Tutorial Arh PDF

Nemetschek Systems, Inc. şi autorii programului nu îşi asumă nici o responsabilitate faţă de cumpărători sau orice altă entitate, în
ceea ce priveşte responsabilităţile, pierderile sau pagubele produse, direct sau indirect, prin folosirea acestui software, inclusiv dar nu
limitat la, orice întrerupere a service-ului, pierderi în afaceri, profituri anticipate, sau consecinţele pagubelor rezultate din folosirea
sau operarea acestui software.
Informaţiile din acest document pot fi modificate fără un anunţ prealabil. Companiile numele şi datele folosite în exemple sunt fictive
dacă nu este specificat altfel. Nici o parte a acestui document nu poate fi reprodusă sau transmisă prin nici un mijloc electronic sau
mecanic, indiferent de motiv, fără permisiunea scrisă expresă din partea Nemetschek AG.
© Nemetschek AG 2000. Toate drepturile rezervate.
ALLPLAN®, ALLPLOT® şi ALLFA® sunt mărci înregistrate ale Nemetschek AG.
Windows NT™, Windows® 95 şi Windows® 98 sunt mărci înregistrate ale Microsoft Corporation.
BAMTEC® este o marcă înregistrată a Häussler, Kempten
MicroStation® este o marcă înregistrată a Bentley Systems, Inc.
DXF™, DWG™ şi AutoCAD® sunt mărci înregistrate ale Autodesk Inc. San Rafael, CA.
3D Studio MAX: ©KINETIX
Toate celelalte mărci (înregistrate) sunt proprietatea respectivelor companii.

Introducere................................................................................... 1
Informaţii despre manual ............................................................................2
Sugestii.............................................................................................................2
Lecţia nr. 1: Noţiuni de bază.................................................... 3

Pornirea programului ALLPLAN FT.............................................................4
Obţinerea asistenţei în timpul derulării activităţii practice................6
Panoul de control Allplan FT.................................................................... 10
Navigarea în program................................................................................ 19
Activare/dezactivare inclusiv utilizarea funcţiilor.............................. 20
Asistenţă Punct ........................................................................................... 21
Asistent Filtru .............................................................................................. 25
Mouse-ul în cadrul Allplan FT.................................................................. 28
Prezentarea ecranului de lucru ............................................................... 30
Capitolul 2: Primii paşi............................................................33

Setări necesare a fi efectuate pentru parcurgerea exerciţiului nr. 1 şi
2 ...................................................................................................................... 34
Arhitectură (1): Indicator.......................................................................... 39
Arhitectură (2): Detaliu parapet drum .................................................. 62
Linii de cotă.................................................................................................. 86
Îndrumar ....................................................................................................... 93
Capitolul 3: Organizarea proiectului ...................................95

Layere............................................................................................................. 98
Crearea proiectelor...................................................................................105

Crearea desenelor .....................................................................................107

Recomandări privind modul de organizare a unui proiect.............110
Configurarea layerelor.............................................................................111
Capitolul 4 : Realizarea unei ansamblu arhitectural.... 117

Arhitectură (3) : Parter............................................................................118
Setările ........................................................................................................119
Pereţii...........................................................................................................122
Proiecţie şi tehnica ferestrelor ..............................................................138
Reţeaua de axe..........................................................................................140
Stâlpi............................................................................................................145
Deschideri ...................................................................................................149
Hornuri ........................................................................................................167
Controlul concepţiei.................................................................................169
Completarea desenului............................................................................170
Cotare şi etichetare..................................................................................176
Schiţarea scării ..........................................................................................183
Planşeul .......................................................................................................184
Arhitectură (4) : Etajul.............................................................................195
Arhitectură (5) : Fundaţie.......................................................................215
Capitolul 5 : Utilizarea planurilor ..................................... 217

Modul de utilizare al planurilor.............................................................218
Arhitectură (6) : Acoperiş........................................................................222
Arhitectură (7) : Planuri libere...............................................................242
Capitolul 6 : Scările .............................................................. 249

Arhitectură (8) : Scară tip U...................................................................252
Capitolul 7 : Macro-urile..................................................... 263

Arhitectură (9) : Modelare Macro.........................................................265
Capitolul 8 : Vederi şi secţiuni ........................................... 271

Arhitectură (10) : Secţiuni......................................................................272
Arhitectură (11) : Vederile elevaţiilor ..................................................280
Capitolul 9 : Calcul cantităţi .............................................. 281

Arhitectură (12) : Camere, finisaje şi suprafeţe locuibile ...............282
Arhitectură (13) : Extras de materiale.................................................295
Capitolul 10 : Planurile şi tipărirea .................................. 305

Activităţi preliminare înainte de plotare ............................................306
Arhitectură (14) : Texte pentru cartuşe proprii.................................308
Capitolul 11 : Instrumente de prezentare....................... 325

Pregătiri preliminare ................................................................................325
Arhitectură (15) : Animarea întregului model al clădirii ................328
Arhitectură (16) : Iluminare şi suprafeţe ............................................330
Arhitectură (17) : Efectuarea rendering-ului ....................................335
Arhitectură (18) : Înregistrarea unui film, traseul camerei, film AVI
.......................................................................................................................337
Anexe ........................................................................................ 343

Organizarea proiectului utilizând layere standard...........................343
Prezentarea generală a funcţiilor.........................................................345

Arhitectură Manual pactic 1

Bine aţi venit în lumea inteligentă a programului Allplan FT,

soluţia cea mai adecvată pentru proiectarea în domeniul
construcţiilor.
Dacă sunteţi gata să descoperiţi un mod mai eficient pentru
proiectare, acest manual pratic vă oferă o descriere pas cu
pas a funcţiilor simple, intuitive şi puternice ale progamului.
El vǎ va fi un ghid prin cele mai importante faze ale
procesului de proiectare, de la crearea primului perete până
la producerea desenului final.

Informaţii despre manual

Acest manual practic conţine exerciţii structurate în 11 lecţii.
Manualul vă facilitează o primă acomodare cu elementele programului.
Deoarece în acest cadru nu vă sunt oferite toate informaţiile despre
funcţiile avute la dispoziţie vă recomandăm utilizarea în mod
permanent şi a celorlalte facilităţi, respectiv materiale consultative
(manualul de referinţă sau Help-Online, activat prin intermediul tastei
F1).
În elaborarea acestui manual s-a plecat de la premiza că fiecare
utilizator este familiarizat cu anumite cunoştinţe şi modul de operare
Microsoft-Windowsä. Urmărind indicaţiile prezentate în continuare
atât utilizatorii experimentaţi de CAD precum şi noii veniţi în acest
domeniu vor obţine cunoştinţe şi deprinderi solide ce le va permite
utilizarea la întreaga capacitate a progamului Allplan FT.

Permanent ne străduim să îmbunătăţim calitatea generală a
documentaţiei. Comentariile şi propunerile dumneavoastrǎ sunt
importante pentru noi şi de aceea ne bucurăm să primim sugestii despre
acest manual.
Vă rugăm să nu ezitaţi să ne contactaţi pentru exprimarea critică sau
laudativă a punctului dumneavoastră de vedere despre acest manual
practic.
Ca punct de contact vă oferim următoarea adresă:
NEMETSCHEK România Sales & Support SA
Bucureşti, Str. Popa Soare nr. 26, sector 2
Tel: 01- 323 10 11 , 01 – 321 57 68
Fax : 01- 3212622
E-mail: nemro@fx.ro
Lecţia nr. 1: Noţiuni de

bază
În aceastǎ lecţie vă sunt aduse la cunoştinţă diferite noţiuni
de bază pe care le veţi utiliza în mod frecvent şi anume
despre:
Pornirea progamului Allplan FT
Obţinerea asistenţei în timpul derulării activităţii practice
Suprafata de lucru
Modulele programului
Barele de instrumente
Asistent Punct
Asistent Filtru
Mouse-ul în Allplan FT
Prezentarea ecranului
Scopul acestei lecţii este acela de a transmite informaţii
primare despre program, începând cu lecţia a doua veţi lua
contact cu activitatea propriu-zisă de desenare.

Pentru utilizarea programului şi o mai uşoară gestionare a datelor aveţi
la dispoziţie următoarele facilităţi:
•℘ Allmenu conţine diferite programe de configuraţie şi utilitare
destinate salvării şi transferului de date.
•℘ Allplan FT conţine toate funcţiile CAD şi poate fi iniţiat atât din
Allmenu cât şi în mod independent.
•℘ ProjectPilot este destinat gestionării datelor din Allplan FT.

La prima pornire după instalare se va deschide iniţial Allmenu.
Pornirea programului Allplan FT pentru prima dată

1 Faceţi click pe butonul Start şi deplasaţi-vă pe linia Programe.
2 Deplasaţi-vă pe directorul numit Nemetschek şi faceţi click pe
Allplan FT16.
Prima dată după instalare va fi pornit iniţial progamul Allmenu.

Următoarea imagine vă prezintă aplicatia Allmenu a unui post de
lucru pe care nu avem instalat un manager de reţea.
3 Faceţi click pe Allplan FT.
După Allplan/Allplot FT-Logo va fi afişată suprafaţa de lucru a

programului Allplan/Allplot FT.
După finalizarea configurării, pornirea Allplan/Allplot FT se poate face
direct prin click dublu pe iconul programului Allplan FT16 sau prin
selectarea lui din meniul Start:

Obţinerea asistenţei în timp derulării

activităţii practice
Surse de informaţie integrate în cadrul programului

Quick-Info sau mesajele de ajutor flotante apar când menţineţi cursorul
mouse-ului deasupra unui instrument: va fi inserat un mesaj ce descrie
pe scurt funcţia respectivului instrument.

Vezi paragraful „Linia de dialog“, pagina 6.

Vezi paragraful „Linia de stare", pagina 6.

Sistemul de ajutor contextual este principala sursă de informaţii şi vă
prezintă instucţiuni pas cu pas pentru folosirea unui instrument
conţinând de asemenea şi informaţii utile despre conceptele generale de
lucru în cadrul Allplan FT. Navigarea în sistemul Help se face similar
oricărei alte aplicaţii Help din Microsoft Windows.
Sistemul de ajutor contextual este structurat tematic pe module. O

descriere a modulelor este conţinutǎ în capitolul „Noţiuni de bază “,
„Funcţii “, „Opţiuni “ şi „Indrumar “.
Apelarea ajutorului contextual Help

1 Dacă nu este activată nici o funcţie apelarea Help-ului se face prin
acţionarea tastei F1 sau făcând click în meniul Ajutor pe Index şi
Help.
2 Faceţi click apoi pe
•℘ Pagina Conţinut pentru a căuta informaţiile pe subiecte.
•℘ Pagina Index pentru a căuta un anumit subiect dintr-o listă
ordonată alfabetic.
•℘ Pagina Căutare pentru a găsi toate subiectele care conţin un
anumit cuvânt sau frază.

Desigur puteţi obţine şi infomaţii despre un anumit instrument şi

procedând după cum urmează:
Pentru a obţine informaţii despre un anumit instrument

•℘ Faceţi click pe butonul Afişare ajutor iar apoi pe
instrumentul în cauză.
Ajutorul contextual
Puteţi obţine informaţii despre funcţia activată sau o casetă de
dialog prin simpla apăsare a tastei F1.
Manuale şi seminarii
Manualul de referinţă
Manualul de referinţă oferă o vedere de ansamblu şi un sumar al
instrumentelor şi setărilor din ALLPLAN şi explică principalele metode
de introducere a datelor.
Seria de manuale „Pas cu pas“ (opţional)

Aceste ediţii sunt destinate aprofundării cunoştinţelor din domenii
specifice în care programul ALLPLAN/ALLPLOT este folosit. De
exemplu: Gestionarea datelor, Administrarea sistemului, Instrumente
de prezentare, Modelare avansată 3D, Geodezie, Obiecte şi liste,
Acoperişuri etc.
Aceste manuale vă sunt puse la dispoziţie de către Nemetschek
Romania Sales & Support, departamentul şcolarizare.
Şcolarizare şi ajutorul acordat în elaborarea proiectelor

dumneavoastră
Procesul de şcolarizare, prin structura şi cantitatea de informaţii ce sunt
transmise, are o influenţă deosebită asupra modului în care ulterior vă
desfăşuraţi activitatea, inclusiv asupra modului de “exploatare” al
programului ALLPLAN. O introducere profesională în programele
achiziţionate precum şi seminariile pentru avansaţi pot să reducă cu
până la 35% timpul de învăţare.
Elaborarea unui concept individual de efectuare a cursurilor de
pregătire, realizat pe baza aspectelor specifice fiecărui utilizator, este
determinant în obţinerea de rezultate remarcabile. Centrul de pregătire
Nemetschek vă pune la dispoziţie un pachet compact de “şcolarizare”
care este format din diferite programe cu scop educaţional:
•℘ Programul complet Seminar – constituie calea cea mai rapidă de
acomodare cu noul sistem.
•℘ Seminare speciale – sunt destinate acelor utilizatori, care deţin
cunoştinţele fundamentale şi doresc o extindere a gamei de
aplicabilitate a lor.
•℘ Şcolarizări cu caracter individual – sunt cele mai eficiente
deoarece sunt orientate funcţie de specificul fiecărei activităţi.
•℘ Cursuri intensive cu durata o zi – sunt destinate şefilor de birou şi
abordează tematica într-un mod compact şi condensat.
•℘ Dacă doriţi, echipa ce se ocupă de şcolarizare se poate deplasa la
dumneavoastră. În acest caz aria problemelor ce vor fi abordate
poate cuprinde aplicaţii specifice ALLPLAN/ALLPLOT FT iar în
mod suplimentar aspecte legate de analiza, optimizarea şi
gestionarea proiectelor dumneavoastră.

Astfel arată suprafata de lucru a programului Allplan FT când porniţi
aplicaţia :

În aceasta Linie de titlu din supafata de lucru Prin intermediul ei poate fi activat fiecare
vor fi afişate informaţii despre proiectul, mapa şi instrument din cadrul barelor.
desenul actual.
Funcţiuni de bază
În cadul acestei bare sunt poziţionate
instrumentele de bază ce sunt structurate în
funcţie de modulul de lucru selectat.
Organizarea lor se face în cadrul unor
Flyouts.
Bara de instrumente Asistent Punct

Permite introducerea punctelor de ajutor.
Bara de instrumente Configuraţie Instrumentele din această bară se activează dacă
programul aşteaptă introducerea unui punct, de
Aici sunt poziţionate principalele instrumente exemplu după ce aţi activat o funcţie destinată
din domeniile Arhitectură, Ingenierie,
creării elementelor 2D.
Peisagistică- / Urbanism sau Elemente finite.
Organizarea lor se face în cadrul unor
Flyouts.
Bara de instumente Asistent Filtru

Permite selectarea elementelor. Instrumentele din
bară se activează dacă programul aşteaptă
selecţia unor elemente, de exemplu după ce aţi
efectuat activarea funcţiilor de prelucrare.
Linia de stare
Prezentare în fereastră Permite afişarea diferitelor informaţii despre desenul
În cadrul de jos al fiecărei ferestre aveţi la actual cum ar fi unitatea de măsură şi scara de
dispoziţie mai multe opţiuni ce facilitează referinţă.
prezentarea pe ecran.
Figure 1

Barele de instrumente conţin icon-uri prin care pot fi activate funcţiile.
Dacă deasupra unui icon poziţionaţi cursorul va fi inserat un mesaj
flotant ‘Quick-Info’ ce cuprinde descrierea pe scurt a funcţiei.
Barele de instrumente pot fi poziţionate pe marginea suprafeţei de
desen (în conformitate cu setarea standard) sau în mod liber pe ecran.
Pentru schimbarea poziţiei unei bare de instrumente faceţi click pe
marginea superioară sau cea stângă şi deplasaţi-o pe suprafaţa de desen
având tasta stângă a mouse-lui acţionată.
Bara de instrumente Standard

Aceasta conţine instrumentele disponibile în toate modulele.
Bara de instrumente Format

Conţine instrumente destinate setǎrilor legate de tip linie, creion etc.
Bara de instrumente Funcţiuni de bază

În jumătatea superioară a acesteia sunt poziţionate principalele
funcţii de bază, pe care le veţi utiliza permanent, de exemplu: funcţii de
construcţie, text, cotă precum şi cele de prelucrare. Accesul la aceste
funcţii este posibil din toate modulele.
În jumătatea inferioră este poziţionat instrumentul ce permite apelarea
navigatorului CAD, precum şi funcţiile specifice modulelor din Flyouts
„Creare “, „Creare II“ şi „Modificare“. Conţinutul acestui Flyouts se
modifică în conformitate cu modulul ce a fost selectat (de exemplu în
modulul Construcţie avem: ).

Flyout Construcţie
Flyout Text
(prezente în mod
Funcţii de bază
Flyout Cotă
permanent)
Flyout Plan
Flyout Prelucrare
CAD-Navigator
Flyout Creare
Funcţii specifice
fiecărui modul
Flyout Creare II
Flyout Modificare
Bara de instrumente Configuraţie

Vă stau la dispoziţie mai multe configuraţii standard prin care aveţi
acces la pincipalele instrumente dintr-un anumit domeniu. Alegerea
configuraţiei dorite se face prin selectarea opţiunii Configuraţie
Standard din meniul Vederi. Funcţie de configuraţia selectată va fi
inserată şi bara de instrumente corespunzătoare (în exemplul nostru
avem bara de instumente Arhitectură).
Flyout Planuri de lucru

Flyout Elemente de arhitectură
Flyout Deschideri-Arhitectură
Flyout Camere
Flyout Scări
Flyout Construcţii căpriori
Flyout Modificări 3D
Flyouts
Icon-urile care au în partea stângă jos poziţionat un triunghi de culoare
neagră formează aşa numitele Flyouts. Aceste noi facilităţi sunt formate
dintr-o familie întreagă de funcţii înrudite.
Deschiederea unui Flyout se realizează prin click pe un icon cu triunghi

negru şi menţinerea tastei mouse-lui apăsată.
Pentru alegerea ulterioară a unei funcţii din Flyout, deplasaţi-vă pe ea şi
daţi drumul tastei mouse-lui (care până în acel moment a fost
acţionată).
Notă: Un Flyout închis afişează mereu simbolul ultimei funcţii
selectate. Această facilitate permite utilizarea în mod repetat a unei
funcţii fără a mai fi necesară deschiderea Flyout.
Modulele programului
Meniurile sunt poziţionate pe rândul superior al panoului de control
Allplan FT. Prin intermediul meniurilor poate fi apelatată orice funcţie
din cadrul fiecărui modul fără deschiderea barei de instrumente.

Meniul contextual
Meniul contextual va fi afisat dacă se face click pe un element sau pe
suprafaţa de desen cu tasta dreaptă a mouse-lui.
•℘ Dacă faceţi click pe un element vor fi afisate în mod special
funcţiile de prelucrare corespunzătoare acestuia.
•℘ Dacă faceţi click pe suprafaţa de desen vor fi afisate următoarele
opţiuni:
Asistent

Facilitează introducerea punctelor de construcţie ajutǎtoare. Funcţiile
corespunzătoare vor fi activate doar în momentul în care programul
aşteaptă efectuarea acestei operaţii, de exemplu după ce aţi selectat o
funcţie destinată creării elementelor 2D.

Facilitează selectarea elementelor. Funcţiile poziţionate în Flyouts vor
fi activate doar în momentul în care programul aşteaptă efectuarea
acestei operaţii, de exemplu după selectarea funcţiilor de prelucrare.
Preluare
Flyout Format-Filtru
Flyout Generalităţi Element-
Flyout Filtru Arhitectură / Allfa
Flyout Filtru Ingenerie
Flyout Ajutor Selecţie
Flyout Domeniu de activare
Dacă cele două bare de instrumente Asistent punct şi Asistent

Filtru sunt poziţionate lateral pe panoul de control, funcţiile din
cadrul lor vor fi aşezate pe verticală.

Instrumentele dinamice apar dacă o funcţie oferă mai multe opţiuni

pentru aplicare. După activarea acestei funcţii aveţi posibilitatea sǎ
alegeţi din acestea diferite opţiuni de introducere.
Instrumentele dinamice vor fi afişate fie ca bară independentă fie
poziţionată în linia de stare în partea inferioară dreaptǎ a ecranului.
sau
Activarea, respectiv dezactivarea acestei facilităţi se realizează în
cadrul meniului Vedere prin selectarea din Instrumente a opţiunii
Instrumente dinamice în bara statut.
Linia de dialog
Linia de dialog este poziţionată în partea de jos a ferestrei şi permite
intoducerea de valori solicitate de progam. Opţiuni alternative de
intoducere a datelor vor fi marcate prin linii înclinate.
Fiecare introducere de date trebuie confirmată cu ajutorul tastei

ENTER.
Linia de stare
Linia de stare este poziţionată sub linia de dialog. În cadrul ei vor fi
afişate cele mai importante informaţii despre desenul actual (de
exemplu scara de referinţă sau unitatea de măsură utilizată). Aceste
valori pot fi modificate aici după activare prin click.
Notă: Dacă este activată opţiunea Instrumente dinamice în linia de

stare (meniul Instrumente vederi) funcţiile din cadrul instrumentelor
dinamice vor fi afişate pe partea dreaptă a liniei de stare.
Câmpul de dialog
În conformitate cu modul de operare, ce va fi prezentat în capitolele
următoare, marea majoritate a introducerilor de date (cum ar fi diverse
opţiuni, parametrii cotelor, proprietăţi ale elementelor constructive etc)
se realizează în diferite câmpuri de dialog. Acestea pot fi personalizate.
Ca elemente suplimentare introducerile de date sunt ajutate de facilităţi
grafice sau de un preview.

Setările speciale cum ar fi Planuri de acoperiş sunt introduse prin

intermediul instrumentelor dialog.
Navigarea în program
Programul Allplan FT este construit modular. Fiecare modul conţine
funcţii destinate unei anumite operaţiuni.
Prin selectarea diferitelor module, operaţie realizată cu ajutorul
CAD-Navigator, vor fi afişate pe ecran diversele funcţii, ce sunt
structurate în bare de instrumente, respectiv Flyouts.
Pentru apelarea instrumentelor des utilizate fără a mai fi necesară o
selecţie a diferitelor module aveţi la dispoziţie bare de instrumente
generalizate ce conţin principalele funcţii din modulele existente. (de
exemplu bara de instrumente Funcţii bază sau Arhitectură).
Modulele sunt structurate pe grupe.

Activare/dezactivare inclusiv utilizarea

funcţiilor
Activarea funcţiilor
•℘ Activarea funcţiilor se face prin click pe icon. Instrumentele sunt
grupate în bare de instrumente şi Flyouts.
•℘ Activarea funcţiilor se poate face şi prin intermediul meniurilor.
•℘ Activarea funcţiilor mai poate fi permisă şi prin utilizarea unui
Shortcut (=combinaţie de taste). Prezentarea generală a tuturor
shortcut-urilor poate fi consultată accesând din meniul Ajutor
opţiunea Ocupare tastatură. În mod suplimentar shortcut-ul pentru
un anumit instrument îl găsiţi prezentat si în Quickinfo.
•℘ Activarea funcţiilor de prelucrare pentru un anumit element poate fi
aplelatǎ din cadrul meniul contextual (tasta dreaptă a mouse-lui).
Utilizarea funcţiilor
După activarea funcţiei veţi obţine informaţii suplimentare în cadrul
rândurilor dialog. De exemplu puteţi fi obligaţi sa efectuati:
•℘ Agǎţare punct (de expl. funcţia Linie: De la punct)
•℘ Activarea unor elemente (de expl. funcţia Ştergere: Ce anume

urmează a fi şters?).
De asemenea şi efectuarea setărilor pentru funcţii se face în câmpurile
dialog sau cu ajutorul instrumentelor dialog.
Dezactivarea funcţiei
Se produce prin:
•℘ Acţionarea tastei ESC de la tastatură.
•℘ Click cu tasta dreaptă a mouse-lui într-o bară de instrumente.
•℘ Activarea unei alte funcţii.
Asistenţă Punct
Anumite elemente (cum ar fi liniile) pot fi desenate prin introducerea
de coordonate cu ajutorul tastaturii sau prin click pe suprafaţa de desen
cu ajutorul mouse-ului.
Pentru derularea acestei operaţii sunteţi sprijiniţi de către opţiunile din

Asistent Punct.
Introducerea Coordonatelor
În cadrul programului Allplan FT introducerea lungimilor şi
coordonatelor se face mereu respectând valorile reale, altfel spus fără
luarea în considerare a scării de măsură. Dacă doriţi construcţia unui
perete având lungimea de 8,60 m este suficientă introducerea valorii de
8,6 (dacă pentru unitatea de măsură a fost stabilită unitatea metru).

Cursorul inteligent Snoop În procesul desenării liniilor şi a altor elemente aveţi la dispoziţie mai
poate fi activat prin multe posibilităţi pentru stabilirea în mod exact a coordonatelor unui
intermediul opţiunii punct (de ex. punctul de început). Pentru aceasta puteţi întrebuinţa şi
Căutare Puncte din Asistent cursorul inteligent Snoop, care recunoaşte punctele geometrice
Punct. existente pe elemente şi le prezintă pe cursor sau puteţi utiliza
facilitatea Asistent - Punct.
Afişarea coordonatelor
Pentru determinarea poziţiei cursorului sau a elementelor este posibilă
inserarea afişării coordonatelor. În acest scop este necesar activarea
facilităţii Coordonate selectată din meniul Vedere, opţiunea
Instrumente.

În cadrul meniului contextual puteţi alege fie opţiunea Valori absolute

ale coordonatelor sau Valori Delta pentru ultimul punct.
Utilizarea pentru desenare a funcţiei Sumă

Prin intermediul funcţiei Sumă selectată din Asistent Punct puteţi
realiza poziţionarea coordonatelor elementelor şi punctelor în mod

relativ faţă de punctele deja existente.
•℘ Activaţi funcţia sumă prin intermendiul Sumă.
În mod alternativ faţă de
•℘ Faceţi click pe punctul iniţial (marcare cu cruce ajutor).
funcţia Sumă puteţi face
click cu tasta dreaptă a •℘ Introduceţi în Asistent Punct, prin intermediul opţiunii Punct
mouse-lui pe suprafaţa de Delta, coordonatele relative dX şi dY pentru aşezarea punctului.
desen.
•℘ Dezactivaţi funcţia sumă prin intermediul Sumă.

Căutare şi agăţare puncte
Tasta stângă a mouse-lui

Permite agăţarea anumitor puncte specifice ale elementelor existente
(punct final, de centru, de intersecţie, de divizare) fără a deţine
informaţii exacte referitoare la coordonatele acestora, respectiv este

posibilă desenarea liniilor de construcţie ajutătoare.
Allplan FT execută o căutare în cadrul unei anumite raze în jurul
Dacă aveţi activat cursorul punctului. Altfel spus dacă faceţi click pe suprafaţa de desen, sistemul
inteligent Snoop (selectată „agaţă " punctele aflate într-un anumit sector (definit printr-o rază)
cu Căutare Puncte din chiar dacă cursorul nu este poziţionat exact pe acest punct.
Asistent Punct) atunci pe Funcţie de setările din cadrul opţiunii Căutare puncte selectată din
cursor va fi mereu prezentat
Asistent Punct raza de agăţare se poate limita doar la desenul din prim
tipul punctului agăţat.
plan sau poate include şi desenele din fundal (active sau pasive).
Dumneavoastră ştiţi însă
înainte de click pe punct
despre ce tip este vorba.
Cursor
Rază de agăţare
Coordonatele punctului vor fi la

identificare preluate întrucât punctul
se situează în interiorul razei de
agăţare
Tasta din mijloc a mouse-lui – agăţarea rapidă liniară a

punctelor caracteristice

Prin intermediul tastei centrale a mouse-lui puteţi realiza alinierea unui
Utilizarea tastei din mijloc a punct faţă de un altul deja existent. Dacă sistemul identifică un punct în
mouse-lui se recomandă în interiorul zonei de detectare atunci punctul poziţionat va fi aliniat faţă
realizarea construcţiilor în de cel deja existent în cadrul zonei.
care sunt prezentate un
Alinierea se va orienta şi funcţie de sistemul unghiular setat.
număr redus de elemente
constructive. Dacă activaţi Afişare funcţie liniară din opţiunea Căutare puncte
Pe măsura extinderii atunci programul înaintea acţionării oricărei taste marchează punctele
operaţiilor de construcţie în ortogonale de aliniere şi crează linii temporare de ajutor faţă de acestea.
momentul creşterii Această operaţie contribuie la crearea unui mai bun control vizual în
numărului elementelor momentul aplicării funcţiei liniare.
constructive va fi tot mai
dificilă alinierea faţă de
punctul dorit.
Marcarea funcţiei
liniare
Cursor
Zona de detectare

Dacă în momentul
realizării construcţiei se
Punctul preluat
acţionează tasta CTRL va
fi dezactivată optiunea
funcţiei liniare de
marcare temporară.

Asistent Filtru
Elementele pe care doriţi să le prelucraţi trebuie să fie iniţial activate.
Pentru aceasta este necesară selectarea comenzii de prelucrare (de expl.
Copiere) după care vor fi activate elementele ce vor fi supuse acestui
proces.
Activarea se realizează fie prin click pe elementul respectiv fie prin
introducerea domeniului unde acestea pot fi identificate.
Opţiunea Asistent Filtru vă sprijină în realizarea selecţiei elementelor.
Diferitele filtre sunt poziţionate în Flyouts. Ultimul filtru activat va
rămâne afişat în bara de instrumente.
Prin intermediul Asistent Filtru puteţi selecta mai multe elemente

conform criteriilor de tip element, culoare, linie sau activa funcţia
Sumă.
Dacă barele de instrumente Asistent Punct şi Asistent Filtru sunt

poziţionate lateral pe panoul de control atunci funcţiile din cadrul
acestora sunt poziţionate vertical.
Activarea prin click a elementelor

Dacă sunteţi solicitat de către program să efectuaţi activarea unui
element atunci efectuaţi operaţia prin click pe acesta.
Pentru activarea mai multor elemente întrebuinţaţi funcţia Sumă,

selectată din Asistent Filtru. Vor fi incluse în selecţie toate elementele
până în momentul dezactivării funcţiei (vezi indicaţii în continuare).

Activarea elementelor prin introducerea unei ferestre de selecţie

Pentru a nu fi necesară activarea elementelor prin click aveţi
posibilitatea introducerii prin intermediul Asistent Filtru a unei ferestre
de selecţie.
Opţiuni de activare oferite de Asistent Filtru:
•℘ Vor fi activate elementele ce sunt complet incluse în interiorul
ferestrei de selecţie.
•℘ Vor fi activate elementele ce sunt complet incluse plus cele
intersectate de fereastra de selecţie.
•℘ Vor fi activate numai elementele ce sunt intersectate de fereastra
de selecţie.
Cazul cel mai simplu este definirea unui dreptunghi de selecţie prin
introducerea a două puncte diagonale cu ajutorul tastei din mijloc a
mouse-lui. Definirea arbitrară a unui sector de selecţie se face prin
intrebuinţarea opţiunii Zonă poligonală de activat.
Pentru activarea mai multor sectoare selectaţi din Asistent Filtru
opţiunea Sumă. Vor fi incluse în selecţie toate elementele până în
momentul dezactivării funcţiei.
Filtru pentru selecţia elementelor

Din Asistent Filtru poate fi setat un filtru ce va permite ulterior
alegerea doar în conformitate cu anumite criterii. Astfel pot fi efectuate
căutări pentru identificarea anumitor elemente care au o anumită
culoare, respectiv alegerea pereţilor având o grosime dorită.
Faceţi click pe filtrul dorit şi introduceţi criteriile conform cărora se va
face căutarea. Este necesară selectarea iniţială a filtrului şi ulterior
definit criteriul. Dacă aţi selectat mai multe filtre vor fi activate doar
acele elemente ce corespund criteriilor definite pentru toate filtrele.
Filtrele ce le aveţi la dispoziţie sunt dependente de modulele ce le-aţi
achiziţionat, altfel spus, filtrul Arhitectură este disponibil doar dacă aţi
achiziţionat pachetul de arhitectură.
Utilizarea pentru activare a funcţiei Sumă

Prin intermediul funcţiei Sumă selectată din Asistent Filtru pot fi
activate în mod simultan mai multe elemente şi zone.
•ο Activarea funcţiei sumă se face prin intermediul Sumă.

•ο Faceţi click pe elemente, definiţi cu ajutorul tastei din mijloc a
mouse-lui zonele de selecţie (şi cu funcţiile filtrului).

Alternativ la funcţia •ο Elementele pot fi dezactivate şi prin selectare individuală.
Sumă se poate face click cu
•ο Finalizaţi funcţia sumă cu Sumă.
tasta dreaptă a mouse-lui pe
suprafaţa de lucru.

Mouse-ul în Allplan FT
Funcţiilor celor 3 taste ale mouse-lui le sunt alocate diferite cerinţe. Se
pot deosebi trei situaţii:

•℘ Nu este activă nici o funcţie.

