )  0

In 2003 fata de 2002

t  N 2 * ( z 2 * h2 * s1  z1 * h1 * s1 ) 
 30   250  7,8  32,56  255  8  32,56   30   63.485,88  66.416 
 87.903,53 mii lei

În această relaţie, aplicăm substituţia celor doi factori, calculând:

b1. Influenţa modificării numărului de zile lucrate de un muncitor pe an:
in 2003
z  N 1  z1  h 0  s 0  N 1  z 0  h 0  s 0  N 1  (z1  z 0 )  h 0  s 0 
 30   250  255  8  32,56  39.068,24 mii lei

b2. Influenţa modificării numărului de ore lucrate de un muncitor pe zi:

h  N1 z 1  h 1  s 0  N1  z 1  h 0  s 0  N 1  z 1  (h 1  h 0 )  s 0 
 30  250   7,8  8  32,56  48.834 mii lei in 2003
 Verificăm corectitudinea calculelor pe nivelul al II-lea al substituţiei:

t  z  h  39.068,24  48.835,29  87.904 mii lei

c) Influenţa modificării salariului mediu orar (tarifar)

2001-2002
s  N 1  t 1  s1  N 1  t 1  s 0  N1  t 1  (s1  s 0 )  31*2040*(32,56-27,11)=
= +344.658 mii lei -muncitori
= +212.406 mii lei -alte categorii
2002-2003
s  N 2 * t 2 * ( s 2  s1 ) 
 30  1950   39,54  32,56  408.274 mii lei -muncitori
= 8 *2040*(89.38-79.63) = +159.120 mii lei-alte categorii

Se verifică corectitudinea calculelor pe nivelul I al substituţiei:

2001-2002
  N  t  s  -221.217,6+0+344658 = 122866 mii lei-muncitori
= -135.843,6+0+212.812 = 76.973 mii lei – pentru alte categorii
2002-2003
  N  t  s  66.416  87.904  408.274  253.954 mii lei-muncitori
= 159132 mii lei – pentru alte categorii

Fondul de salarii pentru muncitori din perioada 2002 a crescut faţă de fondul de
salarii aferent perioadei precedemte 2001 cu122.866 mii lei, fondul de salarii din
perioada 2003 a crescut faţă de fondul de salarii aferent perioadei precedente 2002 cu
253.954 mii lei. Această majorare a indicatorului a fost determinată de modificarea
parţială a următorilor factori:
 În 2002 numărul mediu scriptic de muncitori (N) a scăzut cu 4 muncitori faţă de
perioada anterioară, în consecinţă, fondul de salarii a scăzut cu 221.406 mii lei
 În 2003 numărul mediu scriptic de muncitori (N) a scăzut cu 1 muncitor , astfel,
fondul de salarii a scăzut cu 66.416 mii lei;
 Numărul de ore lucrate de un muncitor pe an (t) în anul 2002 nu s-a modificat
nici pentru muncitori nici pentru celelalte categorii de personal, ceea ce nu a dus
la nici o modificare a fondului de salarii.
 Numărul de ore lucrate de un muncitor pe an (t) în 2003 a scăzut cu 90 de ore pe
muncitor faţă de anul anterior, iar consecinţa acestei modificări constă în
reducerea fondului de salarii cu 87.904 mii lei.
Acest element a fost (pe nivelul al doilea de descompunere) influenţat de
modificarea următorilor factori:
 Numărul de zile lucrate de un muncitor pe an (z) în 2003 au scăzut cu 5
zile pe muncitorin faţă de 2002 ceea ce a influenţat nefavorabil fondul de
salarii determinând reducerea valorii acestui indicator cu 39.068,24 mii
lei;
  Numărul de ore lucrate de un muncitor pe zi sau durata medie a unei zile
de lucru (h) a scăzut cu 0,2 ore pe zi, conducând la reducerea fondului de
salarii cu 48.834 mii lei
Salariul mediu orar (s) pe muncitori în 2002 a crescut cu 5,45 mii lei pe oră faţă
de 2001 ceea ce a determinat o creştere a costurilor salariale cu 344.658 mii lei, iar
pentru alte categorii a crescut cu 13,04 mii lei , determinând o creştere a costurilor
salariale cu 212.812.8 mii lei.
Salariul mediu orar (s) pe muncitori în 2003 fata de 2002 a crescut cu 6,98 mii lei
pe oră şi a determinat o creştere a costurilor salariale cu 408.274 mii lei, în ceea ce
priveşte alte categorii salariul mediu orar a crescut cu 22,79 mii lei ceea ce a condus la o
creştere a costurilor salariale cu 159.120 mii lei.

