Cnac IFI

Conducere numerică - Introducere
 Disciplina Conducere numerică asistată de

calculator face parte din grupul disciplinelor de de
aprofundare
 Disciplina se predă la domeniul de masterat
Inginerie industrială, la programul de studii de
masterat Ingineria fabricaţiei inovative
 Structura disciplinei: 2C + 2L
 Forma de examinare: examen
 Numărul de credite acordate pentru promovare: 6
 Cunoştinţe prealabile necesare: desen tehnic şi
proiectare 2D în AutoCAD, proiectarea
tehnologiilor de prelucrare (selectiv)
29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 1
Conducere numerică – Istoric,
precursorii conducerii numerice
 1765: Smeaton construieşte o maşină de prelucrat

alezaje lungi;
 1775: Wilkinson perfecţionează maşina lui Smeaton;
 1797: Maudsley construieşte primul strung a cărui
structură de bază este valabilă şi azi;
 1815: apar maşinile de rabotat;
 1820: este construită prima maşină de frezat;
 1845: este construit strungul revolver;
 1861: este dat în folosinţă primul strung multiax;
 1886: sunt puse în funcţiune primele strunguri

Conducere numerică – Istoric,
precursorii conducerii numerice
 Programarea cu ajutorul camelor

 Programarea prin copiere după şablon
 Sisteme secvenţiale de programare
 Conducerea numerică propriu-zisă
 1942-1944: primele cercetări la MIT
 1952: prima MUCN, frezare
 1968: primul echipament cu circuite integrate
 1969: apariţia DNC

Conducere numerică - Definiţii
 Comanda numerică (Numerical Control) este o metodă

automată de comandă, utilizată pentru conducerea
unor maşini unelte şi a unor echipamente de prelucrare
pe baza unor instrucţiuni codificate pe un suport de
informaţii adecvat [ALB 73].
 ALBU, A., GRUIŢĂ, D., JEICAN, C., MORAR, L, Programarea
asistată de calculator a maşinilor-unelte. Editura Tehnică, Bucureşti
1973.
 Comanda numerică - CN- este un procedeu de
comandă automată care permite poziţionarea sau
ghidarea unui organ mobil în orice moment al mişcării
în funcţie de coordonatele lui [BAL 78].
 BALAURE, E., Sisteme şi echipamente de conducere numerică.
Editura Tehnică, Bucureşti 1978.

 Prin comandă numerică (CN) se înţelege acel mod de

comandă prin care diferite informaţii necesare executării
unei piese, cu o anumită configuraţie, se înregistrează
codificat pe un portprogram şi se prelucrează sub formă
numerică de către un echipament electronic specializat, care
emite comenzi organelor de execuţie ale maşinii. [GHE 80].
 GHEGHEA, I., TABĂRĂ, V., DORIN, Al., SANDU, A., Exploatarea şi
întreţinerea maşinilor-unelte cu comandă după program. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1980.
 Conducerea numerică este o tehnică prin care se furnizează
unei maşini unelte instrucţiuni sub formă de coduri alcătuite
din cifre, litere, semne de punctuaţie şi alte simboluri.
Maşina unealtă răspunde la aceste instrucţiuni în mod precis
şi ordonat pentru a activa diversele sale funcţiuni [LEA 86].
 LEATHAM, J. B., Introduction to numerical control, Pitman, London, 1986

 Prin axă se înţelege orice direcţie fixă de

deplasare, rectilinie sau circulară, ce poate fi
realizată de organele mobile controlate
numeric ale maşinii unelte.
 Echipament de conducere numerică =

dispozitiv capabil să “traducă” informaţiile
transmise codificat de către calculator prin
intermediul fişierului de conducere numerică
în comenzi utilizabile de către organele
comandate ale maşinii unelte.
Conducere numerică –
Clasificarea ECN
 Pentru poziţionare
 Pentru prelucrări liniare
 Pentru conturare
(cu două axe)

Clasificarea ECN
 Cu 2 ½ axe
 Cu trei axe
 Cu patru axe
 Cu cinci axe
 ECN de complexitate mare

Clasificarea ECN
 MUCN cu cinci axe

 cu masă basculantă
 cu broşă port-sculă basculantă
 cu masă şi port-sculă basculante

Conducere numerică – Sisteme de
coordonate
 În conducerea numerică a maşinilor unelte se

utilizează de regulă (cel puţin) două sisteme de
coordonate: cel al maşinii unelte şi cel asociat piesei.
 De ce este nevoie de două sisteme de

coordonate?
 Pentru că au funcţii diferite, fiecare din ele fiind

indispensabile.

coordonate
 Sistemul de coordonate propriu maşinii

unelte
 Sistemul de coordonate propriu maşinii unelte este
stabilit prin construcţia maşinii. Originea, direcţia şi
orientarea axelor acestui sistem sunt fixe
a) b)

coordonate
 Regulile după care se stabileşte orientarea axelor

sunt următoarele:
 pentru maşini de frezat verticale:
 Axa X, stânga-dreapta, cu sensul pozitiv către
dreapta;
 Axa Y, în profunzime, cu sensul pozitiv către
înainte;
 Axa Z, verticală (paralelă cu axa frezei), cu
sensul pozitiv în sus.

coordonate

sunt următoarele:
 pentru maşini de frezat orizontale:
 Axa X, stânga-dreapta, cu sensul pozitiv către
dreapta;
 Axa Y, verticală, cu sensul pozitiv în sus;
 Axa Z, în profunzime, cu sensul pozitiv către
înainte.

coordonate

sunt următoarele:
 pentru strunguri:
 Axa X, în plan orizontal, de-a lungul razei piesei,
cu sensul pozitiv în sensul creşterii razei;

 Axa Z, paralelă cu axa piesei, cu sensul pozitiv,
în sensul îndepărtării de universal.

coordonate
 Sistemul de coordonate asociat piesei

 are originea mobilă, în sensul că poate fi stabilită în
puncte diferite din spaţiul de lucru al maşinii, în
funcţie de necesităţile impuse de fiecare reper
prelucrat. Axele sistemului de coordonate asociat
piesei sunt întotdeauna paralele cu axele sistemului
propriu maşinii.
 pentru axele de-a lungul cărora mişcarea de avans
este efectuată de sculă, sensul pozitiv este acelaşi în
ambele sisteme de coordonate. Pentru axele de-a
lungul cărora mişcarea de avans este efectuată de
piesă (masa maşinii), sensul pozitiv este opus celui
din sistemul propriu maşinii

coordonate
 Sistemul de coordonate propriu maşinii (a) şi cel

asociat piesei (b)
a)
b)

coordonate
 De ce unele axe au sensuri opuse în cele două

sisteme de coordonate?
 În mod intuitiv, atunci când ne imaginăm mişcările
necesare pentru prelucrarea prin aşchiere a unei
suprafeţe, atribuim toate mişcările sculei (asumăm
faptul că toate mişcările sunt efectuate de către sculă).
Suntem obişnuiţi să gândim că ciocanul loveşte cuiul,
că ferăstrăul se mişcă pentru a tăia ceva etc. Totuşi, în
cazul frezării, spre exemplu, lucrurile nu stau chiar aşa.
Importantă este mişcarea relativă dintre sculă şi piesă,
nu cine execută acea mişcare.

coordonate
 În figură este reprezentată

mişcarea relativă către
dreapta (în sensul pozitiv al
axei X din sistemul de
coordonate asociat maşinii) a
sculei faţă de piesă. De fapt, o
astfel de mişcare relativă nu se
realizează prin deplasarea
sculei către dreapta, ci prin
mişcarea piesei către stânga.
Totuşi vom considera această
mişcare în sensul pozitiv al
axei X.
 Deoarece piesa realizează această mişcare, convenţional,
axa X din sistemul asociat piesei, este orientată către stânga,
deci în sens opus axei X din sistemul propriu maşinii.
coordonate
 Stabilirea punctului de nul asociat piesei

 Trebuie stabilite şi memorate componentele vectorului
OmOp (Xd,Yd,Zd) în sistemul de coordonate propriu
maşinii.

coordonate
 Care este utilitatea sistemului de coordonate

asociat piesei?
 Piesele care se prelucrează pe MUCN se aşează pe

masa maşinii în diverse poziţii în funcţie de dimensiuni,
dispozitivele disponibile etc. (chiar două piese identice,
care sunt prelucrate după acelaşi program, pot să fie
aşezate/fixate pe masa maşinii în poziţii, locuri,
diferite). Prin urmare, punctele care urmează să fie
programate în vederea prelucrării piesei trebuie să fie
„legate” de un punct de pe piesă, nu de pe maşină
 În general, pe desenul de execuţie al piesei care
urmează să fie prelucrată pe MUCN, fie toate cotele
sunt raportate la acelaşi punct, fie coordonatele
oricărui element al desenului pot fi relativ uşor
calculate faţă de un punct unic.
coordonate
a) b) c)

coordonate
 Observaţii importante privind practica setării

punctului de nul asociat piesei:
 deplasarea frezei în punctele specifice pentru setarea
punctului de nul se face în mod obligatoriu cu turaţia
piesei pornită;
 valoarea diametrului frezei sau dornului cu care se
setează nulul piesei trebuie să fie corect comunicată
echipamentului de conducere numerică;
 în funcţie de poziţia frezei faţă de feţele verticale ale
semifabricatului (stânga / dreapta sau în faţă / în
spate), la valoarea curentă a coordonatei X, respectiv
Y, se va aduna sau scădea raza frezei pentru a obţine
valoarea decalării pe axa respectivă;

coordonate
 Observaţii importante privind practica

setării punctului de nul asociat piesei:
 unele echipamente de conducere numerică pot
memora până la patru puncte de nul asociate piesei. În
timpul rulării programului de prelucrare a piesei se
poate comuta de la un punct de nul la altul, adică nulul
piesei poate fi „mutat” după necesităţi în oricare din
cele patru poziţii memorate. Pentru selectarea primei,
celei de a doua etc. poziţii ale nulului piesei se
utilizează în programul de conducere numerică funcţiile
G53, G54, G55 şi G56
 suplimentar, unele echipamente pot decala nulul
curent cu o deplasare specificată, utilizând funcţia
G92;

Sisteme de coordonate Scula in punctul
de nul al masinii
Axa Z pozitiva
Axa Y pozitiva
Nulul piesei
Axa X negativa
Axa X pozitiva
Axa Y negativa Placa intermediara
Axa Z negativa Semifabricatul

