TEMA 1: Organizarea armamentului de infanterie.

LEC IA 1: Introducerea în disciplina Sisteme de armament de

infanterie

SCOPUL ŞEDIN EI
S cunoașteți importanța și structura disciplinei, componen a şi destina ia
capitolelor disciplinei Sisteme de armament de infanterie

SECVEN ELE ŞEDIN EI

1. Rolul şi importan a instruc iei tragerii.

2. Scurt istoric a dezvolt rii armamentului de infanterie.
3. Clasificarea armamentului.
4. Clasificarea muni iilor
TEMA 1: Organizarea armamentului de infanterie.
ŞEDIN A 1: Introducerea în disciplina Sisteme de armament.

OBIECTIVELE DE REFERIN

1. S precizați rolul şi importan a disciplinei;

2. S enumerați structura disciplinei, componen a şi destina ia modulelor;

3. S expuneți dezvoltarea istoric a armamentului;
4. S clasificați armamentul de infanterie şi muni iile.
 Structura disciplinei, componen a şi destina ia capitolelor

Specialitatea Conducerea subunit ților de infanterie

Num r total Repartizarea orelor

Forma de evaluare
Anul de studii
de ore de contact direct

Semestrul

de credite
Num r
Codul Cadrul

individual

Seminare
Prelegeri

practice
Contact

Lucru
direct

Lec ii
disciplinei didactic

S.01.O.109 Octavian
I 1 60 60 18 12 30 4 Examen
(infanterie) DACIN

Num r total Repartizarea orelor

Forma de evaluare
Anul de studii

de ore de contact direct

Semestrul

de credite
Num r
Codul Cadrul
individual

Seminare
Prelegeri

practice
Contact

Lucru
direct

disciplinei didactic

Lec ii

S.02.O.118 Octavian
I 2 60 60 24 6 30 4 Examen
(infanterie) DACIN
 SECVEN A DE INSTRUIRE 1
ROLUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINII.

Disciplina Sisteme de armament de infanterie constituie

una din categoriile de instruc ie de baz în sistemul de instruire
şi educare a militarilor din toate structurile de forț .

- instruirea militarilor în cunoaşterea armamentul de infanterie;

- folosirea în totalitate a posibilit ilor de tragere cu armamentul de infanterie;

- nimicirea diferitor obiective, într-un timp scurt;

- efectuarea tragerii cu consum minim de muni ii, în condi ii complexe ale
luptei moderne;
- formarea deprinderilor şi încrederii în armamentul din dotare;

- dezvoltarea gândirii logice şi independente în rezolvarea misiunilor de foc.

Pentru rezolvarea cu succes a misiunilor de lupt , studen ii trebuie:
s ştie:
destina ia, caracteristicile tactico-tehnice a armamentului, construc ia,
destinația pieselor și mecanismelor şi principiul func ion rii;
 metodele de folosire în lupt ;
regulile de întreținere și exploatare;

 principiile şi regulile de tragere.

s aib :
 deprinderi dure aduse pân la automatism:
•în ac iune cu armamentul;
•aplicarea regulilor de tragere asupra obiectivelor fixe, mobile şi care apar,
terestre şi aeriene, ziua şi noaptea, în orice condi ii de timp, anotimp şi stare a
vremii.
 cunoştin e şi deprinderi în organizarea şi nimicirea cu foc a inamicului,
conducerea cu focul subunit ilor proprii, de înt rire şi mijloacele de sprijin
în lupt .
 s poat :
 preg ti armamentul şi muni iile c tre tragere, între inerea permanent în stare
de lupt , înl turarea rapid a reținerilor ce apar pe timpul tragerilor;

 duce observ ri asupra câmpului de lupt , determina distan a pân la

obiective și s execute focul cu precizie şi rapid;
 nimici obiectivele, de regul , din prima lovitur (rafal );
 corecta focul;
 arunca grenadele de mân la distan şi precizie.

Disciplina Sisteme de armament include studierea urm toarelor

capitole:
1. Construc ia şi exploatarea armamentului de infanterie.
2. Principiile şi regulile de tragere.
3. Antrenamente de trageri şi trageri de lupt .
4. Conducerea cu focul subunit ilor.
5. Preg tirea metodic .
CAPITOLUL I. CONSTRUC IA ŞI EXPLOATAREA ARMAMENTULUI
DE INFANTERIE

are ca scop formarea la militari a cunoştin elor ample şi

deprinderilor dure :

în cunoașterea destina iei, capacit ilor de lupt şi principiului func ion rii
pieselor şi mecanismelor armamentului;

în cunoașterea regulilor de p strare și întreținere a armamentului de

infanterie;

în preg tirea armamentul şi muni iei c tre tragere;

 în înl tura rapid a reținerilor parvenite pe timpul tragerilor.