4.2. Analiza costurilor salariale in marimi relative

Pe baza aceluiaşi model de calcul propunem o altă variantă de calcul pentru

influenţa modificării factorilor.
Se pleacă tot de la modificarea totală a indicatorului studiat pentru a realiza:

in 2002
  F1  F0  N1  t 1  s1  N 0  t 0  s 0 
=2.058.896 – 1.936.030 = 122.866 mii lei- muncitori
=1.299.538 – 1.222.565 = 76973 mii lei – alte categorii
in 2003
  F2  F1  N 2 * t 2 * s 2  N 1 * t1 * s1 
 2.312.850  2.058.896  253.954 mii lei- muncitori
= 1.458.670 – 1.299.538 = 159.132 mii lei – alte categorii

  N  t  s
Iar t  z  h

a) Influenţa modificării numărului mediu scriptic anual de personal

in 2002
- N  N 1  t 0  s 0  N 0  t 0  s 0  F0'  F0
in 2003
N  N 2 * t1 * s1  N1 * t1 * s1  F '1  F1

F0' , F '1  Fondul de salarii din anul precedent recalculat în funcţie de numărul mediu
scriptic de muncitori din anul curent ( N 1 , N 2 ) . Se determină acest indicator recalculat şi
obţinem:
2002
F0'  N 1  t 0  s 0  31*2040*27.11 = 1.714.436 mii lei -muncitori
F0'  N1  t 0  s 0  8*2040*66,59 = 1.086.749 mii lei – alte categorii
2003
F '1  N 2 * t1 * s1  30  2040  32,56  1.992.480 mii lei-muncitori
F '1  N 2 * t1 * s1  8 * 2040 * 79,63  1.299.562miilei – alte categorii
deci,
2002
N  F0'  F0  1.714.436 – 1.936.030 = -221.406 mii lei –muncitori
=1.086.749 – 1.222.565 = -135.843 mii lei - alte categorii

2003
N1  F '1  F1  1.992.480-2.058.896 = - 66.416 mii lei -muncitori
N 1  F '1  F1 =1.299.538-1.299.538 = 0 – alte categorii

b) Influenţa modificării timpului lucrat de un angajat pe an.

t  N 1  t 1  s 0  N 1  t 0  s 0  F1'  F0'

F1' , F ' 2  Fondul de salarii efectiv (sau din perioada curentă) recalculat în funcţie de
salariul mediu orar aferent perioadei precedente ( s 0 , s1 )
2002
F1'  N 1  t1  s 0  31*2040*27,11= 1.714.436 mii lei-muncitor
F1'  N 1  t1  s 0  8*2040*66,59= 1.086.749 mii lei – alte categorii
2003
F ' 2  N 2 * t 2 * s1  30*1950*32,56= 1.904.576 mii lei- muncitor
F ' 2  N 2 * t 2 * s1  8*2040*79,63 = 1299562 mii lei – alte categorii
deci,
t  F1'  F0'  1.904.576  1.992.480  87.904 mii lei- muncitori in 2003
deoarece t  z  h , rezultă că:
t  z  h
b1. Influenţa modificării numărului de zile lucrate de un muncitor pe an:

z  N 1  z 1  h 0  s 0  N 1  z 0  h 0  s 0  F0''  F0'

F0''  Fondul de salarii din anul precedent recalculat în funcţie de numărul mediu scriptic
de muncitori din anul curent ( N 1 ) şi numărul efectiv de zile lucrate de un muncitor pe
an ( z 1 ) .
 F0''  N1  z1  h 0  s 0  30  250  8  32,56  1.953.412 mii lei
deci,
z  F0''  F0'  1.953.412  1.992.480  39.068 mii lei- muncitori in 2003

b2. Influenţa modificării numărului de ore lucrate de un muncitor pe zi:

h  N1  z1  h 1  s 0  N1  z1  h 0  s 0  F1'  F0''

