PLAN DE SECURITATE SI SANATATE

pentru lucrarea:
,, MODERNIZARE STRADA CARPENULUI”

SUBANTREPRENOR:

SC INSPIRING COSTRUCT SRL

Avizat, DA SEMNATURA
Coordonator securitate si
sanatate in munca
Medic de medicina muncii
Reprezentanti lucratori

Intocmit,
Ing.ALDEA IONUT
SC AGER SAFE SRL
 PLAN
DE SECURITATE SI SANATATE

A. LOCALIZARE SANTIER:

Obiectivul este situate in intravilanul Municipiului Craiova, Judetul Dolj. Portiunea

din strada Carpenului care este supusa reabilitarii este cuprinsa intre strazile Teilor si
Garlesti. Strada Carpenului este situate in partea de est a Municipiului Craiova.

B. NUMELE SI ADRESA SUBSUBANTREPRENORULUI:

INSPIRING CONSTRUCT SRL, Bucuresti, Sector 3, Strada FOISORULUI, Nr.13,

Bloc F8C, Scara 2, Etaj 1, Ap.115

C. LUCRARI DE EXECUTAT:

SC INSPIRING CONSTRUCT SRL in calitate de SUBANTREPRENOR executa

lucrari de :

MONTAREA BORDURILOR SI A PAVELELOR PE TERASAMENT

PREEXECUTAT

D. NUMARUL LUCRATORILOR PE SANTIER:

In santierul ,, ,, MODERNIZARE STRADA CARPENULUI SC

INSPIRING CONSTRUCT SRL detine un numar de 10 angajati care executa lucrari
conform contractului……………… .

E. NUMELE PERSOANEI DESEMNATE SA CONDUCA EXECUTAREA

LUCRARILOR:

.......................................................... in calitate de sef de santier cu numarul de

contact.........................................,

F. DURATA ESTIMATA A LUCRARILOR:

conform contract.
G. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUŢIE CARE POT
AFECTA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA LUCRĂTORILOR ŞI A
CELORLALŢI PARTICIPANŢI LA PROCESUL DE MUNCĂ PE ŞANTIER

In vederea realizarii suprafetelor pavate trebuie parcurse o serie de etape, care vor fi
prezentate in cele ce urmeaza.
Pentru montarea pavajului si a bordurilor este necesara stabilirea exacta a
configuratiei terenului ce urmeaza sa fie amenajat, realizandu-se o schita cu zonele ce
trebuie pavate. Apoi, in functie de tipul amplasamentului (gradina, alee, trotuar,
carosabil, platforma de depozitare, hala industriala) si de modelele ce urmeaza sa fie
realizate, se stabilesc tipul, grosimea, culorile si necesarul de elemente de pavaj,
borduri si rigole.

ETAPELE DE MONTAJ
1. Trasarea si pichetarea zonei de pavat
2. Indepartarea stratului vegetal
3. Realizarea stratului de fundare din balast sau piatra sparta
4. Trasarea fundatiei bordurilor
5. Realizarea fundatiei bordurilor
6. Montarea si alinierea bordurilor
7. Rosturi intre borduri
8. Asternere strat de poza din nisip
9. Montarea dalelor

1. Trasarea si pichetarea zonei de pavat

In aceasta etapa se masoara si apoi se delimiteaza suprafata de pavat cu tarusi de
lemn / metal si sfoara .

2. Indepartarea stratului vegetal

De pe zona ce urmeaza a fi pavata se indeparteaza stratul de pamant de la suprafata in
grosime de 100÷350 mm. In cazul platformelor industriale sau a zonelor cu trafic greu
si foarte greu grosimea stratului de decopertat se va stabilii in functie de natura
terenului. Daca suprafata este plata, pentru drenare, se va crea o usoara panta in
timpul excavarii.
Se vor inlatura toate radacinile si buruienile. Golurile se vor umple cu pietris / balast
si se vor compacta, ulterior compactandu-se toata suprafata platformei de pavat.
Pentru imbunatatirea capacitatii portante a solului si prevenirea patrunderii stratului
de pietris in sol se pot utiliza folii geotextile intre sol si stratul de baza.

3. Realizarea stratului de fundare din balast sau piatra sparta

Pe suprafata decopertata se aseaza stratul de baza (balast sau piatra sparta) cu
grosime variabila in functie de destinatia finala a zonei pavate. Deasemenea, alegerea
stratului de baza difera de la lucrare la lucrare in functie de utilizarea preconizata a
suprafetei pavate.
Stratul de baza flexibil din balast sau amestecuri de piatra concasata se recomanda
pentru elemente de pavaj montate in general pe portiuni nesolicitate in mod constant
si continuu la sarcini foarte mari.
In functie de cerintele de trafic, stratul suport va avea urmatoarea configuratie:
- pentru trafic pietonal: strat din balast compactat cu grosimea de 10-15 cm;
- pentru trafic auto usor: strat din balast compactat cu grosimea de 20-25 cm;
- pentru trafic auto mediu: strat din balast compactat cu grosimea de 30-40 cm;
- pentru trafic auto greu: strat din balast compactat cu grosimea de > 40 cm si
un strat din piatra sparta compactata cu grosimea de 15 cm.
Materialul stratului de baza se distribuie pe terasament în mod egal si se
niveleaza.
Suprafata pavata trebuie sa aiba o panta pentru scurgere de 1%. Aceasta panta se
realizeaza cu ajutorul cupoanelor metalice care se introduc în stratul de pietris,
masurându-se exact diferenta de nivel sau prin pontare cu stalpi din balast. Tevile sunt
suport pentru rigla de nivelare.
Se compacteaza pietrisul, in straturi successive cu grosime de 10-20 cm , folosind o
placa vibratoare (130-500 kg în serviciu) sau un cilindru vibrocompactor in functie de
grosimea stratului ce trebuie compactat.

4. Trasarea fundatiei bordurilor

In cazul in care pavajul se monteaza pe strat de baza din beton, se traseaza conturul
exact al suprafetei pe care se toarna stratul de beton necesar montajului bordurilor cu
ajutorul barelor de otel si a sforii.
Atunci cand pavajul se monteaza pe strat de baza din balast sau piatra sparta, se
traseaza santul pentru fundatia bordurilor dupa asezarea si compactarea stratului de
baza. Pentru trasare se folosesc tarusi de lemn (sau bare de otel) si sfoara.

5. Realizarea fundatiei bordurilor

In cazul pavajului montat pe strat din beton, acesta constituie si fundatia
pentru borduri.
Pentru pavajul montat pe strat flexibil din balast sau piatra sparta, se realizeaza o
sapatura de fundatie continua cu adancimea de 100-150 mm si se toarna betonul de
regula pana la nivel cu stratul de baza. Latimea fundatiei trebuie sa fie mai mare cu
minim 100 mm decat latimea bordurii pentru a se permite incastrarea ei.