Conducere numerică – Structura
programelor

programelor

programelor

programelor

programelor
 Un program care conţine secvenţe care se repetă

poate fi memorat ca şi subprogram pentru a
simplifica programul principal.
 Diferenţele dintre un subprogram şi un program
principal sunt următoarele:
 Subprogramele nu conţin informaţiile despre mărimea
semifabricatului la începutul programului.
 Un subprogram se termină cu codul M99

programelor
Programul principal Subprogramul 1 Subprogramul 2
O0001 O1000 O2000
N0010 G21; N0010 N0010 G21;
[BILLET X... Y... Z... N0020 N0020
N0020 N0030 N0030
N0030 N0040 N0040
N0040 N0050 N0050
N0050 N0060 N0060
N0060 N0070 N0070
N0070 N0080 N0080
N0080 M98 P1000; N0090 M98 P2000; N0090
N0090 N0100 N0100
N0100 N0110 N0110
N0110 N0120 N0120
N0120 N0130 N0130
N0130 N0140 N0140
N0140 N0150 N0150
N0150 M30 N0160 M99 N0160 M99
Primul nivel de imbricare Al doilea nivel de imbricare

programelor
 Un subprogram se încheie cu codul M99. Acesta

returnează controlul programului principal (sau mai
corect programului apelant, deoarece acesta, la
rândul lui, poate fi un subprogram).
 Codul M99 va returna controlul la blocul următor celui
în care s-a făcut apelul din programul apelant.
 În cazul în care codul M99 este urmat de Pxxxx,
controlul va fi predat în programul apelant la linia
(blocul) xxxx. Spre exemplu, linia de program
 N3450 M99 P160
va fi interpretată "întoarcere la linia 160 în programul
apelant".
programelor
Adresă
Program Frază Cuvânt
Conţinut
 Frază=Bloc
 Numerotarea blocurilor
 Structura blocurilor

programelor
 Ignorarea opţională a blocurilor

 Liniile de program numerotate vor fi ignorate (sărite)
la rularea programului dacă sunt precedate de
caracterul “/” (slash) şi dacă comutatorul Block skip
de pe panoul de control al maşinii este în poziţia On.
Când comutatorul Block skip este în poziţia Off liniile
marcate cu "/" sunt tratate ca orice altă linie din
program.
 EXEMPLU
 /N2350 G04 X2

programelor
 Ignorarea opţională a blocurilor

 Caracterul slash poate fi plasat oriunde într-o frază, nu
numai la începutul ei. În acest caz comenzile aflate
înaintea lui se vor comporta normal, vor fi executate, iar
cele care îi urmează, vor fi ignorate.
 EXEMPLE
 N2640 G01 X43.25 Y52 /F120
 N3210 G03 x20 Z+15 R22.5 /S3000

programelor
 Comentarii şi mesaje în interiorul programelor

 Dacă programul este scris off-line, adică în afara
maşinii unelte, de exemplu pe un calculator, în
interiorul său pot fi plasate comentarii şi/sau mesaje,
adică secvenţe de text ignorate de echipamentul de
conducere numerică.
 Comentariile sunt utile pentru a introduce anumite
explicaţii asupra programului. Astfel, pot fi indicate
dimensiunile şi tipul sculelor atunci când ele intră în
lucru.
 Mesajele au aceeaşi utilitate ca şi comentariile, dar
sunt şi afişate pe panoul de control al maşinii.

programelor
 Comentarii şi mesaje în interiorul programelor

 poate fi inserat în program mesajul "începe
prelucrarea buzunarului circular cu raza de 20 mm şi
adâncimea de 3". În momentul parcurgerii liniei de
program care conţine mesajul, acesta va fi afişat şi
pe consola echipamentului (panoul de control)
 EXEMPLU
 M06 T03 (se încarcă freza cilindro-frontală Ø12x68)

programelor
 Funcţiile (adresele) se pot clasifica în:

 Funcţii geometrice – X, Y, Z
 Funcţii tehnologice – F, S, T
 Funcţii pregătitoare - G
 Funcţii maşină - M
 Alte funcţii – O, N, P etc.

Conducere numerică – Adrese
geometrice şi tehnologice
 Prin intermediul adreselor geometrice se transmit

informaţii referitoare la traiectoria sculei.
 Adresele geometrice sunt X, Y şi Z. Tot în scopul
programării traiectoriilor sculei mai pot fi utilizate
adresele A, B, C pentru desemnarea mişcărilor de
basculare
 Adresele I, J şi K se utilizează pentru a indica centrul
unei mişcări circulare, deci au tot caracter geometric
 Adresele care desemnează axe de translaţie sau
similare introduc coordonate ale punctelor
programate
 Adresele geometrice sunt singurele care acceptă

conţinut în format real
Exemplu: X30.5 Y12.85
 Partea întreagă a coordonatelor programate se
separă de cea zecimală prin caracterul “.” (punct)
Exemplu: X30.5 Y12.85
 Se pot programa coordonate negative. În acest caz,
conţinutul va fi precedat de semnul “-” (minus)
Exemplu: X-30.5 Y-12.85

 Programarea coordonatelor
punctelor de pe traiectoria
sculei se poate face în valori
absolute sau relative
(incrementale):
 În cazul programării în
coordonate absolute,
punctele sunt raportate la
nulul piesei
Exemplu: G90 G01 X50 Y18.5

 Programarea coordonatelor
punctelor de pe traiectoria
sculei se poate face în valori
(incrementale):
coordonate relative,
punctele sunt raportate la
poziţia curentă a sculei
Exemplu: G91 G01 X35 Y12

(pentru explicaţii asupra funcţiilor G01, G90 şi G91 vezi capitolul
dedicat funcţiilor pregătitoare G)

 Adresele tehnologice comunică informaţii cu caracter

tehnologic, după cum urmează:
 F programează avansul de lucru. Adresa F se
programează în frazele cu mişcare de prelucrare
(interpolările G01, G02, G03)
 Avansul programat (deşi F este plasat la sfârşitul
frazei) devine efectiv în fraza care îl conţine
 Conţinutul lui F se programează în valori întregi.
 În mod implicit, avansul se exprimă în mm/min, dar se
poate opta şi pentru avans exprimat în mm/rot.
Această variantă e utilizată îndeosebi pentru operaţii
de filetare
 Relaţii utile pentru calculul avansului:
sr  sz * z
unde
sl  sr * n
sr = avansul pe rotaţie
sz = avansul pe dinte
sl = avansul longitudinal
z = numărul de ninţi ai frezei
n = turaţia frezei
 Exemple
G01 X50 Z23 F150

 G02 X50 Z50 I40 J-12 F100
 G01 Z-12 F50
 Dacă în prima frază cu mişcare de aşchiere sau
înainte de aceasta nu se programează în mod explicit
avansul, mişcarea se va efectua cu un avans foarte
mic, predefinit (constantă a maşinii – la NovaMILL
CNC 10 mm/min sau 0.4 in/min).


 S programează turaţia broşei portsculă
 Turaţia programată (deşi S este plasat la sfârşitul
frazei) devine efectivă în fraza care îl conţine
 Conţinutul lui S se programează în valori întregi.
 S se programează de obicei după schimbarea sculei,
în frază cu M03, care semnifică pornirea turaţiei broşei
în sens orar
 Exemple
 G01 X50 Z23 F150 M03 S2300
 G02 X50 Z50 I40 J-12 S1100

 T programează scula cu care se va face prelucrarea
următoare
 Conţinutul adresei T indică locaşul din magazia de
scule din care va fi preluată scula care urmează să
intre în lucru
 La NovaMILL CNC magazia de scule are 6 posturi,
deci se poate programa T01 .. T06
 T se programează întotdeauna în frază cu M06 care
semnifică apel al subprogramului de schimbare a
sculei
 Exemplu
 M06 T05
 Funcţii pregătitoare G
 Funcţiile pregătitoare, G, se utilizează pentru descrierea
traiectoriei sculei sau setarea modurilor de lucru ale
maşinii. Astfel de funcţii permit controlul mişcărilor, al
operaţiilor de găurire, alegerea unităţilor de măsură, etc.
 În mod normal, funcţiile G sunt plasate la începutul
frazelor, imediat după numărul de linie, dacă acesta
există.
 Este permisă prezenţa mai multor funcţii G într-o frază,
cu condiţia să nu se nege reciproc.

 Clasificarea funcţiilor G
1. Funcţii modale şi non-modale

2. Grupuri de funcţii

 Funcţiile modale sunt efective în linia în care sunt
invocate, dar şi în liniile următoare, atâta timp cât nu
sunt negate de funcţii din aceeaşi categorie.
 EXEMPLU
N20 G21;
N30 G90;
N40 G00 X50 Y50;
N50 G01 Z-5;
N60 X100;
N70 Y120;
N80 X130 Y160;
N90 G03 X150 Y 180 R20;
 Funcţiile non-modale sunt active doar în fraza în
care sunt invocate. Dacă se doreşte obţinerea
efectului unei funcţii non-modale în mai multe fraze
consecutive, acea funcţie trebuie apelată în fiecare
din frazele respective

 Un grup de funcţii este alcătuit din acele funcţii care
vizează acelaşi aspect al programării
 Funcţiile din acelaşi grup se neagă reciproc
 Nu pot coexista într-o frază mai multe funcţii G din
acelaşi grup
 Dintre funcţiile unui grup, una este “starea implicită”
 Starea implicită este funcţia din grup care are efect
dacă nici una din funcţiile grupului nu este
programată.

 Clasificarea funcţiilor G EXEMPLU

 Starea implicită este funcţia O1234
din grup care are efect dacă N10 G21
nici una din funcţiile grupului N20 G28
nu este programată.
N25 M06 T1
 În exemplul alăturat nu s-a
N30 G0 X-5 Y-5
programat explicit tipul de
coordonate; totuşi, ECN N32 M03 S1500
asumă faptul ca au fost N35 G0 Z2
programate coordonate N40 G01 X10 10 F95
absolute, aceasta fiind starea .......
implicită.
......
Conducere numerică – Funcţii G
 G90/G91 - programare în coordonate

absolute/relative
 Funcţia G90 activează modul de lucru cu
programarea punctelor în coordonate absolute
(raportate la nulul piesei). Programarea în
coordonate absolute este modul implicit de lucru;
 Funcţia G91 activează modul de lucru cu
programarea punctelor în coordonate relative. Din
momentul apelării ei coordonatele utilizate pentru
programarea punctelor sunt măsurate faţă de poziţia
curentă a sculei.
 Funcţiile G90 şi G91 aparţin aceluiaşi grup, deci nu
pot coexista în aceeaşi frază.

 Programarea
coordonatelor punctelor
de pe traiectoria sculei
se poate face în valori
(incrementale):
coordonate absolute,
punctele sunt raportate
la nulul piesei
Exemplu: G90 G01 X50 Y18.5

 Programarea
coordonatelor punctelor
de pe traiectoria sculei
se poate face în valori
(incrementale):
coordonate relative,
punctele sunt raportate
la poziţia curentă a
sculei
Exemplu: G91 G01 X35 Y12

(pentru explicaţii asupra funcţiilor G01, G90 şi G91 vezi capitolul
dedicat funcţiilor pregătitoare G)
 Observaţie importantă (excepţie):

 Funcţia G90 – programare în coordonate absolute nu
afectează adresele geometrice I şi J care descriu centrul
mişcării circulare
 Pentru detalii privitoare la I şi J vezi capitolul G02/G03 – Interpolare

circulară

 G28 - revenire în punctul de referinţă

 Punctul de referinţă (Home position, sau punctul de nul
al maşinii) este un punct fix al maşinii unde poate fi
deplasată automat scula. Nulul maşinii este originea
sistemului de coordonate al maşinii.
 Funcţia G28 comandă deplasarea sculei în punctul de
nul (referinţă). Sintaxa funcţiei este:
G90 G28 X… Y… Z… sau G91 G28 X… Y… Z…
 X, Y şi Z pot fi folosite pentru a indica un punct
intermediar, prin care va trece scula, înainte de a
ajunge în punctul de referinţă. Acest punct intermediar
permite deplasarea sculei pe o cale impusă, pentru a
evita coliziunea sculei cu piesa sau cu dispozitivul de
fixare a piesei.
Punct de Punct de Punct Punct de

nul coliziune intermediar nul
Punct
intermediar

 Punctul intermediar va funcţiona eficient în vederea

evitării coliziunilor dacă va fi plasat deasupra poziţiei
curente a sculei (mişcarea intermediară să se facă pe
verticală în sus).
 Pentru a asigura o astfel de mişcare, punctul
intermediar se va programa în coordonate relative
 EXEMPLU
G91 G28 Z40