 CAPITOLUL II. PRINCIPIILE ŞI REGULILE DE TRAGERE

Au scopul de a instrui:

în descoperea rapid a obiectivelor pe câmpul de lupt ;

în determinarea cu precizie a distan ei pân la acestea, în diferite condi ii

de relief şi climaterice, ziua cât şi noaptea.

în determinarea elementelor inițiale de tragere.

în executarea focului precis din diferite pozi ii asupra diferitor obiective;
CAPITOLUL III. ANTRENAMENTE DE TRAGERI ŞI TRAGERI DE
LUPT

au ca scop de a da deprinderi temeinice :

în executarea practic a tragerilor cu armamentul de infanterie;

în aruncarea grenadelor din diferite pozi ii şi diferite condi ii;

în executarea tragerilor din armamentul compartimentului de lupt BMD

şi TAB din diferite pozi ii, asupra obiectivelor fixe, mobile şi care apar,
asupra obiectivelor aeriene, în diferite condi ii climaterice și de relief, ziua
şi noaptea.

în rezolvarea misiunilor de foc şi în îndeplinirea baremelor ;

în conducerea cu focul grupei și plutonului de infanterie.

 CAPITOLUL IV. CONDUCEREA CU FOCUL SUBUNIT ILOR
are ca scop instruirea în:
 observarea câmpului de lupt ,
 descoperirea obiectivelor şi determinarea distan elor pân la ele;
 organizarea focului;
 darea misiunilor de foc;
 indicarea obiectivelor;
 stabilirea punctului de ochire pe în l ime;
 stabilirea felului de foc din punct de vedere al intensit ii tragerii (focului) sau
a consumului de muni ii;
 stabilirea momentului deschiderii focului;
 observarea eficacit ii tragerii şi corectarea focului;
 manevra focului (concentrarea şi transferarea focului);
 încetarea tragerii.
 SECVEN A DE INSTRUIRE 1
ROLUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINII.

Capitolul V. PREG TIREA METODIC

are ca scop: instruirea în

metodic preg tirii şedin elor la disciplina Sisteme de armamenet ;

elaborarea planurilor de desf şurare a instruc iunilor;

preg tirea locurilor de instruire, bazei materiale şi tehnicii pentru asigurarea

şedin elor;

în desf şurarea şedin elor cu subunitate la cunoașterea armamentului, principiilor

şi regulilor de tragere; organizarea antrenamentelor şi tragerilor de lupt ; în
calcularea muni iilor şi conducerea cu focul subunit ților.
 CONSOLIDAREA
SECVEN A DE INSTRUIRE 1

În ce const scopul disciplinii ?

- în instruirea militarilor în cunoașterea armamentul de infanterie;

- în folosirea în totalitate a posibilit ilor de tragere cu armamentul de infanterie;

- în nimicirea diferitor obiective, într-un timp scurt;

- în trageri cu consum minim de muni ii, în condi ii complexe ale luptei moderne;
- în formarea de deprinderi şi încredere în armamentul din dotare;
- în dezvoltarea gândirii logice şi independente în rezolvarea misiunilor de foc.
 SECVEN A DE INSTRUIRE II.
ARMAMENTUL PLUTONUL DE INFANTERIE MOTORIZAT

AK
29 PM

AK

9 9 9

Armamentul
Efectivul plutonului Tehnica AK – 20
PM – 1 buc
Total – 29 oameni TAB – 3 un SVD – 3 buc
Ofi eri – 1 (MLI – 3 un) RPK – 3 buc
Sergen i – 3 AG-7 – 3 buc
Solda i – 25 PKT – 3 buc
KPVT – 3 buc
(Grom – 3 buc)
 SECVEN A DE INSTRUIRE III. CLASIFICAREA ARMAMENTULUI

Dup destina ie: Dup nivelul de automatizare: Dup calibru: Dup capacit ile de lupt :
•de lupt •ne automate •de calibru mic •pistoale
•de instruire •semiautomate •de calibru mijlociu •pistoale - automate
•sportive •automate •de calibru mare •pistoale - mitraliere
•de vîn toare •puşti semiautomate
•puşti – mitraliere
•mitraliere pe afet
•mitraliere de calibru mare

Dup num rul personalului ce deservesc: Dup cantitatea de evi:

•de grup (colectiv) •cu o eav
•individual •cu dou evi
•cu mai multe evi

Dup construc ia evii: Dup modul de mînuire în timpul tragerii: Dup caracterul energiei:
•cu ghinturi •de mîn •de foc
•cu eava lis •pe afet •pneumatice
 ÎN DOTAREA ARMATEI NA IONALE ESTE URM TORUL TIP DE
ARMAMENT DE INFANTERIE:

Armament cu glonț

individuale

pistol – PM pistol-TT

pistoalele – mitraliere
pistoale mitraliere

individuale
AKS-74

AKM, AK-74 cu GP-25

puşti cu lunet : SVD, PSL

puşti mitralier : de grup

RPK, RPK-74
colective

mitralierele: PK, PKT,DŞKM, KPVT

 arunc toarele de grenade

colective
individuale RPG-7V AGS-17

RPG-18 RPG-22

SPG-9
 rachete antitanc dirijate

Fagot – 9M111

Concurs – 9M113

Metis – 9M115
 Maşini de lupt

MLD-1(БМД-1) MLI-1 (БМ -1)

Transportoare Amfibiu Blindate

TAB-71-M TAB-80 (БТ -80)

 CONSOLIDAREA MATERIEI

CE PISTOALE-MITRALIER SUNT ÎN DOTAREA A.N. ?