6. Montarea si alinierea bordurilor

Pe fundatia de beton întarit se toarna un strat de mortar de 25 mm (1:3
ciment:nisip) pe care se aseaza bordurile. Bordurile sunt asezate la nivel si aliniate cu
ajutorul unui ciocan de cauciuc.
Incastrarea bordurilor se realizeaza astfel: se toarna betonul de încastrare pe fundatia
de beton a bordurii, apoi se compacteaza si netezeste betonul cu mistria, asigurându-
se ca cel putin ½ din înaltimea bordurii este încastrata astfel încat aceasta sa poata
prelua împingerile dinspre zona pavata. Pentru încastrare se foloseste beton clasa
C30/37.
7. Rosturi intre borduri
Bordurile se pot monta fara rosturi sau cu rosturi de 8-10 mm umplute cu mortar (un
amestec 1:4-ciment nisip). Rosturile trebuie completate in intregime si bine
compactate. Bordurile se pot monta si cu rosturi neumplute (cap la cap) de 2-3 mm.

8. Asternere strat de poza din nisip

Peste stratul de fundare compactat se aseaza un strat de nisip uscat (sort 0÷4 mm) cu
grosimea intre 30-50 mm numit pat de pavaj. Stratul de nisip astfel asternut se
compacteaza cu placa vibratoare, apoi se mai împrastie nisip "de pierdere" si se
niveleaza. Stratul de nisip trebuie sa fie perfect neted, fara urme.
Pe suprafata de nisip gata pregatita nu se va circula.
Pentru calculul definitiv al inaltimii pavajului este bine sa se stie ca, in final, prin
vibrarea pavajului montat pe nisip, inaltimea va scadea cu 20 mm.

9. Montarea dalelor din beton vibropresat

Montarea elementelor de pavaj pe stratul de nisip se face prin simpla asezare a
acestora la configuratia dorita. Intre elementele de pavaj ramane un rost de 2-3 mm.
Aducerea la nivel se face cu ajutorul unui ciocan de cauciuc, cu batai usoare inspre
colturile elementului.
Dupa terminarea asezarii elementelor de pavaj pe stratul de nisip, in rosturi se va
presara nisip fin (granule de maxim 2 mm), dupa care se va matura bine suprafata
pavata. Pentru pavajul ECO NATURA (ecologic/inierbat) se vor umple golurile cu
pamant fertil, drenat bine sau pietris ornamental.
Pentru compactarea finala a suprafetei pavate se va folosi vibratorul cu placa (70-100
kg în serviciu), cu sau fara pres de cauciuc in functie de tipul pavajului montat .
Daca mai este necesar, se vor reumple rosturile si se va matura din nou suprafata.
Fixarea si vibrarea pavajului se face pe timp uscat.
Se foloseste numai placa compactoare cu pres de cauciuc in cazul pavelelor de pana la
5 cm grosime.

MONTAREA BORDURILOR SI A PAVELELOR PE TERASAMENT

PREEXECUTAT

1.Necesar materiale
Ciocan cauciuc, nivela, tevi cu diametru 3-6 mm, lopata, roaba, sfoara pentru
constructii, ruleta, matura;
Placa vibranta cu talpa de cauciuc;
Ghilotina pentru taierea pavelelor; Flex cu disc diamantat,
Pavele/ dale. Calculul necesarului de pavele (bucati) se face impartind suprafata de
pavat la suprafata de lucru a pavelei: (lungimea pavelei + latimea min. a rostului) x
(latimea pavelei + latimea min. a rostului).

2. Realizarea bordurilor:
Bordurile se monteaza inainte de introducerea ultimului strat de nisip, dupa ce in
prealabil a avut loc compactarea infrastructurii. Cotele bordurilor vor fi transmise cu
ajutorul nivelei, iar aliniamentele cu ajutorul teodolitului. Bordurile se monteaza pe o
fundatie de beton de aproximativ 10x15 cm pentru borduri mici si 10x20 cm pentru
borduri carosabile. Ulterior se impaneaza pe lateral pentru a prelua eforturile
transmise de platforma.

3. Nivelarea patului de nisip

Dupa montarea corecta a bordurilor, se asterne stratul de nisip cu granulatie de 0-4

mm, combinat cu sort cu granulatie de 8-16 mm, in grosime de aproximativ 6 cm. Se
trece la compactarea nisipului cu ajutorul placii vibrante si nivelarea stratului suport.
Se urm?re?te asigurarea unei pante de scurgere de minim 1%. Pentru nivelarea
nisipului se folosesc tevi, preferabil cu diametru de 3-6 mm. Tevile se aseaza in
paralel si la cota dorita; cu ajutorului unui dreptar se niveleaza nisipul intre ele. Nu se
va calca pe suprafata de nisip finala!

4. Montarea pavelelor
Asezarea pavelelor se face incepand dintr-un colt de 90 de grade sau de la o linie
dreapta, pentru a evita pe cat posibil taierea acestora. Pavelele se aseaz? una langa alta
pe stratul de nisip, urmarindu-se alinierea, si se bat usor cu ciocanul de cauciuc.
Taierea pavelelor la margini se face cu ghilotina sau flexul de disc diamantat. Dupa
asezarea primelor pavele, se verifica cu bolobocul inclinarea planului, pentru a
asigura un drenaj corect.

5. Aplicarea rosturilor
Dupa fixarea pavelelor pe suprafata aleasa, se va presara un strat de nisip fin si uscat,
care se imprastie apoi cu matura intre rosturi. Nisipul se asterne pe intreaga suprafata
si se lasa sa se usuce, daca e cazul, inainte de maturare. Se matura nisipul ramas pe
pavele si apoi se taseaza pavajul cu placa vibranta. Se presara din nou nisip fin pentru
umplerea rosturilor, astfel asigurandu-se o rezistenta mai mare la presiunea exercitata
asupra lor, in conditii de trafic. In final, se matura inca o data suprafata pavata.
Fixarea si vibrarea pavajului se fac doar pe timp uscat. Rosturile trebuie reumplute
periodic!
 H. / I. EVALUAREA RISCURILOR SI MASURI PENTRU ASIGURAREA SANATATII SI SECURITATII LUCRATORILOR

Muncitor necalificat in constructii (Evaluarea de risc si instructiunile specifice se afla la SUBSUBANTREPRENORUL executant al
lucrarii)