atât F1' cât şi F0'' sunt elemente calculate anterior, deci

h  F1'  F0''  1.904.576  1.953.412  48.836 mii lei

Verificăm dacă am lucrat corect pe nivelul al II-lea de descompunere factorială:

t  z  h  39.068  (48.836)  87.904 mii lei

c) Influenţa modificării salariului orar:

s  N 1  t 1  s1  N 1  t 1  s 0  F1  F1'
atât F1 cât şi F1' sunt mărimi calculate anterior, deci:
2002
s  N 1  t 1  s1  N 1  t 1  s 0  F1  F1' =2.058.896-1.714.436 = 344.658 mii lei –muncitori
=1.299.538-1.086.742= 212.406 mii lei –alte
categorii
2003
s  F1  F1'  2.312.850  1.904.576  408.274 mii lei–muncitori
=1.458.670-1.299.558= 159.132 mii lei –alte categorii

Se însumează modificările parţiale ale factorilor ce au influenţat indicatorul pe

nivelul I de descompunere. Astfel:
2002
  N  t  s  -221.406+0+344.866 = 122.866 mii lei – muncitori
= -135.843+0+212.406 = 76.973 mii lei – alte categorii
2003
  N  t  s  66.416  (87.904)  408.274  253.954 mii lei –
muncitori
= 159.132 mii lei – alte categorii

Avantajul acestei metode este că elimină calculele intermediare şi în acelaşi timp

ne ajută să ne verificăm mai uşor corectitudinea metodei de lucru, astfel:

Pe nivelul I de descompunere factorială,

cunoaştem că:   F1  F0
 N  F0'  F0
şi că: t  F1'  F0'
s  F1  F1'
___________________________
însumăm:   N  t  s 
 F0'  F0  F1'  F0  F1  F1'
 F1  F0

Pe nivelul al II-lea de descompunere factorială,

cunoaştem că: t  F1'  F0'
şi că: z  F0  F0
'' '

h  F1'  F0''
_____________________
însumăm: t  z  h 
'
 F '' 0  F ' 0  F1  F0 ' ' 
 F1 ' F0 '

Există cazuri când rezultatul analizat se exprimă în mărimi relative (procente).

Regulite sunt aceleaşi, doar că se operează numai cu numărătorul, numitorul rămâne
neschimbat.
Atunci când rezultatul cercetat se exprimă procentual, calculăm gradul de
realizare sau indicele de realizare faţă de perioada precedentă (i) a indicatorului şi a
factorilor componenţi astfel

Pentru muncitori

F1 N t  s 2.058.850
i  100  1 1 1  100  *100  106,34%  2002
F0 N 0  t 0  s0 1.936.030
2.312.850 pentru alte
  100  112 ,33%  2003 categorii
2.058.896
i =
1299538
* 100  106,29% -2002 , i = 112,3% - 2003
1222565
La fel ca în cazul mărimilor absolute, se parcurg cele patru etape fundamentale ale
metodei analizei economico-financiare:

În cazul mărimilor relative, apare o particularitate la calcularea modificării totale:

F F F
  i  100  1  100  100  1  100  0  100 
F0 F0 F0
 N 2 * t 2 * s2
= * 100 100  106,33-100= 6,33% 2002 fata de 2001
N 1 * t1 * s1
N  t s N  t s
 1 1 1  100  0 0 0  100  112,33  100  12.33% 2003 fata de 2002
N0  t 0  s0 N0  t 0  s0

  N  t  s

a) Influenţa modificării numărului mediu scriptic de muncitori:

Tabelul 4.3.
Explicatii Influenta modificarii Influenta modificarii Gradul de realizare
factorului asupra factorului asupra %
indicatorului-2002 indicatorului-2003 2002 2003
(mii lei) (mii lei)
Număr mediu 88,63 97,43 112,82 102,63
scriptic total din
care:
muncitori 88,57 96,77 112,90 103,33
Alte categorii 88,88 100 112,5 100

N1  t 0  s 0 N t s
N   100  0 0 0  100 , se simplifică:
N0  t 0  s0 N0  t 0  s0
N
N  1  100  100  i N  100 , unde:
N0
i N  reprezintă indicele (gradul de realizare a numărului mediu scriptic anual de
muncitori
N1
Cum i N   100  88,57%  2002si96,77%  2003
N0
Rezultă că: N  i N  100  11,43% - 2002
N  i N  100  3.23% -2003
Există şi o a doua variantă de calcul; în formula iniţială de calcul a lui N , se
înlocuieşte N 1  t 0  s 0 cu F0 şi obţinem următoarea relaţie de calcul:
'