 G00 - poziţionare rapidă

 Funcţia G00 provoacă o mişcare de poziţionare (fără
aşchiere) cu avans rapid până în poziţia indicata prin
adresele geometrice X, Y, Z. Formatul comenzii este
următorul:
G00 X... Y... Z...
 Valoarea avansului rapid este setată de producătorul
echipamentului (este o constantă a maşinii). Această
valoare poate fi redusă de la 100% la 0% dar numai în
trepte de 10% utilizând facilităţile de suprascriere a
avansului, facilităţi specifice maşinii unelte. O astfel de
reducere este posibilă numai în modul de operare
manual

 Funcţia G00 blochează compensarea sculei impusă

prin una din funcţiile G41 sau G42. Dacă în momentul
apelului lui G00 este activ G41 sau G42, compensarea
sculei este reactivată numai când este apelată din nou
o funcţie de interpolare (G01, G02 sau G03).
 În urma apelului funcţiei G00 mişcarea după cele trei

axe se efectuează complet independent, cu avansul
rapid. În exemplul ilustrat, G00 comandă deplasarea
săniilor simultan după axele X şi Y cu acelaşi avans.
Aceasta face ca traiectoria sculei să fie frântă

Y
Scula
Punctul programat
pentru poziţionare
Punctul
de nul X

 G01 - interpolare liniară

 Funcţia G01 - interpolare liniară provoacă o mişcare de
aşchiere de-a lungul unui segment de dreaptă cu
viteza de avans prestabilită.
 Formatul comenzii este următorul:
G01 X… Y… Z…
 Avansul programat va fi efectiv de-a lungul traiectoriei,
deci cel rezultat din combinarea mişcărilor după axele
de coordonate ale celor două sănii. Valoarea
programată a avansului nu se referă la mişcările
descompuse de-a lungul axelor (nu se aplică fiecărei
sănii).
 EXEMPLU
N130 G90 G01 X100 Y50 F115
 Avansul F115 poate fi modificat în Modul manual de la 0 la

150% utilizând funcţiile de suprascriere a avansului. 100%
este chiar avansul programat.
 G04 - temporizare
 Funcţia G04 provoacă o oprire, o întrerupere a rulării
programului. Durata întreruperii este indicată de către
programator prin intermediul adreselor X sau P.
 După cum se utilizează adresa X sau P, durata
întreruperii este exprimată în secunde, respectiv în
miimi de secundă. Funcţia poate fi folosită în formatul:
G04 X… durata temporizării în secunde
sau
G04 P… durata temporizării în 1/1000 s
 G04 este non-modală

 G20 şi G21 - setarea sistemului de unităţi de

măsură
 G20 selectează sistemul britanic de unităţi de măsură
(inch), iar G21 pe cel internaţional, sau metric (mm).
 Deplasările minime care pot fi programate sunt 0,0001
inch, sau 0,001mm.
 De sistemul de unităţi de măsură selectat sunt afectate
următoarele categorii:
 Adresele geometrice X, Y şi Z.
 Deplasările programate în coordonate relative.
 Avansul programat cu adresa F.
 Valorile corecţiilor de sculă.
 Dimensiunile semifabricatului [BILLET X…….

 G94 - avansul exprimat în mm/min

 Când este activ G94 avansul programat este exprimat
în ul/min, unde ul este unitatea de măsură pentru
lungime: inch sau mm după cum este activ G20,
respectiv G21.
 G95 - avans exprimat în mm/rot
 Când este activ G95 avansul programat este exprimat
în ul/rot, unde ul este unitatea de măsură pentru
lungime: inch sau mm după cum este activ G20,
respectiv G21.

 G02 şi G03 - interpolare circulară

 G02 şi G03 provoacă mişcări de aşchiere (cu avansul
de lucru programat) de-a lungul unui arc de cerc în
sens orar, respectiv trigonometric

 I şi J
 Pentru a programa un arc când nu se cunoaşte raza, ci
doar centrul mişcării, se vor utiliza adresele I şi J.
 I reprezintă poziţia centrului pe axa X în coordonate
relative faţă de punctul de start.
 J reprezintă poziţia centrului pe axa Y în coordonate
relative faţă de punctul de start




 I şi J se programează ÎNTOTDEAUNA
în coordonate RELATIVE; aceasta,
chiar dacă se programează explicit în
fraza cu G02/G03 programare în
coordonate absolute. Acest aspect
afectează doar modul de descriere a
punctului ţintă al mişcării

 Pot fi utilizate câte patru moduri de a apela funcţiile

de interpolare circulară.
 Pentru interpolare in sens orar:
G90 G02 X… Y… R… F…;
G90 G02 X… Y… I… J… F…;
G91 G02 X… Y… R… F…;
G91 G02 X… Y… I… J… F…;
 pentru sens trigonometric:
G90 G03 X… Y… R… F…;
G90 G03 X… Y… I… J… F…;
G91 G03 X… Y… R… F…;
G91 G03 X… Y… I… J… F…;
 EXEMPLU de programare

Coordonate relative şi I,J Coordonate relative şi R
G01 X175 Y40 F125; G01 X175 Y40 F125;

G03 X-40 Y40 I-40; G03 X-40 Y40 R40;
G01 X-40; G01 X-40;
G02 X-40 Y-20 I-40; G02 X-40 Y-40 R40;
Coordonate absolute şi I,J Coordonate absolute şi R
G01 X175 Y40 F125; G01 X175 Y40 F125;
G03 X135 Y80 I-40; G03 X135 Y80 R40;
G01 X95; G01 X95;
G02 X55 Y40 I-40; G02 X55 Y40 R40;
 Când se utilizează raza

pentru descrierea
arcului trebuie avute în
vedere două situaţii:
A. arc cu deschiderea
mai mică de 180o
B. arc cu deschiderea
mai mare de 180o. În
acest caz,
convenţional, raza va
fi indicată ca având
valoare negativă.

 Programarea celor două arce se face în modul

următor:
A. G02 X80 Y40 R39 F125; /cercul A
B. G02 X80 Y40 R-39 F125; /cerculB

 Când se programează arce utilizând raza, valoarea lui

R trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu
jumătate din deplasarea cea mai lungă de-a lungul
axelor.
 EXEMPLU: dacă punctul curent (poziţia actuală a
sculei) este (50,50), iar capătul programat al arcului
este în (120,90), deplasările sunt X=70 şi Y=40;
raza minimă va fi 35, sau, generalizat,
R>max (X/2, Y/2)

 I0 şi J0 pot fi omise din program. Dacă centrul arcului

se află pe aceeaşi verticală sau orizontală cu punctul
de start, adresa I, respectiv J poate să lipsească din
frază.
 Dacă în aceeaşi frază vor fi specificate atât adresele I
şi/sau J cât şi R, va fi luată în considerare doar R,
celelalte fiind ignorate.

Compensarea sculei
 G40, G41, G42 - compensarea sculei

1. În mod implicit, traiectoria programată este parcursă de
centrul frezei.
2. Cu datele preluate din desenul de execuţie se poate
descrie în mod direct doar conturul piesei, nu şi
traiectoria sculei.
3. Profilul de prelucrat este independent de diametrul
frezei.
 Determinarea exactă a traiectoriei sculei se poate
face numai prin calcule care pot fi laborioase

Compensarea sculei
 În contextul conducerii numerice vom înţelege prin

compensarea sculei, determinarea de către
echipamentul de conducere numerică a echidistantei
la profilul de prelucrat, echidistantă pe care urmează
să se deplaseze centrul frezei în vederea prelucrării
profilului respectiv. Conturul programat, va fi în acest
caz, chiar conturul de frezat.
 Prin corecţie de sculă vom înţelege raza frezei.
Această valoare este cea luată în calcul pentru
determinarea echidistantei; corecţia de sculă trebuie
să fi fost înregistrată înaintea rulării programului
pentru fiecare sculă implicată în prelucrare şi salvată
în2019fişierul de corecţii Mircea
29 August (offset file).
Viorel DRĂGOI 2
Compensarea sculei
 G40, G41, G42 - compensarea sculei mişcărilor

 Când într-un program CNC trebuie luată în considerare
raza frezei, trebuie specificată poziţia sculei faţă de
semifabricat utilizând funcţiile prezentate în tabelul
următor:
Funcţia Partea pe care Mişcarea sculei
lucrează freza
G40 Anularea De-a lungul traiectoriei programate
compensării sculei
G41 Stânga Pe partea stângă a traiectoriei
programate, privind în sensul avansului
G42 Dreapta Pe partea dreaptă a traiectoriei
programate, privind în sensul avansului
Compensarea sculei

Compensarea sculei
 Iniţierea compensării sculei

 Fraza prin care se comandă echipamentului de
conducere numerică comutarea în modul de lucru cu
compensare a sculei se numeşte iniţiere a compensării
sculei.
 Pentru ca o frază să poată fi considerată iniţiere a
compensării sculei, trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
1. Să conţină apelul uneia din funcţiile G41 sau G42, sau
să urmeze unei fraze cu G41/G42;
2. Să conţină o comandă de mişcare G01 în planul XOY,
iar deplasarea comandată să fie mai mare decât raza
sculei;
3. Raza sculei, R, deci corecţia corespunzătoare sculei
care lucrează, trebuie să fie strict pozitivă.
Compensarea sculei
 În timpul lucrului cu compensare a sculei sunt citite şi

memorate întotdeauna în avans cel puţin câte două fraze
din program; în acest mod, la un moment dat, în memorie
sunt prezente fraza curentă şi următoarele două. Aceasta,
deoarece pentru a putea determina echidistanta la
traiectoria programată, echipamentul trebuie să "ştie" tipul
şi orientarea mişcării care urmează după cea curentă.
Numai având la dispoziţie aceste date poate fi calculat
punctul în care se termină mişcarea curentă şi începe
următoarea (se înţelege că aceste două puncte trebuie să
coincidă).
 Funcţiile G40, G41 şi G42 sunt modale şi aparţin aceluiaşi
grup, prin urmare nu pot coexista în aceeaşi frază.

Compensarea sculei

Compensarea sculei

Compensarea sculei

Compensarea sculei

Compensarea sculei
 Anularea compensării sculei

 Pentru anularea compensării sculei se utilizează funcţia
G40.
 Funcţia G40 poate fi apelată numai în fraze în care sunt
comandate deplasări liniare (G00, G01, G28).
 Controlerul efectuează automat anularea compensării
sculei în următoarele situaţii:
1. Imediat după pornirea maşinii.
2. La apăsarea butonului CRT/MDI de pe panoul de
control al maşinii.
3. La terminarea (forţată) a programului prin apelul direct
al funcţiei M02 sau M30.