CONSE-
COMPONENT CLASA
FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA CLASA DE
A DE NIVEL
RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA-
SISTEMULUI GRAVI- DE RISC
IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVIZIB BILITATE
DE MUNCĂ TATE
ILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE 1-lovire accidentală de către mijloacele de transport în DECES 7 1 3
PRODUCŢIE/ RISC MECANIC incinta santierelor;
ECHIPAMENTE 2- organe de maşini în mişcare – (ex dispozitive de ITM 2 3 2
DE MUNCǍ amestecat, flex); 3-45 zile
3- lovire, strivire la transportul pieselor grele sau a ITM 3 3 3
materialelor; 45-180 zile
4-alunecare pe timp de iarna (gheaţă, polei, zăpadă) sau ITM 3 4 3
în cazul deplasării pe suprafeţe alunecoase pe suprafaţa 45-180 zile
de deplasare;
5 -prinderi, striviri datorate prabusirii de ziduri, DECES 7 1 3
elemente de beton, pereti gips carton in timpul
demolarii/ demontarii
6- cadere necontrolata a structurilor in timpul DECES 7 2 4
activitatilor de demolare/ demontare;
7-prăbuşirea scărilor de lucru, ruperea podinelor, INV 6 1 3
balustrăzilor datorită neverificării periodice a schelelor; Grad I
 8-înţepări, tăieri în suprafeţe, contururi periculoase ITM 2 5 3
(cutter, muchii profile gips carton, tevi nepolizate, etc); 3-45 zile
9-pericol explozie recipienti sub presiune- folosite la DECES 7 1 3
locurile de muncă învecinate;
FACTORI DE 10- Temperatura coborâta a suprafetelor metalice atinse ITM 2 5 3
RISC TERMIC in anotimpul rece; 3-45 zile
FACTORI DE 11-electrocutare prin atingere directă – cabluri izolate DECES 7 2 4
RISC ELECTRIC necorespunzător, prize deteriorate, panouri electrice
neasigurate prin inchidere;
12-electrocutare prin atingere indirectă –atingerea DECES 7 2 4
elementelor metalice (armături, carcase), care pot fi
puse accidental sub tensiune, sau daca nu a fost
debransat circuitul inaintea demolarii
13-explozie în cazul utilizării surselor incandescente, a DECES 7 1 3
focului deschis, fumatului în încăperi unde se execută şi
activităţi de vopsire;
MEDIUL FACTORI DE 14-imbolnaviri datorate temperaturilor extreme ITM 2 3 2
DE MUNCĂ RISC FIZIC -temperatura ridicată vara; 3-45 zile
15- imbolnaviri datorate temperaturilor extreme ITM 2 5 3
-temperatură coborâtă iarna la lucrul in aer liber şi în 3-45 zile
încăperi lipsite de sistem de încălzire;
16- afectiuni respiratorii in cazul curenţilor de aer la ITM 2 6 3
lucrul in aer liber şi în incăperi lipsite de sistem de 3-45 zile
încălzire,
17-afectiuni ale ochilor datorate unui nivel de iluminare ITM 2 5 3
neuniform, corpuri de iluminare lipsă, arse); 3-45 zile
 18- afectiuni respiratorii datorate pulberilor de praf in ITM 2 4 2
suspensie, la lucrările efectuate (praf materiale utilizate, 3-45 zile
pulberi de la finisarea suprafeţelor, praf rezultat la
demolare, etc);
21-risc de imbolnavire sau accidentare in timpul ITM 2 2 2
sarcinii datorita nerespectarii OUG 96 sau a indicatiilor 3-45 zile
medicului curant sau de medicina muncii referitoare la
timpii de munca, pauze,
22-risc de accidentare, imbolnavire datorita ITM 45 – 3 2 2
suprasolicitarii persoanelor tinere sau acordarii de 180 zile
atributii si sarcini neconforme cu grupa lor de risc
23-stres psihic legat de pericolul de agresiune din ITM 45 – 3 3 3
partea conducatorilor directi sau a colegilor 180 zile
SARCINA CONŢINUT 24- risc de accidentare la utilizarea de mijloace de lucru DECES 7 1 3
DE MUNCĂ NECO- la înălţime necorespunzătoare (schele, podine, etc.);
RESPUNZǍTOR neblocarea rotilor de la schelele mobile; utilizarea unor
schele improvizate
SUPRASOLICI 25-efort static, la executarea diverselor lucrari, cu ITM 3 4 3
TARE FIZICA presiuni pe articulaţii ; 45-180
zile
26- pozitii de lucru fortate si vicioase, la ridicarea unor INV 4 2 3
sarcini, executarea unor anumite operaţii; Gr III
SUPRASOLICI 27- ritm mare de muncă în anumite perioade (ex. ITM 2 5 3
TARE inainte de finalizarea proiectului); 3-45 zile
PSHICA
EXECUTANT ACŢIUNI 28- organizarea necorespunzatoare a locului de munca, ITM 3 – 2 5 3
GREŞITE neefectuarea curateniei la postul de lucru 45 zile
29- succesiunea gresita a operatiilor- manevre ITM 45 – 3 3 3
contraindicate, sau omiterea unor operatii tehnologice; 180 zile
 30- operatii periculoase efectuate din proprie initiativa; DECES 7 1 3
31- minimalizarea pericolului de accidentare; INV Gr III 4 2 3
32- utilizarea de mecanisme si utilaje defecte (scripeti,
DECES 7 1 3
malaxoare, schele defecte);
33- folosirea de echipamente tehnice fara dispozitive de
DECES 7 1 3
protectie;
34- prezenta la lucru în conditii psihice INV
4 2 3
necorespunzatoare (oboseala, consum de alcool); Gr III
35- efectuarea de operatii neprevazute in sarcina de ITM 45- 4 3 4
munca si executarea lor in mod gresit fata de 180 zile
prevederile tehnologice;
36- nesincronizarea la operaţii (Nesincronizarea muncii DECES 7 1 3
in echipa-transportul sarcinilor cu mai multi membrii ai
echipei, descărcare materiale);
37- risc de accidentare la deplasări, staţionări în zone DECES 7 1 3
periculoase: pe căile de acces auto, sub sarcina
mijloacelor de ridicat
38-cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, ITM 3 – 2 5 3
dezechilibrare-suprafeţe denivelate, alunecoase,resturi 45 zile
de materiale neevacuate
39-cădere de la înălţime prin dezechilibrare, păşire în DECES 7 2 4
gol, alunecare în cazul neasigurării golurilor şi a lipsei
balustradelor;
40-executarea de manevre nepermise de legislaţia care ITM 45- 3 2 2
reglementează circulaţia pe drumurile publice; 180 zile
MISCARI 41-coliziuni sau derapaje în timpul mersului cu DECES 7 1 3
FUNCTIONALE autovehiculul având ca rezultat şi blocarea uşilor.
 42-neutilizarea echipamentului individual de protecţie DECES 7 2 4
OMISIUNI şi a celorlalte mijloace de protecţie individuala/
colectiva din dotare;