N1  t 0  s0 N t  s F' F F '  F0
N   100  0 0 0  100  0  100  0  100  0  100 
N 0  t 0  s0 N 0  t 0  s0 F0 F0 F0
 11,43%  2002
1.992.480  2.058.896
  100  3.23%  2003
2.058.896

c) Influenţa modificării timpului lucrat de un muncitor pe an: (se

calculeaza numai pentru muncitori in 2003 deoarece numarul de ore lucrate s-a modificat
numai la acestia in)
 N1  t 1  s 0 N  t s
t   100  1 0 0  100 , se simplifică:
N0  t 0  s0 N0  t 0  s0
N1  t 1 N N t 
t   100  1  100  1  100   1  100  , se înmulţeşte şi se împarte
N0  t 0 N0 N0  t0 
paranteza cu 100:
N1 t 
 100   1  100  100 
t  0
N  t0   i N   i t  100  , unde:
100 100
i t  este indicele (gradul) de realizare a timpului lucrat de un muncitor pe an
t1
Cum i t   100  95,59%
t0
i   i  100 96,77   95,59  100
Rezultă că: t  N t   4,27%
100 100
După a doua metodă de rezolvare, produsul N1  t 1  s 0 se înlocuieşte cu F1' şi
N 1  t 0  s 0 cu F0' ; obţinem astfel următoarea relaţie de calcul:

F1'  F0' 1.904.576  1.992.480

t   100   100  4,27%
F0 2.058.896

Pe cel de al doilea nivel de descompunere, observăm că t  z  h , deci:

t  z  h
Rescriem formula de calcul al lui t luând în considerare cele menţionate mai
sus:

N1  z1  h 1  s 0 N z h s
t   100  1 0 0 0  100 iar din această relaţie vom afla:
N0  z0  h 0  s0 N0  z0  h 0  s0

b1. Influenţa modificării numărului de zile lucrate de un muncitor pe an:

N 1  z1  h 0  s 0 N z h s
z   100  1 0 0 0  100 , se simplifică:
N0  z0  h 0  s0 N0  z0  h 0  s0
N1  z1 N N z 
z   100  1  100  1  100   1  100  , se înmulţeşte şi se împarte
N0  z0 N0 N0  z0 
paranteza cu 100:
N1 z 
 100   1  100  100 
z  0
N  z0   i N   i z  100 , unde:
100 100
i z  este indicele (gradul) de realizare a numărului de zile lucrate de un muncitor pe an
z1 250
Cum i z   100   100  98,03%
z0 255
 i N   i z  100 96,77  (98,03  100)
Rezultă că: z    1,90%
100 100

Conform celei de a doua variante de lucru, produsul N1  z1  h 0  s 0 se notează cu

F şi N 1  z 0  h 0  s 0 cu F0' . Astfel, se obţine:
''
0

F0''  F0' 1.953.412  1.992.480

z   100   100  1,90%
F0 2.058.896

b2. Influenţa modificării numărului de ore lucrate de un muncitor pe zi:

N1  z1  h 1  s 0 N  z h s
h   100  1 1 0 0  100 , se simplifică:
N0  z0  h 0  s0 N0  z0  h0  s0
N z h N z
h  1 1 1  100  1 1  100
N0  z0  h0 N0  z0
N 1 z1  h 1 
h      100  100  , se înmulţesc primele două fracţii cu 100² şi se
N0 z0  h0 
împarte toată relaţia la 100²:
N1 z h 
 100  1  100   1  100  100 
N0 z0  h0 i N  i z   i h  100

h  2

100 100 2
i h  este indicele (gradul) de realizare a numărului de ore lucrate pe zi (sau a duratei
medii a zilei de lucru)
h1 7,8
Cum i h   100   100  97,5%
h0 8
i N  i z   i h  100 96,77  98,03   97,50  100
Rezultă că: h    2,37%
100 2 100 2

În conformitate cu cea de a doua variantă de lucru, produsul N 1  z1  h 1  s 0 se

notează cu F1' şi N 1  z 1  h 0  s 0 cu F0'' , iar relaţia devine:
F '  F0'' 1.904.576  1.953.412
h  1  100   100  2,37%
F0 2.058.896

