GLANDELE PARATIROIDE

-se gasesc pe fata posterioara a lobilor tiroidieni

-difera in functie de marime
-sunt mase ovoidale, de dimensiuni mici
-au un diametru de 1 cm
-au o greutate de 400 mg
-deriva din endoderm
-glandele paratiroide inferioare se formeaza din pungile branhiale 3, iar cele superioare din pungile
branhiale 4
-sunt inconjurate de capsula subtire
-sunt separate prin tesut conjunctiv lax de glandele tiroide
-sunt glande vitale
-au rol in homeostazia calciului

Parenchimul glandular:
-format din celule in cordoane celulare, aflate in raport cu reteaua capilara fenestrate
-format din 2 tipuri celulare: celule principale si celule oxifile
-variaza in functie de varsta:
- la copii exista doar celule principale
-la 5-7 ani exista celule principale si celule oxifile (ce incep sa creasca)
-la pubertate celulele oxifile reprezinta 3% din volumul glandei
-la adult- celulele oxifile au aspect nodular si apare o involutie a parenchimului glandular

1. Celule principale:
-sunt celule de talie mica
-au 8 micrometri
-au nucleu central
-tinctorialitatea si aspectul variaza in functie de activitate
-prezinta inluziuni de glicogen si lipide
-sunt implicate in sinteza si secretia hormonilor de natura proteica, acestia fiind depozitati sub forma de
granule de secretii la periferia citoplasmei
-la MO in timpul secretiei, citoplasma devine bazofila, intunecata
-la MO in repaus, citoplasma e acidofila, clara
-sintetizeaza PTH
-hormon hipercalcemiant
-hormon hipofosfatemiant
-are actiune antagonista calcitoninei
-actiunea lui este localizata : -tub tigestiv- creste absorbtia de Ca
-os – mobilizeaza saruri
-rinichi- reabsorbtie de Ca
 2. Celule oxifile
-sunt de talie mai mare
-sunt poligonale
-MO: -citoplasma intens acidofila, fin granular
- nucleu central, picnotic, cu cromatina concentrate
-ME: - multe mitocondrii responsabile de acidofilie, cu forme bizare, anormale, ce ocupa aproape
toata citoplasma
-restul organitelor slab reprezentate
-fara granule de secretie
-dpdv endocrine sunt celule inactive
-nu se cunoaste rolul lor
-ar reprezenta un stadiu functional al celulelor principale
 GLANDELE SUPRERENALE
-se gasesc retroperitoneal
-in grasimea perirenala
-glanda dreapta poate avea forme variate, iar cea stanga are forma de semiluna
-au 8 g
-sunt glande incapsulate
-sub capsula exista 2 zone diferite embrionar si functional: CSR (galben- striata) si MSR (rosu-maroniu)
-nu exista o delimitare neta intre CSR si MSR

MO:
-CSR: celule acidofile
-MSR- celule bazofile

Origine embrionara:
-CSR- epiteliul cavitatii celomice (origine mezodermica)
-MSR-creste neural (origine neuroectodermica)

CSR secreta hormoni steroizi –controlata de adenohipofiza (ACTH)

MSR secreta catecolamine –controlat de sistemul nervos (exclusive simpatic)

Vascularizatie:
-vascularizatia arteriala este data de aa suprarenale sup +mijl+ inf ce dau aa capsulare
-a. capsulare dau 2 ramuri:
-arteriolele corticale ce vor forma prin capilarizare plexul capilar subcapsular
-arteriole medulare ce vor forma prin capilarizare reteaua profunda de la nivelul MSR
- plexul subcapsular se continua in profunzimea CSR, formand alta retea de capilare
-reteaua profunda din CSR comunica cu capilarele din MSR (acest lucru avand un rol functional, hormonii
fiind preluati de capilare catre MSR

Organizare histologica:
-3 zone
-glomerulara
-fasciculata
-reticulata
-celulele din cele 3 zone apartin aceluiasi cordon cellular
-singurelel celule ce se divin sunt celulele din zona glomerulara ce vor migra lent in cordon, ocupand
succesiv celelalte zone catre partea profunda a cordonului
-raportul zonelor depinde in functie de varsta si stress
 1. Zona glomerulara
-10-15% din glanda
-apre discontinua
-celule sunt organizate in cordoane circulare/arcuate, in raport cu capilarelel sangvine
-celule mici
-nucelu central
-acidofile datorita numarului mare de mitocondrii din citoplasma
-rol in secretia si sinteza mineralocorticoizilor (aldosteron si deoxicorticosteron)
-sinteza hormonilor este influntata de sistemul renina-angiotensina si foarte putin de ACTH