Masurile specifice propuse pentru diminuarea riscurilor aferente posturilor analizate sunt mentionate mai jos:

Muncitor necalificat in constructii

NIVEL COMPETENT
Nr. LOC DE MUNCǍ/
DE NOMINALIZAREA MĂSURII E SI
crt FACTOR DE RISC
RISC RASPUNDERI
1 6- cadere necontrolata a 4 Măsuri tehnice
structurilor in timpul 1.Identificarea zonelor ce pot deveni instabile in timpul demolarii/
activitatilor de demolare/ demontarii si montarea sprijinirilor;
demontare; 2. Demolarea/ demontarea se va efectua de sus in jos, in bucati sau Angajatorul
elemente; Conducatorul
Măsuri organizatorice locului de
1.Instruirea lucratorilor privind etapele de desfasurare a activitatilor de munca
demolare/ demontare; Lucratorul
2.Supravegherea permanenta a lucrarilor de catre conducatorul locului de
munca;;
3.Dotarea cu EIP specific (ochelari, masti de praf)
2, 11-electrocutare prin atingere 4 Măsuri tehnice Angajatorul
3 directă – cabluri izolate 1.Executarea măsurilor tehnice de securitate de către electrician instruit şi Conducatorul
necorespunzător, prize autorizat locului de
 deteriorate, panouri electrice
neasigurate prin inchidere;
12 -electrocutare prin atingere
indirectă –atingerea
elementelor metalice
(armături, carcase), care pot fi
puse accidental sub tensiune,
sau daca nu a fost debransat
circuitul inaintea demolarii
4 35- Efectuarea de operatii
neprevazute in sarcina de
munca si executarea lor in
mod gresit fata de prevederile
tehnice de lucru
5 39 -cădere de la înălţime prin
dezechilibrare, păşire în gol,
alunecare în cazul neasigurării
golurilor şi a lipsei
balustradelor de protectie;
6 42 -neutilizarea
echipamentului individual de
protecţie şi a celorlalte
2. Urmărirea graficului de verificare a echipamente tehnice din dotare
Măsuri organizatorice
1. Inchiderea cu lacat a tablourilor de distributie
2. Eliminarea improvizatiilor electrice si echipamentelor munca
necorespunzatoare (stechere, prize etc.). Lucratorul
3. Verificarea cablurilor electrice a sculelor electrice şi a prelungitoarelor
de catre un electrician autorizat
4. Inceperea executarii operatiilor de demolare/ demontare doar dupa
debransarea circuitelor ;
4 Măsuri organizatorice
1.Instructaj cu privire la ordinea de desfasurare a operatiilor in realizarea Angajatorul
procesului tehnologic. Conducatorul
2.Nepermiterea utilizarii echipamentelor de lucru de catre persoane locului de
neautorizate. munca
3. Supravegherea permanenta a activitatilor de demolare/ demontare de Lucratorul
catre conducatorul locului de munca
5 Măsuri tehnice
1.Achizitia de materiale si sisteme de protectie
2.Fixarea corectă a dispozitivelor de protecţie Angajatorul
Măsuri organizatorice Conducatorul
1. Instruirea lucratorilor cu privire la consecinţele neutilizării EIP in locului de
timpul lucrului la inalţime; munca
2. Asigurarea cu balustrăzi de protecţie şi închiderea / semnalizarea Lucratorul
golurilor
3.Controlul medical periodic al lucrătorilor privind lucrul la înălţime;
4.Pastrarea cailor de acces libere si curate
4 Măsuri organizatorice Angajatorul
Dotarea lucratorilor cu EIP si dispozitive de protectie corespunzator Conducatorul
activitatii ce urmeaza a fi desfasurata; locului de
mijloace de protecţie din In timpul activitatilor de demolare/demontare ochelarii se vor utiliza
dotare. permanent; munca
Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor de Lucratorul
securitate – neutilizarea, utilizarea incompletă a unor mijloace de
protecţie necorespunzătoare
Lucrările de montări borduri vor fi îngrădite şi marcate corespunzător cu
indicatoare de securitate.
 Personalul de execuţie trebuie să aibă avizul medical “apt”, iar zona de
lucru trebuie să fie delimitată, îngrădită şi marcată cu indicatoare de
securitate;
 Este obligatorie purtarea echipamentului individual de protecţie specific pe
toată durata lucrului;
 Sculele, uneltele şi alte accesorii de lucru se transportă şi se păstrează în
lădite sau în buzunarele aplicate ale salopetelor;
 Pentru ridicarea şi coborârea materialelor grele şi/sau voluminoase cu
instalaţii sau utilaje de ridicat, legarea şi manipularea sarcinilor va fi
asigurată numai de personal instruit şi autorizat intern ca “legător de
sarcină“;
 Manipularea bordurilor se va face conform instructiunii de lucru privind
manipularea maselor.
 Depozitarea bordurilor se va face in locuri special amenajate, pentru a
evita blocarea cailor de acces;
 La montarea bordurilor, conducatorul locului de munca, va superviza
lucrarile.

1. Transportul materialelor si montarea acestora;

Principalele riscuri identificate:

 cădere de obiecte de la înălţime

 cădere de la înălţime
 împroşcarea cu materiale
 cădere de la acelaşi nivel , împiedicare
 accidentarea cu instalatia de ridicat
 prinderea mainilor pe timpul legarii sarcini
 ruperea sufelor

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

1. Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a utilajelor de

ridicat, respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol.
Pasarelele, scările şi platformele de lucru de lângă utilajele de construcţii şi lucrările ce
prezintă pericol trebuie de asemenea să fie prevăzute cu balustrade şi ţinute în stare de
curăţenie.
2. Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar
pentru înălţimi peste 5 m se vor utiliza nacele de lucru autoridicatoare indicaţiilor din
proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de brad şi
vor fi executate astfel încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se
interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia lucrătorilor sub schelele pe care
se lucrează.
3. Lucrătorii din şantiere vor putea fi utilizaţi numai la lucrările şi în zona de
lucru pentru care li s-a făcut instruirea corespunzătoare privind securitatea şi sănătatea
în muncă.
În toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru, cât şi acolo unde este circulaţia
mare, se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atât
ziua cât şi noaptea.
Accesul către toate locurile de muncă se va asigura fără obstacole sau goluri
neacoperite. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor împrejmui.
4. Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. Se vor
îngrădi cu împrejmuiri continue, lucrările în curs de construcţie, situate de-a lungul
drumurilor publice.
În cazul în care împrejmuirea se execută la o distanţă mai mică de 10 m de o lucrare în
curs de construcţie, care are o înălţime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevăzută cu
copertină lată de cel puţin 1 m şi cu o rampă de 20 de grade spre partea opusă lucrării.
De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie făcută o bordură înaltă de 15 cm.
5. Maşinile şi utilajele de construcţii vor fi astfel instalate încât să se asigure
stabilitatea şi imposibilitatea unor deplasări necomandate.
Se interzice lăsarea pe şantier a maşinilor şi utilajelor de construcţii, precum şi a
mijloacelor de transport în poziţii în care stabilitatea nu este asigurată sau în care e
posibilă deplasarea lor necomandată.
Accesul către locurile de muncă trebuie amenajat fără obstacole sau goluri neacoperite.