Compensarea sculei
 G40, G41, G42 - compensarea sculei - EXEMPLU

Compensarea sculei
 G40, G41, G42 - compensarea sculei - EXEMPLU

 O0010
 N0010 G00 X-15 Z-15;
 N0020 G41 G01 X0 Y0 F100; /(Iniţierea compensării)
 N0030 Y40;
 N0040 X30 Y80;
 N0050 X60;
 N0060 G02 X100 Y40 R40;
 N0070 G01 Y30;
 N0080 G03 X70 Y0 R30;
 N0090 G01 X0;
 N0100 G40 X-15 Y-15; (Anularea compensării sculei)

Compensarea sculei
 Corecţia de lungime a sculei

 Atunci când se programează un punct de pe
traiectoria sculei, în acea poziţie va fi adus un anumit
punct al sculei:
 la frezare cu freză cilindro-frontală punctul de pe axa
sculei la nivelul feţei frontale

Compensarea sculei

 Atunci când se programează un punct de pe
traiectoria sculei, în acea poziţie va fi adus un anumit
punct al sculei:
 la strunjire vârful cuţitului sau plăcuţei aşchietoare
Fig. 6.2. Strunjire. Punctul de pe sculă plasat în poziţia programată

Compensarea sculei
 Pentru a aduce fiecare sculă în

aceeaşi poziţie programată, ECN
comandă deplasări diferite

Compensarea sculei

 Pentru a aduce fiecare sculă în aceeaşi poziţie
programată, ECN comandă deplasări diferite

Cicluri de găurire
 Mişcarea 1 - Poziţionarea sculei

deasupra găurii pe X şi Y Op1
 Mişcarea 2 - Apropierea rapidă a

sculei de punctul în care începe
mişcarea de prelucrare (nivelul R) Op2 Op6
 Mişcarea 3 - Executarea găuririi
(avans de lucru)
 Mişcarea 4 - Prelucrarea fundului R
găurii
 Mişcarea 5 - Retragerea sculei
până la nivelul R Op3 Op5
 Mişcarea 6 - Retragerea rapidă a +Z

sculei până în punctul iniţial
Op4
Cicluri de găurire
 Există trei categorii de comenzi pentru descrierea

unui ciclu de găurire:
 Comenzi pentru programare în coordonate
absolute/relative (G90 / G91)
 Comenzi pentru retragerea sculei G98 (retragerea
sculei la nivelul iniţial) şi G99 (retragerea sculei la
nivelul R)
 G73 .. G89 pentru indicarea tipului de ciclu vizat.

Cicluri de găurire
 Programarea în coordonate absolute/relative a

ciclurilor de găurire
G90 Coordonate absolute G91 Coordonate relative
Nivelul
iniţial
R
Punctul (nivelul) R
R
Z=0
Z
Z
Nivelul fundului găurii

Cicluri de găurire
 Programarea poziţiei (nivelului) de revenire după

prelucrarea găurii
G98 Revenire în punctul iniţial G99 Revenire în punctul R
Nivelul iniţial
Punctul (nivelul) R
29 August 2019 Nivelul fundului găurii

Mircea Viorel DRĂGOI 4
Cicluri de găurire
 Sintaxa frazei care conţine apelul unui ciclu de

găurire este următoarea:
G90 G98
sau sau G… X… Y… Z… R… P… Q… K… F…;
G91 G99

Cicluri de găurire
 Observaţia 1:
 Adresele P şi Q nu sunt utilizate la unele cicluri de
găurire.
 Observaţia 2:
 Odată introduse, datele necesare găuririi sunt reţinute
de controlerul maşinii până în momentul în care sunt
modificate, sau ciclul de găurire este oprit. La
parcurgerea repetată a unui ciclu, nu trebuie introduse
de fiecare dată toate informaţiile, ci doar cele care se
modifică de la o gaură la alta. Cu alte cuvinte, toate
adresele utilizate pentru definirea ciclurilor operează ca
şi cum ar fi modale
Cicluri de găurire
 Exemplul 1: ciclu de găurire pentru 4 găuri, cea de a

treia gaură fiind cu 10 mm mai adâncă.
G90 G99 G81 X10 Y10 Z-15 R2 F100;
X20;
X30 Z-25;
X40 Z-15;
G80;
 Exemplul 2: ciclu de găurire care se repetă de 4 ori.

G91 G99 G81 X10 Y6 Z-10 R-8 K4 F100

Cicluri de găurire
 G74 - filetare
 G74 X… Y… Z… P… R… F…
 Observaţie: trebuie respectată relaţia F=S*P unde

F=avansul, S=turaţia, P= pasul filetului.
 G81 - găurire
 G81 X… Y… Z… R… F…
 G82 - găurire cu temporizare

 G82 X… Y… Z… P… R… F…

Cicluri de găurire
 G84 - filetare cu tarodul

 G84 X… Y… Z… R… P… F…
 Acest ciclu nu se deosebeşte de cel de filetare cu

cuţitul, G74, decât prin ordinea adreselor în frază:
Z, P, R la G74 şi Z, R, P la G84.

Cicluri de găurire
 G85 - alezare
 G85 X… Y… Z… R… F…
 Retragerea se face cu avans de lucru până la

nivelul iniţial (G98) sau până în punctul R (G99). Nu
necesită oprire precisă (orientare a sculei), deci
poate fi aplicat pe orice maşină.
 G86 - alezare
 G86 X… Y… Z… R… F…
 Faţă de ciclul G85, diferenţa constă în faptul că

retragerea din gaură a sculei se face cu avans rapid
Cicluri de găurire
 G73 - găurire rapidă

 G73 X… Y… Z… Q… F…;
G98 Nivelul iniţial

Q R
G99 Nivelul R
Q
Retragere
Retragere
Q

Cicluri de găurire
 G76 - alezare de finisare

 G76 X… Y… Z… R… P… Q… F…
Op. 1
Nivelul iniţial
Op. 2
Op. 6
Q
R
Op. 3 Op. 5
Op. 4
Cicluri de găurire
 G87- alezare de jos în sus

 G87 X… Y… Z… P… Q… R… F…
Q
 Op.1 Poziţionare rapidă în X, Y şi Z (nivelul Op. 1 Op. 2

iniţial). Nivelul iniţial
 Op. 2 Oprirea axului principal şi orientarea sa. Op. 9
Deplasare în planul XOY către centrul găurii cu
distanţa Q.
 Op. 3 Apropiere rapidă până în punctul R. Op. 8 Op. 3
 Op. 4 Pornirea rotaţiei axului principal în sens
orar, şi efectuarea deplasării -Q
Op. 7
 Op. 5 Prelucrare până la nivelul Z (cu Op. 6
deplasare Z pozitiv) şi temporizare.
 Op. 6 Oprirea axului principal şi orientarea sa.
 Op. 7 Deplasare Q. Op. 5 R
 Op. 8 Retragere rapidă până la nivelul iniţial.
 Op. 9 Deplasare -Q şi pornirea rotaţiei axului
principal în sens orar Op. 4
Cicluri de găurire
 G83 - găurire adâncă

 G83 X… Y… Z… Q… R… F…
 Acest ciclu se deosebeşte de găurirea rapidă doar

prin faptul că retragerile intermediare se fac până în
punctul R şi nu doar pe o mică distanţă.

Cicluri de găurire
 G80 - anularea ciclului de găurire

 Adresele utilizate la programarea ciclurilor de găurire
sunt modale (Z, P, Q şi R), astfel încât rămân
memorate şi după efectuarea ciclului pentru care au
fost programate. Ciclul trebuie anulat, astfel eliminându-
se automat din memorie valorile adreselor Z, P, Q şi R,
înainte de a programa un alt ciclu.
 Anularea unui ciclu se face cu funcţia G80. Aceasta
trebuie plasată în fraza consecutivă programării ciclului.

Cicluri de găurire
 Exemplu de utilizare a ciclurilor de găurire

Cicluri de găurire
N0040 M06 T01; Schimbarea sculei
N0050 G90 G00 X10 Y30 Z12 S1000 M03; Poziţionarea sculei la nivelul iniţial
N0060 G99 G81 X10 Y30 Z-17 R2 F75; Gaura 1, retragere la nivelul R
N0070 Y10; Gaura 2 , retragere la nivelul R
N0080 X30; Gaura 3 , retragere la nivelul R
N0090 G98 Z30; Gaura 4 , retragere la nivelul iniţial
N0100 G99 X90; Gaura 5 , retragere la nivelul R
N0110 Y10; Gaura 6 , retragere la nivelul R
N0120 X110; Gaura 7 , retragere la nivelul R
N0130 G98 Y30; Gaura 8 , retragere la nivelul iniţial
N0140 G91 G80 G28 Z0 M05; Maşina acasă, oprirea axului principal
N0150 M06 T02; Schimbarea sculei
N0160 G90 G00 X60 Y28 Z12 S750 M03; Poziţionarea sculei la nivelul iniţial
N170 G99 G83 Y28 Z-17 Q6 R2 F60; Gaura 9 , retragere la nivelul R
N180 G98 Y12; Gaura 10 , retragere la nivelul iniţial
N190 G91 G80 G28 Z20 M05; Maşina acasă, oprirea axului principal
N0200 M30; Terminarea programului
Prelucrarea caviăţilor
 Buzunare circulare şi dreptunghiulare
Buzunar Buzunar
circular dreptunghiular

 Buzunar = cavitate cu fundul plan, orizontal şi pereţi

verticali
 În cazul cavităţilor mari, descrierea traiectoriei sculei
presupune programarea unui număr mare de fraze.
Pentru cavităţile care au forme speciale (circulare
sau dreptunghiulare) calculul punctelor
caracteristice traiectoriei sculei se poate face
automat, pe baza unor programe de calculator.

 Echipamentul CNC cu care lucrează NovaMILL

dispune de subprograme predefinite pentru
efectuarea ciclurilor de prelucrare a buzunarelor
circulare şi dreptunghiulare.
 Există funcţii speciale pentru definirea parametrilor
geometrici şi tehnologici în vederea apelării acestor
subprograme

 G170, G171 – Prelucrarea buzunarelor circulare

 N0080 G170 R... P... Q... X... Y... Z... I... J... K...
 N0090 G171 P... S... R... F... B... J...
 Sunt necesare două fraze pentru definirea condiţiilor de

lucru la apelarea subprogramului specific
 Sintaxa frazei este fixă. Chiar dacă unele adrese nu sunt
utilizate, ele trebuie să fie prezente în frază.
 Nu este permisă schimbarea ordinii adreselor în frază

 G170 R... P... Q... X... Y... Z... I... J... K...
 R - defineşte poziţia sculei pe axa Z la începutul ciclului,
sau planul R, până la care se face apropierea rapidă pe
axa Z
 P - impune (împreună cu I şi J) caracterul prelucrării:
 degoşare
 finisare
 degroşare+finisare.
 Q – defineşte incrementarea pe Z în vederea prelucrării
buzunarului (adâncimea straturilor succesive, dacă
adâncimea buzunarului nu poate fi prelucrată dintr-o
singură trecere). Q are întotdeauna valoare pozitivă.

 N0080 G170 R... P... Q... X... Y... Z... I... J... K...
 X, Y – definesc coordonatele centrului buzunarului
 Z – defineşte baza buzunarului
 I – defineşte adaosul de prelucrare pe suprafaţa laterală (0
doar la degroşare)
 J – defineşte adaosul de prelucrare la baza buzunarului
(0 doar la degroşare)
 K – raza buzunarului: dacă valoarea lui K e pozitivă
prelucrarea se face în sens orar, iar dacă e negativă, în
sens trigonometric.

 Modul în care se stabileşte caracterul prelucrării

 N0090 G171 P... S... R... F... B... J...