•℘ Aţi activat o funcţie destinată desenării (de expl. desenarea unei
Dacă în dotare aveţi un
linii).
mouse cu 2 taste simularea
celei din mijloc se realizează •℘ Aţi activat o funcţie ce impune activarea unor elemente de desen (de
prin combinaţia tastei CTRL- expl. ştergerea elementelor).
şi tasta stângă a mouse-lui
Cea mai des utilizată tastă a mouse-ului este cea din partea stângă.
Modul de utilizare a celei din dreaptǎ, respectiv centru vă sunt
prezentate în continuare.
O = Nu avem nici o funcţie activă

Z = Pentru desenarea elementelor (funcţie activă)
A = Pentru activarea elementelor (funcţie activă)
Metodă Rezultat
0 Click pe element Marcaţi elementul printr-un punct de tragere. Prin click pe suprafaţa de
desen vor fi dezactivate toate elementele marcate.
Click pe suprafaţa de desen Definiţi un dreptunghi de marcare. Toate elementele ce sunt complet
şi tragere *) poziţionate în interiorul dreptunghiului vor fi marcate prin puncte de
tragere. Dacă ţineţi apăsată tasta SHIFT vor fi marcate doar
elementele intersectate.
Click dublu pe element Afişează atributele (de expl. culoare, creion) şi alte informaţii (de expl.
Tasta stângă a mouse-lui
nr. puncte, lungimi) despre elementul selectat.
Click dublu pe suprafaţa de Afişează informaţii despre desen (de expl. gradul de ocupare al
desen memoriei, număr desen, tip desen).
Z Click pe element sau Agăţarea şi prinderea punctelor de pe suprafaţa de desen

suprafaţa de desen
A Click pe element Activarea sau identificarea unui element.
A Click pe un element iniţial Activarea unui segment (de exemplu o repartiţie bară completă).
cu tasta centrală apoi
stânga
O Click dublu pe suprafaţa de Setează scara ecranului astfel încât toate elementele desenelor vizibile
desen (activ, activ în fundal sau pasiv) să devină complet vizibile (=
Reprezentare tot ecranul)
Click pe suprafaţa de desen Efectuează deplasarea secţiunii de ecran. Săgeata de pe cursor indică
şi tragere *) direcţia de deplasare. Cu cât este mai mare distanţa între cursor şi
ancora de deplasare, cu atât se efectuează mişcarea mai rapid.
Tasta din mijloc
Z Click pe element Punctele vor fi aşezate cu funcţia liniară.
A Click 1 + Click 2 pe Activarea unei zone dreptunghiulare. În Asistent Filtru pot fi selectate
suprafaţa de desen în elementele care vor fi activate.
poziţii diferite
A Click tasta centru apoi Activarea elementelor ce au aceleaşi grosime creion sau grosime linie.
dreapta pe element
0 Click pe element Afişează meniul contextual al elementului selectat. În cadrul acestuia
sunt poziţionate funcţiile generale şi specifice de prelucrare a
elementelor.
Click pe suprafaţa de desen Afişează meniul contextual general.
Click dublu pe element Crează un element identic cu cel selectat având inclusiv proprietăţi
identice cu acesta.
Click dublu pe suprafaţa de Activează selecţie desen şi mapă

desen (= Deschidere şi activare)
Z Iniţierea şi finalizarea funcţiei Sumă.

Click pe suprafaţa de desen
Confirmarea setărilor efectuate dacă se cere în rândul de dialog:
<confirmare>.
Click pe o bară oarecare de Finalizarea funcţiei (= tasta ESC)

instrumente
A Click pe suprafaţa de desen Iniţierea şi finalizarea funcţiei Sumă. În cadrul sumei toate
Tasta dreaptă a mouse
celelalte opţiuni de activare sunt posibile.
Click dublu pe suprafaţe de Repetarea ultimei activări

desen
Refacerea ultimelor elemente şterse, dacă funcţie Anulare mai este încă
activă.
Click de două ori la un Vor fi activate toate elementele, de exemplu pentru funcţia
anumit interval de timp Export
*) Tragere = deplasare mouse-lui cu tasta acţionată

Prezentarea ecranului de lucru

În programul Allplan FT puteţi mări-micşora (zoom) fiecare secţiune a
construcţiei. Simbolurile din cadrul ferestrei poziţionată în partea
inferioară a suprafeţei de desen permit o navigare uşoară pe întregul
ecran. Funcţiile ce sunt prezentate în continuare le puteţi utiliza ulterior
în cadrul primului exemplu.
Dacă se lucrează simultan cu mai multe ferestre grafice atunci fiecare
din acestea vor avea propriile simboluri afişate în cadrul lor.
Simbol Descriere Domeniul de aplicabilitate
Regenerare Stabileşte astfel întreaga imagine a ecranul încât toate elementele desenelor
tot ecranul vizibile vor deveni la rândul lor vizibile. (F5)
Definire zonă Permite mărirea (zoom) a unei porţiuni din cadrul suprafeţei de desen. În cazul
imagine utilizării mai multor ferestre imaginea mărită va fi afişată în cea pe a cărei
suprafaţă se face click. Selecţia porţiunii de desen poate fi efectuată şi în cadrul
altei ferestre. (F6)
Mutare ecran Permite deplasarea unei secţiuni de imagine de-a lungul unui vector, ce este
determinat prin introducerea a două puncte. (F7)
Sfat: Deplasarea secţiunii de ecran se poate realiza în mod dinamic şi cu
ajutorul tastei (acţionată) din mijloc mouse-lui sau prin intermediul tastelor
săgeată.
Mărire ecran Permite o mărire progresivă a imaginii (scara ecranului va fi divizată la

jumătate). (F8)
Micşorare Permite micşorarea progresivă a imaginii (scara ecranului va fi dublată). (F9)

ecran
Regenerare Permite regenerarea ecranului. (F10)
ecran
Plan Permite alegerea unei prezentări în plan sau a unei proiecţii standard. (Ctrl +
Num 1-9)
Proiecţie Permite activarea câmpului de dialog Definire proiecţie în care vor fi setate
liberă proiecţiile, respectiv salvate.
Vedere Permite restaurarea secţiunii de imagine anterioară.

Simbol Descriere Domeniul de aplicabilitate

precedentă
Vedere Permite accesarea secţiuni ulterioare de imagine .
următoare
Salvare, Permite salvarea unei secţiuni de ecran goale (libere) respectiv refacerea
încărcare acesteia. Prin această metodă pot fi setate (stabilite) mai multe secţiuni imagine
vedere des utilizate.
Scară ecran Permite definirea scării ecranului.
Fereastră Permite afişarea ferestrei în planul apropiat.

permanentă în
plan apropiat
Calcul cu linii Permite activarea/dezactivarea prezentării imaginii ecranului cu linii ascunse.
ascunse Desenele vor fi prezentate cu linii ascunse după click pe Regenerare ecran
respectiv Regenerare tot ecranul.
Reprezentare Permite prezentarea unei secţiuni de arhitectură, care a fost definită cu

secţiune Creare secţiune. Identificarea traseului secţiunii se face prin click sau prin
introducerea valorilor acesteia.
Copiere Permite copierea conţinutului de ecran în Clipboard. De aici pot fi inserate şi în

conţinut alte programe utilitare.
fereastră în Notă: Nu este posibilă inserarea datelor din Clipboard în Allplan FT.
Clipboard
Arhitectură Manual Practic 33
Capitolul 2: Primii paşi

În acest capitol veţi lua cunoştinţă pe parcursul a două
exerciţii cu facilităţile următoarelor module:
Desenare 2D
Texte
Linii de cotă
Veţi desena un indicator, veţi introduce texte în el şi-l veţi
salva într-un fişier sub forma unui simbol ce va fi folosit
ulterior.
Veţi construi un detaliu al unui parapet de drum la care
veti folosi hasuri si pe care il veti cota.
La finalul capitolului aveţi un îndrumar cu sfaturi importante.
34 Primii paşi Allplan FT
Setări necesare a fi efectuate pentru

parcurgerea exerciţiului nr. 1 şi 2
Aceste două prime exerciţii au fost concepute pentru a vă familiariza cu
instrumentele de desen ale programului Allplan FT, fără însă a insista
pe aspectele legate de gestionarea mapelor şi desenelor. Se impune un
minim de informaţii despre gestiune, însă date suplimentare le găsiţi în
capitolul 3.
Este necesară efectuarea următoarei setări pentru bara de instrumente:
Din configurarea iniţială, Instrumentele dinamice sunt poziţionate în
bara de statut, dreapta jos. Anulaţi-o din bara statut pentru a fi mereu în
câmpul dumneavoastră de vedere.
Anularea Instrumente dinamice din bara statut

•= Alegeţi din meniul Vedere opţiunea Instrumente şi dezactivaţi
Instrumente dinamice în bara de statut.
În cazul acestui manual practic se utilizează permanent Configuraţia

Arhitectură.
Această opţiune permite un acces deplin la toate instrumentele necesare
inclusiv oferă cea mai mare suprafaţă de lucru.
Setarea Configuraţiei Arhitectură

•= Alegeţi din meniul Vedere,
opţiunea Configuraţie Standard iar apoi faceţi click pe
Configuraţie Arhitectură.
Selectaţi prin intermediul Navigator-CAD din grupa Module

Generale opţiunea Construcţii 2D.
Bara de instrumente Funcţii de bază va avea următoarea formă de

prezentare:
Flyout Construcţii 2D
(mereu vizibile)
Flyout Text
Funcţii de bază
Flyout Linie cotă
Flyout Plan
Flyout Prelucrare
CAD-Navigator
Modul
Construcţii 2D
Flyout Creare
Flyout Creare II
Flyout Modificare
Bara de instrumente Arhitectură are în compunenta următoarele

Toate Flyouts-bare de Flyouts:
instrumente ce sunt utilizate
în cadrul acestui Manual
Flyout Planuri şi acoperişuri
Practic vor fi prezentate în
detaliu în cadrul ultimului Flyout Perete
capitol „Anexă, Prezentarea
generală a funcţiilor“ : Flyout Deschideri arhitectură
Pentru simplificarea Flyout Camere

procesului de învăţare vă Flyout Scări
recomandăm copierea lor
xerox şi afişarea pe marginea Flyout Construcţii căpriori
monitorului (la postul de Flyout Modificare 3D
lucru)!
Suprafaţa de lucru din cadrul Allplan FT se constituie din cel puţin un

„desen“ . Desenele sunt parte componenta a Proiectelor.
Dacă nu este instalat nici un proiect pe calculatorul dumneavoastră
atunci în mod automat va fi activat „Proiect fără nume“ – proiectul
privat.
Primul exemplu se va desfăşura în cadrul acestui proiect.
Alegerea proiectului
1 Faceţi click în meniul Fişier pe Deschidere proiect.
2 Faceţi click în proiect < > fără nume şi confirmaţi în câmpul
dialog cu .
În programului Allplan FT activitatea de concepţie se realizează în

desene.
Desenele vor fi poziţionate (suprapuse) pe ecran în mod similar foliilor
de calc transparente. Ele permit astfel realizarea unei structuri
diferenţiate şi accesibile a datelor de construcţie. Pentru prelucrare este
necesar a se efectua activarea respectivelor desene.
Simultan pot fi prelucrate pe ecran până la 40 de desene. În acest sens
pot fi diferenţiate mai multe stări ale desenelor:
Starea desenului
Pentru activarea unei anumite stări a desenului faceţi click în

câmpul corespunzător.
1 Desen fără conţinut.
2 Desen cu Conţinut.
Pasiv în fundal
Activ în fundal
Desen activ
Desen-Nr.
Nu este vizibil si nu poate fi prelucrat.
3 Pasiv în fundal.
Este vizibil, se pot cǎuta puncte caracteristice, dar nu pot fi
modificate.
4 Activ în fundal.
Este vizibil şi poate fi modificat.
5 Desen activ.
În acest desen vor fi desenate noi elemente.
Doar un singur desen poate fi complet activat.
Pentru exerciţiile pe care le veţi parcurge în acest capitol utilizaţi

desene goale. Acestea vor fi denumite iniţial. Un desen va fi activat.
Denumirea şi activarea unui desen

1 Faceţi click pe Deschidere şi activare (bara de instrumente
Standard)
2 Faceţi click pe număr desen 1 şi a doua oară click pe marcaj.
Acum puteţi introduce un nume pentru desen.
3 Introduceţi numele desenului, de exemplu Indicator şi confirmaţi
apăsând tasta ENTER.

Dacă doriţi dezactivarea unui
câmp faceţi click pe acesta
pentru a doua oară.
4 Pentru următorul desen introduceţi denumirea Detaliu parapet.

5 Pentru activarea desenului 1 Indicator faceţi click pe câmpul Activ.
6 Pentru dezactivarea desenelor active faceţi click de asemenea pe
câmpul pasiv.
7 Confirmaţi cu OK.
Exerciţiul 1: Indicator
În acest prim exerciţiu realizaţi un indicator, inclusiv inscripţiile din
acesta.
Pentru această operaţie utilizaţi următoarele module din grupa Module

generale şi anume Construcţii 2D respectiv Text.
Notă:
Într-un proiect original nu este necesar să desenaţi indicatorul în acelaşi
mod în care este prezentat aici – acesta este un exemplu folosit pentru a
demonstra modul în care se folosesc instrumentele de bază. de desenare
Ulterior veţi utiliza opţiunea Descriere selectată din Paginare
desene, Plottare pentru selecţia unui stil de indicator disponibil în
listă. Acestea sunt indicatoare create ca stiluri de etichetă şi pot extrage
automat informaţii ca dată curentă, numele proiectului etc. Un exemplu
pentru întocmirea unui indicator va fi prezentat în „Capitolul 10: Ieşire

plan“.

Funcţia : Scopul urmărit:

Scara de referinţă
Box
Paralele la element
Ştergere element între 2
intersecţii
Ştergere
Modificare format
proprietăţi
În cadrul primei părţi a exerciţiului desenaţi indicatorul cu ajutorul

instrumentelor din modulul Construcţii 2D.
Pentru aceasta utilizaţi Flyout Construcţii din bara de instrumente
Funcţii de bază (vezi „Capitolul 1: Noţiuni de bază").
Pentru fiecare modul avem o setare iniţială care este modificabilă şi

poartă denumirea de „Opţiuni“. Aici sunt poziţionate valorile standard
care influenţează modul de utilizare al funcţiilor individuale.
Prin intermediul acestor opţiuni se poate personaliza programul în
conformitate cu preferinţele şi cerinţele dumneavoastră.
Alegeţi iniţial unitatea de măsură în care veţi lucru. Pentru acest

exerciţiu vă recomandăm utilizarea unităţii „mm“.
Pentru a seta unităţile de lungime

1 Faceţi click pe Opţiuni (selectată din bara de instrumente
Standard) şi alegeţi Opţiuni generale.
2 Alegeţi secţiunea Unităţi şi faceţi click în Dimensiuni pentru

lungime pe opţiunea mm.

SFAT
În mod alternativ puteţi
stabili unitatea de măsură
dorită şi în bara de stare:
faceţi click lângă câmpul
lungime şi alegeţi pentru
acest exemplu din cele
oferite varianta ‚mm‘.
3 Pentru confirmarea setărilor faceţi click pe .

Pentru fiecare construcţie este necesar a fi setată o scară de referinţă,

care poate fi selectată din opţiunile oferite de către program sau
introduceţi dumneavoastră o nouă valoare.
Pentru desenarea indicatorul se întrebuinţează scara de referinţă 1:1.
Pentru a seta scara de referinţă

1 Faceţi click în meniul Vedere pe Scară de referinţă.
2 Pentru alegerea scării de referinţă pentru indicator faceţi click pe 1

(„1.000“). Astfel setaţi scara şi închideţi caseta listă.
Configurarea casetelor listă

Prin intermediul casetelor listă este posibilă introducerea în mod
suplimentar a unor valori pentru scara de referinţă în cadrul
programului Allplan FT. Semnificaţia acestor casete listă este
următoarea :
Reprezintă modul implicit în care se deschide această casetă
listă. Introduceţi o valoare de la tastatură şi apăsaţi ENTER.
Valoarea este setată fără a fi introdusă în listă.
Click pe acest buton permite setarea unei valori (introducere
de la tastatură şi confirmare cu ENTER) şi introducerea ei în
listă.
Click pe acest buton permite ştergerea unei valori din listă.
Pot fi anulate doar acele valori care au fost introduse
personal de către dumneavoastră.
Desenarea iniţială a chenarului exterior al indicatorului.
Pentru desenarea chenarului exterior

1 Faceţi click pe Dreptunghi (Flyout Construcţii 2D)
2 Plasaţi primul colţ al dreptunghiului în spaţiul de lucru.
3 Punctul diagonalei / Lungime
Pentru lungime introduceţi valoarea de 170 şi confirmaţi cu tasta
ENTER.
4 Punct / Lăţime
Introduceţi valoarea de 155 şi confirmaţi cu tasta ENTER.
5 Faceţi click pe Afişare imagine în întregime.

Împărţirea indicatorului în câmpuri individuale se realizează prin linii
Sfat paralele. Segmentele de linii care nu sunt utilizate pot fi şterse.
Dacă aţi efectuat o operaţie
eronată faceţi click pe Împărţirea indicatorului cu linii paralele
Anulare. Prin acest procedeu
puteţi reveni la starea 1 Faceţi click pe Paralele la element (Flyout Construcţie).
iniţială.
2 Alegeţi un element
Faceţi click pe linia inferioară a indicatorului.
3 Prin Punct / Distanţa

Introduceţi pentru distanţă valoarea de 20 şi confirmaţi cu tasta
ENTER.
4 Indicaţi sensul de repartiţie!
Faceţi click pe suprafaţa dreptunghiului.
5 Număr: 1.
6 Prin Punct / Distanţa: 10;
Număr: 4.
Număr: 1.
8 Prin Punct /Distanţa: 30;
Număr: 1.
Număr: 3.
10 Finalizaţi funcţia acţionând tasta ESC.
11 Pentru desenarea paralelelor perpendiculare faceţi click din nou pe
Paralele la element.
12 Faceţi click pe partea stângă şi construiţi paralele la o distanţă de 15
respectiv 120.
12
Ştergeţi liniile ce nu le întrebuinţaţi.
Ştergerea de linii şi segmente de linie

1 Faceţi click pe Ştergere element între 2 intersecţii (Flyout
Construcţii 2D) şi ştergeţi segmentele de linie perpendiculare
neutilizabile.
2 Faceţi click pe Ştergere (Flyout Prelucrare) şi ştergeţi linia
perpendiculară din stânga.
3 Faceţi click din nou pe Ştergere element între 2 intersecţii I
ştergeţi liniile orizontale neutilizabile.
1 1
2 1
3
Se doreşte modificarea modului de prezentare a chenarului

indicatorului.
Modificare grosime creion

1 Faceţi click pe Modificare proprietăţi format (Flyout
Prelucrare).
Sfat
Accesarea şi a altor funcţii
de prelucrare se poate realiza
prin intermediul meniului
contextual (tasta dreaptă
mouse-lui).
Atenţie : nu trebuie să fie
activat nici un instrument
2 Activaţi caseta de control Grosime şi alegeţi creionul 3 cu

grosimea de 0,50 şi confirmaţi cu .
3 Faceţi click pe cele 4 linii ale chenarului indicatorului.
Desenul dumneavoastră trebuie să aibă următoarea formă de

prezentare:

Funcţia: Scopul urmărit:

Text orizontal
Centrul elementelor
Sumă
Punct Delta
Copiere
Modificare text
Disociere bloc text
Modificarea parametrii
text
În continuare vă este prezentat modul în care se realizează scrierea unui

indicator prin intermediul instrumentelor din cadrul modulului
Text.
Pentru realizarea acestei operaţii utilizaţi Flyout Text selectat din bara
de instrumente Funcţii de bază.
Iniţial vom efectua introducerea în indicator a tiltului planşei.
Pentru a introduce un text centrat

Prin intermediul Navigator-CAD alegeţi modulul Text.
1 Faceţi click pe Text orizontal (Flyout Text).
Punctul iniţial al textului trebuie poziţionat în interiorul câmpului,
altfel spus la mijlocul diagonalei imaginare.
2 Faceţi click pe Centrul elementelor (Asistent Punct) şi faceţi
click pe două puncte diagonale ale câmpului.
3 Introduceţi în caseta de dialog textul : Parapet, detaliu

4 Introduceţi şi parametrii textului:
•℘ Click pe punctul iniţial central al textului.
•℘ Înălţime text: 5.0
Lăţimea textului este coordonată respectând un raportul
Înălţime/Lăţime (aici această valoare este de : 1.00).
•℘ Font: 8 (conform Isonorm DIN 6776).
5 Faceţi click pe OK.
Funcţia Text orizontal rămâne activă.
Textul care descrie conţinutul planşei trebuie să apară în câmpul din

mijloc şi să fie aliniat la stânga. Pentru aceasta veţi introduce textul ca
un paragraf de text. Pentru a introduce un paragraf de text este necesară
specificarea unei valori pentru spaţiul dintre linii.
Paragraf de text:
Când este activ Text în bloc liniile introduse vor alcătui un
paragraf de text. Liniile individuale de text din paragraf îşi vor
păstra spaţiul iniţial dintre ele raportat la scara de referinţă aleasă.
Liniile de paragraf pot fi apelate ca o singură entitate pentru o mai
uşoară manipulare.
Cu ajutorul opţiunii se poate realiza adăugarea unui rând de
text respectiv prin intermediul se obţine ştergerea unui rând de
text.
Disocierea blocului de text în rânduri individuale se face prin
intermediul .
Avans la linia următoare:
Distanţa dintre linii are la bază o valoare introdusă în câmpul
Modificarea înălţimii rândului multiplicată cu Înălţimea
textului. La fiecare confirmare prin intermediul acţionării tastei
ENTER programul trece în mod automat la linia următoare.
Funcţia Sumă din Asistent Punct:
Pentru a realiza o poziţionare mai exactă a textului întrebuinţaţi
funcţia Sumă. Aceasta poate fi utilizată dacă urmează
poziţionarea unui punct relativ faţă de unul determinat şi existent.
Introducerea blocului text prin intermediul funcţiei

Sumă

Instrumentul de introducere Text orizontal este încă activ.
Punctul iniţial al textului va fi determinat prin intermediul funcţiei

Sumă.
Sfat
Parametrii textului pot fi 1 Faceţi click pe Sumă (selectată din Asistent Punct).
salvaţi ca
Această facilitate este echivalentă conceptului matematic al
Standard:
În cadrul listei introduceţi parantezelor folosite pentru a efectua o serie de operaţii în interiorul
prin intermediul un lor.
nume şi stabiliţi parametrul 2 Faceţi click pe colţul inferior al indicatorului.
corespunzător.
Astfel plasaţi punctul de referinţă (va apare ca o mică cruciuliţă).

Valorile pe care le introduceţi vor fi interpretate ca fiind relative
faţă de acest punct.
3 Faceţi click în Asistent Punct pe Punct Delta şi introduceţi

pentru dX valoarea de 30 iar pentru dY valoarea de –5. (tasta
ENTER!)
4 Faceţi click din nou pe Sumă pentru închiderea parantezelor.
5 Alegeţi în fereastra de dialog opţiunea punct iniţial al textului
Stânga sus.
6 Introduceţi următorul text:
Construcţia unui grup de locuinţe [ENTER] cu garaj la parter.
7 Faceţi click pe OK pentru finalizarea introducerii textului.
8 Acţionaţi ESC pentru finalizarea funcţiei.
Introduceţi în partea dreaptă a indicatorului o linie de text şi copiaţi-o

şi în celelalte rânduri de mai jos.
Pentru a introduce şi copia textul

1 Faceţi click pe Text orizontal (Flyout Text).
2 Plasaţi punctul iniţial al textului utilizând facilitatea Sumă selectată
din Asistent Punct:
a) activarea funcţiei Sumă
b) click pe colţul superior stânga al câmpului (vezi imaginea
alăturată)
c) Punct Delta: dX = 2, dY = -2
d) finalizarea funcţiei Sumă
3 Alegeţi pentru punctul iniţial al textului opţiunea Stânga sus şi

modificaţi Înălţimea textului la valoarea de 2.5.
Introduceţi un text model : Data.
4 Confirmaţi introducerea textului cu OK.

5 Finalizaţi funcţia cu ESC.
6 Faceţi click pe Copiere (Flyout Prelucrare).

7 Faceţi click pe textul Dată.
8 De la punct
Sfat Faceţi click pe colţul stânga superior al câmpului.
În mod alternativ puteţi
9 Introduceţi numărul de copii ce urmează a se realiza: 4.
apela cu tasta dreaptă a
mouse-lui textul Proiect şi Confirmaţi cu tasta ENTER.
alege din meniul contextual 10 Spre punct
opţiunea Copiere. Faceţi click pe colţul stânga superior al câmpului poziţionat mai jos.
Modificarea textului prin intermediul funcţiei Modificare text.
Modificarea textului:
Se pot efectua în permanenţă modificări asupra textului introdus.
Această facilitate simplifică introducerea textului şi oferă
posibilitatea folosirii acestuia ca un şablon.
Pentru a introduce şi copia un text

1 Faceţi click pe Modificare text (Flyout Text).
2 Faceţi click pe introducerea din partea de sus Dată. Va fi afişată
fereastra dialog corespunzătoare în care pot fi efectuate modificări.
(altă opţiune: activarea textului cu tasta dreaptă şi selectarea din
meniul contextual a opţiunii Modificare text.)
3 La sfârşitul textului Dată cu ajutorul tastei ENTER adăugaţi o nouă

linie şi introduceţi data următoare: XX . XX . 2000
Atenţie: urmăriţi să fie activată opţiunea Text în bloc care
permite ulterior modificarea concomitentă a ambelor rânduri.
5 Confirmaţi introducerea textului cu OK.
6 Finalizaţi funcţia cu ESC.
7 Modificaţi şi celelalte introduceri, corespunzător imaginii alăturate,
procedând în conformitate cu operaţiile descrise în cadrul etapelor
de la punctul 2 la 6.
Puteţi schimba prezentarea textului şi numai prin modificarea setărilor

parametrilor lui. În exemplul nostru, textului ce descrie conţinutul
desenului îi vor fi asociate caractere cu înălţimea de 5 mm şi lăţimea
caracterului de 6 mm. Este necesară disocierea blocului de text.
Definirea parametrilor de text:

Când introduceţi textele în Allplan FT aveţi la dispoziţie 20 de
fonturi ale programului precum şi toate fonturile True-Type din
Windowsä.
Parametrii Înălţimea şi Lăţimea Textului reprezintă valori absolute,
altfel spus, indiferent de scara de referinţă utilizată textul va fi
plotat respectând valorile introduse de către dumneavoastră.
Modificarea parametrilor de text

1 Faceţi click pe Disociere bloc text (Flyout Modificare).
2 Faceţi click în blocul text pe Număr plan.
Blocul text va fi separat în rânduri text care vor putea fi modificate
individual.
3 Faceţi click pe Modificare parametrii text (Flyout Text).
4 Faceţi click iniţial pe Preluare parametrii şi apoi pe (‚XXX‘).
5 Modificaţi parametrii textului şi introduceţi pentru:

Înălţime text: valoarea 5
Lăţime text: valoarea 6
6 Faceţi click pe Numǎr planşǎ.
7 Completaţi în mod individual indicatorul încercând să obţineţi

forma prezentată în imaginea alăturată.

Funcţii disponibile efectuării operaţiei:

Introducerea datelor în catalog
Citirea datelor din catalog
În ultima parte a acestui exerciţiu veţi învăţa cum se salvează

indicatorul ca un simbol de tip text şi cum se extrage din bibliotecă
pentru a fi poziţionat într-un desen nou.
Simboluri
Simbolurile sunt entităţi constructive care pot fi utilizate în mod
repetat. Ele se adaptează în mod automat scării de măsură a
desenului şi pot fi activate prin intermediul tastei centrale sau din
stânga a mouse-ului. Simbolurile pot fi modificate, completate şi
ulterior salvate sub un alt nume.
Simbolurile sunt de regulă folosite pentru a prezenta mobilierul şi
alte furnituri comune din desenele de construcţie. În timp veţi
dezvolta propria bibliotecă de simboluri pentru instalaţii sanitare,
echipamente electrice, mobilier etc.
Catalogul de simboluri
Simbolurile sunt administrate în sub-directoare în cadrul bibliotecii
de simboluri. Fiecare sub-director poate conţine un număr mare de
simboluri pe care le puteţi copia, şterge sau redenumi.
Subdirectoarele asociate bibliotecilor:
Birou: acest director conţine bibliotecile standard ale biroului
vostru de proiectare şi sub-directoarele lui. Datele din acest director
sunt disponibile întregului birou de proiectare pentru:
- Local: pentru toate proiectele locale.
- Reţea: pentru toţi utilizatorii locali şi din reţea. Numai
administratorul sistemului are permisiunea necesară pentru a
efectua gestionarea simbolurilor.
Proiect: Bibliotecile şi datele din acest director se referă la un
anumit proiect şi sunt disponibile numai pentru acesta.
Privat: Bibliotecile şi datele din acest director sunt disponibile
numai utilizatorului conectat în acest moment, ele nu sunt
accesibile şi celorlalţi utilizatori din reţea.
Dacă nu doriţi să dezvoltaţi propriile simboluri puteţi folosi
numeroasele biblioteci de simboluri oferite de Nemetschek.
Introducerea indicatorului ca simbol în catalog.
Salvarea unui simbol

1 Faceţi click pe Introducere date în catalog (bara de
instrumente Standard).
2 Deoarece indicatorul trebuie să fie disponibil întregului birou de
proiectare faceţi click în Cale date pe Birou.
3 Pentru Tip date faceţi click pe Text.
4 Confirmaţi cu .
5 Ce element trebuie salvat ca simbol?
Sfat Realizaţi în jurul indicatorului o fereastră de selecţie creată cu
Puteţi modifica punctul de ajutorul tastei din mijloc a mouse-ului. Indicatorul va fi activat şi
inserare al simbolului şi afişat în culoarea de semnal.
atunci când extrageţi
simbolul din bibliotecă. 6 Punct iniţial al textului simbol
Faceţi click pe colţul din dreapta jos. Din acest punct va fi agăţat
simbolul de cursor în momentul editării.
7 Alegeţi din câmpul de dialog Selecţie opţiunea Simboluri fără
funcţii Snoop şi confirmaţi alegerea cu .
8 Faceţi click în coloana Fişier pe un sub-director gol şi introduceţi
un nume, de exemplu Indicator.
(Dacă aţi selectat un sub-director deja ocupat, va fi doar numele

rescris, ordinea de alocare (atribuire) a simbolului se va păstra.)
9 Faceţi click în secţiunea inferioarǎ a casetei dialog, coloana
Introducere şi definiţi un nume pentru simbol: Original.
(Dacă aţi selectat un număr care are deja asociată o denumire se va
produce supra-scrierea vechiului simbol cu cel curent.)
10 Finalizaţi introducerile acţionând tasta ENTER.

În continuare doriţi extragerea din bibliotecă a simbolului salvat

anterior şi plasarea lui într-un desen gol.
În practică acest nou desen este element component dintr-un proiect
nou. Puteţi modifica în cadrul indicatorului informaţiile specifice
vechiului proiect şi salvaţi-l din nou ca simbol – de această dată în
directorul proiect.
În afară de faptul că simbolurile pot fi create şi salvate de către voi,
puteţi folosi aceeaşi procedură pentru extragerea de noi simboluri din
cataloagele Nemetschek sub formă de simboluri cu format DXF sau
DWG.
Extragerea unui simbol din catalog

Standard). Deschideţi un desen gol şi închideţi-l pe cel ce conţine
indicatorul.
2 Faceţi click în meniul Vedere pe Scară de referinţă şi alegeţi 1
(1.000).
Alternativ faceţi click în bara statut pe câmpul SR.
3 Faceţi click pe Citire date din catalog (bara de instrumente
Standard).
4 Alegeţi pentru Cale Date opţiunea Birou iar pentru Tip Date
opţiunea Text.
5 Confirmaţi cu .
Va fi inserată caseta dialog Citire date.
Sfat
Folosind instrumentele
dinamice puteţi modifica
poziţia punctului de
referinţă şi orientarea
simbolului. Pentru
determinarea poziţiei
punctului de referinţă într-
un desen utilizaţi facilităţile
din Asistent Punct.
6 Alegeţi din Fişier opţiunea Indicator iar din Introducere opţiunea

Original.