Evaluarea riscurilor previzibile legate de activitatea desfasurata s-a facut

pentru toate elementele sistemului de munca care cuprind urmatoarele
1. modul de lucru
2. material utilizate
3. echipamente tehnice folosite
4. utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase
5. deplasarea personalului
6. organizarea santierului

Lista riscurilor asociate activitatii desfasurate

1. - lovirea, strivirea de catre milloacele de transport auto pe timpul deplasarii

spre / de la serviciu sau la deplasarea cu mijloacele de transport auto (accidente
de circulatie)
2.- lovirea, strivirea de catre mijloacele de transport auto in timpul operatiilor
de descarcare / incarcare a materialelor din mijloacele de transport, sau de catre
utilaje specifice lucrarilor de constructie ; excavator, buldozer, macara, masina
de transportat si turnat beton ,etc.
3. - prindere, antrenare a membrelor de catre organele in miscare a sculelor cu
actionare electrica sau mecanica, folosite ( flex pentru pavele, etc)
4. – rostogolirea, rasturnarea materialelor si sculelor folosite in cadrul
santierului
5.- caderea de la inaltime de pe schele, ziduri in timpul lucrului sau la
deplasarea prin santier a diferite materiale si obiecte
6. - lovirea de catre aschii de beton, nisip ,, etc. antrenate de scule in timpul
lucrului
7. - proiectarea de corpuri straine provenite de la alte utilaje din cadrul
santierului
8. – recul si socuri la folosirea uneltelor de lucru ( placa compactoare, flex, etc.
)
9. - contact direct al epidermei cu suprafete taietoare , intepatoare ale sculelor
si materialelor folosite
10 - recipiente sub presiune aflate in zona de lucru, cauciucuri masina, butelii
diverse sub presiune, etc
- explozia rezervorului motoarelor de actionare utilaje
11. - flacari ca urmare a unor incendii din cadrul santierului
12. – temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor in timpul verii
13. - temperaturǎ coborâtǎ a suprafeţelor metaliceatinse la lucrul în aer liber în
anotimpul rece (scule, dispozitive etc.)
14. Electrocutare prin atingere directa si indirect prin :
- atingerea accidentala a elementelor sub tensiune,
- deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent,
- panouri electrice neasigurate prin încuiere
- deteriorarea prizei de pamant,
- deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare,
- intrarea accidentala a carcasei unor tablouri electrice in contact cu
elemente aflate sub tensiune,
- aparitia tensiunii de pas
15. substante inflamabile ( benzina , ulei, )
16. - temperaturi scazutre si curenti de aer rece in perioada rece a anului ;
17. - temperaturi ridicate in perioada caniculara
18. - calamitati naturale (traznet, grindina, viscol vant etc.)
19. - zgomot generat de utilaje ( flex,placa compactoare, etc.)
20. – pulberi pneumoconiogene
21. - prezenta gazelor de aedere de la motoarele utilajelor
22. - bacterii, virusi in perioada rece a anului
23. – prezenta bacilului tetanic (tetanos ) si inocularea acestuia prin raniri
usoare
24.- trasarea unor sarcini de munca, care pot duce la operatii, reguli si metode
de munca necorespunzatoare, sau care nu sunt in fisa postului
25.- repartizarea pe locurile de munca a executantilor cu pregatire profesionala
necorespunzatoare
26.- repartizarea pe locurile de munca a executantilor fara instruire pe linie
ssm, cu instruire incompleta sau neverificarea modululi de insusire a acesteia
27.- tolerarea abaterilor de la disciplina tehnologica si de la prevederile
Regulamentului Intern
28.- tolerarea abaterilor de la respectarea legislatiei si a instructiunilor proprii
de securitate si sanatate in munca
29. - efort dinamic prin manipularea manuala a materialelor voluminoase si
grele, pozitii de lucru fortate , vicioase etc ;
30. - ritm de munca sustinut , operatii complexe si constientizarea permanenta
a riscurilor locului de munca
31. – deplasari, stationari in zone periculoase, in calea mijloacelor de
transport, sub sarcini,sub ziduri in constructie, sapaturi, pe schele, etc.
32. - manevrarea defectuoasa a materialelor si sculelor folosite -autoloviri;
 33. - cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare ,impiedicare etc ;
34. - comunicari accidentogene intre membrii echipei
35 - efectuarea de operatii neprevazute in sarcina de munca, parasirea locului
demunca in interes personal
36-.venirea la munca sub influenţa bǎuturilor alcoolice, a unor medicamente
sau într-un stadiu avansat de obosealǎ
37.- necunoasterea procesului tehnologic si a sarcinii de munca
38. - necunoastere reglementarilor legale referitoare la securitatea si sanatatea
in munca si a situatiilor de urgenta ;
39. - neutilizarea mijloacelor si echipamentelor de protectie din dotare ;
40. - neverificarea starii tehnice a mijlocului de productie la inceputul lucrului ;