 P – adâncimea de aşchiere, ca procentaj din diametrul
sculei
 S – turaţia la degroşare (S3000)
 R – avansul la degroşare de-a lungul axei Z
 F – avansul la degroşare în planul XY
 B – turaţia la finisare; nu se utilizează în cazul degroşării
 J – avansul la finisare; nu se utilizează în cazul degroşării

 Semnificaţia adreselor geometrice din fraza cu G170

 Exemplu – degroşare
[BILLET X75 Y90 Z30;
[EDDGEMOVE X – 37,5 Y- 45;
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
O0003
N0040 G91 G21 G28 Z30;
N0050 M06 T01;
N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 M03 S3000 ;
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G170 R2 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0 J0 K-24;
N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200;
N0100 G00 Z25 M05;
N0110 G91 G28 Z20;
N0120 M30;

 Exemplu – degroşare +finisare

[TOOLDEF T1 D6 Z0;
O0003
N0040 G91 G21 G28 Z30;
N0050 M06 T01;
N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 M03 S3000 ;
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G170 R2 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0.2 J0.3 K-24;
N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200;
N0100 G00 Z25 M05;
N0110 G91 G28 Z20;
N0120 M30;

 Exemplu – finisare
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
O0003
N0040 G91 G21 G28 Z30;
N0050 M06 T01;
N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 M03 S3000 ;
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G170 R2 P1 Q3 X0 Y0 Z-6 I0 J0 K-24;
N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200;
N0100 G00 Z25 M05;
N0110 G91 G28 Z20;
N0120 M30;

 G172,G173 - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular

 G172 I... J... K... P... Q... R... X... Y... Z...;
 G173 I... K... P... T... S... R... F... B... J... Z....
 Sunt necesare două fraze pentru definirea condiţiilor de

lucru la apelarea subprogramului specific
 Sintaxa frazei este fixă. Chiar dacă unele adrese nu sunt
utilizate, ele trebuie să fie prezente în frază.
 Nu este permisă schimbarea ordinii adreselor în frază


 G172 I... J... K... P... Q... R... X... Y... Z...;
 I – lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucrat
 J – lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucrat
 K – raza la colţurile dreptunghiului (inactivă la acest
software)
 P – stabileşte tipul prelucrării 0 = degroşare
 Q – stabileşte incrementarea pe Z în vederea prelucrării
buzunarului.
 R – punctul (planul) “R” faţă de Z absolut
 X – defineşte colţul “X” al buzunarului în coordonate
absolute faţă de nulul piesei
 Y – defineşte colţul “Y” al buzunarului în coordonate
absolute faţă de nulul piesei
 Z – defineşte cota Z a fundului buzunarului

 G173 I... K... P... T... S... R... F... B... J... Z....
 I – adaosul de finisare pe pereţii buzunarului
 K – adaosul de finisare la baza buzunarului P – adâncimea
de aşchiere ca procentaj din diametrul sculei
 T – codificarea sculei destinate realizării buzunarului
 S – turaţia arborelui principal la degroşare
 R- avansul la degroşare de-a lungul axei Z
 F – avansul la degroşare în planul XY;
 B – turaţia arborelui principal la finisare
 J – avansul la finisare)
 Z –planul de retragere a sculei după prelucrare

 Semnificaţia adreselor geometrice din fraza cu G172

 Observaţii pentru funcţia G172:

 Semnul lui I şi J impun sensul de parcurgere al traseului
frezei ("+" pentru parcurgerea în sens orar şi "–" pentru
parcurgerea în sens trigonometric);
 K – trebuie programat la valoarea 0 deoarece la sotfware-
ul curent (DENFORD) raza colţurilor este raza sculei
aşchietoare (frezei);
 Observaţii pentru funcţia G173:
 dacă I şi K sunt setate la valoarea 0, programul va realiza
doar ciclurile de degroşare, la fel ca şi în cazul prelucrării
buzunarelor circulare;
 T – numărul sculei (T1) trebuie programat.

 EXEMPLU – degroşare
[EDDGEMOVE X – 37.5 Y- 45;
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
O0005;
N0040 G91 G21 G28 Z20;
N0050 M06 T01;
N0060 G00 X0 Y0 M03 S3000;
N065 Z2
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X –25 Y-18 Z-6;
N0090 G173 I0 K0 P75 T1 S300 R75 F250 B3500 J200 Z5;
N0100 G00 Z25 M05;

 EXEMPLU – degroşare + finisare

[EDGEMOVE X-37.5 Y-45;
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
00006;
N0040 G91 G21 G28 X0 Y0 Z0;
N0050 M06 T01;
N0060 G90 G00 X0 Z10 M03 S3000;
N0070 G01 Z0 F300;
N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X-25 Y-18 Z-6;
N0090 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5;
N0100 G00 Z25 0M5;
N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0;
N0120 M30;

 EXEMPLU – finisare
[EDGEMOVE X-37.5 Y-45;
[TOOLDEF T1 D6 Z0;
00007;
N0010 G91 G21 G28 X0 Y0 Z0;
N00220 M06 T01;
N0043 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03;
N0040 G01 Z2 F300;
M0050 G172 I-50 K0 P1 Q3 R0 X-25 Y-18 Z-6;
N0060 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5;
N0070 G00 Z25 M05;
N0080 G91 G28 X0 Y0 Z0;
N0090 M30;

Conducere numerică – Funcţii M
 Funcţiile de tip M sunt funcţii auxiliare pentru

transmiterea unor comenzi de tipul “pornit - oprit”
unor componente ale maşinii unelte (pornirea
turaţiei M03, etc).
 Funcţiile al căror conţinut este reprezentat prin
valori mici sunt în general comune unui număr mare
de echipamente de conducere numerică, în timp ce
valorile mari ale funcţiilor se adresează unor
trăsături specifice câte unui echipament.

 O funcţie de tip M poate fi definită folosind o adresă de

tip M şi un număr format din două cifre:
M00
Adresa nr. din două cifre

Funcţia M Descriere
M00* Oprirea programului
M01* Oprirea opţională a programului
M02* Resetarea programului
M03 Pornirea turaţiei cu rotirea axului
principal în sens orar
M04 Pornirea turaţiei cu rotirea axului
principal în sens trigonometric
M05 Oprirea turaţiei
Funcţiile M marcate cu * vor fi executate la încheierea unui bloc (ex.: după efectuarea mişcărilor).
M06 Schimbarea automată a sculelor
M08 Pornirea lichidului de răcire – ungere
M09 Oprirea lichidului de răcire - ungere
M10/M11 Deschiderea / Închiderea sistemului de
fixare a semifabricatului
M13 Pornirea turaţiei în sens orar şi a
lichidului de răcire-ungere
M14 Pornirea turaţiei în sens trigonometric
şi a lichidului de răcire-ungere
M20 Deplasarea MASS sub arborele principal
M21 Deplasarea MASS de sub arborele principal
M22 Deplasarea MASS în jos
M23 Deplasarea MASS în sus
M24 Deschiderea sistemului de fixare a
portsculei în arborele maşinii
M25 Închiderea sistemului de fixare a portsculei
în arborele maşinii
M27 Resetarea poziţiei magazinului de scule
M30 Oprirea programului şi poziţionare la
începutul lui
M32 Rotirea magazinului de scule în sens orar
M33 Rotirea magazinului de scule în sens
trigonometric
M38 Deschiderea uşii de protecţie
M39 Închiderea uşii de protecţie
Funcţiile de tip M19 .. M27, M32 şi M33 sunt folosite doar în cazul executării
unor operaţii de întreţinere. Aceste funcţii pot fi introduse numai de la panoul
de control al maşinii şi nu vor apărea în cadrul programelor.
Mircea Viorel DRĂGOI 26
29 August 2019
M62 Ieşire auxiliară 1 – activă
M64 Ieşire auxiliară 1 – dezactivată
M66 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 1 –
activată
M67 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 2 - activată
M70 Schimbarea semnului pe direcţia X – activat
M71 Schimbarea semnului pe direcţia Y – activat
M76 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 1 – dezactivată
M77 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 2 – dezactivată
M80 Schimbarea semnului pe direcţia X – dezactivat
M81 Schimbarea semnului pe direcţia Y – dezactivat

M98 Apelare subprogram (subrutină)
M99 Încheierea subprogramului şi revenire în
programul apelant
Într-un bloc nu poate exista decât o singură funcţie de

tip M. În cazul când există mai multe astfel de funcţii
echipamentul CNC va executa doar ultima funcţie de tip
M din cadrul blocului.

Conducere numerică – Strung I
 Axe controlate numeric la strunjire

 Nu există posibilitatea de a selecta tipul de coordonate în
care se face programarea; G90 se utilizează în alt scop
decât la frezare, G91 nu există).
 Pentru a utiliza coordonate absolute se invocă axele X şi Z,
 Pentru coordonate relative se va opera cu axele U
(corespunzător lui X) şi W (corespunzător lui Z)
 Pe axa X se programează DIAMETRUL

de realizat, nu RAZA
 Funcţii G
 În tabelul funcţiilor G se notează cu * funcţiile stare

implicită ale grupului din care fac parte
 În tabelul funcţiilor G se notează cu ** funcţiile

polimorfe (care operează diferit în raport cu contextul)
 În tabelul funcţiilor G sunt scrise cu albastru funcţiile

specifice strunjirii

Funcţie G Semnificaţie
G00* Poziţionare (avans rapid)
G01 Interpolare liniară
G02 Interpolare circulară în sens orar
G03 Interpolare circulară în sens trigonometric
G04 Temporizare
G20 Sistemul de unităţi britanic
G21* Sistemul internaţional de unităţi
G28 Revenire la punctul de referinţă
G40* Anularea compensării razei sculei
G41 Compensarea sculei pe partea stângă
G42 Compensarea sculei pe partea dreaptă
G50** Setarea turaţiei maxime sau
Deplasarea sistemului de coordonate
G70 Ciclu de finisare

G71 Degroşare longitudinală
G72 Degroşare transversală
G73 Degroşare după profil
G74 Găurire cu cuţit, freză deget sau burghiu
G75 Retezare
G76 Cicluri de filetare
G81 Găurire adâncă
G90 Strunjire
G92 Cicluri de filetare cu pătrundere radială
G94 Strunjire plană / conică
G96 Controlul vitezei de aşchiere (constantă la
orice diametru)
G97* Anularea controlului vitezei de aşchiere
G98* Avans în mm/min
G99 Avans în mm/rot
 G00 – Poziţionare (deplasare rapidă)
 G00 provoacă deplasarea fără aşchiere cu avans

rapid a sculei până în punctul specificat prin
adresele X (U) şi/sau Z (W).
 Formatul frazei cu G00:
G00 X___ Z___.
 După caz, adresele X şi Z pot să lipsească sau să
fie înlocuite cu U sau W, cu consecinţele cunoscute.