7 Confirmaţi cu .
Va fi afişată suprafaţa de lucru iar simbolul este ataşat cursorului.
Pentru obţinerea unui
Preview al simbolului 8 Pentru a plasa simbolul faceţi click în spaţiul de lucru.
activaţi activaţi o casetă de
control. 9 Finalizaţi operaţia acţionând tasta ESC.
Exerciţiul nr. 2: Detaliu parapet drum
Scopul următorului exerciţiu este de a desena un detaliu al unui

parapet. Acest subiect a fost ales deoarece este ideal pentru
demonstrarea facilităţilor deţinute de cele mai importante instrumente
destinate desenării şi modificării din cadrul modulului Construcţii 2D.
Construire detaliu parapet drum
Funcţii : Scop urmărit :
Dreptunghi
Intersectarea a două
elemente
Paralele la element
Ştergere elemente între
două intersecţii
Linie
Sumă
Punct Delta
Copiere simetrică
Punct de mijloc
Modificare puncte
Îndoire linie
În cadrul acestui exerciţiu se urmăreşte desenarea planului şi a două

secţiuni pentru detaliu parapet drum utilizând pentru aceasta funcţii din
cadrul modulului Construcţii 2D.
Înainte de a începe este necesară efectuarea următoarelor setări.
Setări iniţiale (desen şi opţiuni)

Standard), activaţi desenul gol nr. 2 „Detaliu parapet drum“ şi
procedaţi la închiderea celorlalte desene.
2 Faceţi click pe Opţiuni (bara de instrumente Standard) şi
selectaţi Opţiuni generale.
Alegeţi în pagina Unităţi pentru Dimensiuni pentru lungimi
opţiunea cm.
(Alternativ: faceţi click pentru selecţie în bara statut pe câmpul

Lungime şi alegeţi ca unitate cm.)
3 Faceţi click în meniul Vedere pe Scară de referinţă şi alegeţi
valoarea de 10.
(Alternativ: faceţi click pentru selecţie în bara statut pe scara de
referinţă actuală RS şi alegeţi valoarea de 10.)
În prima parte a exerciţiului se urmăreşte desenarea planului.
Introducerile au la bază +y
+α
următorul sistem de +x
Sfat coordonate!
Pentru a sări peste cererea de -x
introducere dX a valorii -α
deplasării pe axa X (situaţie -y
similară şi pentru dY)
introduceţi 0 şi va fi afişată
următoarea întrebare.
Pentru a avea mereu la dispoziţie un afişaj corect al imaginii prelucrate
aveţi la dispoziţie funcţiile :
Regenerare tot ecranul Mărire ecran
Definire zonă imagine Micşorare ecran
Mutare ecran Regenerare ecran

Pentru început veţi desena marginea peretelui şi postamentul.
Pentru a desena linii şi linii paralele

1 Faceţi click pe Linie (Flyout Construcţii 2D).
2 Faceţi click pe suprafaţa de desen.
3 Introduceţi pentru lungimile dX şi dY valori în conformitate cu
imaginea alăturată.

á

Sfat
Puteţi oricând să refaceţi
4 Pentru finalizarea funcţiei Linie acţionaţi tasta ESC.
modificările făcute asupra
desenului apăsând ESC după 5 Desenaţi cu Paralele la element (Flyout Construcţii 2D) trei
care Anulare. paralele:
a) Distanţă: 4 Număr: 1
b) Distanţă d: 2,5 Număr: 1
c) Distanţă: 0,5 Număr: 1
ă parte

6 Finalizaţi funcţia apăsând ESC.

În următoarea etapă se va urmări lungirea liniilor realizate anterior.
Lungirea liniilor
1 Faceţi click pentru Modificare distanţă între puncte (Flyout
Prelucrare).
2 Pentru a lungi linia de jos faceţi click pe punctul din capătul din
partea stânga.
Acesta este un punct fix.

Sfat
Reţineţi ca primul punct
selectat va servi ca punct de
referinţă. 3 Faceţi click pe punctul din capătul din partea dreaptă.
Distanţa dintre puncte este afişată în linia de dialog.
4 Pentru distanţă introduceţi o nouă valoare : 21.

5 Pentru lungirea în partea stângă a liniei de jos, faceţi click pe

punctul din capătul din dreapta (= definiţi-l ca punct de referinţă).
6 Faceţi click pe punctul din capătul din stânga.
7 Introduceţi pentru distanţă noua valoare : 29.
8 Folosind acelaşi procedeu lungiţi şi cele două linii de deasupra.
•℘ Alungirea faţă de punctul din dreapta : 23
•℘ Alungirea faţă de punctul din stânga : 33
În continuare veţi face cunoştinţă cu modul în care vor fi desenate

liniile ortogonale. Acestea vor fi desenate prin intermediul facilităţilor
oferite de instrumente dinamice.
Desenarea liniilor ortogonale

1 Faceţi click pe Linie (Flyout Construcţii 2D).
Sfat
În meniul Vedere puteţi 2 Faceţi click pe punctul de început al primei linii.
stabili în cadrul opţiunii
3 Faceţi click pe Constrângere ortogonală (Instrumente
Instrumente dacă
dinamice).
Instrumentele Dinamice vor
fi prezentate în bara statut 4 Introduceţi pentru lungimea orizontală dX valoarea: 0.
sau sub forma unei ferestre
individuale. 5 Faceţi click pe punctul ce va defini lungimea liniei.

6 Apăsaţi ESC pentru a termina desenarea liniei.

Funcţia Linie rămâne activă.
7 Pentru cealaltă parte repetaţi etapele de la 2 la 6 sau acţionaţi tasta
ESC pentru finalizarea funcţiei.
În continuare veţi realiza linii verticale (sub forma de construcţii de

ajutor) care au ca punct de plecare centrul peretelui. Utilizaţi pentru
această operaţie instrumentul Punct de Mijloc.
Liniile de ajutor
Liniile de ajutor sunt entităţi ne-printabile afişate pe ecran folosind
diferite culori. Puteţi modifica culoarea liniilor de ajutor în caseta
de dialog Definiţii.
Puteţi activa/dezactiva modul de desenare cu linii de ajutor apăsând
Construcţie ajutor înc/des selectată din meniul Format.
Linie tip construcţie de ajutor

Funcţia Linie este activă.
1 Faceţi click pe Construcţie ajutor înc/des (bara de instrumente
Format) pentru trecerea de la desenarea cu linii normale la
desenarea cu linii de ajutor.
2 Faceţi click pe Punct de Mijloc (Asistent Punct).
3 Faceţi click pe linia ce reprezintă partea de sus a peretelui. Punctul

de referinţă al construcţiei de ajutor va fi poziţionat pe punctul
central al peretelui.
4 Faceţi click pe Desenare rapidă cu ajutorul cursorului

(Instrumente Dinamice).
5 Faceţi click în Instrumente dinamice pe butonul unde este afişat
unghiul şi setaţi valoarea acestuia la 90°.
6 Pentru lungimea liniei introduceţi valoarea: 95.
7 Faceţi click deasupra punctului de început al liniei pentru a
specifica direcţia în care va fi extinsă linia.
8 Faceţi click pe Construcţie ajutor înc/des (bara de instrumente
Format) pentru dezactivarea desenării cu linii de ajutor.
9 Apăsaţi ESC pentru terminare.
Instrumentul Dreptunghi vă oferă diferite metode pentru desenarea

dreptunghiurilor.

În exerciţiile anterioare aţi învăţat cum se face introducerea unui
Sfat dreptunghi cunoscând lungimea şi înălţimea acestuia, respectiv un colţ.
Folosiţi instrumentele din Vă prezentăm în continuare modul de efectuare al introducerii
bara Vedere pentru a obţine dreptunghiului prin intermediul liniei mediane.
o imagine convenabilă pe
întreg ecranul. Vă Definire dreptunghi prin intermediul liniei mediane
recomandăm utilizarea
opţiunii Definire zonă 1 Desenaţi cu Dreptunghi (Flyout Construcţii 2D) trei
imagine. dreptunghiuri cunoscând punctul de referinţă iar valorile pentru
înălţime şi lăţime vor fi introduse în conformitate cu cele din

ăţime = click

ăţime = -12
2 Pentru ştergerea liniilor dublate faceţi click cu tasta dreaptă a

mouse-ului pe un segment de linie şi selectaţi din meniul contextual
opţiunea Ştergere element între 2 intersecţii.
3 Faceţi click pe Dreptunghi (Flyout Construcţii 2D) pentru a

desena un dreptunghi destinat profilului vertical. Linia lui mediană
trebuie să fie poziţionată pe linia construcţie tip ajutor şi să aibă o
lungime de 84 cm.
4 Alegeţi Desenare dreptunghi cunoscând linia mediană
(selectată din Instrumente dinamice).
5 Faceţi click pe punctul de început al liniei mediane.
6 Faceţi click pe Punctul Delta (Asistent Punct) şi introduceţi

pentru lungimea dY valoarea de: 84.
7 Introduceţi jumătate din valoarea lăţimii dreptunghiului: 2,5.
8 Finalizaţi funcţia Dreptunghi acţionând tasta ESC.
În continuare veţi realiza mutarea dreptunghiurilor construite, prin

intermediul opţiunii dreptunghi - punct de mijloc.
Dreptunghi – introducere prin punct de mijloc

1 Faceţi click pe Mutare elemente (Flyout Prelucrare).
2 Definiţi în jurul dreptunghiului o fereastră de selecţie prin
intermediul tastei din mijloc a mouse.
3 De la punct
Faceţi click pe colţ al dreptunghiului.
4 Faceţi click pe Punctul Delta (Asistent Punct) şi introduceţi
pentru mutare următoarele valori :
dX: 0
dY: 2
5 Faceţi click pe Dreptunghi (Flyout Construcţii 2D).
6 Faceţi click pe Punct de Mijloc (Instrumente dinamice).
6 Faceţi click pe punctul de mijloc al peretelui.

7 Introduceţi următoarele valori:
Lungime: 3
Lăţime: 34
8 Finalizaţi funcţia Dreptunghi acţionând tasta ESC.
Pentru a crea forma profilului vertical de diviziune vom folosi

instrumentul Modificare Puncte şi vom utiliza ca original dreptunghiul
realizat anterior.
Pentru a deforma un obiect (modificare puncte)

1 Faceţi click pe Modificare puncte (Flyout Prelucrare).
2 Care puncte vor fi modificate?
Faceţi click pe colţul din stânga superior.

3 Introduceţi în linia de dialog următoarele valori:

De la punct / dX: 0

Către punct dY: -5
Sfat
Aceste modificări pot fi 4 Care puncte vor fi modificate?
efectuate şi într-un singur Faceţi click din nou pe punct şi introduceţi :
pas folosind valorile : De la punct / dX: -3,5
dX = -3,5 Către punct dY: 0
dY = -5
Modul în care piesa de legătură trebuie să apară desenată necesită

câteva modificări. Pentru a afişa liniile verticale din dreptunghi ca linii
parţial continue, trebuie să „tăiaţi“ liniile în două segmente noi care
apoi trebuie modificate.
Tăierea şi modificarea elementelor

Alegeţi din Navigator-CAD modulul Construcţii 2D.
1 Faceţi click pe Împărţire element cu element (Flyout
Modificare).
2 Faceţi click pe linia din dreapta de sus a construcţiei (liniei) de
bază.
Punctele unde elementele vor fi tăiate vor fi afişate temporar în
formă de construcţii de ajutor.
3 Finalizaţi această funcţie acţionând tasta ESC.

4 Faceţi click pe Modificare proprietăţi format (Flyout
Prelucrare).
5 Activaţi caseta de control Număr axe,
alegeţi linia nr. 2 şi confirmaţi cu .
6 Ce trebuie modificat?
Faceţi click pe cele 3 linii pe care le doriţi a modifica.
7 Finalizaţi operaţia de modificare acţionând tasta ESC.

8 Faceţi click cu tasta dreaptă a mouse-lui pe o linie pe care doriţi a o
SFAT şterge şi selectaţi apoi din meniul contextual opţiunea Ştergere
În mod alternativ puteţi face element între două intersecţii.
click pe funcţia din Flyout
9 Ştergeţi şi segmentele de linie ce se suprapun peste piesa de
Construcţii 2D an.
legătură.
à
Funcţia sumă permite o întrebuinţare diferită :

Puteţi poziţiona elemente sau selecta mai multe entitǎţi din diferite
sectoare.
Funcţia Sumă

1. Plasarea punctelor şi elementelor
SFAT
Un click cu tasta dreaptă a Activaţi funcţia prin intermediul Sumă.
mouse-lui în spaţiul de lucru Faceţi click pe punctul ce va servi ca referinţă.
este echivalent cu activarea
Sumă. Introduceţi coordonatele relative dX şi dY .
Finalizaţi funcţia prin intermediul Sumă.

ţă
2. Selectarea cumulativă a elementelor pentru a manipula

simultan o serie de elemente
Activaţi funcţia prin intermediul Sumă.
Faceţi click pe elementele care doriţi să fie selectate sau
încadraţi-le într-o fereastră de selecţie.
Pentru a deselecta un element faceţi click pe acesta.
Finalizaţi funcţia prin intermediul Sumă.

În continuare vom proceda la desenarea cercurilor pentru a reprezenta

punctele fixe ale parapetului.
Desenarea cercurilor definite prin centrul lor

1 Faceţi click pe Cerc după centru (Flyout Construcţii 2D).
SFAT
Puteţi crea arce introducând 2 Faceţi click pe colţul superior al profilului pentru indicarea centrului
diferite valori pentru cercului.
distanţa unghiulară şi
unghiul subscris de arc
(unghiul delta).
3 Introduceţi următoarele valori :

Punct, element / Rază : 1,7
Punct iniţial / Unghi iniţial : 0
Punct final / Unghi Delta : 360
Fiecare valoarea este confirmată prin acţionarea tastei ENTER.
Pentru a reprezenta consolidarea barelor parapetului vor fi desenate şi

alte cercuri. Pentru a plasa centrul cercurilor pe linia de ajutor vom
folosi instrumentul Punct de referinţă.
Centrul cercurilor cu puncte de referinţă

Mai este activă funcţia Cerc după centru.
1 Faceţi click pe Punct de referinţă (Asistent Punct), pentru
poziţionarea centrului cercului de-a lungul liniei ajutătoare.
2 Faceţi click pe linia de ajutor.
Un mic pătrat va apare în punctul pe care aţi făcut click. O săgeată
va fi afişată la cel mai apropiat capăt faţă de pătrat – indicând
poziţia punctului de referinţă. Dacă se doreşte punctul de referinţă
poate fi mutat.
3 Faceţi click aleator pe marginea superioară a profilului orizontal –

punctul de referinţă va fi mutat – şi introduceţi pentru noua distanţă
Punct de referinţă nou / Lungimea arcului Delta : valoarea 4.
Prin această operaţie aţi procedat la stabilirea poziţiei centrului

cercului.
4 Pentru rază introduceţi valoarea 1 şi confirmaţi pentru acceptarea
valorilor propuse de program pentru unghiul iniţial şi a unghiului
Delta (0 / 360).
5 Faceţi click din nou pe Punct de referinţă (Asistent Punct),
pentru introducerea centrului cercului barei parapetului care este
situat la 19 cm deasupra părţii superioare a peretelui.
6 Faceţi click pe linia de ajutor.
Punctul de referinţă (săgeata) va fi afişată.
7 Faceţi click pe partea de sus a peretelui – pentru mutarea punctului
de referinţă.
8 Pentru distanţă introduceţi valoarea de 19 (care reprezintă distanţa

de la punctul de referinţă la noul centrul al cercului).
9 Pentru rază introduceţi 0,7 şi confirmaţi-le pe cele propuse pentru
unghiul iniţial şi cel Delta (0 / 360).
Cercul reprezentând punctul fix al piesei de legătură va fi copiat o

singură dată spre deosebire de cercul barelor derulare care vor fi copiate
de 5 ori. De asemenea va fi mutat şi cercul din colţul superior al
profilului.
Pentru copierea şi mutarea cercurilor

1 Faceţi click cu tasta dreaptă a mouse-lui pe primul cerc şi alegeţi
din meniul contextual opţiunea Copiere şi introducere.
2 De la punct
Faceţi click pe centrul cercului.

3 Către punct / de câte ori ?

Pentru numărul de copii introduceţi valoarea: 1.
4 Către punct
Faceţi click pe Punct Delta (Asistent Punct) şi introduceţi
pentru distanţa verticală dY valoarea 4.
6 Faceţi click pe al doilea cerc, mai mic cu tasta dreaptă a mouse-lui
şi selectaţi din meniul contextual instrumentul Copiere şi
introducere.
7 De la punct
Faceţi click pe centrul cercului.
8 Către punct / de câte ori?
Pentru numărul de copii introduceţi valoarea: 5.
9 Către punct
Faceţi click pe Punct Delta (Asistent Punct) şi introduceţi
pentru distanţa verticală dY valoarea 12.
11 Pentru a muta cercul din colţul superior al profilului faceţi click cu

tasta dreaptă a mouse-lui pe acesta şi selectaţi din meniul contextual
Mutare element.
11
12 Introduceţi valori:
De la punct / dx: -1
Către dY: 0,5
14 Faceţi click pe Ştergere element între 2 intersecţii (Flyout
Construcţii 2D) pentru a anula segmentele de linie din interiorul
cercului.
La întrebarea De la punct / dx aveţi la dispoziţie următoarele

opţiuni:
Fie faceţi click (De la punct) cu mouse-ul pe un punct iniţial şi
aşezaţi apoi elementul tot prin intermediul acestuia
sau
definiţi prin introducere de valori punctul dx şi transmiteţi apoi
Către dY.
În continuare veţi proceda la aplicarea unei haşuri pentru o porţiune din

postament.
Haşura
1 Faceţi click pe Haşură (Flyout Construcţii 2D).
2 Faceţi click pe Proprietăţi
şi selectaţi haşura nr. 1 apoi confirmaţi cu .

SFAT
Pentru selecţie puteţi face
click câmpul dialog în mod
alternativ în pe Haşură.
SFAT
Puteţi selecta mai multe
zone de haşurare în acelaşi
timp. Dacă aţi definit zone
suprapuse aceste porţiuni nu
vor fi haşurate.
3 Pentru aplicarea haşurii pe o zonă dreptunghiulară faceţi click pe
În Asistent–Punct găsiţi colţurile diametral opuse ale dreptunghiului şi apăsaţi ESC.
instrumentul Creare
automată geometrie înc/des
care este destinată
recunoaşterii contururilor
închise.
Ulterior este suficient ca
acestea să fie doar selectate.
4 Pentru finalizarea funcţiei apăsaţi tasta ESC.
În următorul exemplu se va proceda la desenarea parapetului în vedere.

Exerciţiul se doreşte a fi un ghid sumar. Instrumentele utilizate nu vor
fi explicate în detaliu deoarece aceasta s-a efectuat anterior.
Desenarea parapetului în vedere

1 Faceţi click pe Dreptunghi (Flyout Construcţii 2D) pentru a
desena postamentul.
2 Faceţi click pe Sumă,
apoi pe colţul stânga inferior, introduceţi valoarea dX -12 şi click
din nou pe instrumentul Sumă.
3 Introduceţi pentru lungime valoarea –104 şi faceţi click pentru
stabilirea lăţimii pe un punct din vedere a desenului.
12

4 Pentru ştergerea liniei verticale din partea dreaptă a dreptunghiului

faceţi click cu tasta dreaptă pentru selectare, iar ulterior alegeţi din
meniul contextual instrumentul Ştergere.

5 Pentru a desena linii orizontale paralele la linia orizontală a

dreptunghiului creat anterior faceţi click pe Paralele la element
(Flyout Construcţii 2D).
6 Prin Punct
Faceţi click pe Punct de intersecţie (Asistent Punct) pentru
stabilirea poziţiei grafice a paralelelor.
7 Faceţi click pe partea de jos a cercului, apoi pe linia ajutătoare.
Liniile paralele vor trece prin punctul unde se intersectează cele
două elemente. Pentru finalizarea funcţiei acţionaţi ESC.
8 Pentru micşorarea lungimii faceţi click pe capătul din partea dreaptă

a liniilor paralele cu tasta dreaptă, selectaţi din meniul contextual
opţiunea Modificare distanţă între puncte,
click apoi pe colţul din stânga şi introduceţi pentru distanţă valoarea
de 92 cm.

9 Pentru desenarea unei paralele la linia pe care anterior aţi micşorat-

o faceţi click pe Paralele la element (Flyout Construcţii 2D) şi

introduceţi valoarea de Distanţă : 1,4 (Sensul de repartiţie în sus,
SFAT
numărul: 1).
Click pe mai multe ori pe
Regenerare tot ecranul 10 Pentru unirea în stânga a celor două paralele utilizaţi instrumentul
pentru obţinerea unei Linie (Flyout Construcţie 2D). Prima bară a parapetului este
reprezentări corecte. creată.
11 Faceţi click pe Copiere şi introducere (Flyout Prelucrare)

pentru realizarea mai multor copii pentru prima barǎ.
Număr : 5 dY : 12
Finalizaţi funcţia acţionând ESC.
12 Faceţi click din nou pe Copiere şi introducere pentru realizarea
de copii barei superioare.
Număr : 1 dY : 14,5
Finalizaţi funcţia acţionând ESC.
13 Pentru a copia cercul din partea superioară a profilului faceţi click

pe Copiere şi introducere (Flyout Prelucrare).
De la punct : centrul cercului original.
Către punct : agăţaţi centrul cercului original prin intermediul
tastei din mijloc a mouse-ului.
Asiguraţi-vă că sistemul a agăţat rapid exact mijlocul liniei şi nu un
punct oarecare de pe linie. Măriţi zona în aşa fel încât să vedeţi pe

întreg ecranul porţiunea desenului care vă interesează.
SFAT
Atenţie : Nu folosiţi
facilitatea de agăţare rapidă

liniară pentru desenele de ătre acest punct

precizie!
Din acest exemplu vă daţi
seama cât de dificilă este
agăţarea unui punct. Pentru 14 Pentru a muta cercul utilizaţi Mutare elemente (Flyout
o poziţionare exactă poate fi Prelucrare) şi poziţionaţi-l cu ( ) la o valoare dX de 7,5.
utilizată şi funcţia Punct
de mijloc.
Pentru a selecta cercul faceţi click pe el, iar apoi dublu click cu
butonul drept al mouse-ului. Ultimul element selectat va fi astfel re-
selectat.
15 Creaţi cu ajutorul Paralele la element (Flyout Construcţie) o

linie verticală paralelă cu capătul unei bare (cea stângă).
Distanţă : 7. (Direcţia de repartiţie dreapta.)
Număr : 1.
Finalizaţi funcţia acţionând tasta ESC.
16 Faceţi click pe paralelă desenată anterior cu tasta dreaptă a mouse-

ului şi alegeţi din meniul contextual Intersectare a două
elemente.

Încercaţi intersectarea acestei paralele iniţial cu cercul apoi cu

postamentul.
17 Folosind Paralele la element desenaţi o paralelă la linia
desenată anterior la o Distanţă: 1
Desenul va arăta ca în figura de mai jos :
Prin intermediul următoarelor operaţiuni se urmăreşte modificarea

barei de sus.
18 Pentru a muta linia verticală a barei superioare de rulare cu dX =
24,5 faceţi click în meniul contextual pe Mutare element.

ăiere cu acest element

Pentru a fi posibilă introducerea unei noi valori pentru diametrului

barei este necesară împărţirea acesteia. Ulterior cele două elemente
pot fi modificate în mod independent.
19 Faceţi click pe Împărţire element cu element (Flyout

Modificare) şi selectaţi linia anterior mutată.
Liniile orizontale vor fi secţionate în această poziţie.
20 Folosiţi Mutare element (Flyout Prelucrare) pentru mutarea
liniei verticale în sus cu dY = 1 iar în jos cu dY = -1.
Pentru finalizarea funcţiei apăsaţi tasta ESC.
21 Faceţi click cu tasta dreaptă a mouse-ului pe linia verticală şi prin
intermediul instrumentului Intersectare a două elemente
realizaţi intersectarea celor două (orizontală şi verticală).
22 Pentru ştergerea segmentelor de linie redundante folosiţi
Ştergere elemente între 2 intersecţii (Flyout Modificare).
23 Pentru finalizarea funcţiei acţionaţi tasta ESC.

Linii de cotă
Înainte de cotarea desenului trebuiesc introduse setările pentru liniile de
cotă. Cotarea în sine implică trei paşi :
•µ Specificarea locului în care va fi plasată linia de cotă
•µ Selectarea (prin click) a punctelor ce vor fi cotate
•µ Continuarea sau abandonarea cotării
Linia de cotă creată este dinamică şi poate fi permanent modificată.
Puteţi adăuga şi elimina puncte de cotă respectiv modifica setările
acesteia.
Acestea sunt liniile de cotă pe care doriţi să le generaţi :
Cele mai importante setări sunt unităţile de măsură folosite la cotare,

poziţia textului liniei de cotă faţă de linie şi înălţimea şi lăţimea lui.
Activând modul de cotare asociativă, vă asiguraţi că informaţiile de
cotare după efectuarea unei modificări asupra desenului vor fi
actualizate automat.
Setarea liniilor de cotă

Activaţi din Navigator CAD modulul Linie cotă.
SFAT
1 Faceţi click pe Definiţii parametrii standard (Flyout Creare).
În caseta de dialog
DEFINIŢII OPŢIUNI alegeţi 2 Verificaţi dacă în pagina Linie cotă este activată opţiunea Cotare
modulul LINII COTĂ, unde în cu punct de referinţă.
Opţiuni linii cotă puteţi
alege fontul şi valoarea 3 Introduceţi celelalte setări ale liniei de cotă în conformitate cu cele
spaţiului dintre liniile de din imaginea alăturată.
cotă. Introduceţi valoarea
pentru spaţiul dintre linii ca
un factor faţă de înălţimea
textului.
În momentul în care opţiunile Creion fix linie cotă şi Linie fixă cotă
nu sunt activate ALLPLAN va folosi valori din meniul Tipuri de
Linie (bara de instrumente Atribute).
4 Faceţi click în pagina Cifre cotă pe opţiunea Unitate şi selectaţi

cm.
5 Faceţi click pe butonul Loc cifră pentru a indica unde doriţi să
apară textul cotei.
6 Introduceţi următoarele valori :
- Înălţime cifră: 2,5
- Lăţime cifră: 2,0
7
Setaţi ceilalţi parametrii în conformitate cu cei din imaginea

alăturată
SFAT
Puteţi să modificaţi un stil
după ce l-aţi salvat. Faceţi
click pe numele stilului şi
modificaţi parametrii după 8 Faceţi click stânga jos pe şi salvaţi parametrii într-un director
cum doriţi. şi un nume („Tutorial“).
9 Confirmaţi setările cu .
În continuare vom executa cotarea parapetului desenat în elevaţie.

Crearea liniilor de cotare orizontală

Sunteţi în modulul Linie Cotă.
Selectaţi astfel o zonă a desenului încât să permită în partea sa
superioară realizarea unei linii de cotă.
1 Faceţi click pe Cotare orizontală (Flyout Linie cotă sau
Creare).
2 Prin ce punct / la care linie de cotă?
Faceţi click în spaţiul de lucru pe un punct prin care va trece linia
de cotă.
3 Faceţi click pe punctele ce urmează a fi cotate.


Linia de cotă va fi creată.
Funcţia rămâne activă pentru a facilita crearea unei noi linii de cotă.
5 Prin ce punct /la care linie de cotă?
Faceţi click acum pe o linie de cotă.
6 Introduceţi direcţia de repartiţie!
Faceţi click pe suprafaţa de lucru în partea inferioară a liniei de
cotă.

7 Faceţi click pe punctele ce urmează a fi cotate.

8 Pentru finalizare acţionaţi tasta ESC.
În continuare vom cota vederea în secţiune a parapetului folosind linii

de cotare verticale.
Crearea liniilor de cotare verticale

1 Faceţi click pe Cotare verticală (Flyout Linie cotă sau
Creare).
2 Faceţi click pe punctul prin care va trece linia de cotă.
3 Faceţi click pe partea de sus a peretelui şi a centrelor de bară.
4 Pentru finalizarea operaţiei de preluare a punctelor acţionaţi tasta
ESC.

5 Cotaţi înălţimea pieselor de legătură în dreapta primei cote.

6 Pentru finalizare acţionaţi ESC.
Modificarea liniilor de cotă

Modificarea desenului face necesară adăugarea sau ştergerea anumitor
puncte la liniile de cotă.
În acest caz nu este necesară refacerea din nou a cotelor fiind suficientă
adăugarea sau ştergerea punctelor lipsă, respectiv în plus.
Adăugarea de puncte la linia de cotă

1 Faceţi click cu tasta dreaptă a mouse-ului pe linia de cotă în care vor
fi inserate puncte şi selectaţi din meniul contextual opţiunea

Introducere punct în linie.
SFAT
Pentru ştergerea unui punct
faceţi click
Ştergere punct din linie
iar apoi selectaţi punctul
care urmează a fi anulat sau
click pe linia de cotă cu tasta
dreaptă a mouse-ului şi
selectaţi funcţia din meniul
contextual.
2 Faceţi click pe centrul cercurilor din piesa de legătură.

3 Finalizaţi funcţia prin acţionarea de două ori a ESC.
Puteţi de asemenea să modificaţi şi setările parametrilor liniilor de cotă.

(în afară de distanţa dintre liniile de cotă).
Pentru aceasta, faceţi click pe Definiţii parametrii standard
(Flyout Creare) şi introduceţi noile setări.
Apoi, faceţi click pe Modificare linie şi selectaţi linia de cotă
asupra căreia doriţi să aplicaţi modificările. O altă variantă ar fi
următoarea: click cu tasta dreaptă a mouse-ului pe linia de cotă ce se
doreşte modificată şi selectarea din meniul contextual a proprietăţilor
speciale.
■■ Vezi şi
Cu opţiunile Modificare
punct şi Modificare distanţă
aţi lucrat în cadrul
exerciţiului prin construcţia
detaliului.
Îndrumar
Cum procedaţi dacă …
•℘ … aţi selectat un instrument greşit
Apăsaţi ESC şi click din nou pe instrumentul corect.
•℘ … aţi făcut o eroare în timpul lucrului
Apăsaţi ESC pentru finalizarea funcţiei (mai mult decât o dată dacă
este necesar) şi faceţi apoi click pe Anulare.
•℘ … aţi şters din greşeală elemente
Dacă Ştergere este încă activă :
faceţi click dublu pe butonul drept al mouse-ului.
Dacă nici o funcţie nu este activă faceţi click Anulare.
•℘ … aţi deschis în mod eronat casetele de dialog sau nu doriţi să
abandonaţi modificările efectuate în acestea
Apăsaţi Anulare.
Cum procedaţi dacă …

•℘ … spaţiul de lucru este gol, dar sunteţi convins de existenţă
datelor
1 Faceţi click pe Regenerare tot ecranul.
2 Faceţi click pe Plan.
•℘ … rezultatul operaţiei de desenare nu este afişat corect
Faceţi click pe Regenerare pentru actualizarea ecranului.
•℘ … spaţiul de lucru este împărţit în mai multe vizoare diferite
Faceţi click pe 1 Fereastră (Meniu Fereastră).

SFAT •℘ … anumite tipuri de elemente (cum ar fi text sau haşură) nu

Verificaţi şi modul de sunt afişate
prezentare al layerelor Faceţi click pe Reprezentare pe ecran (bara de instrumente
vizibile. Standard) şi verificaţi dacă elementele respective sunt selectate.

Structura proiectului, adică felul în care organizaţi datele,
este o parte esenţială a oricărui proiect de construcţii. O
structură logică şi eficientă vă permite să localizaţi datele de
care aveţi nevoie fără să efectuaţi căutări laborioase.
Este convenabil să consumaţi ceva timp planificându-vă cu
grijă structura proiectului chiar înainte de a începe să
desenaţi prima linie - consideraţi timpul şi efortul depus ca o
bună investiţie - constatând, pe termen lung, că acest lucru
reprezintă o economie de timp şi bani.
Flexibilitatea programului ALLPLAN FT permite
utilizatorilor crearea propriei structuri specifice biroului de
proiectare, care poate fi însă modificată pentru a se adapta
necesităţilor proiectelor speciale.
În acest capitol, veţi crea o structură de proiect pentru
construcţia exemplu, aceasta fiind asemǎnǎtoare şi viitoarelor
proiecte elaborate de dumneavoastră.
96 Arhitectură – Manual practic Allplan FT
Generalităţi despre desene

În programul Allplan FT desenarea curentă şi procesul de creare a
datelor se desfăşoară în desene, echivalentul foliilor de calc utilizate în
proiectarea tradiţională. Un desen permite organizarea din punct de
vedere structural a unui proiect. Dacă se face o apreciere tehnică, un
desen reprezintă un fişier. Pe ecran pot fi deschise şi prelucrate
simultan maxim 40 de desene.
Per proiect puteţi crea până la 3000 de desene. Dacă nu se utilizează
layerele componentele individuale cum ar fi pereţii, scările,
inscripţionările etc. vor fi realizate în desene separate care vor fi
suprapuse.
Desenul 2999
Desenul 150
Desenul 15
Desenul 3
Desenul 2
Desenul 1
Pentru a fi accesibile operaţiilor de prelucrare este necesară activarea

(deschiderea) desenelor. Aceasta se realizează cu instrumentul Selecţie
mape şi desene (Deschidere şi activare).

