Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Apoi a ajuns cu ucenicii săi până la Atena şi la Corint, după care s-a închinat la moaştele
Sfinţilor Ierarhi Spiridon şi Nicolae, la care avea mare evlavie. De aici a făcut un scurt
popas la Arhimandritul Iustin Popovici din Serbia şi apoi s-a reîntors în ţară.
În ultimii 20 de ani, Părintele Cleopa n-a mai plecat nicăieri. Iubea mai mult liniştea,
tăcerea şi singurătatea. Mai ales noaptea, după ce rămânea singur, se ducea în marginea
pădurii şi se ruga lui Dumnezeu până după miezul nopţii, vărsând multe lacrimi. Apoi se
întorcea la chilie, fără să ştie nimeni nevoinţa sa de taină. Astfel, ziua o dăruia
credincioşilor care veneau la el, iar noaptea o dăruia numai lui Hristos în taina inimii sale!
Dintre toate faptele sale bune, pe lângă rugăciune, post şi linişte, Părintele Cleopa iubea
cel mai mult milostenia şi cuvântul duhovnicesc. Nimeni din mănăstire nu era mai
blând, mai milostiv şi mai rugător ca Părintele Cleopa şi nimeni nu mângâia pe călugări,
pe credincioşi şi pe săraci, ca sfinţia sa, căci avea darul cuvântului şi sfaturile lui se lipeau
de inima lor, fiind umbrit de harul Duhului Sfânt.
Sursa: https://doxologia.ro/pateric/parintele-cleopa-ilie-daruia-
zilele-credinciosilor-care-l-cautau-iar-noptile-le-inchina