 Cele două sănii se deplasează complet

independent. Dacă mişcările de-a lungul celor două
axe se fac pe distanţe diferite, deplasarea nu se
face după un vector
 Trebuie acordată atenţie programării mişcărilor cu
G00 în vederea evitării coliziunilor.
 Se recomandă descompunerea mişcării în două prin
programare:
 Exemplu: în loc de G00 X50 Z3 se va programa
G00 X50
Z3

 Pe axele X şi U se programează DIAMETRUL
G00 X30.0 Z2.0

 G01 – Interpolare liniară

Deplasarea sculei de-a lungul unui segment, cu

avans de lucru până în punctul programat.
G01 Z-25 F0.1;
X40 Z-50
G01 W-25 F0.1 ;

U15 W-25

 G02/G03 – Interpolare circulară în sens orar

/ trigonometric
 Descrierea arcului se face prin punctul final şi
Rază G02 X _ _ _ Z _ _ _ R _ _ _ F _ _ _
sau
Centru G02 X _ _ Z _ _ I _ _ K _ _ F _ _
 I şi K se programează întotdeauna în coordonate

relative la punctul de start al mişcării
 G02/G03 – Interpolare circulară în sens orar

/ trigonometric

 G04 – Temporizare
 Introduce o temporizare/aşteptare/întârziere de
durată determinată.
 Durata temporizării se introduce prin adresele X sau
U (exprimată în secunde) sau P (exprimată în miimi
de secundă)
G04 X _ _ _ _
G04 U _ _ _ _
G04 P _ _ _ _
 G20/G21 – Selectarea sistemului de unităţi

britanic / internaţional
 Sistemul de unităţi de măsură afectează:
 Coordonatele programate (X şi Z)
 Deplasările incrementale
 Avansul programat (F)
 Corecţiile de sculă

 G28 – Revenire în punctul de referinţă

 Deplasarea se face cu avans rapid
G28 G28 U100

 G40,G41, G42
Compensarea Scula
razei sculei
 Întotdeauna scula
are prin construcţie
vârful rotunjit.
Raza la vârful
sculei
Punctul de referinţă utilizat de către
soft (vârful imaginar al sculei).
Acest punct este condus pe
traiectoria programată
 G40,G41, G42 – Compensarea razei sculei

 Tabelul de corecţii (maxim 16 poziţii)
Corecţia Corecţia Raza la Orientarea

X Z vârf sculei
Scula X Z R T
1 -124.56 -45.2 0.4 3
2 -134.07 -55.6 1.6 2
...
...
16 -98.00 -48.12 0 0
 Vârful imaginar (teoretic al sculei)

 Când se utilizează compensarea sculei ECN
calculează distanţa dintre vârful sculei şi tăiş.
Ţinându-se seamă de aceasta, prin compensarea
razei, ECN va comanda deplasarea tăişului sculei şi
nu a vârfului pe traiectoria programată.
 Distanţa variază în funcţie de direcţia traiectoriei şi de
raza la vârf.

X
Vârful Z
sculei
Tăişul
sculei
Vârful Tăişul
sculei sculei
La traiectoriile paralele cu axele traiectoria programată (a vârfului

sculei) – linie intreruptă e urmată şi de tăiş – linie continuă

Direcţia
traiectoriei
Direcţia
traiectoriei
Vârful
sculei Tăişul
sculei
Tăişul Vârful
sculei
La deplasări oblice traiectoria programată (a vârfului sculei) şi

cea urmată de tăiş nu coincid


 Codificarea orientării sculei
1 Strunjire interioară pe 2 Strunjire interioară pe

stânga dreapta 5 6
3 Strunjire exterioară 4 Strunjire exterioară

pe stânga pe dreapta 7 8


G41 Compensarre pe stânga
Piesa
Piesa
Direcţia Universalul
sculei
G42 Compensarre pe dreapta

Direcţia
sculei
Piesa Piesa
Universalul

 Fraza de iniţializare a compensării sculei
 Conţine G41 sau G42

 Mişcarea programată este liniară şi se efectuează pe
o distanţă mai mare decât raza sculei
 Raza sculei memorată în tabelul de corecţii trebuie
sa fie nenulă


 Anularea compensării sculei – G40
 G40 poate fi programat numai în fraze cu deplasări

rectilinii (G00, G01, G28)
 Se recomandă intercalarea a două fraze cu mişcări
rectilinii între ultima frază compensată şi anularea
compensării. E suficient ca aceste mişcări
suplimentare să aibă lungimea cu puţin mai mare
decât raza sculei


 Anularea compensării sculei – G40 este automat
efectuată de către ECN în următoarele situaţii:
 La oprirea maşinii
 La apăsarea butonului Reset de pe panoul de
comandă al maşinii
 La apăsarea butonului Oprire de urgenţă
 La terminarea programului (M02 sau M30)

 G40,G41, G42 - Compensarea razei sculei - Exemplu

[BILLET X32 Z55
O 0048
N0010 G99 G97 G21 S3000 M03
N0020 M06 T0505
N0030 G00 X33 Z2
N0040 G01 Z00 F0.3
N0050 X-1 F0.1
N0060 G00 X12 Z1
N0070 G01 G42 X10 Z0 F0.2 (iniţializarea compensării)
N0080 G03 X15.86 Z-2.355 R3.0 F0.05
N0090 G01 X29 Z-32 F0.1
N0100 Z-50
N0110 X33
N0120 G28 G40 U30 (anularea compensării)
N0130 M30
Conducere numerică – Strung II
Cicluri de prelucrare
 G50** – Limitarea turaţiei maxime la strunjirea

frontală
 Limitează turaţia maximă la strunjirea frontală
G50 S5000
 La strunjirea frontală şi la cea conică, pe măsură
ce scula se apropie de axa piesei, turaţia creşte
pentru a menţine viteza de aşchiere constantă.
 Dacă se atinge turaţia programată prin S în fraza
cu G50, această turaţie devine constantă

 G50** – Deplasarea programată a punctului de nul

asociat piesei
 Când în fraza cu G50 sunt prezente adrese geometrice,
funcţia operează în sensul modificării coordonatelor
punctului actual, ca şi cum punctul de nul asociat piesei ar fi
redefinit.
 Dacă este invocată cel puţin una din axele X sau Z, punctul
ale cărui coordonate sunt definite se deplasează în poziţia
curentă a sculei.
 Atenţie! poziţia actuală a sculei capătă alte coordonate,
fără ca scula să se deplaseze. Exemplu: în urma executării
frazei G50 X30 Z40, sistemul de coordonate al piesei este
astfel translatat încât punctul (30,40) este adus în poziţia
curentă a sculei (fără ca aceasta să se mişte).

 G50** – Deplasarea
programată a punctului de
nul asociat piesei
 Dacă este invocată cel puţin
una din axele X sau Z,
punctul ale cărui coordonate
sunt definite se deplasează
în poziţia curentă a sculei.
G50 X10 Z10

 G50** – Deplasarea programată a punctului de nul

asociat piesei
 Când în fraza cu G50 sunt prezente adrese geometrice,
funcţia operează în sensul modificării coordonatelor
punctului actual, ca şi cum punctul de nul asociat piesei ar
fi redefinit.
 Dacă este invocată cel puţin una din axele U sau W,
sistemul de coordonate este deplasat de-a lungul axelor
X şi Z cu conţinutul adreselor U, respectiv W.
 Atenţie, poziţia actuală a sculei capătă alte coordonate,
fără ca scula să se deplaseze. Exemplu: în urma
executării frazei G50 U20 W30, sistemul de coordonate al
piesei este translatat cu 20 de unităţi de-a lungul axei X
(îndepărtându-se originea de axa piesei) şi cu 30 de-a
lungul axei Z (îndepărtându-se de universal).

 G50** – Deplasarea
programată a punctului de
nul asociat piesei
 Dacă este invocată cel puţin
una din axele U sau W,
sistemul de coordonate este
deplasat de-a lungul axelor
X şi Z cu conţinutul adreselor
U, respectiv W
G50 U20 W30

 G70 – Ciclu de finisare după profil

 Provoacă parcurgerea unei secvenţe de program în
vederea prelucrării de finisare a unei porţiuni profilate a
piesei.
 Această secvenţă trebuie să preceadă apelul lui G70.
Scula va urmări traiectoria descrisă în frazele care
alcătuiesc secvenţa de descriere a profilului de prelucrat.
G70 P<ns> Q<nf>
 Parametrii P şi Q introduc numărul frazei la care începe
(ns), respectiv se termină (nf) secvenţa de descriere a
porţiunii profilate.

 G70 – Ciclu de finisare după profil - Exemplu

 Descrierea profilului se face de la fraza 90 la fraza 170.
Acestea sunt invocate atât în blocul cu G71 care pregăteşte
degroşarea, cât şi în cel cu G70 care invocă finisarea
N0050 G00 X38 Z2; (Poziţionarea sculei înainte de începerea prelucrării)
N0060 G71 U1.5 R0.5;
N0070 G71 P80 Q170 U2.0 W0.1 F0.15;
N0080 G01 X16.0 F0.3; ( ns )
N0090 Z0.5;
N0100 X20.0 Z-1.5 F0.05;
N0110 Z-30.0 F0.075;
N0120 X23.0;
N0130 G03 X25.0 Z-24.0 R1.0;
N0140 G01 X30.0 Z-65.0;
N0150 Z-74.0;
N0160 G02 X36.0 Z-77.0 R3.0;
N0170 G01 X38.5; ( nf )
N0180 G70 P80 Q170; (declanşarea finisării)

 G70 – Ciclu de finisare după profil - Observaţii:
 În fraza cu G70 operează ultimul avans şi ultima turaţie

programate între frazele ns şi nf; nu e permisă programarea
altui avans sau altei turaţii în fraza cu G70
 După terminarea finisării, scula este adusă în poziţia din
care a început această prelucrare, poziţie programată în în
fraza 50
 În frazele prin care se descrie porţiunea profilată nu pot fi
apelate subprograme
 Dacă degroşarea şi finisarea nu se fac cu aceeaşi sculă,
între fraza nf şi cea care conţine apelul lui G70 se va
programa schimbarea sculei. În urma schimbării, noua sculă
va fi adusă în poziţia programată pentru începerea
prelucrărilor de profilare
 G71, G72, G73 – Cicluri de degroşare a

tronsoanelor profilate
 În cazul prelucrărilor profilate, calculul traiectoriei pentru
degroşările în mai multe treceri poate fi laborios
 Sunt disponibile trei funcţii speciale pentru astfel de
degroşări: cu treceri longitudinale, transversale, respectiv
paralele cu profilul de prelucrat
 Indiferent de tipul suprafeţei care trebuie degroşată,
aceasta trebuie descrisă printr-o secvenţă obişnuită de
program.

 G71, G72, G73 – Cicluri de degroşare a

tronsoanelor profilate
 Într-un program se pregăteşte mai întâi degroşarea prin
două apeluri succesive ale funcţiei adecvate schemei de
aşchiere adoptate, iar apoi se descrie geometric
generatoarea suprafeţei de prelucrat
 Ulterior, această descriere poate fi utilizată şi pentru
finisare, aşa cum s-a arătat deja la prezentarea funcţiei
G70 – Ciclu de finisare

 G71 – Ciclu de degroşare longitudinală
 Această schemă de aşchiere presupune treceri succesive

paralele cu axa piesei, treceri de lungimi adecvate, astfel
încât profilul degroşat să se apropie cât mai mult (în
limitele impuse prin programarea ciclului) de cel de pe
desenul de execuţie.



 descrierea degroşării, adică prezentarea parametrilor care
o caracterizează, se face în două fraze succesive, fiecare
din ele invocând funcţia G71:
G71 U (1) R
G71 P<ns> Q<nf> U (2) W F, unde
 U (1) – adâncimea de aşchiere pe axa X
 R - distanţa de retragere
 ns – numărul frazei la care începe programarea conturului prelucrat
 nf – numărul frazei la care se termină programarea conturului
prelucrat
 U (2) – adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa X (pe diametru)
 W – adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa Z
 F – avansul pentru degroşare

 Reţineţi că descrierea profilului de prelucrat

(programarea lui) se face după frazele cu G71 care
setează parametrii pentru degroşare, aşa cum se
poate observa în exemplul prezentat la funcţia G70 –
Ciclu de finisare.