Informaţii despre desenul activat

Informaţii despre desenul activat obţineţi prin click dublu pe suprafaţa
de lucru. Va fi afişată o fereastră de Informare-Proprietăţi desen, ce
cuprinde principalele date despre desenul activat.
Informaţia Semnificaţia acesteia
Memorie ocupată Afişează cât la % din memorie atribuită fiecărui

desen este ocupată. Motivul este ca pentru fiecare
desen să fie rezervat în memoria principală un anumit
spaţiu. Mărimea acestui spaţiu de salvare poate fi
modificată în Allmenu prin intermediul aplicaţiei
Service – Mărime desen.
Număr desen Afişează numărul actual al desenului. Acest număr
este prezentat şi în linia de titlu a panoului de control
Allplan FT.
Tip desen Afişează tipul desenului prezentat.
Acesta corespunde şi marcajului prezentat în linia de
stare.
Mărime maximă Afişează dimensiunea maximă a memoriei disponibile
desene pentru salvarea desenului (în Kbyte). Mărimea
acestui spaţiu de salvare poate fi modificată în
Allmenu prin intermediul Service – Mărime desen
Valori Sunt prezentate valori maxime/minime ale
minime/maxime în coordonatelor întâlnite în desen.
desen

Informaţii generale despre layere

Layer-ele fac posibilă organizarea unei structuri suplimentare în
interiorul desenelor. Din punct de vedere constructiv ne puteam
imagina layer-ele sub forma unor folii în care pot fi desenate elementele
de construcţie de o anumită categorie. Desenele, în schimb, devin grupe
de layere. Layer-ele individuale pot fi activate sau ascunse făcând
posibilă afişarea doar a acelor elemente de construcţie care sunt
necesare în anumite etape.
Layer
Desen
Utilizarea layerelor determină schimbări mai puţine de desene şi face

posibilă poziţionarea în acelaşi desen a diferitelor elemente asociative,
care pot fi, pentru prezentare, activate parţial.
Layer-ele sunt elemente de organizare extrem de importante. Acest
aspect fiind tot mai relevant pe măsură ce tot mai mulţi oameni sunt
implicaţi în proiectare şi tot mai multe sisteme CAD sunt folosite în
domeniul elaborării proiectelor.
Layer-ele nu reprezintă o alternativă la desene ci sunt elemente

complementare

Selectarea layerelor în care urmează a se realiza o construcţie

Fiecare element va fi creat într-un layer. Selectarea layerului se va face
în raport cu funcţia care este selectată pentru a fi utilizată. În acest sens,
de exemplu, o linie desenată pe un alt layer va avea forma unui perete.
Layerul pe care urmează a se desena va fi supus următoarelor
setări:
•µ Dacă apelaţi pentru prima dată o funcţie (de exemplu linie) va fi
selectat layerul STANDARD.
•µ Cu ajutorul opţiunii Selecţie layer (Meniu sau bara de
instrumente Format) pot fi selectate alte layere, care sǎ devinǎ
„layer actual“. La următoarea selecţie a funcţiei, în mod automat va
deveni „layer curent de lucru” ultimul layer selectat pentru funcţia
respectivǎ.
•µ Ferestrele şi uşile vor avea ca layer peretele în care sunt poziţionate
indiferent de selectarea layerului actual. Macro-urile, de exemplu
macro fereastră, vor fi inserate în layerul actual.

Fiecare layer are următoarele atribute Creion, Linie, Culoare şi
Haşură/Motiv. În fereastra de dialog Layer puteţi stabili dacă un
element va prelua în mod automat proprietăţile de la layerul în care se
efectuează desenarea. Aceste proprietăţi pot fi diferenţiate prin
utilizarea a diferite sectoare pentru scările de măsură astfel: pentru un
element se poate utiliza scara 1:50 care va avea alte proprietăţi în
comparaţie cu un altul pentru care se foloseşte 1:100.

Pentru layere existǎ patru drepturi de acces diferite. Acestea sunt
definite funcţie de grupa căreia îi aparţin. În fereastra de dialog Layer
vor fi prezentate aceste drepturi de acces prin simboluri:
Simbol Denumire Funcţionalitate
Actual În cadrul acestui layer se poate desena.

Prelucrabil Elementele din cadrul acestui layer sunt
vizibile şi pot fi modificate.
Vizibil, blocat Elementele din cadrul acestui layer sunt
vizibile dar nu pot fi modificate
Invizibil, blocat Elementele din cadrul acestui layer sunt
invizibile şi nu pot fi modificate.

Layerele pot fi activate în mod vizibil sau invizibil iar ca urmare a
acestei operaţiuni şi elementele corespunzătoare pot fi vizibile sau
dezactivate.
În acest sens se pot realiza următoarele: layerele care nu sunt utilizate
pot fi invizibile, sau anumite elemente din layerele inserate pot fi
modificate, respectiv în plan poate fi verificat şi stabilit dacă toate
elementele sunt alocate layerului dorit. De exemplu puteţi realiza:
layerul care conţine planşeul clădirii poate fi invizibil, iar ca urmare a
acestei operaţiuni interiorul clădirii poate fi prezentat în perspectivă –
într-un cuvânt toate ideile dumneavoastră pot fi transferate în realitate.
Pentru utilizarea unei anumite combinaţii din layere vizibile şi

invizibile este necesară definirea unui tip de plan. Setarea unui tip de
plan este un mod rapid de afişare/ascundere a layerelor, astfel încât pot
fi selectate doar cele vizibile care urmează a fi plotate.

Gestionarea layerelor şi a structurilor de layere

Gestiunea layerelor este un atribut al administratorului de sistem din
biroul dumneavoastră. El stabileşte layerele cu care se va lucra,
organizează grupele de utilizatori şi drepturile de acces ale acestora.
Utilizatorii vor fi împărţiţi în grupe de utilizatori şi vor avea drepturi
diferite: de vizualizare, prelucrare sau acces interzis.
Structura de layere specifică biroului va fi poziţionată în directorul
Birou pentru a fi siguri că se va utiliza aceiaşi structură de cǎtre toţi
colaboratorii.
Avantajele utilizării layerelor în organizarea datelor

Utilizarea layerelor în organizarea datelor oferă diverse avantaje.
Mod de lucru adaptat activaţilor specifice

Pentru diferite activităţi cum ar fi de exemplu alocarea de spaţii pentru
birouri într-o clădire este necesar ca pentru fiecare etaj să avem
prezente aceleaşi desene în fundal, respectiv acelaşi desen curent de
lucru, iar pe parcursul derulării activităţilor va fi obligatorie selectarea
diferitelor nivele.
Dacă sunt utilizate layerele nu este necesar ca de fiecare dată să
reconfiguraţi desenele necesare sau să regrupaţi desenele pentru fiecare
proiect în parte. În cadrul unui standard specific biroului definiţi o
singură dată tipurile de plan care sunt necesare şi care vor putea fi
ulterior des utilizate în diferite proiecte.

Pentru derularea activităţilor de evaluare este necesar ca elementele
respective (pereţii sau stâlpii) să fie poziţionaţi în acelaşi desen.
Utilizarea layerelor vă oferă facilitatea realizării acestor premise cu
diferenţierea conţinutului lor.
Întocmirea planurilor de plotare mult simplificată

Tipurile de plan sunt elemente ale configurărilor de layere, care sunt
utilizate la prelucrarea şi întocmirea planurilor de plotare. În momentul
întocmirii planurilor de plotare pot fi selectate elementele
corespunzătoare tipurilor de plan, astfel încât alegerea între diferitele
ordine de măsură (cincizeci – sute) poate fi realizată prin acţionarea

unui buton.
Interdependenţa între layere şi desene

Utilizarea layerelor nu conduce la o divizare suplimentară a datelor în
desene, mai mult chiar, această interdependenţă între cele două
elemente - layere şi desene, este necesară pentru proiecte de mari
dimensiuni. De asemenea în momentul utilizării aceluiaşi grad de
diferenţiere pentru layere sunt evident necesare mai puţine desene.
Numărul de desene ce este folosit de către dumneavoastră în procesul
de lucru nu depinde doar de dimensiunea proiectului ci şi de hardware-

ul utilizat. În cazul întrebuinţării unor calculatoare performante cu
SFAT cantitate de memorie mare este posibilă comprimarea mai multor date
Dacă dispuneţi de modulul într-un singur desen fără a fi influenţată viteza de lucru. Permanent
Plan Manager puteţi utiliza trebuie păstrat un echilibru între dimensiunea desenului şi capacitatea
avantajele oferite de calculatorului, fără a împinge aproape de limita maximă elementul
structurile de desene ce sunt Hardware
salvate.
Interdependenţa între layere şi desene este determinată de
următorii factori:
•µ Dimensiunea proiectului şi numărul de colaboratori, ce derulează în
mod simultan operaţiuni în cadrul acestuia.
Dacă mai mulţi colaboratori prelucrează simultan un anumit
element, de exemplu un etaj, este necesar ca fiecăruia să-i fie bine
delimitat şi marcat în desen sectorul de responsabilitate.
•µ Derularea simultană într-un proiect a activităţii de proiectare din
partea mai multor specialişti.
Pentru posibilitatea efectuării unor operaţiuni paralele este necesară
selectarea unor desene proprii.

Ierarhia de layere
Ierarhia layerelor este organizată pe 3 nivele:

•µ Primul nivel îl reprezintă Disciplina (de exemplu
ARHITECTURĂ).
•µ Al doilea nivel îl reprezintă Domeniul (de exemplu Construcţie,
Camere).
•µ Al treilea nivel îl reprezintă Layere individuale, numele complet şi
prescurtarea sa, ce simbolizează locul unde sunt păstrate datele (de
exemplu CA_GEN, Generalităţi).
În imaginea următoare vă este prezentat un extras din structura
predefinitǎ de layere ARHITECTURĂ.
Fiecare layer deţine un nume complet, inclusiv informaţii referitoare la

conţinutul său, precum şi o prescurtare a sa. Prescurtarea layerului
actual este prezentată în bara de instrumente Format.
Întrebuinţarea facilităţii grupuri de utilizatori

Prin întrebuinţarea facilităţii grupuri de utilizatori pot fi gestionare
drepturile de acces la layere respectiv la structura acestora. Această
opţiune va fi utilizată în momentul desfăşurării simultane în cadrul
proiectului a unor activităţi de prelucrare de mai mulţi colaboratori.
Astfel utilizatorii vor fi împărţiţi în grupe şi vor avea drepturi diferite:
de vizualizare, prelucrare sau acces interzis.

Grupurile de utilizatori oferă şi alte facilităţi de exemplu în domeniul

desenului: această activitate poate fi simplificată dacă sunt definite
anumite layere care au la dispoziţie elemente de desen.
Pentru accesul în mod urgent la layere după instalarea programului va
fi alocată grupa de utilizatori ALLPLAN. Pentru această grupă sunt
definite drepturi de citire şi scriere pentru toate layerele, deci
utilizatorii vor putea vedea şi modifica toate datele.

Tipurile de plan reprezintă o combinaţie de layere vizibile şi invizibile
ce a fost salvată ca atare. În planul de plotare vor fi inserate doar acele
layere ce sunt conţinute în tipul de plan.
Astfel puteţi selecta de exemplu tipul de plan: Instrumente, care va
produce plotarea doar a acelor date, ce sunt relevante acestei opţiuni.

Pentru parcurgerea în continuare a exerciţiilor prezentate în acest
manual practic este necesar în acest moment să creaţi un proiect.
Crearea unui proiect

1 Faceţi click în meniul Fişier pe ProjectPilot/Gestiune...
Va fi deschis ProjectPilot.
2 Faceţi click în meniul Fişier al ProjectPilot pe Creare proiect … .
3 „Proiect nou – Selecţie nume proiect “

Introduceţi pentru nume proiect Tutorial şi faceţi click pe Next.
4 „Proiect nou – Alte setări“

Selectaţi pentru Structura de layere opţiunea Proiect şi faceţi click
pe Next.
5 „Proiect nou – Alte setări“
Confirmaţi ultimul câmp de dialog cu Finish.
6 Părăsiţi ProjectPilot selectând din meniul Fişier opţiunea Sfârşit.
Aţi revenit din nou în Allplan FT.
7 Faceţi click în meniul Fişier pe Deschidere proiect…, alegeţi
proiectul denumit Tutorial şi confirmaţi cu .
De fiecare dată când creaţi un proiect nou, puteţi specifica dacă

creioanele, tipurile de linie, stilurile de haşurare, fonturile şi
cataloagele de materiale disponibile acelui proiect au la bază
standardul biroului de proiectare sau dacă sunt specifice
proiectului. În practică, în general, se foloseşte standardul biroului
de proiectare.
BIROU: Alegeţi această opţiune dacă doriţi ca diferite proiecte din
cadrul biroului de proiectare să folosească aceleaşi setări
(pentru haşuri, tipuri de linie etc.). Dacă lucraţi în reţea,
standardul biroului de proiectare va fi acelaşi pentru toate
calculatoarele şi numai utilizatorii cu privilegii speciale
pot să-l modifice.
PROIECT: Alegeţi această opţiune dacă doriţi ca setările, de
exemplu pentru modele şi haşuri să fie aplicate numai
acestui proiect (în care caz probabil vor fi diferite de cele
utilizate în standardul biroului de proiectare).


Pentru proiectul din exemplul următor creaţi dumneavoastră o structură
proprie. În cazul unui proiect real se recomandă structurarea lui
conform celor stabilite la „Recomandări privind modul de organizare a
unui proiect", pagina 111.
Crearea unui mape

1 Faceţi click în meniul Fişier pe Deschidere şi activare.
Sfat
Doriţi într-un desen 2 Închideţi structura desenelor pentru mapa 0 prin click în câmpul
realizarea unei ferestre de dialog Selecţie mape şi desene pe semnul minus, poziţionat în
detaliu la o scară de măsură partea stângă alături de <Fără mapă>.
mai mare, este posibil doar
dacă desenului îi este alocată 3 Faceţi click pe Creare mapă,
o mapă. introduceţi pentru denumirea ei numele „Model“ şi confirmaţi
introducerile efectuate cu tasta ENTER.
4 Procedaţi similar etapelor descrise anterior şi creaţi mapele

„Secţiuni“ şi „Faţade“.
5 Faceţi click pe Afişare/ascundere desene.

6 Marcaţi cu tasta CTRL apăsată următoarele cadre 1, 2, 101, 111,

112 şi 123.

Sfat
Selecţia desenelor se face pe
aceleaşi principii ce
guvernează Windows®-
Explorer:
Selectând cu tasta CTRL
apăsată vor fi alese mai
multe desene, fără relaţii de
interdependenţă între
acestea
(de expl. 10, 16 şi 28).
Cu tasta SHIFT apăsată
marcaţi desene individuale
poziţionate alăturat (de expl.
10 – 20).
Sau pentru selecţie creaţi o
fereastră cu mouse-ul în
jurul desenelor dorite. 7 Faceţi click pe unul din desenele marcate (având tasta mouse-ului
acţionată!) şi mutaţi întreaga selecţie în mapa Model (eliberaţi apoi
mouse-ul).
Va fi afişată întreaga structura tip arbore a desenelor. Prin aceasta
se obţine alocarea desenelor unei mape.
Dacă printr-o eroare aţi procedat la aducerea în mod suplimentar a
unui desen în această mapă, îndreptaţi greşeala prin deplasarea
desenului din mapă înapoi în listă.
8 Efectuaţi şi pentru celelalte mape aceeaşi operaţie în scopul
realizării unei atribuiri a desenelor mapelor, în conformitate cu
datele prezentate în tabelul următor.
Mapă Număr desen Conţinutul acestuia
Model 1 Axe
2 Linii de secţiune
101 Model Parter
111 Model Etaj
112 Garaj
121 Model Acoperiş
123 Acoperiş
Secţiuni 200 Secţiune A-A (2D)
201 Detalii A-A
202 Facilităţi externe A-A
210 Secţiune B-B (2D)
211 Detalii B-B
212 Facilitaţi externe B-B
Faţade 300 Faţadă Est, rezultat ascundere
301 Detalii Est
302 Est, facilităţi externe

SFAT
Modul de alocare a unui 9 Denumiţi desenele conform informaţiilor din acest tabel.
nume pentru un desen v-a
fost prezentat în capitolul 2. 10 Activaţi un desen oarecare şi confirmaţi cu OK.
Pentru diferite scopuri vor fi deschise ulterior şi alte desene.

Ulterior acestea vor fi atribuite mapelor în conformitate cu procedeul
descris anterior.

Recomandări privind modul de organizare a

unui proiect
Programul Allplan FT este un sistem liber ce permite dezvoltarea unor
soluţii destinate prelucrărilor proiectelor interne specifice biroului.
Structura ce v-a fost prezentată trebuie considerată ca un îndrumar
pentru proiectele de mari dimensiuni ce le veţi elabora. Din aceasta
puteţi prelua fie întreaga structură fie porţiuni ale desenelor.
La prima prelucrare această structură se dovedeşte a fi folositoare
putând fi modificată ulterior în concordanţă cu cerinţele
dumneavoastră.
Ca o esenţă a celor prezentate este faptul că o structură de proiect bine
concepută şi dezvoltată contribuie la economii în domeniul timpului
alocat şi permite respectarea unor cerinţe din partea tuturor
colaboratorilor dumneavoastră.
Structura prezentată are următoarea formă:
•µ Desenele având numere de la 1-99 conţin date care nu sunt
relevante pentru suprafeţele clădirii, de exemplu: date legate de
teren, facilităţi externe, axele şi liniile de secţiune active.
•µ Proiectul propriu-zis al clădirii începe de la desenul 100.
Prima cifră oferă informaţii despre nivel (suprafaţă), iar ultimele
două despre conţinutul acesteia. Ordinea desenelor trebuie să fie
pentru toate etajele identică.
•µ Începând cu desenul 1000 pot fi poziţionate vederile (faţadele) şi
secţiunile aferente.
•µ Începând cu desenul 2000 pot fi poziţionate detaliile.
Configurarea layerelor
În cadrul definirii proiectului aţi poziţionat structura de layere pe
'Proiect'. De aceea toate setările pe care le veţi face se aplică doar
acestui proiect. În acest fel standardul biroului nu se modifică. De
regulă aceste setări sunt realizate de administratorul de sistem şi sunt
valabile pentru întregul birou ceea ce face ca dumneavoastră să aveţi
acces doar la standardul biroului.
Programul ALLPLAN FT vǎ oferă o structură de layere foarte
diferenţiată care răspunde solicitărilor cele mai diverse. În mod
suplimentar vă puteţi defini propriile dumneavoastră layere/ierarhii de
layere. În cadrul acestui manual veţi utiliza layere din categoria
principală de 'Arhitectură'
Puteţi decide acum dacă atributele linie, culoare şi creion vor fi

specifice layer-ului sau dacă vor fi setate de utilizator.
În manual practic se renunţă la sistemul de a seta atributele pentru
fiecare layer. Ele vor fi setate direct pe măsură ce desenaţi.
Dezactivarea procesului de preluare a atributelor

1 Faceţi click în meniul Format pe Selecţie layere.
2 Din pagina Selecţie layere vizibile, din căsuţa de control Preluare
proprietăţi format din layere dezactivaţi opţiunile Preluare creion,
linie şi culoare linie.

Tipurile de Plan reprezintă o combinaţie de layere vizibile şi invizibile
ce a fost salvată ca atare. Atunci când vă setaţi planurile de plotare sau
chiar în timpul lucrului normal, setarea unui tip de plan este un mod
rapid de afişare/ascundere doar a acelor layere care sunt necesare în
anumite situaţii.
Tipurile de plan vor fi definite iniţial în gestiune. Ulterior fiecărui Tip
de Plan îi vor fi alocate layer-ele corespunzătoare.
Introducerea tipurilor de plan

Câmpul de dialog Layere este încă deschis.
1 În pagina Tipuri Plan faceţi click pe Definire şi modificare Tipuri
plan.
2 Faceţi click în meniul contextual (tasta dreaptă mouse) pe Tip nou
de plan.
3 Introduceţi pentru primul tip de plan denumirea BS Introducere.
4 Repetaţi etapele de la punctele 2 şi 3 şi introduceţi tipurile de plan

următoarele : TP Construcţie
Model
EC Camere
Puteţi aloca orice nume doriţi. În exemplul anterior s-a utilizat
prescurtarea:
TP: pentru Tipuri de plan, care vor fi plotate
EC (Ecran)
Model: conţine elemente constructive pentru vizualizarea 3D.
5 Confirmaţi introducerile în Gestiune-Tip plan cu OK.

Acum trebuie să stabiliţi pentru fiecare Tip de Plan ce layere vor fi
vizibile şi care vor fi ascunse.

SFAT Definirea unui Tip de Plan

Procedaţi după cum
urmeaza: Alegeţi din meniul Câmpul dialog Layer este încă deschis.
contextual Selecţie tot şi
Va fi afişat primul Tip de Plan care este ‚Intrări BS‘.
apoi apăsaţi opţiunea
Invizibil. Apoi, având tasta 1 Faceţi click pe toate layerele care trebuie să fie Vizibile în acest Tip
CTRL apăsată, marcaţi de Plan (vezi indicaţii SFAT!).
layerele în mod individual şi Acest Tip de Plan conţine toate layerele utilizate pentru verificarea
acţionaţi opţiunea Vizibil. modelului pe ecran (vezi tabelul din pagina următoare).
2 Salvarea acestor setări se face prin click pe tasta APPLY.

3 Repetaţi paşii de la 1 şi 2 pentru definirea şi celorlalte Tipuri de

Plan în conformitate cu cele prezentate în tabelul alăturat.
Structură Layer Prescurtare Introducere Construcţie PL Model Spaţii BS

BS
Construcţie Generalităţi 1 CO_GEN01 ü ü ü

Generalităţi 2 CO_GEN02 ü ü
Rastru CO_RAST ü
Mobilier CO_MOB ü
Sanitare CO_SANI ü
Text Text 1:100 TX_100 ü
Cotă Cote 1:100 LC_100 ü ü
Arhitectură Perete AR_PERET ü ü ü ü

Stâlp AR_STALP ü ü ü ü
Planşeu AR_PLANS ü ü
Planuri AR_PLAN ü
Acoperiş AR_ACOP ü ü ü
Scări AR_SCARI ü ü ü
Descrieri AR_DESCR ü
Cotă nivel AR_COTE ü
Cotă parapet AR_PARAP ü ü
Camere Camere CA_CAMER ü ü
5 După ce aţi efectuat alocarea de layere tuturor Tipurilor de Plan

faceţi click pe PRELUARE şi pe OK.

-ANUALDEREFERINÖ» #APITOLUL2EALIZAREAUNUIANSAMBLUARHITECTURAL
Capitolul 4 : Realizarea
unui ansamblu arhitectural
Á 3HQWUXUHDOL]DUHDH[HUFL LXOXLXUP WRUHVWHQHFHVDU H[LVWHQ D
PRGXOHORU $UKLWHFWXU JHQHUDO úL 3HUH L3ODQúHH
(OHPHQWH&RQVWUXF LH9HULILFD LSULQLQWHUPHGLXO &$'
1DYLJDWRUGDF D LFXPS UDWFHOHGRX PRGXOH
ÌQDFHVWFDSLWROYH LGHVHQDSDUWHUXOXQHLFRQVWUXF LL
UH]LGHQ LDOH3HP VXU FHGHVHQD L$//3/$1)7YD
JHQHUDvQIXQGDOPRGHOXOWULGLPHQVLRQDODOFO GLULLFDUH
SRDWHILYL]XDOL]DWvQRULFHPRPHQW
'XS UHDOL]DUHDSDUWHUXOXLYH LWUHFHúLODFRQVWUXF LD
HWDMXOXL
3HSDUFXUVXOSURLHFW ULLYH LXWLOL]DLQVWUXPHQWHGHED]
DUKLWHFWXUDOHFXPDUILSHUH LVWkOSLXúLIHUHVWUHúLSODQúHX
'HDVHPHQHDYH LDSOLFDVLPEROXULLQWHOLJHQWHúLFRWHOH
SHQWUXSODQSDUWHU9H LvQWUHEXLQ DIHUHVWUHOHSHQWUXDILúDUHD
GLIHULWHORUYHGHULDOHFRQVWUXF LHL
9 UHFRPDQG PSDUFXUJHUHDvQWRWDOLWDWHDH[HUFL LLORUSDV
FXSDV
118 Allplan FT
!RHITECTUR» 0ARTER
/BIECTIVULDUMNEAVOASTR»DEREALIZATESTEURM»TORUL
3ET»RILE
ÌQDIDUDVHW ULORUGHED] vQFD]XOvQWUHEXLQ ULLPRGXOHORUGHDUKLWHFWXU
VXQWQHFHVDUHDVHHIHFWXDVHW ULSULYLQGFUHLRQXOFHYDILIRORVLWSHQWUX
DSOLFDUHDKDúXULORUHOHPHQWHORUDUKLWHFWXUDOH
(IHFWXDUHDVHW ULORULQL LDOH

Á $OHJH LSURLHFWXOÄ7XWRULDO³
)DFH LFOLFNSH 'HVFKLGHUHúLDFWLYDUHEDUDGHLQVWUXPHQWH
6WDQGDUG
$OHJH LGLQPDSD0RGHOGHVHQXO(*0RGHOSHFDUHOYH L
DFWLYD
&RQILUPD LFX2.
$FWLYD LvQ &$'1DYLJDWRUPRGXOXO $UKLWHFWXU JHQHUDO
)DFH LFOLFNSH 2S LXQLEDUDGHLQVWUXPHQWH6WDQGDUGDOHJH L
2S LXQLJHQHUDOHLDUvQSDJLQD8QLW LSHQWUX'LPHQVLXQLOXQJLPL
DOHJH LP
)DFH LFOLFNGLQQRXSH 2S LXQLúLDOHJH L$UKLWHFWXU
$FWLYD LvQ]RQD&UHLRQ/LQLH&XORDUHFDVHWDGHFRQWURO/LQLHIL[
ODKDúXULDUKLWHFWXU úLDOHJH LSHQWUX&UHLRQKDúXU
$FWLYD LRS LXQHD$ILúDUHWRDWHHOHPHQWHOHGHDUKLWHFWXU vQ'FX

OLQLHSOLQ
120 Allplan FT
ÌQDFHVWWXWRULDOQXYH LXWLOL]D&DWDORJQHPBSRV&DWDORJHOHPHQWH

6LU$GRVFLDQXPHOLVWHOHSURSULLDF URUFRQ LQXWvOYH LVWDELOL
SHUVRQDO
)DFH LFOLFNSH&DWDORJvQÃ2UGRQDUHFDWDORJHOHPHQWHµúLDOHJH LGLQ
3XOOGRZQVLQWURGXFHUHDNDWOJ
&RQILUPD LWRDWHDWULEXLULOHFDWDORJúLRS LXQLOHGHDUKLWHFWXU FX
6WDELOL LSHQWUX 6FDUDGHUHIHULQ PHQLXO9HGHUHVDXvQ/LQLD

GHVWDUHYDORDUHD
&kQGOXFUD LFXLQVWUXPHQWHOHGLQPRGXOHOHGHDUKLWHFWXU OXFUD LHIHFWLY

WULGLPHQVLRQDO3HQWUXDGHILQLFXDFXUDWH HSR]L LDXQXLHOHPHQW
DUKLWHFWXUDOFXPDUILXQSHUHWHvQVSD LXHVWHQHFHVDUV FXQRDúWH L
FRWHOHFHGHILQHVFvQ O LPHDHOHPHQWXOXLúLDQXPHFRWDPDUJLQLL
LQIHULRDUHúLFRWDPDUJLQLLVXSHULRDUH$FHVWHYDORULDOHvQ O LPLORUSRWIL
LQWURGXVHFDYDORULDEVROXWHvQV DFHVWPRGGHOXFUXLPSOLF XQPDUH
HIRUWGHFDOFXO$//3/$1RIHU RYDULDQW PXOWPDLHOHJDQW XWLOL]DUHD
SODQXULORUVWDQGDUGGHOXFUX
Planuri standard de lucru

&RQFHSWXOSODQXULORUGHOXFUXvQ$//3/$1)7YDILGLVFXWDWvQGHWDOLX
vQXUP WRUXOFDSLWROÌQV SHQWUXvQFHSXWWUHEXLHV Y LPDJLQD L
SODQXULOHVWDQGDUGGHOXFUXFDGRX SODQXULRUL]RQWDOHúLSDUDOHOH
LQYL]LELOHXQXOVXSHULRUúLXQXOLQIHULRUFDUHVHvQWLQGODLQILQLW
OLPLWkQGVXSHULRUúLLQIHULRUWRDWHHOHPHQWHOHGLQWUXQGHVHQÌQ O LPHD
GLQWUHSODQXULOHGHUHIHULQ SRDWHILVHWDW ODYDORULGLIHULWHvQILHFDUH
GHVHQ1LYHOXULOHPDUJLQLOHVXSHULRDUHúLLQIHULRDUHDOHHOHPHQWHORU
DUKLWHFWXUDOHSRWILGHILQLWHUDSRUWkQGXOHODSODQXULOHGHOXFUX3HQWUX
SDUWHUXODFHVWHLFO GLULYRPFRQVLGHUDXUP WRDUHOH6XSUDID DILQLVDW D
SDUGRVHOLLHVWHVLWXDW ODFRWD'HRDUHFHOXFU PvQGLPHQVLXQLI U
ILQLVDMHODURúXvQ O LPHDSDUGRVHOLLYDDYHDP$FHDVWDHVWH
vQ O LPHDODFDUHWUHEXLHV VHW PSODQXOVWDQGDUGGHOXFUXLQIHULRU
0DUJLQHVXSHULRDU DSODQúHXOXLGHDVXSUDSDUWHUXOXLHVWHVLWXDW ODFRWD
P$FHDVWDHVWHFRWDODFDUHWUHEXLHVHWDWSODQXOVWDQGDUGGHOXFUX
VXSHULRU
6HWDUHDSODQXULORUVWDQGDUGGHOXFUX
)DFH LFOLFNSH 3ODQXULVWDQGDUGGHOXFUX)O\RXW3ODQXULúL
$FRSHULúXUL
ÌQFkPSXOGLDORJLQWURGXFH LXUP WRDUHOHYDORUL
&667'SHQWUXSODQXOVWDQGDUGVXSHULRU
&,67'SHQWUXSODQXOVWDQGDUGLQIHULRU
&RQILUPD LFX $FHVWHVHW ULVXQWDFWLYHSHQWUXGHVHQXO

122 Allplan FT
0EREÖII
3R]L LDSHUHWHOXLHVWHGHWHUPLQDW GHXUP WRULLIDFWRUL
3XQFWXOGHvQFHSXW
3XQFWXOGHVIkUúLW
'LUHF LDGHH[WLQGHUH
UHODWLYODOLQLDLPDJLQDU FHXQHúWHSXQFWXOGHvQFHSXWúLGHVIkUúLW
ÌQ O LPHDID GHSODQXULOHVWDQGDUGGHOXFUX
3HQWUXDY DVLJXUDF SHUHWHOHHVWHDILúDWFRUHFWODVFDU SXWH LGHILQL
JURVLPHDOXLúLSXWH LVHOHFWDXQVWLOGHKDúXU VDXXPSOXWXU SHQWUXHO
6HWkQGvQ O LPHDSHUHWHOXLY DVLJXUD LGHDVHPHQHDF $//3/$1YD
JHQHUDPRGHOXOOXLWULGLPHQVLRQDO'HDVHPHQHDHVWHSRVLELO VHOHFWDUHD
XQRUSDUDPHWULDGL LRQDOLFXPDUILPDWHULDOXOúLWLSXOOXFU ULORU
0EREÖIIDREPÖIEXTERIORI
3HUH LLH[WHULRULDLSDUWHUXOXLYRUILFRQVWUXL LGLQ]LG ULHúLYRUDYHD
JURVLPHDGHFP,QWURGXFH LDFHVWHLQIRUPD LL
6HWDUHDSURSULHW LORUHOHPHQWHORU
Á $FWLYD LGLQ &$'1DYLJDWRUPRGXOXO
3HUH L3ODQúHH(OHPHQWHFRQVWUXF LH
)DFH LFOLFNSH 3HUHWH)O\RXW$UKLWHFWXU
)DFH LFOLFNSH 3URSULHW L
,QWURGXFH LXUP WRULLSDUDPHWULL
3&!4 )DFH LFOLFNvQ/DURúXSHLFRQXOFHUHSUH]LQW SHUHWHFXXQVLQJXU
0UTEÖIMODIFICAPROPRIET»ÖILE VWUDW
PERETELUIEXCEPTºND
GROSIMEALUI IDUP»CREAREA ÌQVHF LXQHD3DUDPHWUXIDFH LFOLFNSHSULPXOUkQGGLQFRORDQD
LUIFOLOSIND -ODIFICARE 0DWHULDO
PROPRIET»ÖIELEMENTEDE ÌQFDVHWDOLVW FDUHDSDUHIDFH LFOLFNSH & U PLG úL
ARHITECTUR» FRQILUPD LFX 3ULQDFHDVWDFXYkQWXO& U PLG YDDSDUHFD
DUWLFROvQFDVHWDOLVW
ÌQPRGVLPLODULQWURGXFH LSHQWUXSHUHWHJURVLPHDGH
ÌQVHF LXQHD$WULEXWHRS LXQHD/XFU ULIDFH LFOLFNSH/XFU UL
GH]LG ULH
)DFH LFOLFNvQFkPSXO3ULRULWDWHúLQWURGXFH L
9DORDUHDSULRULW LLFRQWUROHD] PRGXOvQFDUHVHYRULQWHUVHFWD