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU

LUCRARI DE MONTATRE BORDURI SI PAVELE

1. Prezenta la munca a lucratorului se va face in deplinatatea tuturor facultatilor

fizice si psihice, odihnit si sanatos, eliberat de stresul altor probleme, care ar putea
distrage atentia de la sarcina de munca;
2. Este interzis prezenta la locul de munca sub influienta bauturilor alcoolice, sau
introducerea acestora in unitate;
3. Este obligatorie participarea la instructajul atentional efectuat inaintea
inceperii lucrului facut
de seful ierarhic superior , insusirea si respectarea sarcinilor trasate;
4. Este interzisa inceperea lucrului fara purtarea echipamentului individual de
protectie specific locului de munca , care trebuie sa fie in buna stare pentru a-si
indeplini rolul de protectie impotriva riscurilor si imbolnavirilor, sa utilizeze corect
echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare , sa il inapoieze sau
sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
5 Inainte de inceperea lucrului se va verifica starea echipamentelor tehnice si
indeplinirea urmatoarelor conditii;
-toate aparatorile ,dispozitivele etc de protectie ale echipamentului tehnic sa fie la
locul lor ,bine fixate sau in stare de functionare precum si in buna stare,
-starea tehnica a sculelor si accesoriilor folosite in procesul de munca sa fie
corespunzatoare conf. standardelor tehnice
-caile de acces si evacuare din jurul locului de munca sa fie libere
6. Nu se va incepe lucrul daca echipamentele tehnice ce urmeaza a fi folosite nu
sunt in stare tehnica corespunzatoare si prezinta pericole in exploatare, sau
lucratorul sesizeaza modificari ale locului de munca si echipamentului tehnic de
care nu are cunostinta, caz in care este obligat sa ceara informatii de la
conducatorul locului de munca.
7. Sa se nu procedeze la scoaterea din functiune , la modificarea , schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii ,in special ale masinilor
,aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor ,si sa utilizeze corect aceste
dispozitive ;
8. Se interzice orice interventie la echipamentele de munca in timpul functionarii
acestora;
9. In cazul unei defectiuni sau dereglari a echipamentului de munca ,acesta va fi
oprit si va fi anuntat conducatorul locului de munca;
 10. La exploatarea echipamentului de munca se va respecta disciplina tehnologica
si succesiunea operatiilor conform instructiunilor de exploatare; Este interzisa
executarea de alte operatii pentru care utilajul nu a fost conceput a le executa
11. Deservirea echipamentelor tehnice este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti special in acest scop. Nu se va incepe lucrul daca lucratorul nu cunoaste in
detaliu sarcina de munca , procedurile de executie ale acesteia, organizarea locului
de munca, si instructiunile specifice de SSM si PSI.
12. La sfarsitul programului de munca, echipamentul de munca va fi predat si
depozitat in conditii de securitate
13. Orice interventie asupra echipamentului de munca in vederea efectuarii unei
revizii ,reparatii , reglaje etc va fi facuta numai de personal calificat pentru aceste
operatii
14. La flexul de debitat pavele , discul diamantat nu trebuie sa aiba ciobituri, fisuri,
deformari, in acest caz se va proceda la schimbarea lui.
15. Motoarele pe benzina ale flexurilor si placilor vibratoare trebuie sa fie in stare
tehnica buna pentru ca in timpul functionarii acestea sa nu genereze fum de ardere
toxic si zgomote peste nivelul maxim admis
15. Instalatiile hidraulice ale ghilotinelor nu trebuie sa prezinte scurgeri de ulei.
16. Alimentarea cu carburant a motoarelor cu benzina se va face cu atentie pentru
prevenirea scurgerilor pe echipamentul de lucru sau haine.
17. Aprovizionarea locului de munca se va face ritmic fara aglomerarea acestuia cu
materiale, lasand libere caile de circulatie.
18. Depozitarea pavelelor sau a bordurilor se va face pe paleti, la inaltimea unui
singur palet, pentru a se evita rasturnarile in cazul suprapunerii pe vertical a mai
multor paleti.
19. La transportul pavelelor pe distante scurte se recomanda folosirea unor
carucioare care sa usureze munca lucratorilor.
20. Manevrarea bordurilor si pavelelor se va face cu atentie pentru a se preveni
scaparea acetora peste membrele lucratorului.
21.La executarea oricăror categorii de lucrări vor fi admise numai uneltele de
mână , sculele şi dispozitivele aflate în perfectă stare, nefiind permisă utilizarea
celor defecte sau improvizate.
22. Uneltele de mână vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare
operaţiilor de executat. Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede , bine
fixate şi vor avea dimensiuni care să permită apucarea sigură şi comodă, fără
crăpături şi aşchii desprinse.
23. Se interzice folosirea uneltelor de mână improvizate , cu suprafeţele de
lovire deformate, ştirbe sau înflorite.
24. Sculele de mână vor avea mânere confecţionate numai din lemn, de esenţă
tare, fag, arţar, frasin, fără noduri sau crăpături şi cu suprafeţe bine netezite.
25. Este interzisă folosirea uneltelor de mână care nu sunt bine fixate în mâner.
Şurubelniţele sau uneltele asemănătoare vor fi prevăzute cu inele metalice de
strângere a mânerului pe capătul uneltelor.
26. Se interzice prinderea mânerelor sparte sau crapate în cuie, legarea acestora
cu sârmă sau sfoară, precum şi folosirea anumitor unelte fără mâner. Utilizarea
aceluiaşi mâner la mai multe unelte de mână nu este admisă decât în cazul truselor
de scule construite special cu mâner detaşabil.
27. Mânerele vor avea dimensiunile corespunzătoare pentru a putea rezista
eforturilor la care sunt supuse. Ele nu trebuie supradimensionate pentru a nu mări,
inutil, efortul fizic al lucrătorilor.
 28. Uneltele folosite la lovire trebuie să aibă mânerele cu secţiune ovală şi
montată cu partea groasă la capătul liber al părţii metalice a uneltelor.
29. Periodic in functie de frecventa de utilizare, uneltele de mana vor fi
controlate sistematic. Uneltele de mana care nu corespund conditiilor normale de
lucru vor fi inlocuite imediat cu altele corespunzatoare.
30. Se va acorda atentie sporita la utilajele de transport din cadrul santierului
pentru a nu fi acrosati si loviti de acestea, de exemplu masina care adduce betonul
pentru fixarea bordurilor.
In mod obligatoriu in timpul lucrului se vor purta vestele reflectorizante din
dotare.
31. La circulatia pe teritoriul santierului se va evita deplasarea , stationarea in
zone periculoase, precum : in apropierea si sub schele, ziduri in lucru, utilaje in
miscare, macarale, sapaturi, gropi, si in oricare alt loc cu pericole potentiale. In
mod obligatoriu se va purta casca de protectie pe intreg teritoriul santierului.
32. Daca in zona de lucru sau pe treseele de circulatie se gasesc cablui
electrice , in special in vremea umeda, se vor cauta trasee care nu se intersecta cu
acestea.
33. Se va comunica imediat conducatorului locului de munca orice situatie de
munca despre care lucratorul are motive intemeiate sa o considere un pericol pentru
securitatea si sanatatea lui si a celorlalti lucratori ,precum si orice deficienta a
sistemelor de protectie;
34. Pericolele majore specifice locului de munca vor fi semnalizate prin
indicatoare de securitate.
35. Semnificatia indicatoarelor de securitate si a gesturilor semnal va fi
obligatoriu cunoscuta de toti lucratorii.
36. Se interzice executarea altor lucrari din proprie initiative in afara sarcinii de
munca trasata de conducatorul locului de munca.
37. Se interzice parasirea locului de munca , lasarea nesupravegheata a utilajelor in
functiune, fara instiintarea conducatorului locului de munca, si fara aprobarea
acestuia.
38. Lucratorul este obligat ca in cazul in care primeste o sarcina de munca conexa
activitatii sale sau diferita, pentru care nu este instruit corespunzator, sau a uitat
anumite prevederi, si nu este dotat cu echipamentul individual de protectie specific
noii sarcini sa atraga atentia conducatorului locului de munca in vederea remedierii
acestor situatii.
39. Sunt interzise glumele, farsele, altercatiile, agresiuni fizice intre lucratori sau
cu alte personae avin in vedere gradul ridicat de risc a acestor actiuni.
40. Se interzice consumul de bauturi alcoolice pe teritoriul santierului
41. Fumatul va fi reglementat prin dispozitii ale conducerii unitatii.
42.Dupa incheierea programului de lucru, se interzice ramanerea in santier, fara
scopuri precise, legate de atributiile de serviciu si numai cu aprobarea
conducatorului locului de munca.