Verificăm corectitudinea calculelor pe nivelul al doilea de descompunere:

t  z  h  1,90  (2,37)  4,27%

Revenind pe nivelul întâi de descompunere factorială, calculăm:

1. Influenţa modificării salariului orar:
N  t s N  t s
s  1 1 1  100  1 1 0  100 , se simplifică:
N0  t 0  s0 N0  t 0  s0
 N1  t 1  s1 N t
s   100  1 1  100
N0  t 0  s0 N0  t 0
N 1 t 1  s1 
s      100  100  , se înmulţesc primele două fracţii cu 100² şi se
N0 t 0  s0 
împarte toată relaţia la 100² pentru a nu modifica ecuaţia:

N1 t s 
 100  1  100   1  100  100 
N0 t0  s0  i N  i t   i s  100
s  
100 2 100 2

i s  este indicele (gradul) de realizare a salariului mediu tarifar (orar)

s1 39,54
Cum i s   100   100  121,44%
s0 32,56
i N  i t   i s  100 96,77  95,59  (121,44  100)
Rezultă că: s    19,83%
100 2 100 2

După a doua metodă de rezolvare, produsul N 1  t 1  s1 cu F1 şi N1  t 1  s 0 cu F1' ,

obţinem astfel următoarea relaţie de calcul:
Pentru 2002
-muncitori
F  F1' 2.058.896  1714436
s  1  100   100  17,79%
F0 1936030
-alte categorii = +17,40%

2003

F1  F1' 2.312.850  1.904.576

s   100   100  19,83% -muncitori
F0 2.058.896
=12,24% -alte categorii

Verificăm, pe nivelul întâi al descompunerii factoriale, corectitudinea calculelor

numerice:
  N  t  s  3,23  4,27  19,83  12,33%

Fondul de salarii din perioada 2002 a crescut fata de fondul de salarii aferent
perioadei 2001 cu 6,33% .Fondul de salariidin perioada 2003acrescut faţă de fondul de
salarii aferent perioadei precedente  F0  cu 12,33%.
Această majorare a fondului de salarii a fost determinată de modificarea parţială a
următorilor factori:
 Numărul mediu scriptic de muncitoria scăzut în 2002 cu 11,43%,iar
numărul mediu scriptic pentru alte categorii s-a redus cu 11,25%.
 Numărul mediu scriptic de muncitori (N) a scăzut, în perioada 2003
3,23%; în consecinţă, fondul de salarii a scăzut cu 3,23%;
 Numărul de ore lucrate de un muncitor pe an (t) a scăzut cu 4,41%, iar
consecinţa acestei modificări constă în reducerea fondului de salarii cu 4,27%.-
2003 . În 2002 nu s-a modificat numărul de ore lucrate de angajaţi.
Acest element a fost (pe nivelul al doilea de descompunere) influenţat de
modificarea următorilor factori:
 Numărul de zile lucrate de un muncitor pe an (z) au scăzut cu 1,97%; acest
aspect a influenţat nefavorabil fondul de salarii determinând reducerea
acestui indicator cu 1,90%;
 Numărul de zile lucrate de un muncitor pe zi sau durata medie a unei zile
de lucru (h) a scăzut cu 2,5% conducând la reducerea fondului de salarii
cu 2,37%;
În 2002 salariul mediu orar s-a mărit cu 20,10% pentru muncitori , determinând o
creştere a costurilor salariale cu 17,79%, iar pentru alte categorii salariul mediu orar a
crescut cu 19,58% ceea ce a condus la o mărire a costurilor salariale cu 17,40%.
Salariul mediu orar (s) a crescut cu 21,44% şi a determinat o creştere a costurilor
salariale cu 19,83% în 2003 fata de anul perioada anterioară, iar pentru celelalte categorii
de personal salariul s-a mărit cu 12,24% ce a determinat o creştere a costurilor cu
salariile cu 12,24%.