 Secvenţa mişcărilor la un ciclu de degroşare longitudinală:
1. Din punctul de start scula se retrage rapid cu U2 pe axa X şi cu

W pe axa Z.
2. Deplasare pe distanţa U1 de-a lungul axei X către axa piesei cu
avansul corespunzător mişcării din fraza ns (G00 sau G01)
3. Deplasare de-a lungul axei Z către universal până într-un punct
determinat de către ECN pe baza descrierii profilului de finisat.
4. Retragere rapidă cu R mm. la un unghi de 45o .
5. Retragere rapidă după axa Z până la nivelul punctului de start.
6. Repetarea mişcărilor 2, 3, 4 şi 5 până la terminarea degroşării
programate între frazele ns şi nf
7. După ce toate trecerile de degroşare au fost efectuate scula este
condusă pe o traiectorie echidistantă la profilul de finisat, lăsând
un adaos pentru finisare uniform de U2 mm.


 Secvenţa mişcărilor la un ciclu de degroşare
longitudinală
8. Retragere rapidă până în punctul de start. La sfârşitul retragerii se
citeşte următoarea frază din program (cea de după nf).
9. Dacă această frază conţine G70 Pns Qnf, se va efectua finisarea cu
aceeaşi sculă, cu turaţia şi avansul programate între frazele ns şi nf.
10. Dacă finisarea trebuie să se facă cu o altă sculă decât degroşarea,
după fraza ns ar trebui să urmeze o secvenţă de fraze prin care să
se comande:
1. deplasarea până în punctul de schimbare a sculei;
2. schimbarea sculei;
3. deplasarea rapidă până în punctul de start;
11. În continuare ar trebui să urmeze fraza G70 Pns Qnf . La terminarea
finisării scula se retrage rapid în punctul de start.


 Observaţii:
 La ciclul G71, prima mişcare (cea din fraza ns) trebuie să
se producă obligatoriu după axa X
 Între frazele ns şi nf pot fi programate doar funcţiile G00,
G01, G02, G03 şi G04.
 Avansul şi turaţia programate între frazele ns şi nf vor fi
efective doar în faza de finisare.
 Scula trebuie poziţionată în punctul de începere a
degroşării înainte de frazele cu G71.

 G72 – Ciclu de degroşare transversală
 Această schemă de aşchiere presupune treceri

succesive perpendiculare pe axa piesei (radiale),
treceri de lungimi adecvate, astfel încât profilul
degroşat să se apropie cât mai mult (în limitele
impuse prin programarea ciclului) de cel de pe
desenul de execuţie.



 Sintaxa frazelor cu G72 este următoarea:
G72 W (1) R
G72 P ns Q nf U W (2) F unde s-au notat:
 W (1) – adâncimea de aşchiere pe axa Z.
 R - cursa de retragere
 ns - numărul frazei la care începe descrierea profilului.
 nf numărul frazei la care se termină descrierea profilului.
 U - adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa X.
 W (2) adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa Z.
 F - avansul la degroşare

 G72 – Ciclu de degroşare transversală Exemplu

N0040 ..........;
N0050 G00 X81.0 Z2.0; (Programarea punctului de start)
N0060 G72 W2.0 R0.5;
N0070 G72 P80 Q150 U0.5 W1.0 F0.1;
N0080 G00 Z-60.0; ( ns )
N0090 G01 X80.0 F0.2;
N0100 X60.0 W10.0 F0.075;
N0110 W10.0;
N0120 X40.0 W10.0;
N0130 W20.0;
N0140 X18.0 W11.0;
N0150 W1.0; ( nf )
N0160 G70 P80 Q150; (Programarea finisării)
N0170 ..........;.

 G73 - Ciclu de degroşare după profil
 Ciclul de degroşare după profil este utilizat pentru

executarea degroşării prin treceri succesive paralele
(echidistante) cu profilul final. Acest procedeu este
utilizat cu precădere în cazul semifabricatelor care au
deja o formă apropiată (asemănătoare) cu cea finală
(semifabricate turnate sau forjate)



 Sintaxa frazelor cu G73 este următoarea:
G73 U(1) W(1) R;
G73 P ns Q nf U(2) W(2) F;
 Semnificaţia adreselor P, Q, U(2), W(2) şi F este aceeaşi ca şi la
ciclurile G71 şi G72, iar
 U(1) – adâncimea de aşchiere pe axa X (pe rază).
 W(1) – adâncimea de aşchiere pe axa Z.
 R - distanţa pe care se face retragerea sculei după fiecare trecere.
 U(2) – adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa X (pe diametru).
 W(2) adaosul de prelucrare pentru finisare pe axa Z.


 Exemplu
N0050 ..........;
N0060 G00 X82.0 Z2.0;
N0070 G73 U10.0 W10.0 R3.0;
N0080 G73 P90 Q150 U2.0 W1.0 F0.1;
N0090 G00 X15.0 Z0.5; ( ns )
N0100 G01 X20.0 Z-2.00 F0.05;
N0110 Z-30.0 F0.075;
N0120 X40.0 Z-65.0;
N0130 Z-95.0;
N0140 G02 X60.0 Z-105.0 R10.0;
N0150 G01 X82.0 Z-116.0; ( nf )
N0160 G70 P90 Q150;
N0170 ..........;

Conducere numerică – Strung III
 G74 – Ciclu de găurire axială cu fragmentarea

aşchiilor
 Prelucrarea găurilor pe faţa frontală a semifabricatului.
Scula este paralelă cu axa piesei, de-a lungul căreia
avansează
 G74 poate opera în două moduri:
 Dacă se utilizează un burghiu obişnuit se pot practica
găuri obişnuite plasate în axa piesei (pot fi efectuate în
acest mod şi operaţii de centruire)
 Dacă se utilizează o freză cilinfro-frontală se pot practica
găuri cu fundul plat, având eventual diametrul mai mare
decât al sculei. În acest caz, adresele X, P şi R nu vor fi
utilizate în frază cu G74, găurirea cu pătrunderi succesive
făcându-se fără mişcări radiale.


aşchiilor


aşchiilor
G74 R (1);
G74 X (U) Z (W) P Q R (2) F; Unde s-au notat:
 R(1) – valoarea retragerii de-a lungul axei Z.
 X(U) – diametrul găurii, dacă acesta este mai mare decât al sculei.
Dacă această adresă este prezentă în frază, se va efectua şi lărgire
a găurii, de asemenea prin pătrunderi succesive.
 Z(W) – adâncimea găurii.
 P – adâncimea de aşchiere exprimată în microni, fără semn, în faza
de lărgire (deplasarea radială a sculei de la o fază de lărgire la alta).
 Q – adâncimea pătrunderilor succesive exprimată în microni, fără
semn.
 R(2) – valoarea retragerii radiale a sculei între două faze succesive
de lărgire.


aşchiilor
 Exemplu de programare a ciclului fără lărgire:
N0070 ..........;
N0080 G00 X0.0 Z2.0;
N0090 G74 R0.5;
N0100 G74 Z-50.0 Q1000 F0.15;
N0110 ..........;


aşchiilor
 Exemplu de programare a ciclului cu lărgire:
G00 X3.0 Z2.0;
G74 R0.5;
G74 X35.0 Z-40.0 P4000 Q10000 R0.5 F0.2;
..........;

 G75 - Ciclu de retezare/canelare radială
 Funcţia G75 este utilizată pentru prelucrarea în cadrul

unui ciclu predefinit a canalelor radiale. Aceeaşi
funcţie poate fi utilizată şi pentru retezare
 Retragerea pe axa Z nu este posibilă dacă nu a fost
prevăzut un adaos pentru aşa ceva: lăţimea canalului
trebuie să fie mai mare decât a cuţitului. Dacă se
doreşte realizarea unu canal cu lăţimea egală cu a
cuţitului, R(2) trebuie să fie omis din frază, sau să aibă
conţinutul 0



Sintaxa generală a frezei cu G75 este următoarea:

G75 R (1);
G75 X (U) Z (W) P Q R (2) F; Unde:
 R(1) – valoarea retragerii pe axa X
 X (U) – diametrul canalului radial
 Z (W) – lăţimea canalului
 P – adâncimea pătrunderilor succesive pe axa X, în microni, fără
semn
 Q – adâncimea pătrunderilor succesive pe axa Z, exprimată ân
microni, fără semn
 R (2) – valoarea retragerii pe axa Z
 F – avansul.

 Exemplu:
..........;
G00 X52.0 Z-8.0;
G01 X20.0 F0.075;
G00 X52.0;
W-2.5;
G75 R0.5;
G75 X20.0 Z-40.0 P5000 Q2500 R0.5 F0.075;
 G76 – Ciclu de filetare din mai multe treceri
 Ciclul G76 permite filetarea cu cuţit din mai multe

treceri. La acest ciclu aşchierea se realizează cu un
singur tăiş al cuţitului, pentru a reduce încărcarea
portsculei
 Ca şi celelalte cicluri predefinite pentru strunjire, G76
este descris prin două fraze.


Sintaxa generală a frezei cu G75 este următoarea

G76 P (A) / (B) / (C) Q (Min) R
G76 X(U) Z(W) P (DEP) Q (1st) F Unde:
 P (A) – numărul de treceri de finisare ale filetului (1 .. 99)
 P (B) – unghiul sub care se retrage scula de pe semifabricat la
sfârşitul ciclului de filetare
 P (C) – unghiul la vârf al cuţitului (80°, 60°, 55°, 30°, 29° and 0°).
Reţineţi că (A), (B) şi (C) sunt specificate toate la acelaşi apel al
adresei P; spre exemplu, P036060 semnifică: numărul de treceri de
finisare – 03, unghi de retragere 60 şi sculă cu unghiul la vârf de 60°


Sintaxa generală a frezei cu G75 este următoarea

G76 P (A) / (B) / (C) Q (Min) R
G76 X(U) Z(W) P (DEP) Q (1st) F Unde:
 Q (Min) – adâncimea minimă de aşchiere în microni. Când adâncimea
de aşchiere calculată de ECN devine mai mică decât această valoare,
adâncimea utilizată va fi cea impusă prin adresa Q.
 R – toleranţa filetului.
 X(U) – coordonata fundului filetului pe axa X (diametrul interior)
 Z(W) – coordunata capătului filetului pe axa Z.
 P (DEP) – adâncimea profilului filetului (pe rază), în microni
 Q (1st) – adâncimea de aşchiere la prima trecere


 Observaţii :
 Când se utilizează adrese cu programare incrementală
semnele lor (+ sau -) operează în modul următor:
 U şi W = Plus/Minus în funcţie de sensul de .deplasare a
sculei
 R = Plus/Minus în funcţie de sensul de deplasare a sculei
 P = Plus (totdeauna)
 Q = Plus (totdeauna)
 Cu ciclul G76 pot fi prelucrate şi filete interioare


 Observaţii :
 Prelucrarea filetului se face după aceeaşi traiectorie atât
la degroşare, cât şi la finisare. Din acest motiv, turaţia
piesei trebuie să rămână constantă. Funcţia G96 pentru
păstrarea vitezei de aşchiere constantă trebuie să fie
inactivă în timpul ciclului, altfel, pasul filetului ar putea fi
prelucrat incorect.
 Modificarea avansului de la butonul de pe panoul maşinii
sau de la consolă este imposibilă în timpul rulării ciclului
G76 pentru a nu fi afectat pasul filetului.