3&!4 SHUH LLÌQSXQFWXOvQFDUHVHvQWkOQHVFGRLSHUH LRµJDXU ¶YDIL
6»RECOMAND»MSETAREA µGHFXSDW ¶vQSHUHWHOHFHDUHRYDORDUHPDLPLF DSULRULW LL)DFH L
0RIORITAÖIILAOVALOARE DFHVWOXFUXSHQWUXDY DVLJXUDF YDORULOHFDOFXODWHvQDQDOL]HOH
ECHIVALENT»CUGROSIMEA XOWHULRDUHDOHGDWHORUGHVSUHFDQWLW LH[WUDVHGHPDWHULDOHUDSRDUWH
PERETELUIÆNMM úLSURJUDPDUHDUHVXUVHORUQXYRUILP VXUDWHGHGRX RUL
6HWD LSHQWUX7LSGHFDOFXOPñ
$FWLYD LRS LXQHD+DúXU
)DFH LFOLFNvQFkPSXOVLWXDWVXEDFHVWEXWRQúLVHOHFWD LVWLOXOGH
KDúXU QU
&kPSXOGHGLDORJ3HUHWHYDDYHDXUP WRDUHDIRUP GHSUH]HQWDUH
3&!4
3ET»RILEPECAREL AÖIINTRODUS
ACUMSUNTMEMORATEDE
C»TRESISTEMIVORFIP»STRATE
PºN»LAOULTERIOAR»
MODIFICARE
)DFH LFOLFNSHEXWRQXOÌQDOWúLvQFDVHWDGHGLDORJÌQ O LPHVHWD L

PDUJLQLOHLQIHULRDUHúLVXSHULRDUHDOHSHUHWHOXLDVWIHOvQFkWHOHV ILH
DVRFLDWHFXSODQXULOHGHOXFUXVXSHULRUUHVSHFWLYLQIHULRU
124 Allplan FT
0DUJLQHVXSHULRDU IDFH LFOLFNSH úLVHWD LÃ'LVWDQ DµOD

YDORDUHD
$FHDVW VHWDUHYDIDFHFDPDUJLQHDVXSHULRDU DSHUHWHOXLV ILH
DGXV ODDFHODúLQLYHOFXPDUJLQHDLQIHULRDU DSODQúHXOXLGLQWUH
SDUWHUúLHWDMDGLF ODFPVXESODQXOVWDQGDUGGHOXFUX
VXSHULRU
0DUJLQHDLQIHULRDU IDFH LFOLFNSH úLVHWD LÃ'LVWDQ DµOD
YDORDUHD
3&!4
0ENTRUPEREÖIMULTISTRAT
PUTEÖISETALAVALORIDIFERITE
ÆN»LÖIMEAFIEC»RUISTRATDAC»
AVEÖINEVOIEDESTRATURICU
ÆN»LÖIMIDIFERITEÙ
3HQWUXFRQILUPDUHDVHW ULORUDF LRQD L
,QWURGXFHUHDGDWHORUvQIRUPXODUXOGHSURSULHW L
3&!4 3HQWUXDLQWURGXFHRYDORDUHIDFH LFOLFNSHFkPSXOGHLQWURGXFHUH
)NFORMAÖIISUPLIMENTARE 9DORDUHDYDILLQWURGXV SULQLQWHUPHGLXOWDVWDWXULLúLFRQILUPDW SULQ
DESPREINSTRUMENTUL0ERETELE DF LRQDUHDWDVWHL(17(5
PUTEÖIOBÖINEACÖIONºNDTASTA
3HQWUXDLQWURGXFHYDORULvQOLVWHOHGHILQLELOHGHXWLOL]DWRUYDORUL
&
IRORVLWHIUHFYHQWIDFH LFOLFNSH
3HQWUXDDSOLFDVHW ULIDFH LFOLFNSH 2.
#AREFACELEG»TURACU(ELP 3HQWUXDUHQXQ DODVHW ULDS VD L VDX(6&
/NLINE
ÌQDFHVWPRPHQWVXQWVWDELOLWHSURSULHW LOHSHUHWHOXL
'HILQL LDFXPOD\HUXOSHQWUXSHUHWHSUHFXPúLFUHLRQXOUHVSHFWLYWLSXOGH
OLQLHFXFDUHYRUILUHSUH]HQWD LSHUH LL3HUHWHOHYDILFRQVWUXLWvQOD\HUXO
$UKLWHFWXU 3HUHWH$5B3(5(7
3HQWUXILHFDUHIXQF LHYDILVHOHFWDWXQOD\HUDFWLYvQFDUHYRUIL
3&!4 GHVHQDWHHOHPHQWHOHQRL/D\HUXODFWLYHVWHLQGHSHQGHQWGHSURLHFW
3ELECÖIALAYERELOR DWkWDYUHPHFkWHVWHDVRFLDWFXIXQF LDúLQXDIRVWVHOHFWDWXQDOW
0ROCEDAÖIMEREUÆNFELUL OD\HU
URM»TOR
3ELECTAÖIPRIMADAT» 6HOHFWDUHDOD\HUHORUDFWLYH
FUNCÖIA
Á )XQF LD 3HUHWHHVWHvQF DFWLY
6ERIFICAÖIPRESCURTAREA 0DVFDGHSURSULHW LHVWHvQFKLV
LAYERULUIÆNBARADE
INSTRUMENTE&ORMAT )DFH LFOLFNSH6HOHF LHOD\HUEDUDGHLQVWUXPHQWH)RUPDW
- 3CHIMBAÖILAYERULDAC»
ESTENECESAR
'DF OD\HUXO$5B3(5(7HVWHDILúDWvQOLVWDGHVHOHF LHUDSLG IDFH L

FOLFNSHHO
3&!4 'DF OD\HUXO$5B3(5(7QXHVWHDILúDWvQOLVWDGHVHOHF LHUDSLG

0ENTRUOMAIBUN» IDFH LFOLFNSH&RQ LQXWOLVW úLDFWLYD LOSULQFOLFNGXEOX
PREZENTAREALAYERULUIDEFINIT
FACEÖICLICKÆNMENIUL&ORMAT
PE 3ELECÖIELAYER
126 Allplan FT
'XS FHD LLQWURGXVDFHVWHVHW ULSXWH LGHVHQDSHUH LLÌQDFHVWH[HUFL LX

YDORULOHUHSUH]LQW GLPHQVLXQLOHH[WHULRDUHGHDFHHDGLUHF LDGHH[WHQVLH
DSHUHWHOXLHVWHF WUHLQWHULRUXOFO GLULL
'HVHQDUHDSHUH LLORUGUHS L
)DFH LFOLFNSH 3HUHWHGUHSW
3DUDPHWULL3XQFWXOLQL LDO
)DFH LFOLFNvQVXSUDID DGHGHVHQSHQWUXSR]L LRQDUHDSXQFWXOXLGH
vQFHSXWDOSHUHWHOXLúLLQWURGXFH LSHQWUXOXQJLPHDG[YDORDUHD
3DUDPHWULL'LUHF LDGHH[WHQVLHVWkQJDPLMORFGUHDSWD
)DFH LFOLFNRULXQGHGHDVXSUDSHUHWHOXL
'HVHQD LFHLODO LSHUH LFDRSROLOLQLHLQWURGXFkQGYDORULOHSHQWUX
OXQJLPH
3&!4 ,QWURGXFH LXUP WRDUHOHYDORUL

$AC»VREÖIS»VEDEÖIÆNTREGUL G< G;
DESENSELECTAÖI
2EGENERARETOTECRANUL G< G;
G< G;
G< G;
3&!4 G<

0UTEÖIP»R»SIOFUNCÖIEFIECU
%3#FIEF»CºNDCLICKCUTASTA ì W a n d a u s d e h n u n g s ric h tu n g
DREAPT»AMOUSE ULUIÆNTR O
BAR»DEINSTRUMENTE
ó
3HQWUXDWHUPLQDGHVHQDUHDSHUHWHOXLUHVSHFWLYDIXQF LHLDFWLYDWH
DS VD LGHGRX RULWDVWD(6&
Perete curb
8QSHUHWHFXUEYDILIRORVLWSHQWUXDvQFKLGHFRQWXUXOH[WHULRUGHILQLWGH
FHLODO LSHUH L8QSHUHWHFXUEDUHODED] GHIDSWRSDUWHDXQXLSROLJRQ
UHJXODWFXXQPDUHQXP UGHVHJPHQWH&XFkWQXP UXOGHVHJPHQWH
SHQWUXµFXUE ¶HVWHPDLPDUHFXDWkWFXUEDYDILPDLILQ 8QSHUHWH
FXUESRDWHILFRPSXVGLQSkQ ODGHVHJPHQWHÌQDFHVWH[HPSOXXQ
VIHUWGHFHUFQXYRPDYHDQHYRLHGHPDLPXOWGHGHVHJPHQWH
6HJPHQWHOHFXUEHLJHQHUDWRDUHDOHXQXLSHUHWHFXUE
)DFH LFOLFNSH 2S LXQLEDUDGHLQVWUXPHQWH6WDQGDUGúLDOHJH L
$UKLWHFWXU
)DFH LFOLFNvQVHF LXQHD&UHDUHSHUH LSHÌPS U LUHSHUH L
FLUFXODULSHUH LGLQHOHPHQWH
/D1XP UvPS U LULLQWURGXFH LYDORDUHD
$OHJH LSHQWUX3R]L LDSULPHLS U LRS LXQHD7RW
3HQWUXFRQILUPDUHDVHW ULORUGLQFDVHWHOHGLDORJDS VD L
128 Allplan FT
'HVHQDUHDXQXLSHUHWHFXUEHVWHVLPSO vQSOXVID GHSXQFWXOGH

vQFHSXWFHOGHVIkUúLWúLGHGLUHF LDGHH[WHQVLHFDODSHUHWHOHGUHSWPDL
WUHEXLHVSHFLILFDWHGRDUGLUHF LDGHH[WHQVLHDDUFXOXLúLUD]DOXL
'HVHQDUHDSHUHWHOXLFXUE
Á 3HQWUXRE LQHUHDXQHLYHGHULPDLEXQHD]RQHLvQFDUHYDILGHVHQDW
SHUHWHOHFXUEIDFH LFOLFNSH
)DFH LGXEOXFOLFNFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLSHXQSHUHWHGHVHQDW
9DILDFWLYDW IXQF LD 3HUHWHLDUSURSULHW LOHDFHVWHLDYRUIL
SUHOXDWH
)DFH LFOLFNSH 3URSULHW LVHWD LSULRULWDWHDODúL
FRQILUPD LFX
ÌQFD]XOvQFDUHSHUH LLDXDFHHDúLSULRULWDWHXQSHUHWHQRXDUH
SULRULWDWHID GHFHOH[LVWHQWvQSXQFWHOHvQFDUHHLVHLQWHUVHFWHD]
3HQWUXDY DVLJXUDF FHOHGRX FDSHWHDOHSHUHWHOXLFXUEQXYRU
µW LD¶PDUJLQLOHSHUH LORUGUHS LH[LVWHQ LvQSXQFWHOHGHLQWHUVHF LHD
IRVWVHWDW RYDORDUHSHQWUXSULRULWDWHPDLPLF GHFkWFHDDSHUH LORU
GUHS L
)DFH LFOLFNSH 3HUHWHFLUFXODU
3HQWUXDSODVDSXQFWXOGHvQFHSXWDOSHUHWHOXLIDFH LFOLFNSHOLQLD
SHUHWHOXLDWHQ LHQXSHXQFRO
3XQFWXOGHUHIHULQ YDILDILúDW
0XWD LGDF HVWHQHFHVDUSXQFWXOGHUHIHULQ vQFRO XOGLQSDUWHD
VWkQJ DOSHUHWHOXLúLLQWURGXFH LGLVWDQ DGH
÷ 3XQFWXOGHVIkUúLW
ö 3XQFWXOGHvQFHSXW
)DFH LFOLFNSHSXQFWXOGHVIkUúLWDOSHUHWHOXL
9DILDILúDW ROLQLHFDUHVHUYHúWHFDOLQLHGHUHIHULQ SHQWUXGLUHF LD
GHH[WHQVLHDSHUHWHOXLúLDUFXOXLFXUEXULL
,QGLFD LXQSXQFWDVWIHOvQFkWGLUHF LDGHH[WHQVLHDSHUHWHOXLV ILH
VSUHLQWHULRU
,QGLFD LXQSXQFWvQH[WHULRUSHQWUXGLUHF LDGHH[WHQVLHDDUFXOXL
ú 3XQFWGHVIkUúLW
3&!4
#ºNDDIRECÖIADEEXTENSIEA ø $UF
PERETELUIIARCULUISUNTDE
ACCEAIPARTEASECANTEI
MARGINEAINTERIOAR»A
PERETELUIDEFINETERAZALUI ÷ 3HUHWH
3HUHWH 'LUHF LDGHH[WHQVLHDSHUHWHOXL
#ºNDSUNTPEP»RÖIOPUSELINIA $UF 'LUHF LDGHH[WHQVLHDDUFXOXL
EXTERIOAR»APERETELUIVA
DEFINIRAZA
3DUDPHWULL5D] &HQWUXOFHUFXOXL
,QWURGXFH LSHQWUXUD] YDORDUHD
$S VD L(6&GHGRX RULSHQWUXDILQDOL]DWHUPLQDUHDGHVHQXOXL
UHVSHFWLYDIXQF LHL
3&!4
/PERAÖIESIMILAR»CONFIRM»RII
CUTASTA%.4%2OBÖINEÖII
PRINCLICKDEDOU»ORICUTASTA 'HILQLUHDUD]HLFHQWUXOXLFHUFXOXL
DREAPT»AMOUSE ULUIPE 5D]D$//3/$1Y YDSURSXQHXOWLPDYDORDUHLQWURGXV VDXR
SUPRAFAÖADELUCRU YDORDUHFDUHHVWHHJDO VDXPDLPDUHFXMXP WDWHDGLVWDQ HLGLQWUH
SXQFWXOGHvQFHSXWúLFHOGHVIkUúLWDOSHUHWHOXL
&HQWUXO&DXQDMXWRUGHRULHQWDUHRPHGLDWRDUHYDILDILúDW SH
VHFDQW 3HPHGLDWRDUHYDILDILúDWúLSURSXVFHQWUXO
2S LXQL
$FFHSWD LUD]DSURSXV GH$//3/$1úLDS VD L(17(5
,QWURGXFH LRYDORDUHGHODWDVWDWXU úLDS VD L(17(5
nn 6EZII
,QGLFD LúLIDFH LFOLFNSHXQSXQFWGHSHPHGLDWRDUHVDXIDFH LFOLFNSH
0ENTRUUNSUMARAL XQDOWSXQFWVHPQLILFDWLY&HQWUXOYDILPXWDWDFXPvQSXQFWXOED]HL
COMBINAÖIILORDETASTESAU SHUSHQGLFXODUHLGLQWUHSXQFWXOLQGLFDWúLPHGLDWRDUH
BUTOANESCURT»TURICONSULT»
I(ELP /NLINERESPECTIV
-ANUALULDEREFERINÖ»
130 Allplan FT
ÌQDFHVWPRPHQWY UHFRPDQG PFRWDUHDSXQFWXOXLFHQWUDODOSHUHWHOXL

FDUHYDPDLILXWLOL]DWIUHFYHQWvQDFHVWH[HUFL LX
&RWDUHDSXQFWXOXLFHQWUDO
Á $FWLYD LGLQ &$'1DYLJDWRUPRGXOXO /LQLHFRW
3HQWUXFRWDUHDSXQFWXOXLFHQWUDODOSHUHWHOXLFXUEXWLOL]D L
LQVWUXPHQWHOH &RWDUHRUL]RQWDO úL &RWDUHYHUWLFDO )O\RXW
&UHDUH6HOHFWD LOD\HUXO/&BIXQF LD6HOHF LHOD\HUGLQEDUD
GHLQVWUXPHQWH)RUPDW
ÌQFDVHWDGHGLDORJ 3URSULHW LDLQVWUXPHQWXOXL&RWDUH
RUL]RQWDO vQ3DUDPHWULLOLQLHLGHFRW SDJLQD&LIU FRW DOHJH L
SHQWUX8QLWDWHRS LXQHDPFP
'LQPHQLXO&UHDUHDOHJH L/LQLHFRW úLIDFH LFOLFNSHQWUXFRWDUHD
SHUHWHOXLFXUESH &RWDUHFXUE
)DFH LFOLFNSHOLQLDH[WHULRDU DSHUHWHOXLLDUGLQ,QVWUXPHQWH
GLQDPLFHDOHJH LRS LXQHD5D]
ÌQPHQLXO9HGHUHÅ,QVWUXPHQWHSXWH LVWDELOLGDF ,QVWUXPHQWHOH

'LQDPLFHYRUILLQWHUJUDWHvQEDUDGHVWDUHVDXSUH]HQWDWH
3&!4 LQGHSHQGHQWSHVXSUDID DGHOXFUX
0ENTRUAMARCACENTRUL
CERCULUIFACEÖICLICKPE
0UNCT3IMBOL DILúDUHvQVSD LXOGHOXFUX
-ODUL #ONSTRUCÖII$
&LYOUT#REARE DILúDUHOLQLDGHVWDUH
0ROCEDAÖILAALEGEREA
.R#RUCE0UNCT
-»RIMESIMBOL ö
$EPENDENTDESCARADE
M»SUR» ú
IPLASAÖISIMBOLULÆNCENTRU
)DFH LFOLFNSHXQSXQFWSULQFDUHYDWUHFHOLQLDGHFRW úLILQDOL]D L

IXQF LDDF LRQkQGGHGRX RUL(6&VDXFOLFNFXWDVWDGUHDSW SHXQ
)O\RXW
,AYEREVIZIBILEIINVIZIBILE
'HRDUHFHSHQWUXPRPHQWQXPDLHVWHQHYRLHGHYL]XDOL]DUHDOLQLLORUGH
FRW SXWHPVHOHFWDSHQWUXOD\HUXOFXOLQLLGHFRW RS LXQHDLQYL]LELO
$ILúDUHDVFXQGHUHOD\HU
)DFH LFOLFNvQPHQLXO)RUPDWSH 6HOHF LHOD\HU
$OHJH LRS LXQHD/LVWDUHLHUDUKLHWRWDO OD\HUH
)DFH LFOLFNFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLSHOD\HUXO
/&B/LQLLFRW úLDOHJH LFOLFNGUHDSWD,QYL]LELOEORFDW
&RQILUPD LFX2.
ÌQPRGVLPLODUSURFHGD LúLODDILúDUHDYL]LELO DOD\HUXOXL
/D\HUXOFXUHQWVHOHFWDWDFWXDODILúDWvQEDUDGHLQVWUXPHQWH
)RUPDWQXSRDWHILDVFXQV
6HOHFWD LPDLvQWkLXQDOWOD\HUGHH[HPSOX67$1'$5'
132 Allplan FT
#UMSEPROCEDEAZ»DAC»ELEMENTELENUMAISUNTVIZIBILE
)DFH LFOLFNSH 6HOHF LHOD\HUPHQLXO)RUPDWúLDFWLYD LWRDWH
OD\HUHOH
'DF HOHPHQWHOHQXVXQWWRWXúLYL]LELOHRFDX] SHQWUXDFHVWIDSW
SRDWHILJUXSDGHXWLOL]DWRULVHOHFWDW QXDUHDFHVWHGUHSWXULGHDFFHV
3HQWUXDFHDVWDDOHJH LGLQFkPSXOGHGLDORJ/D\HUVHF LXQHD*UXSH
GHSODQXULRJUXS FXGUHSWXULGHDFFHVVDXY DGUHVD L
DGPLQLVWUDWRUXOXLGHVLVWHPFDUHY SRDWHDWULEXLLDVWIHOGHGUHSWXUL
¦NCELAYERSEAFL»UNELEMENT
ÌPS U LUHDHOHPHQWHORUSHOD\HUHLQGLYLGXDOHSRDWHILYHULILFDW
DFWLYkQGSHUkQGILHFDUHOD\HUSULQLQWHUPHGLXO 6HOHF LHOD\HU
PHQLXO)RUPDW
3HQWUXDYHULILFDOD\HUXOXQXLHOHPHQWIDFH LFOLFNFXWDVWDGUHDSW SH
HOHPHQWúLVHOHFWD L3URSULHW L)RUPDW
9RUILDILúDWHWRDWHSURSULHW LOHLQFOXVLYOD\HUXO
$WULEXLUHDOD\HUXOXLSRDWHILPRGLILFDW SULQLQWHUPHGLXO
0RGLILFDUHSURSULHW LIRUPDW)O\RXW3UHOXFUDUH
0EREÖIIINTERIORI
3HQWUXSHUH LLLQWHULRULYRUILSUHOXDWHWRDWHSURSULHW LOHGHODFHL
H[WHULRULPRGLILFDW YDILJURVLPHDPRGXOGHFDOFXOúLSULRULWDWHD
&UHDUHDSHUH LORULQWHULRUL
Á 0RGXOXO 3HUH L3ODQúHH(OHPHQHQWHFRQVWUXF LHHVWHDFWLY
&OLFNGXEOXFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLSHSHUHWHOHH[WHULRUÌQ
PRGVLPLODUD LDFWLYDWIXQF LD 3HUHWHúLD LSUHOXDWVLPXOWDQúL
SURSULHW LOH1XPDLHVWHQHFHVDU VHWDUHDHOHPHQWXOXLGHvQ O LPH
)DFH LFOLFNSH 3HUHWHGUHSW
0RGLILFD L 3URSULHW LOH
*URVLPHP
3ULRULWDWH
7LSFDOFXO Pð
úLFRQILUPD LFX
3DUDPHWULL3XQFWXOGHvQFHSXW
'HVHQD LSULPXOSHUHWHLQWHULRUIDFkQGFOLFNSHFRO XOLQWHULRUúL
LQGLFkQGGLUHF LDGHH[WHQVLH
ö ö
ö 'LUHF LDGHH[WHQVLH
3HQWUXDWHUPLQDGHVHQDUHDSULPXOXLSHUHWHDS VD L(6&
3HQWUXDSODVDSXQFWXOGHvQFHSXWDOSHUHWHOXLYHUWLFDOIDFH LFOLFNSH
OLQLDGHVXVDQRXOXLSHUHWH3XQFWXOGHUHIHULQ YDILDILúDW
0XWD LSXQFWXOGHUHIHULQ vQFRO úLLQWURGXFH LSHQWUXGLVWDQ DGLQWUH
SXQFWXOGHUHIHULQ úLSXQFWXOGHvQFHSXWDOSHUHWHOXLYDORDUHD
134 Allplan FT

í ' LUH F LH GH
H[WLQG HU H
ø ÷
,QWURGXFH LSHQWUXOXQJLPHDSHUHWHOXLYDORULOHG;G<LDU
GLUHF LDGHH[WLQGHUH ODGUHDSWD
)DFH LFOLFNSH 3URSULHW LúLLQWURGXFH L
*URVLPHP
3ULRULWDWH
FRQILUPD LDSRLFX
)DFH LFOLFNvQ,QVWUXPHQWH'LQDPLFHSH
&RQVWkQJHUH2UWRJRQDO
)DFH LFOLFNSHFRO XOSHUHWHOXLYH]LILJXUDDQWHULRDU SHQWUXDGHILQL
SXQFWXOGHVIkUúLWDOSURLHFWXOXL$S VD L(17(5SHQWUXDFRQILUPD
YDORDUHDGLVWDQ HLDILúDW vQOLQLDGHGLDORJ
3HQWUXDWHUPLQDGHVHQDUHDSHUHWHOXLDS VD L(6&
$FXPGHVHQD LúLFHLODO LSHUH LLQWHULRULIRORVLQGLQIRUPD LLOHGLQ

LPDJLQHDDO WXUDW
1XXLWD LV LQWURGXFH LSHQWUXJURVLPHDSHUH LORURYDORDUHGHFP
ÌQPRGVXSOLPHQWDUHVWHQHFHVDU PRGLILFDUHDPDWHULDOXOXLvQ5LJLSV
WLSXOOXFU ULORUvQ/XFU UL$WULEXWHúLPRGXOGHFDOFXOPvQ7LS
FDOFXO$WULEXWH2S LXQHD+DúXU YDILGH]DFWLYDW
3&!4
&INALIZAREAFUNCÖIEIPOATEFI
EFECTUAT»FIEACÖIONºNDTASTA
%3#FIECLICKCUTASTADREAPT»
AMOUSE ULUIÆNTR OBAR»DE
INSTRUMENTE
)LQDOL]D LIXQF LDDF LRQkQGWDVWD(6&

136 Allplan FT
3ET»RIPENTRUPEREÖIICUMAIMULTESTRATURICONSTRUCTIVE
ÌQSULQFLSLXLQWURGXFHUHDSHUH LORUFXPXOWLSOHVWUDWXULFRQVWUXFWLYHVH
IDFHvQDFHHDúLPDQLHU FDúLSHQWUXSHUH LLVLPSOLFXXQVLQJXUVWUDWÌQV
VXQWQHFHVDUHDILDPLQWLWHXUP WRDUHOHSDUWLFXODULW L
0DWHULDOXO*URVLPHD7LSXOOXFU ULORU0RGXOGHDILúDUHKDúXUD
PRWLYXOúLXPSOXWXUDWUHEXLHV ILHGHILQLWHVHSDUDWSHQWUXILHFDUH
VWUDWvQSDUWH6WUDWXODFWLYFXUHQWDGLF FHOODFDUHVHYRUDSOLFD
VHW ULOHLQWURGXVHHVWHHYLGHQ LDWvQOLVWD3$5$0úLvQVHF LXQHD
5(35(=(17$5(GLQSDUWHDGHVXVDIRUPXODUXOXLGHSURSULHW L
3XWH LLQWURGXFHVHW ULGLIHULWHSHQWUXvQ O LPHúLSULRULWDWHSHQWUX
ILHFDUHVWUDWFRQVWUXFWLYVHWDWHvQVHF LXQHD*(1(5$/
&kQGGHVHQD LSHUHWHOHvQYHGHUHDSODQ YDORULOHSHFDUHOH
LQWURGXFH LVXQWLQWHUSUHWDWHFDILLQGYDORULSHQWUXSDUWHDLQWHULRDU D
SHUHWHOXL'LUHF LDGHH[WHQVLHDSHUHWHOXLHVWHvQWRWGHDXQDF WUH
H[WHULRU
%XEMPLU0ERETECUMAIMULTESTRATURICONSTRUCTIVE
FIECAREAVºNDDIFERITESET»RIPENTRUÆN»LÖIME
6HWDUHDSURSULHW LORUSHUHWHOXL
6HWDUHDvQ O LPLLSHQWUXVWUDWXO
&65DSRUWDWODSODQXOVXSHULRU 'LVWDQ D
&,5DSRUWDWODSODQXOLQIHULRU 'LVWDQ D

6HWDUHDvQ O LPLLSHQWUXVWUDWXULOHúL
&65DSRUWDWODSODQXOVXSHULRU 'LVWDQ
&,5DSRUWDWODSODQXOLQIHULRU 'LVWDQ
138 Allplan FT
3ODQXOVWDQGDUGGHOXFUXVXSH
3ODQXOVWDQGDUGGHOXFUXLQIHU

9HGHUHvQSODQ 9HGHUHvQVHF LXQH

Á 3HQWUXH[HUFL LXOXUP WRUY UHFRPDQG PDQXODUHDWXWXURU
PRGLILF ULORUSUH]HQWDWHPDLVXV
0ROIECÖIEITEHNICAFERESTRELOR
2EGENERARETOTECRANUL &kQGOXFUD LFXSHUH LVDXDOWHHOHPHQWHFRQVWUXFWLYHSULQWUXQVLPSOX
$EFINIREZON»IMAGINE
FOLFNDOPRXVHXOXLSXWH LRE LQHRUHSUH]HQWDUH'DFRQVWUXF LHL
UHDOL]DWHGHGXPQHDYRDVWU 6LPEROXULOHGLQFDGUXOSURLHF LHL6WDQGDUG
-UTAREECRAN
VXQWSR]L LRQDWHvQUDPDIHUHVWUHLFRUHVSXQ] WRDUH
-»RIREECRAN
-ICORAREECRAN
2EGENERAREECRAN
0LAN
ÌQ$OOSODQ)7SRWILSUH]HQWDWHSHHFUDQúLSUHOXFUDWHVLPXOWDQPDLPXOWH
)ZOMETRIESPATESTºNGA
SURLHF LLÌQILHFDUHIHUHDVWU YDILDILúDW RVHF LXQHRDUHFDUHvQWUHDJD
6EDERESPATE LPDJLQHVDXRSURLHF LHL]RPHWULF
3XWH LDOHJHGLQFHOHIHUHVWUHDYXWHODGLVSR]L LHúLHIHFWXDPRGLILF ULvQ
)ZOMETRIESPATEDREAPTA
PRGLQGLYLGXDOvQILHFDUHGLQDFHVWHD
6EDERESTºNGA
6EDEREDREAPTA
)ZOMETRIEFAÖ»STºNGA
2S LXQLGHDUDQMDUHDVSD LXOXLGHOXFUXVHOHFWDWGLQPHQLXO
)HUHDVWU
6EDEREFAÖ»
)ZOMETRIEFAÖ»DREAPTA
0ROIECÖIELIBER»
6EDEREPRECEDENT»
6EDEREURM»TOARE
3ALVAREÆNC»RCAREVEDERE
&EREASTR»PEMANENT»ÆN
PLANAPROPIATACTIVAT
&EREASTR»PEMANENT»ÆN
ÌQSDUWHDLQIHULRDU DILHF UHLIHUHVWUHHVWHVLWXDW REDU XQGHVXQW
PLANAPROPIATDEZACTIVAT SR]L LRQDWHLQVWUXPHQWHDF URUIXQF LRQDOLWDWHDIRVWSUH]HQWDW vQ
FDSLWROXOÄ1R LXQLGHED] ³YH]LVWkQJD
#ALCULASCUNDERE
2EPREZENTARESECÖIUNE
#OPIERECONÖINUTFEREASTR»
ÆN#LIPBOARD
140 Allplan FT
8UP WRUXOH[HPSOXYDH[HPSOLILFDWHKQLFDIHUHVWUHORU
7HKQLFDIHUHVWUHORU9HGHUHJHQHUDO úLGHGHWDOLX
)DFH LFOLFNvQPHQLXO)HUHDVWU SH )HUHVWUH
)DFH LFOLFNvQIHUHVWUDGLQSDUWHDVXSHULRDU VWkQJDSH 3ODQ
)DFH LFOLFNvQIHUHDVWUDGLQSDUWHDGUHDSW SH 'HILQLUH]RQ

LPDJLQHúLDOHJH LRVHF LXQHSULQFUHDUHDXQHL]RQHGHVHOHF LH
XWLOL]D LWDVWDVWkQJDDPRXVHXOXL
ÌQDFHVWPRGSXWH LSUHOXFUDGHWDOLLOHDYkQGVLPXOWDQDFFHVúLODvQWUHDJD
FRQVWUXF LHFHHVWHSUH]HQWDW vQWURIHUHDVWU DO WXUDW
2EÖEAUADEAXE
ÌQFDGUXOH[HPSOXOXLXUP WRUYH LSURFHGDODSR]L LRQDUHDVWkOSLORULDU
SHQWUXVLPSOILFDUHDDFHVWHLRSHUD LLY UHFRPDQG PFUHDUHDXQHLUH HOH
GHD[H
&UHDUHDD[HORU
Á $FWLYD LGHVHQXOUDVWUXLDUGHVHQXOVHWD LOvQSDVLYvQIXQGDO
$FWLYD LGLQ &$'1DYLJDWRUPRGXOXO 0RGXOXO([WLQV
&RQVWUXF LL
)DFH LFOLFNSH &UHDUHD[H)O\RXW&UHDUH
6WDELOL LvQSULPDSDJLQ SHQWUX'LUHF LD;XUP WRULLSDDPHWULL
&UHLRQ

/LQLH
£££
1XP UGRPHQLX

'HS úLUH

$FWLYD LvQVHF LXQHDÃ$XWRPDWµFDVHWDGHFRQWURO&UHLRQ/LQLH

&XORDUHLGHQWLFvQWRDWHGRPHQLLOH
142 Allplan FT
$ LFUHDWDVWIHOGRPHQLLSHQWUXFDUHYH LLQWURGXFHvQFRQWLQXDUH
GLIHULWHGLVWDQ H
&XRYDORDUHDDÄ'HS úLULLGH³ILHFDUHD[ YDGHS úLLFDGUXO
UH HOHLLPDJLQHDYDILSUH]HQWDW vQILQDOXOH[HUFL LXOXL
ÌQVHF LXQHDÃ'RPHQLX¶IDFH LFOLFNSHV JHDWDFXYkUIXOvQSDUWHD
GUHDSW SHQWUXDLQWURGXFHVHW ULOHGHGLVWDQ vQILHFDUHGRPHQLX
'RPHQLX
1XP UGHD[H
'LVWDQ
ÌQSDJLQD'LUHF LH<VWDELOL LIRUPDWXOSHQWUXGHVFULHUH$%