În dotarea A.N. sunt urm toarele pistoale-mitraliere:

AKS-74

AK-74
AKM
 CONSOLIDAREA MATERIEI

CE ARUNC TOARE DE GRENADE SUNT ÎN DOTAREA A.N. ?

In dotarea A.N. sunt urm toarele A.G.:

individuale colective

RPG-7V AGS-17
RPG-18 RPG-22

SPG-9
 SECVEN A DE INSTRUIRE 4
CLASIFICAREA MUNIȚIEI.

Muni iile sunt o unitate component a armamentului

• destinate pentru nimicirea for ei vii şi a tehnicii;
• distrugerea construc iilor şi lucr rilor de companie;
• îndeplinirea misiunilor speciale (iluminare, fumigene, aruncarea
literaturii de agitare etc.).

Muni iile se numesc:

Loviturile de artilerie;
Rachetele;
Obuzele;
Compartimentul de lupt (capurile) rachetelor şi a torpidelor;
Minele;
Cartuşele pentru armamentul infanteriei;
Grenadele;
Bombele de avia ie şi adâncime.
 1. CARTUŞE DE INFANTERIE

Dup destina ie Dup modul de

realizare percu ie:
- cu percu ie central ;

de r zboi: auxiliare - cu percu ie

excentric .
- de manevr ,
cu glon obişnuit: cu glon special: - de exerci iu;
- cu glon cu miez de o el; - cu glon perforant; - de tir redus;
- cu glon uşor; - cu glon incendiar; - pentru trageri de instr.;
- cu glon greu; - cu glon trasor; - pentru trageri experiment.
- pentru pistol - cu glon de reglaj incendiar; - sec ionate
- cu glon perforant-incendiar;
- cu glon perforant-incendiar-trasor;
- cu glon exploziv

2. GRENADE DE MÂN 3. MIJLOACE PIROTEHNICE CU APRINDERE APROPIAT

Dup modul de ac ionare şi Dup destina ie: Dup procedeul de lansare: Dup principiul
efect la obiectiv: întrebuin rii în lupt :
- cu efect prin suflu şi schije; - ofensive; - din pistol; - de iluminare;
- cu efect cumulativ. - defensive; - din evi; - de semnalizare; - de noapte (focuri)
- antitanc. - reactive; - de imitare - de zi (fumuri.)

- prin aruncare.
 grenade de mân

RG-42 RGD-5 ofensive defensive F-1

antitanc
RKG-3
Muni iile se clasific în 3 grupe:
• destina ie;
• procedeul de înc rcare;
• gradul de preg tire pentru folosirea în lupt .

Dup destina ie muni iile se împart:

• De lupt ;
• Practice;
• De manevre;
• De instruc iune;
• Speciale.
Dup procedeul de înc rcare muni iile de lupt se împart în lovituri:
• de înc rcare de tip cartuş (cartuş unitar);
• de înc rcare cu tuburi ne cuplate;
• de înc rcare cu tuburi şi înc rc tura de start cuplat .
Dup gradul de preg tire muni iile de lupt se împart în dou grupe:
• preg tite;
• depline.
 TEMA 1: Organizarea armamentul de infanterie.
ŞEDIN A 1: Întroducerea în disciplina Sisteme de armament de infanterie

SCOPUL ŞEDIN EI
S cunoașteți importanța și structura disciplinei, componen a şi destina ia
capitolelor disciplinii Sisteme de armament de infanterie

SECVEN ELE ŞEDIN EI

1. Rolul şi importan a instruc iei de tragerii.

2. Scurt istoric dezvolt rii a armamentului de infanterie.

3. Clasificarea armamentului.

4. Clasificarea muni iilor

 BIBLIOGRAFIA

1. IPRTAI ed.1985 (rom) pag.5-6.

2. MTAI ed.1993(rom) pag.3.

MISIUNE

1. De studiat
-Rolul şi importan a instruc iei de tragerii.
-Clasificarea armamentului.
-Clasificarea muni iilor.

2. De dobîndit
-Informația cu privire la istoria dezvolt rii armamentului de
infanterie;
-bibliografia și materialele indicate;