ASPECTE ALE CANTULUI

Cântul ca formă de artă

MANOLE ALEXANDRU MARIAN

. “Arta este un transfer al simțului” a spus Tolstoy.

Această idee se aplică artei in general dar se aplică într-un mod aparte
artei cântatului. Materialul unui cântaret este simțul. Prin intermediul
imaginației artistul evocă in interiorul său sentimente pe care le-a trăit,
iar prin intermediul vocii, transmite aceste sentimente altora.

Principiile Frazării

Cântarețul nu trebuie sa arate o stare cu fața, alta cu vocea,. trebuie să

evite distonanța. Toate lucrurile trebuie să se îmbine, prin urmare
trebuie să dea dovadă de un design inteligent in fiecare cuvânt si frază.
Cantecul este o unitate si fiecare fraza conține o idee clară, de aceea nu
trebuie sa fie detașată sau fragmentată, ea trebuie sa conțină
elemente al continuității, si fiecare parte trebuie să se lege de idea
principală. Insecuritatea/nesiguranța nu are trebui lăsate sa
actionize,dacă o face ascultatorul va simși nesiguranța cântarețului,ca
nu poate face cea ce și-a propus drept urmare este un eșec.

O altă cerință e ca un cântăreț e să fie intelligent, o poezie nu își pierde

ințelesul sau greutatea dacă este asociată cu muzica iar cântarețul
trebuie sa transmit textul cu aceleși inteles și apreciere a conținutului
ca și cum ar face-o cititorul poeziei

O SCHITĂ A INTERPRETARII

1
Citirea-înaltimea
-durata
-ritmul

Dicția-enunțare-vocale,consoane
-calitatea
-libertatea execuției
-controlul respiratiei

Tehnica-atacul
-flexibilitatea
-execuția

Frazarea-legato
-sostenuto
-contrast-intensitatea,tempo,culoarea
-proporția

Starea-conceptul emoțional
-expresii faciale
-prezentă scenică

Dicția

Mecanismul vorbirii poate fi discutat foarte pe larg dar ca sa il aducem

la cea mai simplă forma,este format de instrumentul ce produce
sunetul –corzile vocale ,organele enuntarii-buzele,limba,dinții cerul
gurii și canalul care duce aerul de afară.Atunci cand corzile vocale
produc inalțimea și canalul este liber rezultatul este o vocală.Daca ceva
obstrucționează canalul rezultatul este o consoană.Drept urmare
vocalele și consoanele constituie elementele ale vorbirii.Vocalele sunt
elemente emoționale pe când consoanele sunt elemente intelectuale,
Prin intermediul vocalelor emoțiile pot fi trezite,dar cand idei clare
2
sunt exprimate trebuie folosite cuvinte care conțin o combinație de
consone si vocale. Vocalele sunt formate cu ajutorul deschiderii
canalului de la corzile vocale până la aerul de afară.Consoanele sunt
produse de inchiderea parțială sau totala a canalului cu ajutorul
buzelor,limbii,dinților și a cerului gurii
Daca limba ar fi fost formată doar din vocale ar fi fost mult mai ușor să
invățăm să cântăm,consoanele sunt cele care crează dificultate,se
intamplă ca unii studenți să vocalizeze cu usurintă dar in momentul In
care incearcă să cânte mecanismul devine rigid,tendința de a devenii
rigid este mai mare atunci când cântam consoane decat atunci cand
enunțăm vocale,aici studenții au cea mai mare dificultate cu dicția
limbii engleze. Cea mai comuna critică la adresa cântăreților americani
este defectul lor de dictie,fie că recunoastem sau nu această crititcă are
motive bine intemeiate.
Cuvintele inseamnă acelaș lucru fie vorbite sau cantate iar cantărețul
asemenea vorbitorului trebuie să le transmită cu o intelegere completă
a ințelesului lor .
Situația cu care se confruntă cantarețul este una dificilă,atunci cand va
incerca sa fie dramatic iși va da seama că acesta distruge legato-ul, va
pierde calitatea sustinută de diafragma care este adevaratul ton al
cântarețului,iar de bel canto nici nu intră in discutie. Aceasta este o
critica la adresa operelor lui Wagner si practic a intregii scoli germane
din zilele lui,cantaretiilor li se pare aproape impsibil sa pastreze un ton
constant și să ajungă la inalțimile dramatice impuse ,se trezesc tipând în
feluri in care nu numai că îsi strică tonul cântului dar și organul care il
produce. Cântareții Wagnerieni aveau de regulă o viată vocala mai
scurtă decât cei care faceau parte din opera italiană sau
franceză,această discuție ne duce la urmatoarea intrebare,ar trebui
cântarețul să se muleze pe cerințele compozitorului sau invers?
Consider că este posibil să ajungi la asemenea performantă si că cea ce
a compus Wagner poate fi cântat,nu țipat
și totusi să nu ii lipsească intensitatea dramatică dar asta prsupune un
studiu mult mai amanunțit al dictiei și declamatiei decât și-ar dori
3
majoritatea cântareților să studieze. Majoritatea cântareților nu reusesc
niciodată să stabileasca relația optimă dintre organul vocal si organele
enunțării,se intamplă des ca un cântareț să vocalizeze pe o perioada
definită fară vrun efect advers dar să ragușesească in mai puțin de 10
minute de cântat.Motivul este clar,au invățat sa produca vocale cu
gâtul liber dar nu și consoane,in momentul in care incearcă să formeze
o consoană apare tensiunea,nu doar în părțile mecanismului care
formează consoana ci și în organul vocal,in acest fel vocea incepe să se
uzeze iar asta este exact ce li se intamplă cantăreților cărora li se par
dificil de cântat operele lui Wagner,
Soluția problemelor se află in studiul amănunțit al
dicției.Consoanele,elementele intelectuale ale vorbirii sunt formate
doar la capătul gurii cu diferite combinații de buze limba și dintii,este
nevoie de trei lucruri pentru a reuși să stapânești executarea
consoanelor
Primul-consoanele trebuie produse fara tensiune.
Al doilea-consoanele nu trebuie să intrerupă continuitatea inălțimii
produse de corzile vocale,acest lucru este necesar pentru menținerea
legato-ului,unele consoane blochează canalul complet iar altele doar
parțial,este o mare realizare să poți cânta toate combinațille de
consoane și să poți menține un legato
Al treilea-consoanele nu trebuie sub nici o formă să obstrucționeze
libertatea organului vocal,daca un student va încerca să cânte
consoanele pentru a le lungi,sigur își va rigidiza gâtul,iar tonul pur al
cantecului dispare pur si simplu
Ca să poată face acest lucru trebuie să inceapă cu cea mai puțin rigidă
consoana care opune cea mai puțină rezistentă și să o exerseze până
cand cele trei reguli mentionate sunt stapânite.la inălțimea G-ului(SOL)
vei cânta ah-lah-lah-lah până o poți face cu limba relaxată cu o
continuitate perfecta a tonului și cu o libertate perfectă a
instrumentului vocal,in același fel exersează și cu n,d,th,m și cu sub-
vocalele d,b,g,