SHQWUXVHW ULOH&UHLRQúL/LQLHXWLOL]D LDFHOHDúLYDORULFDSHQWUX
'LUHF LD;LDUUHIHULWRUODGRPHQLLFUHD LXQQXP UGH
ÌQVHF LXQHDÃ'RPHQLX¶IDFH LFOLFNSHV JHDWDFXYkUIXOvQSDUWHD

GUHDSW SHQWUXDLQWURGXFHVHW ULOHGHGLVWDQ vQILHFDUHGRPHQLX
'RPHQLX
1XP UD[H
'LVWDQ
&RQILUPD LFX úLVWDELOL LXWLOL]kQG6HOHF LHOD\HUEDUDGH

LQVWUXPHQWH)RUPDWOD\HUXO&2B$;(
'HILQLUHDúH]DUHSXQFW
$úH]D LUDVWUXOGHD[HvQSDUWHDVWkQJDVXVDYHGHULL3ODQ
3XQFWLQL LDO/LQLHGHUHIHULQ 8QJKLGHURWD LH
&RQILUPD LYDORDUHDSURSXV GHVLVWHPSULQLQWHUPHGLXOWDVWHL
(17(5VDXLQWURGXFH LRDOW YDORDUH
)DFH LFOLFNSH 0XWDUH)O\RXW3UHOXFUDUHúLSR]L LRQD LD[HOH
vQWUXQSXQFWRDUHFDUH
3HQWUXSR]L LRQDUHDH[DFW DD[HORUSHSODQY UHFRPDQG PXWLOL]DUHD
XUP WRDUHORUVHW ULSHQWUXPRGXOXO$J DUHSXQFW
)DFH LFOLFNSH & XWDUH3XQFWH$VLVWHQW3XQFW
DFWLYD LvQSDJLQD3XQFWHVSHFLILFHFDVHWDGHFRQWURO3XQFWHGH
144 Allplan FT
LQWHUVHF LHúLGH]DFWLYD LWRDWHFHOHODOWHRS LXQLGHDJ DUHÌQSDJLQD

& XWDUH$ILúDUHDFWLYD LRS LXQHD$ILúDUHVLPEROSXQFWHVSHFLILFH
3&!4
0RININTERMEDIUL $EFINIRE
ZON»M»RIÖIACOPERIUL
CL»DIRII
'HODSXQFWG[«²& WUHSXQFW
)DFH LFOLFNSHUDVWUXOGHD[HvQWUXQSXQFWGHLQWHUVHF LHúL
SR]L LRQD LOSHXQFRO DOFO GLULL
3&!4
¦NMODALTERNATIVRASTRULMAI
POATEFICREATSIMILAR
INDICATORULUIICULINII
PARALELE
3HQWUXFRWDUHDUDVWUXOXLXWLOL]D LYDORULOHSUH]HQWDWHvQLPDJLQHD
DQWHULRDU
'DF UH HDXDGHD[HQXFRUHVSXQGHH[LJHQ HORUGXPQHDYRDVWU

SXWH LRULFkQGSURGXFHXQHOHPRGLILF ULSULQLQWHUPHGLXO
0RGLILFDUHD[H)O\RXW0RGLILFDUH2SHUD LXQLOHVXQWVLPLODUH
FHORUGHLQWURGXFHUHGLIHULW HVWHvQV DúH]DUHDD[HORUvQSODQ
146 Allplan FT
ÌQDFHVWPRPHQWPDLOLSVHVFD[HOHSHQWUXVWkOSLLQWHULRUL3R]L LDORUYDIL
GHWHUPLQDW JUDILF
&RQVWUXLUHDD[HORUVXSOLPHQWDUH
Á /D\HUXODFWXDOHVWH&2B$;(
$FWLYD L &RQVWUXF LLGHDMXWRUvQFGHVúLGHVHQD LGRX
GLDJRQDOHFX /LQLH

'H]DFWLYD LIXQF LD&RQVWUXF LLGHDMXWRUvQFGHV

)DFH LFOLFNSH 3UHOXDUHEDUDGHLVQWUXPHQWH)RUPDWúL
VHOHFWD LROLQLHRD[ H[LVWHQW $WHQ LHQXVHSURGXFHSUHOXDUHD
FXORULLúLOLQLHLOD\HUXOXLFLYRUILSUHOXDWHFHOHDOHUDVWUXOXL
)DFH LFOLFNSH 3DUDOHOHODHOHPHQW)O\RXW&RQVWUXF LL'
DOHJH LROLQLHGHUDVWUXúL3ULQ3XQFW 3XQFWGHLQWHUVHF LH
)LQDOL]D LFX(6&
3XWH LúWHUJHFRQVWUXF LLOHGHDMXWRU
Stâlpi
ÌQDFHVWPRPHQWSXWH LWUHFHODGHVHQDUHDVWkOSLORUFHLGUHSWXQJKLXODULúL
FHLLQWHULRULvQGHVHQXOLDUFHLSHQWUXJUDMvQGHVHQXO3URFHGXUD
HVWHDVHP Q WRDUHFXFHDIRORVLW ODGHVHQDUHDSHUH LORUvQFHSH LSULQD
GHILQLSURSULHW LOHGXS SODVD LHOHPHQWXOvQGHVHQ
3ODVDUHDVWkOSLORU
Á 3ODVD LGHVHQXO$[HúL(*0RGHOSDVLYvQIXQGDOúLDFWLYD LO
3&!4 SH(**DUDM
)NSTRUMENTUL3TºLPIÆLPUTEÖI
FOLOSIPENTRUACREAORICEALT Á 6WDELOL LSHQWUXGHVHQXOXWLOL]kQG 3ODQXULGHOXFUXVWDQGDUG
ELEMENTDETIPCOLOAN» SR]L LDFHOXLVXSHULRUODFRWDúLDFHOXLLQIHULRUODFRWDvQ
PICIOAREDEMAS»POSTAMENTE PRGDQDORJVHW ULORUGLQGHVHQXO
DELAMP»ETC
)DFH LFOLFNSH 6WkOSL)O\RXW$UKLWHFWXU
9HULILFD LGDF OD\HUXO$5B67Æ/3HVWHDFWLYDW'DF QXVHOHFWD LO
SULQLQWHUPHGLXOIDFLOLW LL6HOHF LH/D\HUSR]L LRQDW vQPHQLXVDX
GLQEDUDGHLQVWUXPHQWH)RUPDW
)DFH LFOLFNSH 3UHOXDUHúLDSRLSHOLQLDXQXLSHUHWH6HW ULOH
SHQWUX&UHLRQúL7LSOLQLHYRUILSUHOXDWH
)DFH LFOLFNSH 3URSULHW LúLLQWURGXFH LOHvQFRQIRUPLWDWHFX
FHOHGLQLPDJLQHDDO WXUDW
9HULILFD LPRGXOvQFDUHÌQ O LPHDVWkOSXOXLHVWHGHILQLW UDSRUWDW OD
FHLODO LSHUH L
&65DSRUWDWODSODQXOVXSHULRUFXGLVWDQ D
&,5DSRUWDWODSODQXOLQIHULRUFXGLVWDQ D
LDUDFHVWHVHW ULOHFRQILUPD LFX
148 Allplan FT
'LQEDUDGHLQVWUXPHQWHDIXQF LHL6WkOSVHWD LSHQWUXSXQFWXOGH

WUDQVSRUW3UHYLHZRS LXQHD &HQWUDO3XQFWXOLQL LDODOLQWHUVHF LHL
HVWHGHILQLWGLQH[HUFL LXODQWHULRU
ÌQFRQWLQXDUHWUHFH LODSODVDUHDDúDVHVWkOSLvQSXQFWHOHvQFDUH
UH HDXDGHD[HVHLQWHUVHFWHD] úLILQDOL]D LXOWHULRUIXQF LDDS VkQG
(6&
)DFH LFOLFNSH 'HVFKLGHUHúLDFWLYDUHVHOHFWkQGDFWLYGHVHQXO
LDUúLYRUILSR]L LRQDWHYL]LELOvQIXQGDO
)DFH LFOLFNSH 6WkOS)O\RXW$UKLWHFWXU
)DFH LFOLFNSH 3URSULHW LúLLQWURGXFH LSHQWUXUD]DVWkOSXOXL
YDORDUHD
3ODVD LXUP WRUXOVWkOSvQSXQFWXOXQGHUH HDXDGHD[HVH
LQWHUVHFWHD] vQPLMORFXOFRQVWUXF LHL
15 13
10
÷ ÷
÷ ÷ ÷ ÷
)DFH LFOLFNSH 3URSULHW LúLPRGLILFD LVHW ULOHvQ

FRQIRUPLWDWHFXFHOHGLQILJXUDDO WXUDW
150 Allplan FT
6WDELOL L3XQFWXOGHWUDQVSRUW3UHYLHZ 'UHDSWDVXV

3ODVD LVWkOSXOvQSXQFWXOvQFDUHUH HDXDGHD[HVHLQWHUVHFWHD] vQ
SDUWHDGUHDSW VXVDGHVHQXOXL
6WkOSXOSRDWHILúLURWLW
3HQWUXDFHDVWDPRGLILFD LvQ 3URSULHW LXQJKLXOúLLQWURGXFH L
YDORDUHD
3ODVD LVWkOSXOvQDOGRLOHDSXQFWXQGHUH HDXDGHD[HVHLQWHUVHFWHD]
vQSDUWHDVWkQJ VXVDGHVHQXOXL
3HQWUXILQDOL]DUHDIXQF LHLDS VD LWDVWD(6&
'H]DFWLYD LXWLOL]kQG 'HVFKLGHUHúLDFWLYDUHGHVHQHOHFXQXP UXO
úL
9DU PkQHDFWLYGRDUGHVHQXO(*0RGHOO
3HUH LLH[WHULRULDLJDUDMXOXLQXPDLVXQWYL]LELOLGHDRDUHFHGHVHQHOH
FRUHVSXQ] WRDUHDXIRVWGH]DFWLYDWH
$ESCHIDERI
8úLOHúLIHUHVWUHOHVXQWGHVFKLGHULFDúLQLúHOHúLGHJDM ULOH3URFHGXUD
SHQWUXFUHDUHDXQHLGHVFKLGHULHVWHvQWRWGHDXQDDFHHDúLDYkQGvQYHGHUH
WLSXOGHVFKLGHULL'LIHUHQ HOHDSDUQXPDLvQVHW ULOHFDUHVHIDFDFHVWHD
GLIHULQGvQWUHGLYHUVHOHWLSXULGHGHVFKLGHUL
3HUH LLúLGHVFKLGHULOHVXQWLPSOLFLWµOHJDWH¶8QSHUHWHµúWLH¶F DUHR
GHVFKLGHUHvQHORGHVFKLGHUHvQWUXQSHUHWHVHYDPXWDRGDW FX
PXWDUHDSHUHWHOXL
3XWH LLQVHUDXQVLPEROLQWHOLJHQWvQGHVFKLGHUL8QVLPEROLQWHOLJHQWHVWH
XQRELHFWGHGHVHQFDUHVHDGDSWHD] DXWRPDWODGLPHQVLXQLOHGHVFKLGHULL
vQFDUHHVWHLQVHUDW0RGXOvQFDUHDFHVWHVLPEROXULDSDUSHHFUDQHVWH
GHSHQGHQWGHVFDU
ÌQXUP WRUXOH[HUFL LXYH LIRORVLVLPEROXULLQWHOLJHQWHSHQWUXIHUHVWUHúL
VHPQHFRQYHQ LRQDOHSHQWUXGHVFKLGHUHDXúLORU
$ESCHIDERIDEU»
7RDWHXúLOHGHODSDUWHUVXQWXúLVLPSOH8úDGHODLQWUDUHDUHvQ O LPHDGH
P8úLOHLQWHULRDUHDXvQ O LPHDGHP1XYH LLQVHUDDFXP
VLPEROXULLQWHOLJHQWHSHQWUXXúLFLQXPDLVHPQHFRQYHQ LRQDOHSHQWUX
GHVFKLGHUHDXúLORUÌQ$//3/$1SXWH LGHILQLGHDVHPHQHDJODIXUL
SHQWUXXúLúLIHUHVWUH'HRDUHFHJODIXULOHQXVXQWQHFHVDUHSHQWUXDFHVW
GHVHQYRPvQFHSHSULQGH]DFWLYDUHDDFHVWHLRS LXQL
3URFHGXUDSHQWUXFUHDUHDGHVFKLGHULORUGHXúLVHDSOLF VLPLODUSHQWUX
WRDWHFHOHODOWHWLSXULGHGHVFKLGHUL
Pentru a crea deschideri

3ODVD LSULPDODWXU DGHVFKLGHULL
,QWURGXFH LSURSULHW LOHúLVHWD LvQ O LPHD
,QWURGXFH LO LPHDGHVFKLGHULL
(VWHVXILFLHQWV GHILQL LRVLQJXU GDW VHW ULOHXQHLGHVFKLGHULGDF
GRUL LV FUHD LRVHULHGHGHVFKLGHULLGHQWLFH
152 Allplan FT
3HQWUXDGHVHQDXúL
)DFH LFOLFNSH 8ú )O\RXW$UKLWHFWXU 'HVFKLGHUL
)DFH LFOLFNSH 6HOHF LHOD\HUPHQLXO)RUPDWúLDFWLYD LOD\HUXO
$5B3(5(7
)DFH LFOLFNSHOLQLDSHUHWHOXLH[WHULRUvQWUR]RQ XQGHXUPHD] DVH
SR]L LRQDXúD
&HOPDLDSURSLDWSXQFWGHUHIHULQ YDILDILúDWFXRV JHDW LDU
GLVWDQ DGLQWUHDFHVWDúLSXQFWXOVHOHFWDWGHGXPQHDYRDVWU YDIL
SUH]HQWDW vQOLQLDGHGLDORJ
9HULILFD LSR]L LDSXQFWXOXLGHUHIHULQ LDUGDF WUHEXLHGHSODVD LO
VLPLODUSR]L LHLGLQGHVHQXODO WXUDW
ö
ì
3HQWUXGLVWDQ vQWURGXFH LYDORDUHDSXQFWGHUHIHULQ VWkQJD

VDXSXQFWGHUHIHULQ GUHDSWD
ÌQSDJLQD'HVFKLGHUHGLQVHF LXQHD7LSIDFH LFOLFNSHSULPXOLFRQ
GUHSWXQJKLXODU
'LQVHF LXQHD'HVFKLGHUHVHOHFWD LXú FXRGHVFKLGHUH
)DFH LFOLFNvQVHF LXQHD3DUDPHWUXSHÌQ O LPH

6HWD LDLFLQLYHOXOLQIHULRUúLFHOVXSHULRUDOGHVFKLGHULL
3&!4 $WHQ LH1LYHOXOVXSHULRUDOGHVFKLGHULLXúLLYDILDVRFLDWWRWSODQXOXL
$ESCHIDERILEDEU»POTFI LQIHULRUGHUHIHULQ SULQDFHDVW RSHUD LHY DVLJXUD LRvQ O LPHD
MODIFICATEFOARTEUOR XúLLFRQVWDQW FKLDUvQFD]XOXQHLPRGLILF ULDvQ O LPLLSDUWHUXOXL
ACTIVAÖIFUNCÖIA5»IFACEÖI
CLICKPEDESCHIDEREAEI
3ELECTAÖIDINCASETADEDIALOG
$ESCHIDEREUNNOUELEMENT
#ELVECHIVAFIÆNMOD
AUTOMATTERS
)DFH LFOLFNvQ0DUJLQHVXSHULRDU SH 5DSRUWDWODQLYHOXO

LQIHULRUúLLQWURGXFH LPPPFHHDFHUHSUH]LQW
RGLVWDQ HFKLYDOHQW FXvQ O LPHDXúLLvQ O LPHSDUGRVHDO
)DFH LFOLFNSH0DUJLQHLQIHULRDU SH 5DSRUWDWODQLYHO
LQIHULRUGLVWDQ úLFRQILUPD LFX
154 Allplan FT
'H]DFWLYD LF VX HOH*ODIúL0DFUR

&DVHWDGHGLDORJ8ú DUWUHEXLV DLE XUP WRDUHDIRUP
3&!4
6ALORILEPENTRUL»ÖIMEA
DESCHIDERIIAFIATEÆNLINIADE
DIALOGREPREZINT»NUMAIO
PROPUNEREIPOATEFIIMPLICIT
MODIFICAT»!CEAST»OPÖIUNE
PERMITECREAREACURAPIDITATE
AMAIMULTORUICUL»ÖIMI
DIFERITEAVºNDACELEAI
PROPRIET»ÖI
3HQWUXFRQILUPDUHDVHW ULORUDS VD L
3HQWUXO LPHDGHVFKLGHULLLQWURGXFH LvQOLQLDGHGLDORJYDORDUHD

6WDELOL LGLUHF LDGHGHVFKLGHUHDXúLL

8Q3UHYLHZYDILDJ DWGHFXUVRU
ÌQDFHVWPRPHQWWUHFH LODSR]L LRQDUHDXúLORULQWHULRDUH3HQWUX

DFHVWHDHVWHvQV QHFHVDUHDVHWDUHDXQRUDOWHvQ O LPL
)DFH LFOLFNGLQQRXSH 8ú SR]L LRQD LOHSHSHUHWHOHLQWHULRUúL
IDFH LFOLFNvQ 3URSULHW LSHÌQ O LPH
3&!4
0ENTRUAVERIFICARAPIDVIZUAL $LFLVHOHFWD L &65DSRUWDWODSODQXOLQIHULRULQWURGXFH L
DESENULÆNSPAÖIU$TRECEÖI YDORDUHDúLFRQILUPD LDPEHOHFkPSXULGLDORJFX
ÆNTR OVEDEREIZOMETRIC»
ALEGEÖIDEEXEMPLUO 3ODVD LWRDWHXúLOHLQWHULRDUH
)ZOMETRIESTANDARDISELECTAÖI $WHQ LHODS VWUDUHDGLVWDQ HORUúLO LPLGHVFKLGHULORU
PERºNDOPÖIUNILE

RESPECTIV
$F LRQD L(6&SHQWUXILQDOL]DUHDIXQF LHLVDXFOLFNFXWDVWDGUHDSW D

PRXVHXOXLSHREDU GHLQVWUXPHQWH
156 Allplan FT
$ESCHIDERIDEFEREASTR»
ÌQXUP WRUXOH[HUFL LXYH LLQVHUDGHVFKLGHULGHIHUHDVWU vQSHUH L8QHOH
GLQWUHGHVFKLGHULOHGHIHUHVWUHYRUILPDLODUJLVDXPDLvQDOWHGHFkW
FHOHODOWHLDUvQ O LPHDSUDJXOXLGLQILHFDUHGHVFKLGHUHYDILGHDVHPHQHD
GLIHULW
*ODIXOGHILQHúWHO LPHDLQWHULRDU úLH[WHULRDU DJODIXOXLID GH
PDUJLQLOHSHUHWHOXLúLvQFRQVHFLQ SR]L LDVLPEROXOXLLQWHOLJHQWvQ
GHVFKLGHUH)RORVLUHDXQRUP VXULFRUHFWHQXHVWHLPSRUWDQW QXPDL
3&!4 SHQWUXDILúDUHDFRUHFW DHOHPHQWHORUSHHFUDQHDHVWHGHDVHPHQHD
'LAFULPOATEFIMODIFICATI LPSRUWDQW GDF GRUL LFDUDSRDUWHOHúLDQDOL]HOHFDUHYRUILJHQHUDWH
ULTERIORPRININTERMEDIUL XOWHULRUV ILHI FXWHFXDFXUDWH H9HULILFDWRUXOGHSODX]LELOLWDWHLQFOXVvQ
$EFINIREMODIFICAREGLAF $//3/$1YDYHULILFDVXPDWRWDO DYDORULORULQWURGXVHSHQWUXFDJODIXO
&LYOUT-ODIFICARE V VHvQFDGUH]HvQJURVLPHDSHUHWHOXL
*ODI
*H*ODIH[WHULRU
*,*ODILQWHULRU
/ / LPHDGHVFKLGHULL
VWUXFWXU QHILQLVDW
0DFURXQVLPEROLQWHOLJHQWHVWHXQRELHFWGHGHVHQFDUHVHDGDSWHD]
DXWRPDWODP ULPHDGHVFKLGHULLvQFDUHYDILLQVHUDW0RGXOvQFDUH
VLPEROXULOHYRUDSDUHSHHFUDQHVWHGHSHQGHQWGHVFDU
'HDFHHDXWLOL]DUHDXQHLVF ULGHP VXU DUHRFRPSRQHQW
PDMRULWDUVFKHPDWLF SHFkQGSHUPLWHRUHFXQRDúWHUHD
UHSUH]HQW ULLvQPRGGHWDOLDW0DFURXULOHSRWILVDOYDWHVLPLODU
VLPERXULORUUHVSHFWLYHVWHSRVLELO RúLSR]L LRQDUHDORUDOHDWRDUHvQ
GHVHQ
ÌQH[HPSOXOXUP WRUYDILXWLOL]DWXQPDFURGLQELEOLRWHFD1HPHWVFKHN
GLUHFWRUXO6WDQGDUG&RQGL LDSUHOLPLQDU HVWHDFHHDFDVLPEROXOV ILH
DQWHULRULQVWDODW
3ULQLQWHUPHGLXORS LXQLL0RGHODUHPDFURSRWILGHILQLWHúLVDOYDWH
PDFURXULFUHDWHSHUVRQDO
3HQWUXRSUH]HQWDUHvQGHWDOLXDXQXLPDFURIHUHDVWU VHYDVHOHFWDR
VFDU GHP VXU PDLPDUH
3HQWUXDFUHDGHVFKLGHULGHIHUHDVWU
3HQWUXVFDUDGHUHIHULQ 65SR]L LRQDW vQ/LQLDGH6WDUH
LQWURGXFH LYDORDUHD
3&!4 )DFH LFOLFNSH )HUHDVWU )O\RXW$UKLWHFWXU 'HVFKLGHULúL

$AC»DORIÖIPUTEÖIMODIFICA DFWLYD LGDF HVWHQHFHVDUOD\HUXO$5B3(5(7
PUNCTULDETRANSPORT0REVIEW
PRECUMIPOZIÖIAPUNCTULUI 3DUDPHWUX/LQLHSHUHWHH[WHULRU
DEREFERINÖ» )DFH LFOLFNSHH[WHULRUXOSHUHWHOXLDSUR[LPDWLYvQORFXOvQFDUHGRUL v
V vQFHDS GHVFKLGHUHDúLSHQWUXYDORDUHDGLVWDQ HLLQWURGXFH L

3R]L LDVLPEROXOXLLQWHOLJHQWúLGLUHF LDOXLGHGHVFKLGHUHDUHODED]
H[WHULRUXOSHUHWHOXL
([WHULRUXO
SHUHWHOXL

3HQWUXVHOHFWDUHDWLSXOXLIHUHVWUHLPHUJH LvQVHF LXQHD7LSúLDOHJH L
SULPXOLFRQ)HUHDVWU GUHSWXQJKLODU DFWLYD LRS LXQHD*ODIúLGLQ
5HSUH]HQWDUHSDUDSHWDOHJH LRS LXQHDDPEHOH
ÌQFRQWLQXDUHGHWHUPLQD LPDUJLQHDLQIHULRDU úLFHDVXSHULRDU D
GHVFKLGHULLIHUHVWUHL
)DFH LFOLFNSHÌQ O LPH
6HWD LDVWIHO
ÌQVHF LXQHD0DUJLQHVXSHULRDU IDFH LFOLFNSH ÌQ O LPH

DEVROXW úLLQWURGXFH LYDORDUHDFRUHVSXQGHFRWHL
GHVFKLGHULL
ÌQVHF LXQHD0DUJLQHLQIHULRDU IDFH LFOLFNSH &,5DSRUWDW

ODSODQXOLQIHULRUúLLQWURGXFH LYDORDUHD
158 Allplan FT
&RQILUPD LFX
$FWLYD LRS LXQHD0DFUR
3&!4
!LEGEÖIOPROIECÖIE3TANDARD
PENTRUAPUTEAURM»RI
TRIDIMENSIONALMACRO UL
'LQGLUHFWRUXO6WDQGDUGDOHJH LRS LXQHDÄ)HUHVWUH³FXFOLFNGXEOXúL

FRQILUPD LVHOHF LDFX2.
)RUPXODUXOGHSURSULHW L)HUHDVWU YDDYHDXUP WRDUHDIRUP GH

SUH]HQWDUH
3&!4
¦NFORMULARULDEPROPRIET»ÖI
&EREASTR»VAFIAFIAT»
VALOAREAPENTRU(0ARAPET
6ALOAREAAFISAT»PENTRU
ÆN»LÖIMEAPARAPETULUIARELA
BAZ»DISTANTADINTREPARAPET
IPLANULDEREFERINÖ»SAU
ELEMENTULDEREFERINÖ»
)DFH LFOLFNvQSDJLQD7LS
ÌQVHF LXQHD3DUDPHWUXLQWURGXFH LXUP WRDUHOHYDORUL
3HQWUX*ODIH[WHULRU
3HQWUX$GkQFLPH)HUHDVWU
160 Allplan FT
&RQILUPD LFX
ÌQWURGXFH LvQOLQLDGHGLDORJSHQWUX/ LPHDGHVFKLGHULLYDORDUHD

3&!4 /DSULPDLQWURGXFHUHDXQHLIHUHVWUHVLVWHPXOY IRUPXOHD]

-ACRO URILEDINSISTEMULDE vQWUHEDUHDFXPYDILUHSUH]HQWDWJODIXO
PROIECTARE.EMETSCHEKVORFI
POZIÖIONATEÆNLAYERUL 3HQWUXDFHDVWDDOHJH L&UHLRQQUúLOLQLDDSRLFRQILUPD L
3TANDARD!LOCAREALAYERELOR VHW ULOHFX
POATEFIIULTERIORMODIFICAT»
MODULDEEFECTUAREAACESTEI
OPERAÖIIVAFIPREZENTATMAI
TºRZIU
9DILFUHDW GHVFKLGHUHDGHIHUHDVWU FXPDFURXOGHVHQDWvQHD

'DF GHVFKLGHUHDGHIHUHDVWU DIRVWGHILQLW ID GHOLQLDH[WHULRDU D
SHUHWHOXLPDFURXOYDILSR]L LRQDWFRUHFW
)DFH LFOLFNFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLvQVSD LXOGHOXFUXSHQWUX
FRQILUPDUH
17
&UHD LRIHUHDVWU IRORVLQGDFHOHDúLVHW ULSHSHUHWHOHRSXV

8UP WRUXOSXQFWDOGHVFKLGHULLGHIHUHDVWU SR]L LRQD LOvQSHUHWHOH
H[WHULRUGUHDSWDIDFH LFOLFNSHvQ 3URSULHW LSHÌQ O LPHúL
PRGLILFD LSDUDPHWULLSHQWUXPDUJLQHDLQIHULRDU GXS FXPXUPHD]

5HDOL]D LúLDOWHGHVFKLGHULIHUHDVWU vQSHUHWHOHH[WHULRUVWkQJD

0RGLILFD LGLQQRXVHW ULOHvQ O LPLLSHQWUXPDUJLQHDLQIHULRDU
&UHD LvQSDUWHDGHID DLQWU ULLGRX GHVFKLGHULGHIHUHDVWU XQDVXE

DOWD
162 Allplan FT
3HQWUXDFHDVWDHVWHQHFHVDU GHVHQDUHDDGRX GHVFKLGHULvQDFHODúL

ORFGDUFXVHW ULGLIHULWHSHQWUX &,5DSRUWDWODSODQXOLQIHULRU
SHQWUXSULPDGHVFKLGHUHDFHDVW YDORDUHYDILGHUHVSHFWLY
SHQWUXDGRXD
ÌQ O LPHDDPEHORUGHVFKLGHULHVWHGHFRQVXOWD LLPDJLQHD
DO WXUDW

19
20
ÌQFRQWLQXDUHYH LUHDOL]DLQVHUDUHDGHVFKLGHULORUGHIHUHDVWU vQWUXQ

SHUHWHFXUEúLXQXOGUHSWDGLDFHQW
*ODIXOIHUHVWUHLSHQWUXSHUH LLFXUELHVWHDXWRPDWGH]DFWLYDWLDU
HOHPHQWHOHGHIHUHDVWU YRUILSODVDWHODPLMORFXOGHVFKLGHULL
'HVFKLGHULOHvQSHUH LLFXUELSRWILFUHDWHDVWIHOvQFkWPDUJLQLOHJODIXOXL
V ILHUDGLDOHVDXSDUDOHOHDFHDVW VHWDUHVHIDFHGLQ 2S LXQL
$UKLWHFWXU ±&UHDUHGHVFKLGHUL3HQWUXDFHDVW FO GLUHDIRVW
VHOHFWDW RS LXQHD5DGLDO
6FRSXODFHVWXLH[HUFL LHVWHV FUHD LGHVFKLGHULGHIHUHDVWU I U PDFUR
XULDFHDVWHDYRUILLQVHUDWHXOWHULRU
3&!4 3HQWUXDLQVHUDGHVFKLGHUHIHUHDVWU vQSHUHWHFXUE

$AC»NUESTEAFIAT»S»GEATA
CEINDIC»CELMAIAPROPRIAT Á ,QVWUXPHQWXO)HUHDVWUDHVWHvQF DFWLY
PUNCTDEREFERINÖ»ÆNSEAMN» 8WLOL]D L 'HILQLUH]RQ LPDJLQHSHQWUXDRE LQHRYHGHUHP ULW D
C»AÖIAPUCATÆNCEPUTULUNUI
SHUHWHOXLFXUEVWkQJDMRV
SEGMENTCEALC»TUIETE
PERETELECURB¦NACESTCAZ )DFH LFOLFNSHOLQLDFHUHSUH]LQW H[WHULRUXOSHUHWHOXLFXUE
AP»SAÖI%3#M»RIÖIZONA
RESPECTIV»IREPETAÖI $WHQ LHQXWUHEXLHDJ DWQLFLXQSXQFW
OPERAÖIA
#AAJUTORSUPLIMENTARACTIVAÖI
#»UTAREPUNCTE
-ESAJULCURSOR`mTREBUIES»
FIEAFIATCºNDFACEÖICLICKPE
PERETE
164 Allplan FT
ó
ì
)DFH LFOLFNSHFRO XOLQWHULRUDOSHUHWHOXLFXUE