2. Zona fasciculata
-75% din glanda
-celulele formeaza cordoane celulare, paralele, separate de capilare sangvine
-sunt celel mai mari celule sin CSR
-prezinta un numar foarte mare de picaturi lipidice (de aceea se mai numesc si spongiocite)
-sintetizeaza si secreta glucocorticoizi
-acestia actioneaza pe metabolismul glucidic
-au rol antiinflamator
-sinteza hormonilor este controlata de ACTH

3. Zona reticulata
-5-10% din glanda
-zona cea mai intunecata
-celule in cordoane scurte ce se ramifica, se anastomozeaza formand o retea cu ochiuri
-nr mic de picaturi lipidice
-aspect intunecat al citoplasmei, datorita acumularii de lipofuscina

MSR:
 -10-20% din glanda
-e considerata un paraganglion simpatic
-formata din celule cromafine (se evidentiaza cu crom)
-aceste celule cromafine + un agent oxidant (saruri metalice, dicromat de potasiu) => o reactie in
care granulele de secretie se oxideaza si polimerizeaza formand un compus brun (numit
adenocrom)
-formata din celule ce sintetizeaza anumite amine si peptide mici
-converteste impulsul nervos in mesaje hormonale, fiind un traductor neuroendocrin
-celulele secretorii vor forma cuiburi si cordoane ramificate
-e in raport cu capilare sangvine si venule postcapilare

Tipuri celulare:
1. Celule cromafine (feocromocite)
- cu aspect intunecat
-formeaza prlungiri axonale in culture
-in MSR isi pierd prelungirirle
-glucocorticoizii au rol in control morfologiei lor
-sunt celule de talie mare

MO: -citoplasma bazofila, granulara

ME: -prezinta granule de secretii
-aceste secretii sunt grupate spre citoplasma aflata in raport apropiat cu
capilarele sangvine
-la nivelul fiecarei celule cromafile ajunge o fibra simpatica pregaganglionara ce va face o sinapsa
colinergica

Tipuri de celule cromafine:

a) Celule ce secreta epinefrina (80%)
b) Celule ce secreta norepinefrina (20%)
Diferenta dintre celce doua tipuri celulare se face la ME. Cele secretoare de epinefrina
prezinta granule cu continut putin dens. Celule secretoare de norepinefrina prezinta granule
cu continut electronodens, excentric in granula.

In granulatii exista si :
-cromogranine
-dopamni-beta-hidroxilaza
-encefalina
-ATP
-Ca

Sinteza catecolaminelor:
Tirozina => dihidrohifenilamina (DOPA) => dopamnia
 Dopamina ajunge in granulele de secretie Golgi.
Continutul acestora sub actiunea dopamni-beta-hidroxilazei, formeaza norepinefrina.
Norepinefrina ajunge in citosol, iar sub actiunea enzimelor de metilare (PNMT), formeaza
epinefrina.

PNMT= fenil-etanol-amin N –metil transferanza

-celulele secreta predominat epinefrina deoarece cortizolul activeaza PNMT. Cortizolul

controleaza morfologia celulei si activitatea ei de sinteza.

Proencefalina si procromogranima sunt activate pe drum \ in granule, formand encefalina si

cromogranima.

Continutul granulelor este eliminate prin exocitoza, proces controlat in exclusivitate pe cale
nervoasa (prin fibre care fac sinapsa cu fiecare celula)

