Toleranta, dependenta si sevrajul

TOLERANTA
Reprezinta starea de sensibilitate redusa fata de un anumit medicament.

Este o insusire a organismului de a suporta doze toxice fara sa apara simptomele de intoxicatie.

Poate fi innascuta / dobandita (castigate) – asta poate fi reversibila, sensibilitatea initiala poate reveni
consecutive intreruperii tratamentului.

Mecanismele prin care se produce toleranta:

1. Saturarea farmacoreceptorilor: la tranchilizanti si purgative

2. Scaderea sensibilitatii fermacoreceptorilor: la barbiturice

3. Scaderea absorbtiei intestinale

4. Inductie enzimatica: alcoolul, nicotina, barbiturice, tranchilizante, stupefiante, analgezice

SEVRAJUL
Sevrajul este un sindrom de abstinență, manifestat printr-o puternică suferință fizică și psihică,
specifică perioadei de încetare, de către persoana aflată în această stare, a consumului
de substanțe care i-au indus starea de dependență.[1]
Sevrajul reprezintă răspunsul organismului la absența drogului cu care este obișnuit. Natura
simptomelor și intensitatea acestora depinde de drogul consumat, putându-se materializa prin
tremurături, dureri musculare și articulare, simptome specifice gripei etc. [2]
Se cunosc mai multe tipuri de sevraj:

 Sevrajul alcoolic, denumit și sevraj etilic sau sevraj etanolic, se manifestă la persoane care
suferă de alcoolism și încetează ori reduc consumul de alcool, după 10-15 ani de excese. În 3-6
ore de la oprirea consumului, apar tremurături ale mâinilor, limbii și ochilor, greață și vomă,
slăbiciune, tahicardie, transpirație abundentă, tensiune crescută, stări de anxietate, irascibilitate
sau deprimare, hipotensiune ortostatică.[3] Spre deosebire de sevrajul la droguri
 (heroină, cocaină), sevrajul la alcool pune viața în pericol. Fără tratament, 20% din pacienți
evoluează spre deces.[4]
 Sevrajul tabacic, denumit și sevraj nicotinic, se instalează la întreruperea fumatului. Când
încearcă sa renunțe la fumat, dependentul trece prin diferite stări, fizice și psihice: accese de
furie, iritabilitate, slabă capacitate de concentrare, depresie, frustrare, creșterea apetitului
sau insomnie. În unele cazuri, sevrajul se poate manifesta și prin diaree sau
constipație.[5] Simptomele fizice ale sevrajului nicotinic încep cu durerile de cap. Pentru că
nicotina este vasoconstrictoare, lipsa acesteia produce dilatația vaselor de sânge de la nivelul
sistemului nervos central. Această vasodilatație de la nivelul creierului provoacă dureri de cap
care pot dura doar câteva zile. Aceeași dilatație a vaselor de sânge este cauza unor amețeli
scurte, în jur de o secundă, care trec dupa câteva zile de la renunțarea la fumat dar care și pot
speria persoana ce încearcă sa se lase de fumat.[6] Dependența psihică apare la fumătorii care
nu au depășit niciodată un pachet de țigări pe zi. De la acest număr în sus și cu vechime mai
mare de 10 ani se consideră că respectivul fumător este și dependent fizic.[7] Sevrajul nicotinic
este calificat de medici drept o boală, care are numele de cod: DSM-IV.[8]
 Sevrajul cofeinic, apare la oprirea bruscă a ingestiei de cofeină (din cafea) și se asociază cu
cefalee (durere de cap), vertij (amețeală), slăbiciune marcată, incapacitate de concentrare,
scăderea randamentului fizic și intelectual, efecte care sunt de scurtă durată (câteva zile) și de
intensitate mică spre moderată.[9] Cafeina nu creează fenomene de sevraj atât de severe sau
dăunatoare precum sevrajul la droguri sau alcool.[10]