4.3. Analiza modificării relative a costurilor salariale

Modificarea relativă a fondului de salarii se obţine ca diferenţă între fondul

efectiv şi fondul admisibil de salarii.

r  Fs 1  Fs a (1)

La rândul lui, fondul de salarii se calculează astfel :

Fs a  Fs 0 * iq , unde:
Fs 0 - fondul de salarii din perioada precedentă
iq - indicele de realizare a programului de producţie
Pf 32953624
i q  1 * 100  * 100  115,47% pentru 2002 faţă de anul 2001
Pf 0 28537370
i q = 138,05% în 2003
2002
115,47
Fs a  1936030 *  2235533,84  muncitori
100
115,47
Fs a  1222565 *  1411695,80  altecategorii
100
2003
Fs a  2842305,92 –muncitori
Fs a  1794012,2 – alte categorii
iar,
pentru 2002
r  2058896 – 2235533,84 = -175537,84 mii lei pentru muncitori
r  1299538 - 1411695,80 = -2711233,8 mii lei pentru alte categorii

r  2312850 – 2842305,92 = -529455,92 mii lei pentru muncitori

r  1458670 – 1794012,2 = -335342,2 mii lei pentru alte categorii

Pentru a individualiza factorii ce influenţează modificarea relativă,în relaţie

operam o serie de artificii matematice. În primul rând, scriem că:
Fs  T * sh, unde:
T – timpul total lucrat de muncitori exprimat în ore (T = N*h);
Sh – salariul orar
Astfel relaţia (1) devine:
Pf
r  T1 * sh1  T0 * sh0 * 1
Pf 0
Termenul T1, sh1 se înmulţeşte şi se împarte cu Pf1, apoi scoatem în faţă
termenul comun:
T T 
r  Pf 1  1 * Sh1  0 * Sh0 
 Pf 1 Pf 0 
T
Cum raportul Pf nu este altceva decât productivitatea muncii exprimată în
timpul necesar pentru a fabrica o unitate de produs, rezultă că:
r  Pf 1 (W1 * Sh1  W0 * Sh0 )
Prin urmare, modificarea relativă este influenţată de modificarea productivităţii
orare W şi de salariul orar sh .
r  W  sh
Influenţa modificării productivităţii orare:
W  Pf1 * Sh0  Pf1 * W0 * Sh0  Fa ' Fa
T1
Fa '  Pf1 * W1 * Sh0  Pf1 * * Sh0  T1 * Sh0
Pf1

deci:
Fa '  63240*27,11=1714436,4 mii lei – muncitori -2002
Fa '  16320*66,59= 1086748,8 mii lei – alte categorii - 2002

Fa '  58500*32,56=1904760 mii lei – muncitori - 2003

Fa '  16320*89,38=1458681,6 mii lei – alte categorii – 2003
 W  1714436,4  2842305,92  1127869,52miilei  muncitori  2002
W  1086748,8  1794012,2  707263,4miilei  altecategorii  2002
W  1904760  2235533,84  330773.84miilei  muncitori  2003
W  1458681,6  1411695,80  46985,8miilei  altecategorii  2003

Cresterea productivităţii muncii, reducerea timpului necesar pentru a obţine o

unitate de produs, a condus la scăderea fondului de salarii cu 1127869.,52 mii lei pentru
muncitori şi cu 707263,2 mii lei pentru alte categorii în anul 2002. În anul 2003 această
creştere a productivităţii muncii a condus la o scădere a fondului de salarii pentru
muncitori cu 330773,84 mii lei şi o creştere a fondului de salarii pentru alte categorii cu
46985,8 mii lei.
Influenţa salariului orar:

Sh  Pf1 * W1 * Sh1  Pf1 * W * Sh0  F1  FA '

2002
=2058896-1714436,4=344459,6 mii lei - muncitori
=1299538-1086748,8=212789,2 mii lei – alte categorii
2003
=2312850-1904760=408090 mii lei - muncitori
=1458670-1458681,6=-11,6 mii lei – alte categorii
Mărimea salariului mediu orar în perioada cercetată a generat în 2002 pentru
muncitori o creştere a fondului de salarii cu 344459,6 mii lei, iar pentru lucrătorii din alte
categorii o creştere de 212789,2 mii lei. În 2003 mărimea salariului mediu orar a generat
o creştere a fondului de salarii pentru muncitori cu 408090 mii lei şi o scădere pentru alte
categorii de salariaţi cu 11,6 mii lei.
Însumând cele două influenţe parţiale, eplicăm modificarea relativă a fondului de
salarii.
Analiza modificării relative a fondului de salarii evidenţiază faţă de modificarea
absolută, importanţa respectării corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi
creşterea salariului mediu .