2. Neuroni ganglionari

EPIFIZA
-atinge un maxim de dezvoltare in copilarie
-involueaza dupa pubertate
-este situate in partea posterioara a diencefalului , inferior de corpul calos, desupra coliculului
cvadrigemen superior
-este atasata de tavanul ventriculului 3 printr-o tija (habenula)
-e o glanda mica
-150mg
-originea embrionara neuroectodermala
-provine dintr-o evaginare diverticulara
-initial comunica cu cavitatea ventricului 3
-pe masura ce creste, devine faldulata, treptat scazand comunicarea cu
ventriculul 3
-prezinta capsula ce provine din pia mater, ce o imparte in septuri, ce o compartimenteaza in lobuli
-este foarte bine vascularizata, avand cel mai bun flux sangvin endocrin
-celulele sunt impartite in cordoane si cuiburi celulare
-este foarte bine inervata de fibre simpatice postganglionare, amielinice, din ggl cervical sup, ce
controleaza secretia epifizara
-la nivelul glandei ajung si fibre mielinice din SNC (din hipocamp)
-pe masura cu inaintarea in varsta :
-creste tesutul conjunctiv => septurile se ingroasa
-apar formatiuni chistice
-apar concretiuni calcare:
1. “nisip cerebral/ corpora arenacea”
2. primii apar in copilarie
3. sunt depozite de Ca si Mg
4. sunt inele concentrice, in jurul unei matrice proteice bazofile
5. aspect coraliform (de coral)
6. nu se stie originea sau rolul
7.prezenta lor nu afecteaza actiunea endocrina a glandei

Parenchimul glandular:
-este format din 2 tipuri celulare:

1. Celule interstitiare :
-contin miofilamente
-asemanatoare astrocitelor –cu prelucngiri ce inconjoara capilarelel sangvine si pinealocitele
-sunt mai numeroase in habenula

2. Pinealocite:
-sunt considerate neuroni modificati
-au activitate secretorie
-secreta amine si peptide mici

MO:
-in HE:
-corp fara Nissl
-Citoplasma slab bazofila
-nucelu mare, central, eucromatic, cu nucleol, invaginat
-in Impregndare argentica:
-prezenta prelungirilor(sunt procese ale citoplasmei, lungi, cu parte terminal dilatata, in
raport cu capilarele sangvine)

-prezenta incluziuni de:

-glicogen
-lipide
-lipofuscina
-pigmentare

ME:

-prezinta un aparat bine dezvoltat in sinteza proteica (RER+ mitocondrii)

-granule secretorii mici (diametru de 100nm), electronodense, prezente in prelungirilie
citoplasmatice, ce continmajoritar serotonina
-multe microfilamente+microtubule
-structuri tubular dense acoperite de vezicule
- se ancoreaza la membrana celulara
-descrise si in retina si urechea interna
-participa la formarea de sinapse “in panglica”
-contin si enzime implicate in metabolizarea aminelor biogene:
-NAT – enzime de acetilare
-HOIMT-enzime de metilare
NAT si HOIMT actioneaza pe serotonina, formand melatonina
1.Indolamine:
-produc serotonina si melatonina
2. Peptide:
-arginin-vasotocina
-angiotensina 1

Rolul epifizei:
-ocupa centrul geometric al craniului
-la vertebratele inf are rol sensorial fotoreceptor
- la mamifere – doar rol endocrin
- desi pinealocitele isi pastreaza fororeceptia periodica(sunt influentate de
cantitatea de lumina)
-e controlata de nucleul hipotalamic suprachiasmatic
-la mamifere : - inervatie aferenta simpatica cuplata cu hipotalamusul
-este tradcutor neuroendocrin
 La nivel de retina – 2 sisteme fotoreceptoare
1. Care mediaza perceperea luminii
2. Care mediaza secretia de melatonina
-spre hipotalamus
=>tract retino-hipotalamic – descendent – spre maduva spinarii –eferente simpatice –
ggl. Cervical – epifiza
-rol in modificarea NAT
-Ziua NAT scazut
-Noaptea NAT crescut
-activitatea secretorie este dupa ritmul circadian, ajung la max in timpul noptii ,
sincronizat cu ritmul endogen al nucelului suprachismatic

Roluri melatonina:
-secretaia variaza cu varsta:
-creste pana in copilarie
-scade la adolescent si adult
-la batrani ramanad doar urme ale secretiei
-regleaza bioritmul circadian, sezonier si nictemeral (induce somnul profund)
-se adapteaza in fuctie de fusul orar
-modifica dispozitia noastra spre depresie
-regleaza axul hipotalamo-hipofizo-gonadal
-efect: -antigonadal
-antiovulator
-regleaza glicemia – hormone hipoglicemic
-stimuleaza sistemul imun –actioneaza la nivelul timususlui

-efect antioxidant – elimina radicalii liberi

-are capacitatea de a patrunde in toate celulele din organism,
interctionand cu radicalii liberi
-se mai numeste “antioxidant de sacrificiu”
-previne boli degenerative ale SN (Alzheimer, Parkinson)
-incetineste procesul de imbatranire