Protecţia împotriva electrocutării

Utilajele, mecanismele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor
lucrări trebuie - obligatoriu legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei
rezistentă va fi de cel mult 4 ohmi.
 Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică şi la părţile componente ale
instalaţiei electrice, fără întreruperea circuitelor de alimentare şi legarea la pământ a
instalaţiei.

MASURI DE COORDONARE STABILITE DE COORDONATORII

S.S.M. SI OBLIGATIILE CE DECURG DIN ACESTEA

CAILE SAU ZONELE DE DEPLASARE ORI DE CIRCULATIE

ORIZONTALE SI VERTICALE
Din controalele ce trebuie efectuate privind respectarea prevederilor Planului
General de Securitate şi Sănătate al şantierului, precum şi a Planurilor Proprii de
Securitate şi Sănătate în Muncă ale
SUBANTREPRENORilor/subSUBANTREPRENORilor/lucrătorilor independenţi nu
trebuie să lipsească aspectele privitoare la circulaţia pe schele şi structuri aflate la
înălţime, amenajarea scărilor de acces începând de la sol până la podina de lucru,
asigurările perimetrale cu balustrade, accesul pe nivelele intermediare, semnalizarea
lucrului pe schelă şi îngrădirea spaţiului de circulaţie în jurul acesteia şi sub zonele de
montaj aflate la înălţime.
La nivelul solului, a pardoselilor , a căilor de acces, se va evita pe cât posibil
lăsarea cablurilor libere, în spaţii umede (ochiuri de apă), iar traversările ce nu pot fi
evitate să fie amenajate pe cât posibil aerian, sau îngropate, cu protecţia de rigoare, în
funcţie de regimul căii de circulaţie.
Trecerile peste şanţuri, sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine
de cel puţin 60 cm, din dulapi de min.6mm grosime sau metalice, prevăzute cu cel
puţin o balustradă dacă adâncimea şantului depăşeşte 50cm. În lungul acestor
obstacole, podinele pietonale se vor amplasa la fiecare min.10 m dacă circulaţia în
zonă cere acest lucru.
Amenajările peste şanţuri sau gropi ale mijloacelor de transport mecanizate
sau nemecanizate vor ţine cont de starea terenului şi de tonajul de rulare deasupra
zonei întrerupte a căii.
Căile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare
SUBANTREPRENOR pe amplasamentul căruia au apărut degradări sau prin efort
comun cu lucrătorii altor unităţi care lucrează pa acelaşi amplasament.
Iluminatul căilor de acces şi deplasare la sol va fi asigurat în permanenţă,
nefiind permise acceptarea unui nivel de iluminare sub cel prevăzut în documentaţiile
fazelor de proiectare şi nici acceptarea activitătilor în situaţii de apariţie a unor
defecţiuni. În acest sens, lucrul şi circulaţia pe căile aflate la înălţime va fi strict
interzis, după lăsarea întunericului. Echipa de coordonare S.S.M a şantierului va
comunica SUBANTREPRENORilor la începutul fiecărei luni ora închiderii lucrărilor
zilnice la înălţime . Situaţiile excepţionale vor fi semnalate dinainte de ora limită
anunţată, aprobate în scris de părtile implicate, şi se va asigura iluminatul optim, şi
supravegherea suplimentară şi din partea beneficiarului pentru luarea tuturor
măsurilor necesare evitării oricăror evenimente în astfel de condiţii.

CONDITII DE MANIPULARE A MATERIALELOR INTERFERENTA

INSTALATIILOR DE RIDICAT DE PE SANTIER SAU DIN VECINATATEA
ACESTUIA
 Manipularea la sol a materialelor va ţine seama de caracteristicile maselor
(greutate, gabarit), caracteristicile fizice ale celor care manipulează manual, căile de
circulaţie ale mijloacelor de ridicat şi transportat de mai mică capacitate. Amplasarea
macaralelor, deplasarea/autodeplasarea şi raza de lucru vor fi în strictă concordanţă
prestabilite în functie de perimetrul amplasamentului, vecinătăţile altor obiective
aflate în construcţie, alte activităţi programate a se excuta la sol. In toate cazurile dat
fiind gradul sporit de periulozitate activităţile de transport, montaj, punere în
funcţiune, şi exploatare se vor efectua sub directa supraveghere a unor persoane
competente, autorizate ISCIR, care răspund şi pentru documentele de autorizare a
acestui gen de echipamente.
O atenţie deosebită se va asigura lucrului cu câte două macarale, ţinăndu-se
seama de caracteristicile tehnice, gradul de uzură, starea organelor de legare,
instruirea de specialitate a legătorilor de sarcini, obstacole materiale.

LIMITAREA MANIPULARII MANUALE A SARCINILOR

Limitarea manipulărilor manuale a sarcinilor trebuie să urmărească respectarea

H.G. 1051/2006, în vederea preîntămpinării apariţiilor afecţiunilor dorsolombare , cu
efecte invalidante pe termen lung.
Pentru aceasta o prioritate a acţiunilor de coordonare este încurajarea unitătilor
de a se întrajutora pentru punerea la dispoziţia celor care au nevoie a dispozitivelor de
ridicare şi transport, în vederea limitării manipulărilor manuale. Pe cât posibil,
organizările de şantier şi depozitele de bază se vor amplasa sau muta după necesităţi,
la un maxim de 100 m faţă de obiectivul aflat în lucru, astfel încât transportul
nemecanizat sau prin purtare să fie căt mai limitat în spaţiu şi timp.
O altă măsură eficientă este aprovizionarea directă a micilor depozite de
consum la nivelul obiectivelor, cu măsurile specifice de stivuire, conservare şi
protecţie a acestora.