4
Daca cel care cantă are rabdare să rezolve problema in acest fel regulile
de bel canto in cântatul dramatic,drumul până la această realizare este
mai lung decat cred majoritatea dar daca ești harnic și persevernt acest
lucru se poate realiza.

Construirea unui cantec

Atunci când asculți un cantec și ți se pare frumos te oprești vreodată să

te gandești de ce este frumos?,cautara te va duce departe in domeniul
esteticului,trebuie să ne amintim că in studiul construirii unui cantec
aveam de-a face cu stări de spirit,cantecul este produsul unei anumite
stări și scopul lui este să trezeasca o stare asemanatoare in toți ceilalți.
Harbert Spencer susține că la inceputul muzicii datează de la plâsetul
animalelor care evident are o originie și un scop emoțional.Variația
emoțională a animalelor este mică și evident limitată de expresiile
condiției corpurilor,dar rasa umană prin perioade lungi de creștere a
dezvoltat o varietate emoțională aproape nelimitată,din necesitate a
devenit mai complex.

compozitorul trebuie să faca cea ce și-a propus să facă,materialele cu

care trebuie să lucreze sunt melodia ritmul și armonia,cel mai
important lucru intr-un cantec este melodia.

Trebuie să existe o potrivire intre melodie și poezie,o poezie care

exprimă un sentiment simplu necesită o melodie simplă,o poveste
simplă trebuie povestită simplu,daca poezia este spusa fie voios fie
tragic melodia trebuie sa corespundă,poezia nu se poate adapta la
muzica deoarece starea este deja stabilită.Este sarcina compozitorului
sa creeze muzica care va completa poezia,un cantec de leagaăn nu
trebuie sa aiba o melodie militară cum nici un indemn la patriotism nu
ar trebuie saă aibă o melodie care induce somnolență,aceași potrivire
trebuie să se obțină in acompaniament,sarcaina acompaniamentul nu
este numai să il tină pe cântareț in tonalitate,nu trebuie să fie trivial sau
5
nesincer,cum nici nu trebuie să mute atenția spectatorilor de la
cântăret,acompaniamentul este imbrăcamintea melodiei,compozitorii
moderni sunt tentați să imbrace excesiv melodiile până cand
acompaniamentul devine forțat și incepe sa excludă melodia,acest stil
de compus este atat de nepotrivit,este ca și cum ai merge îmbrăcat în
costum la un foc de tabară,semnificația temei trebuie să sugereze
natura acompaniamentului,daca iei un sentiment simplu și îl imbraci cu
un acompaniament armonic complex totul devine haotic.