'DF YHGHUHDDFWXDO Y SUH]LQW FRO XOSHUHWHOXLvQGHWDOLXYH L
REVHUYDFXPSXQFWXOGHUHIHULQ úLDPRGLILFDWSR]L LD
3XQFWXOGHFRO DIRVWPXWDWSHOLQLDH[WHULRDU DSHUHWHOXL
3HQWUXGLVWDQ LQWURGXFH LYDORUHD
)DFH LFOLFNSH 3URSULHW LúLGH]DFWLYD LRS LXQHD0DFUR
)DFH LFOLFNSHÌQ O LPHúLLQWURGXFH LXUP WRDUHOHYDORUL
&RW DEVROXW
&,5DSRUWDWODSODQXOLQIHULRU
&RQILUPD LFX
3DUDPHWULL3XQFWILQDO'LVWDQ ODSXQFWXOILQDODOGHVFKLGHULL
3HQWUXO LPHDGHVFKLGHULLLQWURGXFH LYDORDUHD
'LUHF LDGHGHVFKLGHUH
)DFH LFOLFNGHDVXSUDSXQFWXOXLLQL LDODOSHUHWHOXLFXUE
>*ODIXOLQWHULRUH[WHULRUQXYDILOXDWvQFRQVLGHUD LHSHQWUX
GHVFKLGHULOHFXUEH'RUL LFDDFHVWPHVDMV QXPDLILHDILúDWvQ
YLLWRU"
)DFH LFOLFNSH2.'DSHQWUXDDQXODDSDUL LDOXLvQYLLWRUVDXFOLFN
SH(6&1XSHQWUXDILúDUHDOXLSHUPDQHQW @
3DUDPHWULL/LQLDSHUHWHOXLH[WHULRU
3ODVD LXUP WRUXOSXQFWGHvQFHSXWH[DFWSHFRO XOSULPHLGHVFKLGHUL
FRQILUPD LYDORDUHDSHQWUXO LPHDGHVFKLGHULLúLVWDELOL LF WUHvQVXV
GLUHF LDGHH[WLQGHUH
5HSHWDWLDFHúWLSDúLSHQWUXDFUHDDOWHFLQFLGHVFKLGHULDVWIHOvQFkWV
ILHUHDOL]DW RGHVFKLGHUHPDUHIRUPDW GLQDOWHFRPSRQHQWH
$FWLYD LSHQWUXXUP WRDUHDGHVFKLGHUHGLQ 3URSULHW LGLQ
3&!4 FDGUXOVHF LXQLL5HSUH]HQWDUHSDUDSHWRS LXQHDH[WHULRU
!CEAST»DESCHIDERENECESIT»
UNGRADÆNALTDEPRECIZIE
ATUNCICºNDSEINDIC»
PUNCTELE-»RIÖIIMAGINEA
ASTFELÆNCºTS»PUTEÖIFACE
CLICKCUEXACTITATEPEPUNCTE
PENTRUAELIMINARISCUL
APUC»RIIRAPIDEAUNORPUNCTE
ALESEGMENTELORDINCAREESTE
FORMATCERCULCURBAZIDULUI
,QVHUD LRDOW GHVFKLGHUHGHIHUHDVWU FXO LPHDvQSHUHWHOH
GUHSWFHVHvQWkOQHúWHODSDUWHDVXSHULRDU FXFHOFXUE
3HQWUXSULPXOSDUDSHWGHSHGHVHQVHYDIRUPXODRvQWUHEDUH
UHIHULWRDUHODJURVLPHDFUHLRQXOXLúLWLSXOOLQLHLLQIRUPD LL
VXSOLPHQWDUHvQIRUPXODUXOGHSURSULHW L
6WDELOL LJURVLPHDFUHLRQXOXLúLWLSXOOLQLHLúLFRQILUPD LFX
166 Allplan FT
)LQDOL]D LIXQF LDDS VkQG(6&
'HILQLUHD3XQFWXOXLGH5HIHULQ
'DF QXGRUL LDFFHSWDUHDSXQFWXOXLGHUHIHULQ SURSXVGHVLVWHP
IDFH LFOLFNSH
SHXQDOWSXQFWDOSHUHWHOXLVDX
SHXQSXQFWGLQDIDUDSHUHWHOXLSXQFWXOGHUHIHULQ VHYDPXWD
vQSXQFWXOSHUHWHOXLFDUHUHSUH]LQW SLFLRUXOSHUSHQGLFXODUHLGLQ
SXQFWXOXQGHD LI FXWFOLFNSHDFHOSHUHWH
6 JHDWDLQGLF GLUHF LDvQFDUHGLVWDQ DGLQWUHYkUIXOHLúLPLFXO
S WU HOHVWHP VXUDW $FHDVW YDORDUHHVWHvQWRWGHDXQDSR]LWLY
DYkQGvQYHGHUHGLUHF LDD[HORU3ULQLQWURGXFHUHDXQHLYDORUL
QHJDWLYHHVWHSRVLELOV RJOLQGL LGLUHF LDGHP VXUDUH
ÌQFRQWLQXDUHYH LSURFHGDODLQVHUDUHDPDFURXOXLGHWLSIHUHDVWU vQ

GHVFKLGHUL
,QVHUDUHDPDFURXOXL
Á 'HVHQHOOH(*0RGHOúL(*0RGHOVXQWDFWLYH
3HQWUXVFDUDGHUHIHULQ HVWHVHWDW YDORDUHD
)DFH LFOLFNSH $úH]DUHPDFURvQGHVFKLGHUL)O\RXW$UKL
WHFWXU 'HVFKLGHUL
)DFHWLFOLFNGLQ,QVWUXPHQWHGLQDPLFHSH0DFURúLVHOHFWD LGLQQRX
PDFURXOIHUHDVWU Ä)HUHVWUH³2.
)DFH LFOLFNLQL LDOSHGHVFKLGHUHDGLQSHUHWHOHGUHSW
0DFURXOYDILLQVHUDW
3&!4 0 UL LYHGHUHDIHUHVWUHLSHQWUXDYHULILFDSR]L LDVLPEROXOXL

¦N0REVIEWPUTEÖIOBSERVA LQWHOLJHQW3HQWUXDGHILQLGLUHF LDIHUHVWUHLIDFH LFOLFNSHRSDUWHVDX
MACRO ULDINTOATEDIRECÖIILE FHODOW DGHVFKLGHULL
PRINSELECTAREAOPÖIUNII
0ROIECÖIE 'DF SR]L LDGHWHUPLQDW HVWHFRUHFW IDFH LFOLFNSH 6XP
0DFURXOYDILLQVHUDWúLSR]L LRQDWvQOD\HUXO6WDQGDUG
&OLOSIND-ODELARE-ACRO
PUTEÖICREAISALVAPROPRIILE
DUMNEAVOASTR»SIMBOLURI
INTELIGENTECAREULETRIORVOR ú
ú
FIPOZIÖIONATEÆNDIVERSE
DESCHIDERI
)DFH LFOLFNSHSULPDGHVFKLGHUHGLQSHUHWHOHFXUEúLLQVHUD L
PDFURXO
,QWURGXFH LvQDFHVWIHOPDFURXULOHvQWRDWHGHVFKLGHULOHH[LVWHQWH
3XWH LREVHUYDF SHQWUXSHUHWHOHFXUEvQWUHPDFURXULVXQWJROXUL
$FHVWHDDSDUGHRDUHFHPDFURXODIRVWGHILQLWvQDúDIHOvQFkWV H[LVWH
RGLVWDQ vQWUHGHWDOLXODILúDWúLODWXUDJODIXOXL6ROX LDvQDFHVWFD]
HVWHGHILQLUHDSURSULLORUVLPEROXULLQWHOLJHQWH
168 Allplan FT
)LQDOL]D LIXQF LDDS VkQG(6&

6HWD L6FDUDGHUHIHULQ vQDSRLODYDORDUHD
0REZENTAREAIZOMETRIC»DINSPATESTºNGA
(ORNURI
3HQWUXHYDFXDUHDJD]HORUSURYHQLWHGHODLQVWDOD LDGHvQF O]LUHHVWH
QHFHVDU FRQVWUXF LDXQXLFRú3HQWUXDFHDVW RSHUD LHYH LXWLOL]DIXQF LD
+RUQ
3R]L LRQDUHDFRúXOXL
Á 'HVHQXO(*0RGHOHVWHDFWLY
)DFH LFOLFNSH +RUQ)O\RXW$UKLWHFWXU 3HUH L3ODQúHH
(OHPHQWH&RQVWUXFWLYH
$FWLYD LSULQLQWHUPHGLXO6HOHF LHOD\HUSR]L LRQDW vQEDUDGH
LQVWUXPHQWH)RUPDWOD\HUXO$5B+251
)DFH LFOLFNSH 3URSULHW LúLDOHJH LvQVHF LXQHD7LSSHQWUX
KRUQYDULDQWD
,QWURGXFH LGLPHQVLXQLOHVHF LXQLLFRúXOXLUHVSHFWkQGLQGLFD LLOHGLQ
LPDJLQHDDO WXUDW
6WDELOL LIXQF LHGHRS LXQLOHGXPQHDYRDVWU vQVHF LXQHD6HOHF LH

PDWHULDOPDWHULDOXOúL$WULEXWH/XFU UL3ULRULWDWH7LSFDOFXO
GH]DFWLYD LRS LXQHD+DúXU
6WDELOL LvQ O LPHDFRúXOXL
'HRDUHFHFRúXOYDWUHFHSULQDFRSHULúYDILGHILQLWDVWIHOvQFkW
PDUJLQHDOXLVXSHULRDU V ILHSR]L LRQDW FRQIRUPLPDJLQLLDO WXUDWH
SH&66WDQGDUG
170 Allplan FT
&RQILUPD LFX úLVWDELOL LSHQWUX3XQFWXOGHWDVQSRUW3UHYLHZ

VWkQJDMRV
3R]L LRQD LFRúXOvQSDUWHDGUHDSW LQIHULRDU úLILQDOL]D LIXQF LDFX
(6&
#ONTROLULCONCEPÖIEI
&RQWUROXOFRQFHS LHLVHSRDWHIDFHGLUHFWXWLOL]kQGWHKQLFD&20FH
SHUPLWHWUHFHUHDvQPRGXOXOGH$QLPD LH
,PSRUWDQWSHQWUX$QLPD LHHVWHQHFHVDU VHWDUHDQXP UXOXLGH

FXORULSHQWUXPRQLWRUSHPLQLPVDXPDLPXOWVHWDUHDVH
SRDWHIDFHvQ:LQGRZV&RQWURO3DQHO
9HULILFDUHDFRQFHSWXOXLFXDMXWRUXO$QLPD LHL
Á $FWLYD LGHVHQHOHDFWLYúLDFWLYvQIXQGDO
)DFH LFOLFNSH 6HOHF LHOD\HUPHQLXO)RUPDW
)DFH LFOLFNvQSDJLQD7LSSODQúLDOHJH L0RGHOFRQILUPD LDSRLFX
2.
)DFHWLFOLFNDSRLFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLvQVXSUDID DGHGHVHQ
úLDOHJH LGLQPHQLXOFRQWH[WXDO $QLPD LHFXWRWPRGHOXOVDX
DF LRQD LWDVWD)
0RGHOXOYDILFDOFXODWLDUGXPQHDYRDVWU Y SXWH LGHSODVDvQ
LQWHULRUXOFO GLULLXWLOL]kQGPRXVHXO
$FHVWHGHSODV ULFXPRXVHXOVHIDFSHVXSUDID DXQHLVIHUH

LPDJLQDUH0RGXOXO6IHU HVWHVHWDWSULQGHILQL LH
7DVWDGLQSDUWHDVWkQJ UHDOL]HD] GHSODVDUHDFDPHUHLSHR
VXSUDID VIHULF vQMXUXORELHFWXOXL
7DVWDGLQPLMORFSHUPLWHRGHSODVDUHOLQLDU DFDPHUHLVWkQJD
GUHDSWDVDXVXVMRV
7DVWDGLQSDUWHDGUHDSW SHUPLWHHIHFWXDUHDGH³]RRP´
UHVSHFWLYDSURSLHUHDGHS UWDUHDGHRELHFW
3HQWUXDS U VL$QLPD LDLQFKLGHWLIHUHDVWUDGHDQLPDWLH

172 Allplan FT
Completarea desenului
3HQWUXDFRPSOHWDSODQXOSDUWHUXOXLWUHEXLHV DG XJD LPDUJLQHD
SUDJXOXLSHUHWHOXLFXUEV GHVHQD LSDUF ULOHúLPRELOLHUXO$FHVWHDSRWIL
I FXWHIRORVLQGRS LXQLOHGLQ&RQVWUXF LL'
6HUHFRPDQG VWRFDUHDVHSDUDW DGDWHORU'ID GHFHOHDUKLWHFWXUDOH
'HDFFHDYRPXWLOL]DOD\HUXO
&2B*(1
SHQWUXFRQVWUXF LLOH'
-ARGINEAPRAGULUIPERETELUICURB
'HRDUHFHJUDIXOQXDIRVWLQFOXVvQIHUHVWUHOHGLQSHUHWHOHFXUEPDUJLQHD
H[WHULRDU DJODIXOXLWUHEXLHGHVHQDW XWLOL]D vSHQWUXDFHDVWDIXQF LH
Ã&HUFGXS FHQWUXµ
3HQWUXDGHVHQDDUFH
Á $FWLYD LGLQ &$'1DYLJDWRUPRXOXO &RQVWUXF LL'
)DFH LFOLFNvQPHQLXO)RUPDWSH 6HOHF LHOD\HUúLDOHJH LSDJLQD
3&!4 6HOHF LHOD\HUHYL]LELOH
0ENTRU3ELECÖIELAYERUTILIZAÖI
)DFHWLFOLFNvQ6WDWXWYL]LELOLWDWHOD\HUHDFWXDOHFXWDVWDGUHDSW D
ISHORTCUT#TRL!LT,
PRXVHXOXLúLDOHJH LGLQPHQLXOFRQWH[WXDOFRPDQGD3UHOXDUH
GUHSWXULGLQWLSGHSODQ
0DUFD LWLSXOGHSODQ3/B&RQVWUXF LLúLFRQILUPD LFX2.
3ULQDFHDVWDWRDWHOD\HUHOHDORFDWHvQWLSGHSODQ3/B&RQVWUXF LLYRU
ILYL]LELOH
)DFH LFOLFNSH &HUFGXS FHQWUX)O\RXW&RQVWUXF LL'
$FWLYD LOD\HUXO&2B*(1EDUDGHLQVWUXPHQWH)RUPDWúL
VHOHFWD LFUHLRQúLOLQLH
'HVHQD LPDUJLQHDJODIXOXLvQFRQIRUPLWDWHFXGHVHQXOXUP WRU
ÌQORFXOLQWURGXFHULLXQHLYDORULSHQWUXUD] IDFH LFOLFNSHOLQLD
LQYL]LELO DSHUHWHOXLH[WHULRU)DFH LFOLFNvQRUGLQHLQYHUV GHSODV ULL
DFHORUGHFHDVRUQLFSHSXQFWXOGHvQFHSXWúLGHVIkUúLWDODUFXOXL
3XQFWGHvQFHSXW
3XQFW(OHPHQW
5D]
3XQFWGH
VIkUúLW
&HQWUX
ÌQFRQWLQXDUHYDILGHVHQDWFRQWXUXODFRSHULúXOSHVWHVWkOSLLGHVXV LQHUH
DGLF FXFkWVHH[WLQGHSODFDHWDMXOXLvQDIDUDSHUH LORU3HQWUX
GHUXODUHDDFHVWHLRSHUD LLHVWHQHFHVDU VHOHFWDUHDXQXLDOWFUHLRQúLD
XQHLDOWHOLQLL
'HVHQDUHDFRQWXUXOXLDFRSHULúXOXL
)DFH LFOLFNSH /LQLH)O\RXW&RQVWUXF LL'
$OHJH LSHQWUXFUHLRQQULDUSHQWUXOLQLHPHQLX)RUPDW
'HVHQD LFRQWXUXODFRSHULúXOXLGHDVXSUDVWkOSLORUXWLOL]kQG
&RQVWUkQJHUH2UWRJRQDO PHQLXGLQDPLF
3HQWUXXQLUHDOLQLHLFXPDUJLQHDJODIXOXLSHUHWHOXLFLUFXODUXWLOL]D L
,QWHUVHFWDUHDHOHPHQWH)O\RXW0RGLILFDUH
174 Allplan FT
0ARC»RILE
3HQWUXDDILúDFRQWXUXOSHQWUXSDUF ULYRPIRORVLLQVWUXPHQWHOHGH
GHVHQDUH'GDWHOHYRUILVDOYDWHvQGHVHQXOúLvQOD\HUXO&2B*(1

3HQWUXDvQFKLGHHOHPHQWHOH
Á 6XQWH LvQPRGXOXO &RQVWUXF LL'
$FWLYD LGHVHQXOúLSR]L LRQD LOSHSDVLYvQIXQGDO
)DFH LFOLFNSH 3ROLQLLSDUDOHOH)O\RXW&RQVWUXF LLúLDFWLYD L
OD\HUXO&2B*(1
1XP USDUHOHOH
'LVWDQ (17(5
3&!4 3HQWUXUHDOL]DUHDFRQWXUXOSDUF ULLVHOHFWD L&UHLRQQUúL

0OLILINIIPARALELE OLQLHPHQLX)RUPDW
$ISTANÖ»POZITIV»pÆNSENS
INVERSACELORDECEASORNIC )DFH LFOLFNSHFRO XOFDVHLúLSHFHQWUXOVWkOSXOXL
$ISTANÖ»NEGATIV»pÆNSENSUL 2SUHYL]XDOL]DUHDOLQLHLSDUDOHOHIRORVLW SHQWUXD´vQFKLGHHOHPHQWH³
ACELORDECEASORNIC YDILDILúDW ODGLVWDQ DVSHFLILFDW
3HQWUXGLVWDQ LQWURGXFH LúLIDFH LFOLFNSHFHQWUXOVWkOSXOXLGLQ
VWkQJDMRV
ö ö
ú ÷
0RGLILFD LGLVWDQ DODYDORDUHDúLIDFH LFOLFNSHFHQWUXO

XUP WRUXOXLVWkOS
0RGLILFD LGLVWDQ DODúLIDFH LFOLFNSHFRO XOFDVHL3HQWUX
ILQDOL]DUHDLQWURGXFHULLWUDVHXOXLSROLJRQDODF LRQD L(6&
'HVHQD LRDOW SROLOLQLHSDUDOHO ODRGLVWDQ FRQVWDQW GH
$OHJH LSHQWUXFUHLRQQUSHQWUXOLQLHLDUSXQFWHOHYRUIL
LQWURGXVHvQDFHHDúLRUGLQH
3XWH LGHVHQDDGRXDSDUFDUHIRORVLQGDFHODúLSURFHGHXVDXRDOWHUQDWLY
DUILFRSLHUHDúLRJOLQGLUHDSULPHLSDUF UL
ÌQH[HUFL LXOXUP WRUYH LXWLOL]DIXQF LLOHILOWUXSULQLQWHUPHGLXOF URUD
SRWILGHILQLWHFULWHULLGHVWLQDWHVHOHF LHLHOHPHQWHORUGLQWUR]RQ
PDUFDW
2JOLQGLUHDúLFRSLHUHDSDUF ULL
)DFH LFOLFNSH &RSLHVLPHWULF )O\RXW3UHOXFUDUH
$FWLYD LSROLOLQLLOHGHVHQDWHDQWHULRU
)DFH LFOLFNvQ$VLVWHQW)LOWUXSH )LOWUXGXS HOHPHQWúL
DOHJH LRS LXQHD/LQLH)RORVL LWDVWDGLQPLMORFDPRXVHXOXLSHQWUXD
vQFDGUDSDUFDUHDvQWURIHUHDVWU GHVHOHF LHUHFWDQJXODU
3ROLOLQLDYDILDILúDW vQFXORDUHDGHVHOHF LH
0LMORFXOSHUHWHOXLIURQWDOYDVHUYLFDSULPSXQFWSHQWUXD[DGHURWLUH
)DFH LFOLFNSH 3XQFWGHPLMORF$VLVWHQW3XQFWúLVHOHFWD LFHOH
GRX FRO XULDOHS U LLIURQWDOHDOHFDVHL/LQLDD[HLGHVLPHWULHYDIL
ÄDWDúDW ³FXUVRUXOXL
ì ì
$[DGHVLPHWULHWUHEXLHV ILHSDUDOHO FXD[D\

)DFH LFOLFNSH 3XQFW'HOWD$VLVWHQW3XQFWúLLQWURGXFH LR
YDORDUHG<GLIHULW GH]HUR(17(5
9DILUHDOL]DW FHDGHDGRXDSDUFDUH
3HQWUXILQDOL]DUHDF LRQD LWDVWD(6&
176 Allplan FT
Mobilierul
ÌQFRQWLQXDUHY SURSXQHPGHVHQDUHDPRELOLHUXOXLGHVWLQDWSDUWHUXOXL
XWLOL]kQGLQVWUXPHQWHGLQPRGXOXO &RQVWUXF LL'úLFDUHYRUIL
FUHDWHvQOD\HUXO&2B02%2ELHFWHOHVDQLWDUHYRUILVHSDUDWSR]L LRQDWH
vQOD\HUXO&2B6$1,$SOLFkQGDFHDVW SURFHGXU YH LSXWHDXOWHULRU
WUDQVIHUDDFHVWHHOHPHQWHOD\HUHOHDIHUHQWHvQPRGLQGLYLGXDO
VSHFLDOLúWLORU
'DF DYH LLQVWDODWHFDWDORDJHOHGHVLPEROXULÄ$UKLWHFWXU '³úL
Ä6LPEROXULGHED] ³XWLOL]D LOHSHDFHVWHDSHQWUXFUHDUHDHOHPHQWHORUGH
PRELOLHU
'XS SDUFXUJHUHDHWDSHORUGHPRELODUHLPDJLQHDSDUWHUXOXLWUHEXLHV ILH
LGHQWLF FXFHDSUH]HQWDW vQFRQWLQXDUH
nn 6EZII
)NFORMAÖIIDESPRESIMBOLURILE
.EMETSCHEK
LEOBÖINEÖICONSULTºND
CATALOGUL #$
'DF VLPEROXULOHDXIRVWGHVHQDWHvQPRGHURQDWvQFDGUXODOWRUOD\HUH
GHFkWFHOHGRULWHVHSRDWHUHFXUJHODPXWDUHDVLPEROXULORU(OHPHQWHOH
XQXLVLPEROSRWILSR]L LRQDWHSHOD\HUHGLIHULWH
$FXPHVWHQHFHVDU DORFDUHDvQPRGFRUHFWDVLPEROXULORUXQXLOD\HU
'XS VHOHFWDUHDXQHLIXQF LLGHPRGLILFDUHDFWLYD LVLPEROXOSULQFOLFNSH
HOFXWDVWDGLQPLMORFDSRLFXFHDGLQVWkQJD
&XDFHDVW FRPELQD LHGHWDVWHYDILDFWLYDWvQWUHJXOVHJPHQW8Q
VHJPHQWHVWHRJUXS GHHOHPHQWHF URUDLQWHUQvLHVWHDORFDWXQQXP U
úLVXQWDGPLQLVWUDWHVXEDFHVWD(OHPHQWHOHGLQWUXQVLPEROIRUPHD]
vQWRWGHDXQDXQVHJPHQW
0RGLILFDUHOD\HUH
)DFH LFOLFNSH 0RGLILFDUHSURSULHW LIRUPDWHOHPHQWH)O\RXW
3&!4 3UHOXFUDUH
,AYERULUNUIELEMENT
INDIVIDUALPOATEFIMODIFICAT )DFH LFOLFNvQVHF LXQHD/D\HUúLVHOHFWD LOD\HUXO&2B02%ILHSULQ
PRIN0ROPRIET»ÖI&ORMATDIN GXEOXFOLFNILHSULQPHQLXOFRQWH[WXDO&RILUPD LDSRLVHOHF LD
MENIULCONTEXTUAL GXPQHDYRDVWU
$FWLYD LWRDWHVLPEROXULOHFDUHYRUILPXWDWHvQOD\HUXO&2B02%
3HQWUXDFHDVWDDFWLYD LIXQF LD 6XP úLIDFH LFOLFNSHILHFDUH
VLPEROLQL LDOFXWDVWDGLQPLMORFDSRLFXFHDGUHDSW DPRXVHXOXL
/DILQDOGH]DFWLYD LGLQQRXIXQF LD 6XP
178 Allplan FT
#OTAREIETICHETARE
,QVWUXPHQWHOHGHFRWDUHúLHWLFKHWDUHGLQPRGXOHOH/LQLLFRW úL7H[W±
DXIRVWGHMDGHVFULVHvQFDGUXOFDSLWROXOXLÄ3ULPLLSDúL³
3HQWUXFRWDUHDHOHPHQWHORUDUKLWHFWXUDOHYDILXWLOL]DW RQRX IXQF LH
GHVWLQDW FUH ULLFRPSOHWHDEORFXULORUGHOLQLLGHFRW DVRFLDWLYH
LQVWUXPHQWXOVHQXPHúWHÃ&RWDUHSHUH LµúLHVWHSR]L LRQDWvQPRGXOXO
Ä3HUH L3ODQúHH(HOHPHQWH&RQVWUXFWLYH³2S LXQHDÃDVRFLDWLYµ
VHPQLILF IDSWXOF OLQLLOHGHFRWHVHDFWXDOL]HD] vQPRGDXWRPDWGDF
SHUH LLúLGHVFKLGHULOHYRUILPRGLILFDWH
&RWHOHvQ O LPHDSDUDSHWHORUúLVSHFLILFD LLOHFRWHORUGHQLYHOVXQWILHFDUH
DWULEXLWHXQXLOD\HUSURSULXÌQDFHVWIHOVHS VWUHD] DVRFLDWLYLWDWHD
GHRDUHFHWRDWHFRPSRQHQWHOHVXQWSR]L LRQDWHvQDFHODúLGHVHQ
&RWHOHFO GLULLVXQWSR]L LRQDWHvQGHVHQXOLDUFHOHDOHSDUF ULORUvQ

#OTAREAPEREÖILOR
ÌQH[HUFL LXOXUP WRUYH LFUHDEORFXULGHOLQLLGHFRW DVRFLDWLYHSHQWUX
SHUH LLQFOXVLYGHVFKLGHUL
&RWDUHSHUH L
Á $FWLYD LGHVHQXOLDUSHSR]L LRQD LODFWLYvQIXQGDO
3&!4
0ENTRUOMAIBUN»VIZIBILITATE )DFH LFOLFNSH &RWDUHSHUH L)O\RXW$UKLWHFWXU
PUTEÖIDEZACTIVAUTILIZºND $FWLYD LOD\HUXO/&BPHQLXO)RUPDW
3ELECÖIELAYERLAYERE LEDE
MOBILIERIDEOBIECTE )DFH LFOLFNSH 3URSULHW L
SANITARE
3UHOXD LGLQSDJLQLOH/LQLHúL&LIU SDUDPHWULLVHWD LvQFD]XOXOWLPHL
FRW UL
'LQSDJLQD%ORFDFWLYD LSHQWUXFRWHOHYHUWLFDOHXUP WRDUHOHRS LXQL
&RWHH[WHULRDUH
&RWHFDPHU
&RWHGHVFKLGHULFXvQ O LPH
3&!4
0UTEÖISALVACOMBINAÖIIDE
TIPURIDELINIEDECOT»SUB
FORM»DECOMBINAÖII
STANDARD
&RQILUPD LFX
)DFH LFOLFNSHSDUWHDGUHDSW DSHUH LORUH[WHULRULFDUHXUPHD] DIL
FRWD L$FHúWLDYRUILDILúD LvQFXORDUHGHVHOHF LH
)DFH LFOLFNvQVSD LXOGHOXFUXFXEXWRQXOGUHSWDOPRXVHXOXL
SHUH LLDGLDFHQ LLQWHULRULYRUILFRWD LvQPRGDXWRPDW
/LQLDDFWLY GHSHUHWHFDHOHPHQWGHGLUHF LH
)DFH LFOLFNSHOLQLDYHUWLFDO DXQXLSHUHWHVHOHFWDWSHQWUXDGHILQLL
GLUHF LDGHFRWDUH
2SUHYL]XDOL]DUHDEORFXOXLGHFRWHYDILDWDúDW GHFXUVRU
SR]L LRQD LRvQGHVHQ
'DF HVWHQHFHVDUPRGLILFD LVHW ULOHSHQWUXEORFXOGHFRWHGLQ
3URSULHW LúLFRWD LúLFHLODO LSHUH L
$FWLYDWLGHVHQXOSR]L LRQD LOvQIXQGDOSHúLWUHFH LOD
HIHFWXDUHDFRW ULORUSHQWUXSDUF UL
180 Allplan FT
ÌQDLQWHGHDúH]DUHDEORFXOXLGHFRWHSXWH LSULQLQWHUPHGLXO
SR]L LRQDW vQPHQLXOGLQDPLFV VFKLPED LRUGLQHDOLQLLORUGHFRW
&X LQWURGXFH LvQPRGDXWRPDWRGLVWDQ vQWUHEORFXOGHFRWHúL
FXUVRU$FHDVW GLVWDQ HVWHHJDO FXGLVWDQ DVHWDW vQWUHOLQLLOHGH
FRW LQGLYLGXDOHGLQEORFÌQDFHVWPRGSRWILvPELQDWHEORFXULOHGH
OLQLLGHFRW
/LQLLOHGHFRW SRWILSHUVRQDOL]DWHvQIXQF LHGHGRULQ HOHGXPQHDYRDVWU

I U DVHUHFXUJHODSLHUGHUHDDVRFLDWLYLW LLÌQDFHVWVHQVDFWLYD LGLQ
&$'1DYLJDWRUPRGXOXO /LQLHFRW
,QWURGXFHUHSXQFWvQOLQLH)O\RXW0RGLILFDUHVDX/LQLHFRW
ùWHUJHUHSXQFWGLQOLQLH)O\RXW0RGLILFDUHVDX/LQLHFRW
3HQWUXDPRGLILFDFRWDUHDvQ O LPLLIRORVL L 0RGLILFDUHvQ O LPH
HOHPHQW)O\RXW0RGLILFDUH$FHVWLQVWUXPHQWVHYDXWLOL]DSHQWUXD
PRGLILFDVSHFLILFD LLOHvQ O LPLORUSHQWUXGHVFKLGHULOHGLQ]RQD
vQWU ULLvQFO GLUH
3HQWUXDFRWDGHVFKLGHULOHGLQSHUHWHOHFXUEIRORVL L &RWDUHFXUE
)O\RXW&UHDUH&kQGIDFH LDFHDVWDWUHEXLHV OXFUD LIRDUWHDWHQW
FXSXQFWHOHFDUHYRUILFRWDWHSXQFWHOHGHVIkUúLWDOHILHF UHL
GHVFKLGHULFDUHYRUVHUYLFDSXQFWHGHVWDUWSHQWUXXUP WRDUHD
GHVFKLGHUHQXVXQWYL]LELOHSHODWXUDH[WHULRDU DSDUDSHWXOXL
2ULFXPDFHVWHSXQFWHH[LVW úLHOHSRWILFRWDWH
3PECIFICAREAÆN»LÖIMIIPARAPETULUIIELEVAÖIEI
3HQWUXHWLFKHWDUHDGHVHQXOXLúLSHQWUXDYHULILFDGDF HOHPHQWHOHDXIRVW
FRWDWHFRUHFWXWLOL]D LÃÌQ O LPHSDUDSHWµúLÃ&RW QLYHOµ
$FHVWHLQVWUXPHQWHYRUFUHDHWLFKHWHLQWHOLJHQWHDGLF HWLFKHWHOHYRUIL
DXWRPDWDFWXDOL]DWHSHQWUXDUHIOHFWDRULFHPRGLILFDUHHIHFWXDW
3HQWUXDDILúDVSHFLILFDUHDvQ O LPLLSDUDSHWXOXL
Á $FWLYD LGHVHQXO
)DFH LFOLFNFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLSHXQFRO DOGHVFKLGHULLúL
DOHJH LGLQPHQLXOFRQWH[WXDO ÌQ O LPHSDUDSHWDOWHUQDWLYvQ
)O\RXW$UKLWHFWXU 'HVFKLGHULLDUDSRLFOLFNSHXQSXQFWDO
GHVFKLGHULL
$FWLYD LOD\HUXO$5B3$5$3
'LQEDUDGH,QVWUXPHQWHGLQDPLFHDOHJH LSHQWUXGLUHF LDVFULVXOXL
RS LXQHD9HUWLFDO
&OLFNvQFkPSXO7,1$úLLQWURGXFH L+3$FHVWWH[WYDDSDUHvQ
HWLFKHW vQDLQWHDYDORULL
3&!4
0ENTRUCAÆN»LÖIMEA
PARAPETULUIS»AIB»LABAZ»
COTELEPENTRUCONSTRUCÖIACU
FINISAJEINTRODUCEÖIÆN»LÖIMEA
PARDOSELIIÆNCºMPUL$ #) )DFH LFOLFNSH'HILQL LLSDUDPHWULL,QWURGXFHUHúLVWDELOL LYDORULvQ
FRQFRUGDQ FXFHOHGLQLPDJLQHDDO WXUDW
3ODVD LHWLFKHWDOkQJ IHUHDVWU

9DILP VXUDW vQ O LPHDGHODSODQXOVWDQGDUGGHUHIHULQ LQIHULRU
SkQ ODSDUDSHWGLVWDQ DvQWUHSDUDSHWúLVXSUDID DVXSHULRDU D
QLYHOXOXLI U ILQLVDMH
182 Allplan FT
&UHD LHWLFKHWHúLSHQWUXFHOHODOWHIHUHVWUHSURFHGkQGGXS FXP

XUPHD] FOLFNSHGHVFKLGHUHDIHUHVWUHLúLSR]L LRQD LDSRL
LQVFULS LRQDUHD9HULILFD LGHILHFDUHGDW RULHQWDUHD
3HQWUXSHUHWHOHFXUEVHWD LSHQWUXGLUHF LDWH[WXOXLRS LXQHD8QJKLúL
IDFH LFOLFNSHROLQLHGLQPDFURFXVFRSXOGHDSUHOXDXQJKLXO
3&!4
$ESCHIDERILEPOTFIINDICATE
NUMAIÆNVEDEREPLAN»¦N
CAZULMAIMULTORFERESTRE
ADIACENTEPEVERTICAL»
!,,0,!.VADETECTAÆN»LÖIMEA
FERESTREISUPERIOARE
0ENTRUINTRODUCEREAÆN»LÖIMII
PARAPETULUIINFERIORTRECEÖIÆN
&LYOUT4EXT0RELUAÖI
PARAMETRIIDETEXTDELACEL
EXISTENTPRININTERMEDIUL
3HQWUXILQDOL]DUHDIXQF LHLDFWLRQD L(6&