DELIMITAREA SI AMENAJAREA ZONELOR DE DEPOZITARE A

DIVERSELOR MATERIALE , IN MOD DEOSEBIT MATERIALE SAU
SUBSTANTE PERICULOASE

Dacă din punct de vedereal periculozităţii materialelor sau substanţelor periculoase în

faza execuţiei lucrărilor de construcţii, nu se regăsesc probleme deosebite, nefiind
permise stocuri de combustibili (motorină, benzină), decât în cantităţi mici şi numai in
depozitele aferente organizărilor de şantier, materialele cu lungime mare , cu muchii
ascuţite, aşezate în poziţii instabile pot crea probleme,
la fel ca şi cele mărunte, care pot cauza probleme traficului în şantier dacă sunt
împrăştiate necontrolat. De aceea, se vor amenaja zone de depozitare , preferabil pe
platformele betonate, cât mai compacte, ordonate pe categorii, asigurându-se spaţiile
aferente de circulaţie în jurul acestora atât pentru manipularea manuală, cât şi pentru
cea mecanizată.

CONDITII DE DEPOZITARE , ELIMINARE SAU DE EVACUARE A

DESEURILOR SI A MATERIALELOR REZULTATE DIN DARAMARI ,
DEMOLARI SI DEMONTARI

Retragerea dotărilor de inventar, a utilajelor de ridicat, a mijloacelor de

transport aferente fiecărui obiectiv, a materialelor rămase şi/sau recuperate ca urmare
a lucrărilor, deşeuri de construcţii se va face după un plan stabilit dinainte ţinându-se
seama de termenele contractuale, de poziţionarea obiectivului pe platforma industrială
şi accesul la căile principale de circulaţie rutieră şi feroviară, iar în urma nerespectării
termenelor, în funcţie de starea căilor de acces, de apropierea de ieşirile din şantier,
gabaritele de circulaţie, gradul de pericol pentru mediu al eventualelor deşeuri
rezultate, alte condiţii de prioritate stabilite de comun acord între
SUBANTREPRENORi şi beneficiar, prin reprezentanţii autorizaţi ai acestora.

CONDITII DE RIDICARE A MATERIALELOR PERICULOASE UTILIZATE

Gabaritul elementelor de montaj şi greutatea acestora, condiţiile de montaj la

înălţime, conferă un grad sporit de pericol la ridicarea acestora, luându-se ca atare
măsurile de dirijare de la distanţă cu frânghii, iar mijloacele de ridicare trebuie să aibă
reviziile tehnice şi autorizaţiile la zi pentru montajul sub sarcină prin îmbinări
sudate/prin şuruburi, nituite, etc.

UTILIZAREA MIJLOACELOR DE PROTECTIE COLECTIVA SI A

INSTALATIEI ELECTRICE GENERALE

Odată cu apariţia noilor subSUBANTREPRENORi, capitolul legat de

protecţia în domeniul electric din Planul de Securitate şi Sănătate va suferi modificări,
prin consultarea obligatorie a proiectantului instalaţiei electrice generale.
Se stabileşte ca obligaţie a fiecărui SUBANTREPRENOR stabilirea puterii
instalate la nivelul organizărilor de şantier, realizarea măsurilor de verificare PRAM,
la punctele fixe de consum, realizarea unor prize de pământ mobile pentru punctele
mobile de consum.
Conectările prin prelungitoare se vor limita şi proteja împotriva intemperiilor
şi degradărilor mecanice
Protecţiile colective vor prima faţă de cele individuale, atât la lucrările la sol
cât şi la înălţime, prin utilizarea nacelelor ridicătoare, podine de lucru acolo unde
acestea pot fi amenajate, respectându–se totodată şi principiul dublei protecţii.

MASURI CE PRIVESC INTERACTIUNILE DE PE SANTIER

Dacă pe acelaşi amplasament vor lucra doi sau mai mulţi SUBANTREPRENORi
şi/sau subSUBANTREPRENORi, se va întocmi un Plan comun de Securitate şi
Sănătate care va conţine gradul de subordonare între unităţi privind realizarea
obiectivului comun, modul de primire- predare a amplasamentului, obligaţiile
comune, sau separate de realizare a măsurilor de securitate şi sănătate în muncă,
modul de depozitare a materialelor, predarea lucrării la retragerea unuia din
constructori de pe amplasament.

OBLIGATII LEGATE DE INTERFERENTA ACTIVITATILOR CARE SE

DESFASOARA IN PERIMETRUL SANTIERULUI SI IN VECINATATEA
ACESTUIA
 Obligaţiile participanţilor la procesul de muncă privind interfaţa activităţilor se
referă la reglementarea accesului în perimetrul îngrădit şi semnalizat, obligaţiile
bilaterale în cazul unor activităţi comune, respectarea regulilor de acces şi deplasare
pe căile comune de acces, depozitare şi transport.
Se va respecta Regulamentul Intern de circulaţie şi transport în incintă elaborat
de beneficiar (cu intrări şi ieşiri obligatorii pentru oameni şi vehicule, urmărirea
delimitărilor proprii executanţilor) inclusiv cu modificările ulterioare.
Pentru protecţia zonelor de vecinătate se vor desfăşura activităţile doar în
împrejmuirea generală a investiţiei cu caracter provizoriu sau definitiv, conform
proiectului, pentru protecţia lucrătorilor şi preîntâmpinarea evenimentelor în zona căii
ferate şi a drumului care desparte incinta de aria de desfăşurare a investiţiei.
MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA, MENTINEREA
SANTIERULUI IN ORDINE SI IN STARE DE CURATENIE

Se stabileşte ca unităţile participante să asigure strângerea zilnică a deşeurilor

din zona proprie de lucru, depozitate selectiv în lăzi (recipiente), având grijă asupra
potenţialilor factori de poluare conferite de proprietăţile acestora, urmând ca
evacuarea din şantier să se facă săptămânal, de preferinţă la sfârşitul acesteia.
Ori de câte ori este nevoie, executanţii vor efectua vidanjarea grupurilor
sanitare proprii sau puse la dispoziţie de executant.

INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR,

EVACUAREA PERSOANELOR SI MASURILE DE ORGANIZARE LUATE
IN ACEST SENS

Fiecare unitate va avea la organizarea de şantier un punct de prim ajutor cu

trusă omologată, semnalizată, astfel încât în orice moment pe baza cunoştinţelor
dobândite cu ocazia instructajelor privind semnalizarea de securitate şi sănătate, să
identifice cu uşurinţă punctul de prim-ajutor. O necesitate a unui şantier cu un număr
mare de lucrători este un punct de prim ajutor dotat cu targă.
SUBANTREPRENORul răspunde de modul în care
subSUBANTREPRENORul şi/sau lucrătorul independent îşi achită sarcinile privind
producţia dar şi măsurile necesare, fiind obligat să întocmească o convenţie privind
răspunderile părţilor în relaţia cu beneficiarul.