 Exemplu – Filetare exterioară
.......... ;
G00 X16.25 Z5.0 ;
G76 P030060 Q150 R0.03 ;
G76 X13.546 Z-40.0 P1226 Q300 F2.0 ;
.......... ;


 Exemplu – Filetare interioară
.........
G00 X27.9 Z5.0
G76 P040060 Q100 R0.04
G76 X30.0 Z-40.0 P920 Q200 F1.5
..........

 G92 – Ciclu de filetare
 G92 trebuie apelată o singură dată

 În frazele următoare se specifică doar diametrul pe
care să se facă fiecare trecere succesivă
 La ciclul G92 pătrunderea dinaintea fiecărei treceri se
face radial şi nu după un unghi egal cu al flancului
filetului, ca la G76. Aceasta face ca ambele tăişuri ale
cuţitului să aşchieze simultan, ceea ce va produce o
încărcare mai pronunţată a cuţitului.


 G92 X (U) __ Z (W) __ F; (Atenţie la avans!!!)
 G92 poate fi utilizat atât pentru filete exterioare cât şi

interioare.
 Observaţiile privitoare la turaţie, avans etc. făcute la
ciclul G76 sunt valabile şi pentru ciclul G92


 Exemplu
.......... ;
G00 X16.25 Z5.0;
G92 X15.6 Z-40.0 F2.0;
X15.2;
X14.8;
X14.5;
X14.2;
X13.9;
X13.546;
X13.546;
G....... ;
 G81 – Ciclu de găurire adâncă

 G81 Z__ F__

 G81 – Ciclu de găurire adâncă

 Exemple
Coordonate absolute Incremental

.......... ..........;
G00 X0.0 Z2.0; G00 X0.0 Z2.0;
G81 Z-20.0 F0.1; G81 W-22.0 F0.1;
Z-35.0; W-37.0;
Z-45.0; W-47.0;
Z-50.0; W-52.0;
G........; G........;

Conducere numerică – Strung IV
 G90 Strunjire longitudinală

 G90 X (U) __ Z (W) __ F __

 G90 Strunjire longitudinală

 G90 X (U) __ Z (W) __ F __ ; unde
 X (U) - diametrul suprafeţei (adâncimea de aşchiere),
 Z (W) este coordonata punctului în care se termină suprafaţa
(lungimea suprafeţei),
 F __ este avansul.
 Când se programează în coordonate relative (incremental)
– U şi W – direcţia mişcării pe traiectoriile P1 şi P2 este
dată de semnul lui U şi W.
 Funcţia G90 poate fi utilizată atât pentru prelucrări
exterioare cât şi pentru interioare.

 G90 Strunjire conică (conicitate mică)

 G90 X (U) __ Z (W) __ R __ F __ ; unde
 F este avansul, iar R conicitatea
U-, W-, R- U-, W-, R+
U+, W-, R+ U+, W-, R-

 G90 Strunjire conică (conicitate mică)

 Exemplu
.......... ;
G00 X41.0 Z2.0 ;
G90 X35.0 Z-45.0 F0.1 ;
X30.0 ;
X25.0 Z-25.0 ;
X20.0 ;
X20.0 R-3.794 ;
G........ ;

 G94 – Strunjire frontală/conică (conic. mare)

 G94 – Strunjire frontală/conică (conic. mare)
 G94 este ciclul pentru strunjire frontală (aşchiere de-a

lungul axei X) dintr-o singură trecere.
 Dacă în fraza cu G94 se programează şi adresa R se
obţin suprafeţe conice.
 Dacă este necesară repetarea ciclului (pentru
prelucrarea unei suprafeţe din mai multe treceri), se
pot reprograma doar adresele al căror conţinut trebuie
modificat.
 G94 poate fi utilizat atât la strunjirea exterioară cât şi la cea
interioară.

 G94 – Strunjire conică (conicitate mare)

 G94 X (U) __ Z (W) __ R __ F __ ; unde
 X – diametrul suprafeţei
 (U) – diferenţa dintre diametrul exterior şi cel interior al suprafeţei
frontale,
 Z (W) – adâncimea de aşchiere,
 F – avansul de lucru
 R – conicitatea

 G94 – Strunjire conică (conicitate mare)

 Exemplu
.......... ;
G00 X61.0 Z2.0 ;
G94 X20.0 Z-2.5 F0.1 ;
Z-5.0 ;
Z-7.5 ;
Z-10.0 ;
Z-12.5;
Z-15.0;
G00 X20.0 Z5.0 ;
G94 X10.0 Z2.5 R-2.5 ;
Z0.0 ;
Z-2.5 ;
Z-5.0 ;
.......... ;
 G96 – Strunjire cu viteză de aşchiere

constantă
 G96 S __ ; (S – viteza de aşchiere constantă)
 Dacă adresa S este utilizată în frază cu G96, S nu setează
turaţia piesei, ci viteza de aşchiere.
 ECN calculează permanent turaţia în funcţie de viteza de
aşchiere programată şi valoarea instantanee a razei piesei.
 G96 se va utiliza, prin urmare, în cazul în care scula parcurge
traiectorii de-a lungul cărora coordonata în X se modifică, adică
în cazul strunjirii frontale, conice sau profilate.
 Unitatea de măsură pentru viteza de aşchiere depinde de
sistemul de unităţi adoptat

 G96 – Strunjire cu viteză de aşchiere

constantă
 Viteza de aşchiere programată cu G96 S__ poate fi modificată

manual. Plaja în care se poate face modificarea este 50 - 120%
din viteza programată.
 Când se lucrează cu viteză de aşchiere constantă, sistemul de
coordonate al piesei trebuie astfel ales încât axa Z să coincidă cu
axa piesei. Atenţie! la eventualele decalări ale nulului piesei -
G50
 În conjuncţie cu G96 trebuie utilizată funcţia G50 cu semnificaţia
de „limitare a turaţiei maxime”,
 Funcţia G96 este modală, dar nu e stare implicită
 G97 – Programarea turaţiei

 G97 S __ ; (S – turaţia constantă)
 Funcţia G96 este modală şi e stare implicită
 Turaţia programată cu G97 poate fi modificată manual . Plaja în
care se poate face modificarea este 50% - 120% din turaţia
programată.
 Fiind stare implicită, G97 este activată automat în următoarele
situaţii:
 la pornirea maşinii;
 după apelul funcţiilor M02 şi M30;
 după oprirea de urgenţă;
 la resetarea maşinii.

 G98 – Avans pe minut

 G98 F __ ; F este avansul pe minut programat
 Permite exprimarea în mm/min sau inch/min avansului programat
G98 este funcţie modală.
 Avansul programat cu G99 F__ poate fi modificat manual. Plaja în
care se poate face modificarea este 0 - 150% din avansul programat.
 Funcţia G98 este stare implicită. Aceasta înseamnă că ea este
activată automat în următoarele situaţii:
 la pornirea maşinii;
 după apelul funcţiilor M02 şi M30;
 după oprirea de urgenţă;
 la resetarea maşinii

 G99 – Avans pe rotaţie

 G99 F __ ; F este avansul pe minut programat.
 Funcţia G99 permite exprimarea în mm/rot sau inch/rot avansului

programat cu adresa F.
 G99 este funcţie modală.
 Avansul programat cu G99 poate fi modificat manual. Plaja în care
se poate face modificarea este 0 - 150% din avansul programat.

 Lista funcţiilor auxiliare M

 Funcţiile M sunt utilizate pentru comutarea pornit/oprit a
unor funcţii ale maşinii. Se adresează direct maşinii, ECN
nu le prelucrează ci doar le transmite
 Funcţiile M marcate cu * vor fi executate la încheierea unui bloc (ex.:

după efectuarea mişcărilor).
 Într-un bloc nu poate exista decât o singură funcţie de tip M. În cazul
când există mai multe astfel de funcţii echipamentul CNC va executa
doar ultima funcţie de tip M din cadrul blocului.

Funcţie M Semnificaţie
M00* Oprirea programului
M01* Oprire opţională
M02* Sfârşitul programului
M03 Pornirea turaţiei arborelui în sens orar
M04 Pornirea turaţiei arborelui în sens antiorar
M05* Oprirea arborelui
M06 Ciclu de schimbare a sculei
M08 Pornirea pompei pentru lichidul de răcire
M09* Oprirea pompei pentru lichidul de răcire
M10 Deschiderea universalului
M11 Închiderea universalului
M13 Combinaţie M03 şi M8
M14 Combinaţie M04 şi M8
M25 Apropierea păpuşii mobile
M26 Îndepărtarea păpuşii mobile
M30 Oprirea programului şi resetare
M38 Deschiderea uşii de protecţie
M39 Închiderea uşii de protecţie
M66* Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 1 – activată
M67* Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 2 - activată
M77 Aşteptare pentru ieşirea auxiliară 2 –
dezactivată
M98 Apelare subprogram (subrutină)
M99 Încheierea subprogramului şi revenire în
programul apelant

Cnac IFI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cnac IFI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conducere numerică - Introducere

 Disciplina Conducere numerică asistată de

 1765: Smeaton construieşte o maşină de prelucrat

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 2

 Programarea cu ajutorul camelor

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 3

 Comanda numerică (Numerical Control) este o metodă

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 4

 Prin comandă numerică (CN) se înţelege acel mod de

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 5

 Prin axă se înţelege orice direcţie fixă de

 Echipament de conducere numerică =

 Pentru prelucrări liniare

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 7

 ECN de complexitate mare

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 8

 MUCN cu cinci axe

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 9

 În conducerea numerică a maşinilor unelte se

 De ce este nevoie de două sisteme de

 Pentru că au funcţii diferite, fiecare din ele fiind

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 10

 Sistemul de coordonate propriu maşinii

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 11

 Regulile după care se stabileşte orientarea axelor

sensul pozitiv în sus.

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 12

 Regulile după care se stabileşte orientarea axelor

 Axa Z, în profunzime, cu sensul pozitiv către

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 13

 Regulile după care se stabileşte orientarea axelor

cu sensul pozitiv în sensul creşterii razei;

în sensul îndepărtării de universal.

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 14

 Sistemul de coordonate asociat piesei

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 15

 Sistemul de coordonate propriu maşinii (a) şi cel

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 16

 De ce unele axe au sensuri opuse în cele două

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 17

 În figură este reprezentată

 Stabilirea punctului de nul asociat piesei

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 19

 Care este utilitatea sistemului de coordonate

 Piesele care se prelucrează pe MUCN se aşează pe

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 21

 Observaţii importante privind practica setării

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 22

 Observaţii importante privind practica

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 23

Axa Y negativa Placa intermediara

Axa Z negativa Semifabricatul

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 24

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 1

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 2

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 3

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 4

 Un program care conţine secvenţe care se repetă

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 5

Primul nivel de imbricare Al doilea nivel de imbricare

 Un subprogram se încheie cu codul M99. Acesta

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 8

 Ignorarea opţională a blocurilor

29 August 2019 Mircea Viorel DRĂGOI 9