6LPLODUSXWH LSODVDvQFDGUXOGHGHVHQVSHFLILFD LLSHQWUXHOHYD LL

IRORVLQG &RW GHQLYHO)O\RXW0RGLILF UL'VDX0HQLXO
FRQWH[WXDOÌQDFHODúLWLPSSXWH LGHILQLVLPEROXOIRORVLWSHQWUXLQGLFDUHD
HOHYD LHLVXSHULRDUHúLLQIHULRDUH
)LJXUDXUP WRDUHY DUDW GHVHQXOGXS VSHFLILFDUHDHOHYD LHLSHQWUXXQ
SHUHWH
3&!4
!TENÖIEESTENECESAR»
ACTIVAREALAYERULUI
CORESPUNZ»TOR
184 Allplan FT
'XS FRWDUHúLHWLFKHWDUHSODQXOSDUWHUXOXLWUHEXLHV DUDWHDVWIHO

,QVFULS LRQDUHDFDPHUHORUHVWHSR]L LRQDW vQOD\HUXO
7H[W

7HUDV
&DPHU GH]L6XIUDJHULH
%XF W ULH
%LURX +RO
& PDU
3DQGHULH
:&
3CHIÖAREASC»RII
ÌQFRQWLQXDUHYH LSURFHGDODVFKL DUHDVF ULLXWLOL]kQGLQVWUXPHQWHFHY
DXIRVWSUH]HQWDWHvQFDGUXOFDSLWROXOXLÄ3ULPLLSDúL³
6FKL DUHDVF ULL

Á 'HVHQXOHVWHDFWLYDW
$FWLYD LOD\HUXO&2B*(1úLGHVHQD LXWLOL]kQG /LQLH
'UHSWXQJKLúL 3DUDOHOHODHOHPHQW)O\RXW&RQVWUXF LL'
YDQJXOúLWUHSWHOH
)RORVL L 0HGLDWRDUHSHOLQLHPHQLX&UHDUHÅ&RQVWUXF LLúL
/LQLHSHQWUXDGHVHQDOLQLDSDVXOXL
)RORVL L /LQLH &HUFGXS FHQWUXúL ùWHUJHUHHOHPHQWvQWUH
LQWHUVHF LL)O\RXW&RQVWUXF LL'SHQWUXDGHVHQDVLPEROXULOHGLQ
SDUWHDGHVXVúLGHMRVDVF ULL
)RORVL L /LQLHSHQWUXDGHVHQDGRX OLQLLGHVHF LXQHvQVFDU LDU
HOHPHQWHOHU PDVHDQXOD LOHFX ùWHUJHUHHOHPHQWvQWUH
LQWHUVHF LL
0RGLILFD LWLSXOOLQLHLIRORVLQG 0RGLILFDUHSURSULHW LIRUPDW
)O\RXW3UHOXFUDUHúL 6XP
3&!4
$AC»SELECTAÖIMODULUL
#ONSTRUCÖII$VEÖIG»SI
POZIÖIONATETOATE
INSTRUMENTELEDINMODULÆN
&LYOUTS#REAREAI-ODIFICARE
LQH LFRQWGHGLVWDQ HOHvQWUHSHUH LúLXWLOL]D LIXQF LD 6XP

186 Allplan FT
0LANEUL
ÌQDFHVWPRPHQWSDUWHUXOXLvLOLSVHúWHGRDUXQSODQúHX3URFHGHXOGH
UHDOL]DUHDODFHVWXLDHVWHVLPLODUFUH ULLSHUH LORULQWURGXFH LSURSULHW LOH
HOHPHQWXOXLGXS FDUHGHILQL LFRQWXUXOSODQúHXOXL
6HWDUHDSURSULHW LORUSODQúHXOXL
Á 'HVHQXOHVWHDFWLYLDUFHOFXQUHVWHSR]L LRQDWvQIXQGDO
6WDELOL LFX 6HOHF LHOD\HU7LSXOGHSODQ%6,QWURGXFHUHSULQ
DFHDVWDOD\HUXOUDVWUXWUHEXLHV ILHYL]LELO
3&!4
&UNCÖIA 0LANEUPOATEFI )DFH LFOLFNSH 3ODQúHX)O\RXW$UKLWHFWXU úLDFWLYD LOD\HUXO
FOLOSIT»ÆNTR OMAREVARIETATE $5B3/$16
DESITUAÖIIDEEXEMPLU
PENTRUDESENAREAFUNDAÖIILOR $OHJH LFUHLRQXOQUúLOLQLDPHQLXO)RUPDW
6HWD LÌQ O LPHD
0DUJLQHDVXSHULRDU DSODQúHXOXLYDILDVRFLDW SODQXOXLVWDQGDUGGH

UHIHULQ VXSHULRUODGLVWDQ 3HQWUXDVSHFLILFDJURVLPHD
SODQúHXOXLLQWURGXFH LRYDORDUHSHQWUX+±HOHPHQWvQVHF LXQHD
0DUJLQH,QIHULRDU
&RQILUPD LFX úLLQWURGXFH LFHOHODOWHVHW ULvQFRQFRUGDQ FX
LPDJLQHDDO WXUDW
ÌQFD]XOvQFDUHGRUL LFDWRDWHVHW ULOHGLQIRUPXODUXOGHSURSULHW LDOH

SODQúHXOXLV OHIRORVL LúLSHQWUXDOWHHOHPHQWHGHDFHODúLWLSHVWH
QHFHVDU VDOYDUHDFRPELQD LLORUFDXQVWLOVXERGHQXPLUHRDUHFDUH
6DOYDUHDVHW ULORUHOHPHQWXOXLFDVWLO
Á )XQF LD 3ODQúHXHVWHDFWLY LDUIRUPXODUXOGHSURSULHW LGHVFKLV
'DF QXDFWLYD LLQVWUXPHQWXO3ODQúHXúLIDFH LFOLFNSH
3URSULHW L
)DFH LFOLFNvQSDUWHDVWkQJ DIRUPXODUXOXLSH 6DOYDUH
6WDQGDUG
188 Allplan FT
0DUFD LGLUHFWRUXO3URLHFWLQWURGXFH LvQVHF LXQHD)LúLHUXQQXPHúL

FRQILUPD LFX
'DWDYLLWRDUHFkQGYH LGRULGHVHQDUHDXQXLSODQúHXDYkQGDFHOHDúLVHW UL
IDFH LFOLFNSH &LWLUH6WDQGDUGúLDOHJH LILúLHUXOGRULW
YDORULOHSHQWUXIRUPXODUXOGHSURSULHW LYRUILSUHOXDWHvQPRGDXWRPDW
$FXPYH LLQWURGXFHFRQWXUXOSODQúHXOXL$FHVWDVHYDIDFHIRORVLQG
OD\HUHDFXPvQPRGUHIHULQ FRO XULOHVHUYLQGFDSXQWHGHUHIHULQ
SHQWUXGHOLPLWDUHDFRQWXUXOXLSODQúHXOXL3HQWUXDGHVHQDFRQWXUXO
SODQúHXOXLGHDOXQJXOSHUHWHOXLFXUEYH LIRORVLLQVWUXPHQWHOHDGL LRQDOH
SHQWUXLQWURGXFHUHDSROLOLQLLORURIHULWHGH$//3/$1
,QVWUXPHQWHDGL LRQDOHSHQWUXLQWURGXFHUHDSROLOLQLLORU
$FXPSXWH LIRORVLDFHVWHLQVWUXPHQWHSHQWUXDLQWURGXFHVDXDPDUFDRULFHFRQWXU
ÌQWUHJXOHOHPHQW*HQHUHD] RSROLOLQLHDYkQGODED] HOHPHQWXOSHFDUHD LI FXWFOLFN3XQFWXOGH
VWDUWYDVHUYLSHQWUXVSHFLILFDUHDGLUHF LHLÌQFD]XOFHUFXULORUúLFXUEHORUWUHEXLHGHDVHPHQHDV
LQWURGXFH LRYDORDUHSHQWUXQXP UXOGHVHJPHQWHDOHFHUFXOXLVDXDUFXOXLFXUEHL
3RU LXQHDXQXLHOHPHQW*HQHUHD] RSROLOLQLHED]DWHSHRSRU LXQHDXQXLHOHPHQW3RU LXQHDHVWH
GHILQLW IRORVLQGSXQFWHOHGHODSXQFWXOúLSkQ ODSXQFWXO
3XQFWGHUHIHULQ ,GHQWLILF XQSXQFWGHSHXQHOHPHQWFDSXQFWGHVWDUWSHQWUXQRXOHOHPHQW
$FHVWSXQFWGHVWDUWHVWHGHILQLWI FkQGFOLFNSHXQSXQFWDOHOHPHQWXOXLúLLQWURGXFkQGRGLVWDQ
GLQWUHDFHVWDúLFHOPDLDSURSLDWSXQFWGHUHIHULQ DILúDWFDRV JHDW
'HWHFWDUHDXWRPDW SROLOLQLLvQFKLVHIDFH LFOLFNSHXQSXQFWDOXQHLSROLOLQLLúL$//3/$1YD
GHWHFWDvQWUHJXOFRQWXUDOSROLOLQLHL
3HQWUXDIRU DSROLOLQLDV WUHDF GHDOXQJXOFRQWXUXOXLSHUHWHOXLFXUE

HVWHQHFHVDU DILúDUHDXQHLLPDJLQLP ULWHDDFHVWHL]RQH
3HQWUXDLQWURGXFHFRQWXUXOSODQúHXOXL
Á )XQF LD 3ODQúHXHVWHDFWLY
)DFH LFOLFNvQ$VLVWHQW3XQFWSH & XWDUH3XQFWHDFWLYD LvQ
SDJLQD& XWDUH$ILúDUHRS LXQHD$ILúDUHVLPEROSXQFWVSHFLILFLDU
vQSDJLQD3XQFWVSHFLILFRS LXQHD3XQFWGHLQWHUVHF LH
$OHJH LSULQLQWHUPHGLXO 'HILQLUH]RQ LPDJLQHRVHF LXQHGLQ
SHUHWHOHFXUEúLIDFH LFOLFNSHSULPXOFRO
)DFH LFOLFNDSRLSHDUF
'LQLQVWUXPHQWHGLQDPLFHIDFH LFOLFNSH 'RPHQLXGHGHILQLUH
HOHPHQWHSHQWUXSROLJRQ)RORVLQGDFHVWLQVWUXPHQWSXWH LLQFOXGH
RULFHSRU LXQHDXQXLHOHPHQWvQDFHVWH[HPSOXDODUFXOXLvQ
FRQWXUXOSROLJRQDO
'HODSXQFWXO
)DFH LFOLFNSHFDS WXOSHUHWHOXLFXUEvQSDUWHDGHVXV2EVHUYD LF
PHVDMXODWDúDWFXUVRUXOXLHVWHDILúDWFDRFUXFLXOL FHHDFHLQGLF F
SXWH LDSXFDXQSXQFWGHLQWHUVHF LH
3kQ ODSXQFWXO
)DFH LFOLFNSHSXQFWXOXQGHD[DRUL]RQWDO LQWHUVHFWHD] D[XO3HQWUX
DDSXFDFXSUHFL]LHDFHVWSXQFWILHDILúD LFX 'HILQLUH]RQ
LPDJLQHR]RQ P ULW ILHXWLOL]D L 3XQFWGHLQWHUVHF LH
ö
ó
÷ ú
)DFH LFOLFNSHFRO XOVWkOSXOXL

5HSHWD LSDúLLGHODODSHQWUXFDSROLOLQLDV XUPH]HFRQWXUXOGLQ
SDUWHDLQIHULRDU DDUFXOXLYH]LXUP WRDUHDLPDJLQH
'HODSXQFW3XQFWXOGHLQWHUVHF LHvQWUHDUFúLD[
3kQ ODSXQFW$ILúD LRLPDJLQHP ULW úLVHOHFWD LSXQFWXOGH
MRQF LXQHFXSHUHWHOHúLQXFHOGHvQFHSXWDOGHVFKLGHULL
190 Allplan FT
÷
ø E 'HODSXQFW
øD (OHPHQW
øF 3kQ OD
SXQFW
0RGLILFD LSXQFWXOGHREVHUYDUHDOSODQXOXLúLIRORVL LFRO XULOHúL

SXQFWHOHD[HLSHQWUXDGHILQLXUP WRDUHOHSXQFWHDOHFRQWXUXOXL
SODQúHXOXLÌQFRQWLQXDUHSODQúHXOYDILGHILQLWH[DFWSHPDUJLQLOH
SHUH LORU
)DFH LFOLFNSHFRO XOVWkOSXOXLúLSHSXQFWXOGHLQWHUVHF LHGLQWUHD[
úLSHUHWH
û û
í
í í
í í
$S VD L(6&SHQWUXDvQFKLGHFRQWXUXOSROLJRQDOúLIXQF LD3ODQúHX
'DF vQWkPSLQD LGLILFXOW LODGHILQLUHDSRU LXQLORUXQXLHOHPHQWFkQG

IRU D LFRQWXUXOSODQúHXOXLV XUP UHDVF FXUEXUDSHUHWHOXLvQFHUFD L
XUP WRDUHDYDULDQW
é ÌQORFXOSDUFXUJHULLHWDSHORUGHODODIRORVL L &UHDUHSROLJRQ
GLQWRWHOHPHQWXOúLFRQWLQXD LDSRLFXHWDSDQU
é 3HQWUXDFUHDXQSODQúHXGHDVXSUDVWkOSLORUIRORVL LDFHOHDúLVHW ULúL
VHWD LIRUPDSODQúHXOXLSHGUHSWXQJKLXODU)DFH LFOLFNSHSXQFWXO
H[WHULRUDOVWkOSXOXLúLWUDJH LGUHSWXQJKLXOVXILFLHQWGHPXOWvQ
SODQúHXOH[LVWHQW&HOHGRX SODQúHHVHYRUXQL
192 Allplan FT
3ODQúHHOHGHGHDVXSUDSDUF ULORUYRUILUHDOL]DWHvQGHVHQXO$FHVWH
SODQúHHVXQWSR]L LRQDWHLPHGLDWVXESODQúHXOSULQFLSDOvQWUHQLYHOXO
VROXOXLúLSULPXOHWDMGDUVXQWPDLVXE LULúLOHYRUILDVRFLDWHXQPDWHULDO
GLIHULW
'HVHQDUHDDFRSHULúXULORUGHGHDVXSUDSDUF ULORU
Á $FWLYD LGHVHQXOúLSR]L LRQD LOSHDFWLYvQIXQGDO
)DFH LFOLFNSH 3ODQúHX)O\RXW$UKLWHFWXU
0RGLILFD L 3URSULHW LOHLQFOXVLYVHW ULOHSHQWUXÌQ O LPH
0 UL L]RQDGLQMXUXOSDUF ULORU
)DFH LFOLFNSHFRO XULOHFRQWXUXOXLDFRSHULúXOXLXQXOGXS FHO ODOWúL
DS VD L(6&SHQWUXDvQFKLGHSROLOLQLD
'HVHQD LvQDFHODúLPRGDFRSHULúXOFHOHLGHDGRXDSDUF UL

)LQDOL]D LIXQF LDFX(6&5HSUH]HQWDUHD &DOFXOXOXLFXOLQLL
DVFXQVHYDDYHDXUP WRDUHDIRUP
194 Allplan FT
$ESCHIDERIÆNPLANEU
$FXPWUHEXLHV LQVHUD LRGHVFKLGHUHvQSODQúHXSHQWUXFRúúLSHQWUXD
SHUPLWHDFFHVXOODHWDM)RORVLQGLQVWUXPHQWXO*RO3ODQúHXSXWH LUHDOL]D
J XULvQSODQúHXI U V LQWURGXFH LVHW ULOHSHQWUXvQ O LPLWUHEXLHGRDU
V GHILQL LIRUPDGHVFKLGHULL&RQWXUXOGHVFKLGHULLHVWHGHILQLWvQDFHODúL
PRGFDúLODVWkOSL3XWH LDOHJHvQWUHGHVFKLGHULFXIRUPD
GUHSWXQJKLXODU FLUFXODU SROLJRQDO UHJXODW úLOLEHUGHILQLW
'HVHQDUHDXQHLGHVFKLGHULGUHSWXQJKLXODUH
)DFH LFOLFNSH *RO3ODQúHX)O\RXW$UKLWHFWXU
)DFH LFOLFNSHSODQúHXOvQWUHSDUWHUúLHWDM
6HOHFWD LSHQWUXIRUPDGHVFKLGHULLRS LXQHDGUHSWXQJKLXODU úL
LQWURGXFH LSHQWUXO LPHDúLOXQJLPHDGHVFKLGHULLYDORDUHD
3R]L LRQD LSXQFWXOGHWUDQVSRUW3UHYLHZvQSDUWHD LQIHULRDU

GUHDSWDúLIDFH LFOLFNSHFRO XOGLQGUHDSWDDOFRúXOXL
196 Allplan FT
7UDVHXOSROLJRQDODOGHVFKLGHULLWUHEXLHSR]L LRQDWGHDVXSUDVF ULL

,QWURGXFHUHDVHSRDWHIDFHXúRUGDF FRQWXUXODFHVWHLDHVWHDILúDW
3HQWUXDGHVHQDRGHVFKLGHUHOLEHUGHILQLW
Á )XQF LDHVWHvQF DFWLY $FWLYD LOD\HUXO&2B*(1FXFRQWXUXO
VF ULLYL]LELO
6HOHFWD LLFRQXOSHQWUXRGHVFKLGHUHFXIRUP OLEHUGHILQLW
0 UL L]RQDGLQMXUXOVF ULORU
)DFH LFOLFNSHSXQFWHOHGHSHPDUJLQHDFRQWXUXOXLVF ULL$OHJH LGLQ
PHQLXOGLQDPLFRS LXQHD &RQVWUkQJHUHRUWRJRQDO 3HQWUXD
vQFKLGHFRQWXUXOXOWLPXOSXQFWIDFH LFOLFNSHSULPXO

)DFH LFOLFNSH ,]RPHWULHID GUHDSWDúLUHDOL]D LRLPDJLQHFX

OLQLLDVFXQVHSDUWHUXOYDDYHDXUP WRDUHDIRUP
3&!4
3ET»RILEPENTRU
`$EGAJ»RIÆNPLANEUmI
`$ESCHIDERIÆNPLANEUmSUNT
IDENTICE%LESEINTRODUCÆN
ACELAIMOD$IFERENÖACONST»
ÆNFAPTULC»PENTRU$EGAJ»RILE
ÆNPLANEUSEPOATEINTRODUCE
PROPRIASETAREAÆN»LÖIMIIDAC»
DEGAJAREANUSEFACEPE
ÆNTREAGAGROSIMEA
PLANEULUI
198 Allplan FT
!RHITECTUR» %TAJUL
3DUWHDDGRXDDDFHVWXLFDSLWROY SUH]LQW PRGXOGHUHDOL]DUHDHWDMXOXL
2SHUD LDFRQVW vQFRSLHUHDúLPRGLILFDUHDSODQXOXLSDUWHUXOXLvQGHVHQHOH
UH]HUYDWHHWDMXOXLXUPDW GHWUDQVIRUP ULSULQLQWHUPHGLXOIXQF LLORUGH
PRGLILFDUH
Obiective
&RQVWUXF LDXQXLHWDMVHSRDWHUHDOL]DSULQ
2FRQVWUXF LHQRX WRDWHHOHPHQWHOHYRUILQRXFUHDWHVDX
3ULQFRSLHUHúLPRGLILFDUHHOHPHQWHOHYRUILFRSLDWHGHODXQQLYHO
H[LVWHQWvQDOWHGHVHQHúLXOWHULRUPRGLILFDWH
ÌQFDGUXODFHVWXLPDQXDOVHDSOLF PHWRGDÄ&RSLHUHúLPRGLILFDUH³
&$0(5
&23,/
&$0(5
&23,/
%,528
'250,725
%$,(
3ODQXOHWDMXOXL
,PDJLQHFXOLQLLDVFXQVHDHWDMXOXLI U DFRSHULúúLSODQúHX
6FDU VHPLURWLW VSUHHWDM

200 Allplan FT
'HVHQXOYDILFRSLDWvQGHVHQXO'*0RGHO
3HQWUXDFRSLDXQGHVHQ
Á 6XQWH LSR]L LRQD LvQPRGXOXO 3HUH L3ODQúHH(OHP
&RQVWUXF LL
)DFH LFOLFNSH 'HVFKLGHUHúLDFWLYDUHDFWLYD LGHVHQXOLDU
FHOHODOWHvQPRGLQYL]LELO
)DFH LFOLFNvQPHQLXO)RUPDWSH 6HOHF LHOD\HUúLDFWLYD LvQPRG
YL]LELOOD\HUHOHXUP WRDUH&2B*(1$5B3(5(7
$5B67Æ/3úL$5B+2517RDWHFHOHODOWHYRUILLQYL]LELOH
)DFH LFOLFNvQPHQLXO)LúLHUSH &RSLHUHGHVHQVDXPXWDUH
$OHJH L&RSLHUHvQDOWGHVHQ
3&!4
0UTEÖIDEASEMENEACOPIA
PORÖIUNISAUELEMENTEDINTR
UNDESEN0ENTRUACESTA
UTILIZAÖI&ILTRU!SISTENT
0DUFD LvQ6HOHF LHGHVHQHFDGUXO'*0RGHOúLFRQILUPD LFX

&HHOHPHQWHVHFRSLD] vQGHVHQXO"
3&!4 )DFH LFOLFNGHGRX RULFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLvQVXSUDID DGH
¦NCADRUL0ROJECT0ILOTPOTFI OXFUXDWHQ LHQXVHIDFHFOLFNGXEOX
DESENELEMUTATEICOPIATECU 3ULQDFHDVW RSHUD LHYDILFRQILUPDWúLFRSLDWvQWUHJXOFRQ LQXWYL]LELO
$RAGAND$ROP DOGHVHQXOXL
$S VD LWDVWD(6&SHQWUXILQDOL]DUH
ÌQFRQWLQXDUHYH LIRORVLLQVWUXPHQWXOÃ(WDMµSHQWUXDGHSODVDHOHPHQWHOH
úLSODQXULOHGHUHIHULQ FXYDORDUHDvQ O LPLLSDUWHUXOXL
3ODQXOVWDQGDUG
VXSHULRU]
3ODQXOVWDQGDUG
LQIHULRU]
3ODQXOVWDQGDUG
VXSHULRU
3ODQXOVWDQGDUG
LQIHULRU
'HSODVDUHDGHVHQHORUGHDOXQJXOD[HL]
Á $FWLYD LvQ &$'1DYLJDWRUPRGXOXO $UKLWHFWXU JHQHUDO
úL 'HVFKLGH LúLDFWLYD LFDGUXO'*0RGHO
)DFH LFOLFNvQPHQLXO)HUHDVWU SH )HUHVWUHSHQWUXDREVHUYD
PDLELQHPRGLILF ULOHFHVHSURGXF
)DFH LFOLFNSH (WDM)O\RXW0RGLILFDUH
0XWD LvQGLUHF LD=
,QWURGXFH LYDORDUHDGHFXFDUHYDILGHSODVDWGHVHQXOGHD
OXQJXOD[HL=DFHDVWDHVWHGLIHUHQ DGHvQ O LPHGLQWUHQLYHOXOIH HL
VXSHULRDUHDSODQúXOXLGHODHWDMI U ILQLVDMHúLQLYHOXOIH HL
VXSHULRDUHDSODQúHXOXLGHODSDUWHUI U ILQLVDMH
6HQVXOGHGHSODVDUHYDILFkWUHvQVXVREVHUYDELOvQLVRPHWULHúL
YHGHUH
)DFH LFOLFNSH )HUHDVWU
202 Allplan FT
%FECTUAREAMODIFIC»RILORPLANULUIETAJULUI
$//3/$1RIHU RPDUHJDP GHLQVWUXPHQWHSHQWUXPRGLILFDUHDQX
QXPDLDSURSULHW LORUDUKLWHFWXUDOHúLDVHW ULORUDVRFLDWHHOHPHQWHORUGDU
úLSHQWUXPRGLILFDUHDFRQWXUXOXLJHRPHWULF
/DPRGLILF ULWUHEXLHV IDFH LGLIHUHQ HvQWUH
é 0RGLILF ULDOHSDUDPHWULORUHOHPHQWHORUFRQVWUXFWLYHúLGHILQL LLORUGH
FRWHFDUHYRUILHIHFWXDWHSULQLQWHUPHGLXO 0RGLILFDUH
SURSULHW LHOHPHQWHGHDUKLWHFWXU 8QVLQJXUHOHPHQWLQFOXVLY
SURSULHW LOHDFHVWXLDSRWILPRGLILFDWHXWLOL]kQGPHQLXOFRWH[WXDO
é 3HQWUXPRGLILF ULJHRPHWULFHvQSODQXO[\YRUILvQWUHEXLQ DWH
LQVWUXPHQWHGLQ)O\RXWV3UHOXFUDUHúL0RGLILFDUH
3HQWUXDPRGLILFDHOHPHQWHOHDUKLWHFWXUDOHvQOXQJXOD[HL=IRORVL L
0RGLILFDUHSURSULHW LHOHPHQWHGHDUKLWHFWXU VDXGLQ
PHQLXOFRQWH[WXDOVHOHFWD LRS LXQHD3URSULHW L
9H LvQFHSHSULQúWHUJHUHDHOHPHQWHORUGHGHVHQVXSOLPHQWDUH3HQWUX
DFHDVWDYH LXWLOL]DILOWUHOHH[LVWHQWHvQ$//3/$1
ùWHUJHUHDVHOHFWLY DHOHPHQWHORUGHGHVHQ
Á 6XQWH LSR]L LRQDWvQPRGXOXO $UKLWHFWXU JHQHUDO
,QVHUD LSULQLQWHUPHGLXO 6HOHF LHOD\HUOD\HUXO&2B*(1
FRQWXUXOVF ULL
)DFH LFOLFNSH ùWHUJHUH)O\RXW3UHOXFUDUH
)DFH LFOLFNvQ$VLVWHQW±)LOWUXSH )LOWUXGXS HOHPHQW
DUKLWHFWXU
6HOHFWD LHOHPHQWHOHFDUHYRUILPDUFDWH3HUHWHFXJURVLPHDGH

'DF YDORDUHDJURVLPLLQXHVWHDILúDW vQOLVWDGLQSDUWHDGUHDSW
LQWURGXFH LYDORDUHDHLvQOLVWDGHGLDORJ
ÌQFDGUD LvQWUHJXOGHVHQvQWURIHUHDVWU GHVHOHF LH(OHPHQWHOH

VHOHFWDWHSULQILOWUDUHVXQWLPHGLDWúWHUVH
ùWHUJH LFXDMXWRUXOILOWUXOXL'HVFKLGHUHIHUHDVWU WRDWHIHUHVWUHOH
$FXPúWHUJH LúLVWkOSLFLUFXODULSHUHWHOHFXUEúLSRU LXQHDSHUHWHOXL
GLQSDUWHDGHVXVSUHFXPúLXQHOHXúL
ÌQILQDOFRQVWUXF LDGXPQHDYRDVWU YDDYHDXUP WRDUHDIRUP
204 Allplan FT

3HUH LLFDUHQXVXQWSDUDOHOLSRWILXQL LIRORVLQGLQVWUXPHQWXOÃ8QLUH

SHUH Lµ$FHDVW IXQF LHSHUPLWHvQFKLGHUHDFRO XULORUGHVFKLVH
8QLUHSHUH L
)DFH LFOLFNFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLSHSHUHWHOHRUL]RQWDO
3&!4 H[WHULRUGLQSDUWHDGHVXVúLDOHJH LGLQPHQLXOFRQWH[WXDOIXQF LD
.UPUTEÖIUNIPEREÖIICURBICU ,QWHUVHF LHSHUHWHFXSHUHWH
ALÖIPEREÖI
)DFH LFOLFNSHOLQLDH[WHULRDU DSHUHWHOXLVWkQJD
)DFH LFOLFNSHSHUHWHOHH[WHULRUGLQSDUWHDGHMRVúLXQL LOFXSHUHWHOH

H[WHULRUVWkQJÌQFKLGH LSHUHWHOHH[WHULRUGLQSDUWHDGHMRVSkQ OD
SHUHWHOHH[WHULRUGUHSW
3&!4
)NTRODUCEREADEVALORIPENTRU )LQDOL]D LIXQF LDFX(6&VDXIDFH LFOLFNFXWDVWDGUHDSW DPRXVH
L»ÖIMEALEG»TURIISEPOATE XOXLSHREDU GHLQVWUXPHQWH
FACEPRININTERMEDIUL
TASTATURII
206 Allplan FT
ÌQDFHVWPRPHQWFk LYDSHUH LQXYRUPDLILH[WHULRULHLGHYHQLQGSHUH L

LQWHULRUL3HQWUXDPRGLILFDJURVLPHDDFHVWRUDXWLOL]D LIXQF LD
Ã0RGLILFDUHDGLVWDQ HLGLQWUHOLQLLSDUDOHOHµ
0RGLILFDUHDJURVLPLLSHUH LORU
)DFH LFOLFNSH 0RGLILFDUHDGLVWDQ HLGLQWUHOLQLLSDUDOHOH
)O\RXW3UHOXFUDUH
)DFH LFOLFNSHOLQLDGLQSDUWHDGHVXVDSHUHWHOXLFDUHYDVHUYLFD
/LQLHGHUHIHULQ
)DFHWLFOLFNSHOLQLDLQIHULRDU DSHUHWHOXL
'LVWDQ DDFWXDO GLQWUHFHOHGRX YDILDILúDW vQOLQLDGHGLDORJ
,QWURGXFH LSHQWUXQRXDGLVWDQ YDORDUHDGH
/DWXUDSHUHWHOXLVHYDPXWDLDUKDúXUDVHYDPRGLILFDvQPRG
FRUHVSXQ] WRU
/LQLDFDUHDIRVWPXWDW GHYLQHDFXPOLQLHGHUHIHULQ SHQWUXRULFH
PRGLILFDUHDGLVWDQ HLSHQWUXOLQLLOHSDUDOHOH
ó
ì ú
)DFH LFOLFNSHOLQLDGLQSDUWHDGHMRVDSHUHWHOXLGLQGUHDSWDúL
LQWURGXFH LSHQWUXGLVWDQ QRXDYDORDUH
3&!4 )LQDOL]D LIXQF LDFX(6&

0ENTRUUTILIZATORI
)DFH LFOLFNGLQQRXSH 0RGLILFDUHGLVWDQ GLQWUHOLQLLSDUDOHOH
EXPERIMENTAÖIAIPROGRAMULUI
NUESTENECESAR»FINALIZAREA úLVFKLPED LSURFHGkQGODIHOJURVLPHDSHUH LORUYHUWLFDOL
FUNCÖIEI -ODIFICAREA
DISTANÖEIDINTRELINIIPARALELE
6AFIAFIATMESAJUL`5LTIMA
LINIEDEVINENOUALINIEDE
REFERINÖ»m
/LQLHGHUHIHULQ
3HQWUXDPRGLILFDSHUH LLSXWH LIRORVLLQVWUXPHQWXOÃ0RGLILFDUHSXQFWHµ

ÌQDFHVWIHOYRUILPXWD LSHUH LLvPSUHXQ FXXúLOHúLIHUHVWUHOHI U DVH
DIHFWDOHJ WXULOHGLQWUHDFHúWLD
0XWDUHSHUHWH
)DFH LFOLFNSH 0RGLILFDUHSXQFWH)O\RXW3UHOXFUDUH
)RORVLQGEXWRQXOGLQPLMORFDOPRXVHXOXLvQFDGUD LSHUHWHOHLQWHULRU
VWkQJDvQWURIHUHDVWU GHVHOHF LH
,QWRGXFH LvQOLQLDGHGLDORJXUP WRDUHOHYDORULSHQWUX
G; G< G=
ÌQFDGUD LSHUHWHOHLQWHULRUGLQGUHDSWDMRVvQWURIHUHDVWU GHVHOHF LH
1RXDSR]L LHDSHUHWHOXLYDILGHILQLW SULQLQWHUPHGLXOIXQF LHL6XP
D 'HODSXQFWFOLFNSHSXQFWXOGHOHJ WXU DOSHUHWHOXL
E & WUHSXQFWGHVFKLGHUHIXQF LH 6XP
F )DFH LFOLFNSHSXQFWXOGHUHIHULQ
G 3XQFW'HOWDG<
H ÌQFKLGHUHIXQF LH 6XP
ó ö
ö úa
ó
úc
0XWD LSHUHWHOHLQWHULRUGLQGUHDSWDVXV
208 Allplan FT
8WLOL]D LLQVWUXPHQWXOÃùWHUJHUHS U LSHUHWHµSHQWUXDúWHUJHVHF LXQLVDX

FKLDUvQWUHJXOSHUHWH
ùWHUJHUHSRU LXQLSHUHWH
)DFH LFOLFNIRORVLQGEXWRQXOGUHSWDOPRXVHXOXLSHXQSHUHWHGLQ
FDUHGRUL LúWHUJHUHDXQXLVHJPHQW$OHJH LDSRLGLQPHQLXOFRQWH[WXDO
RS LXQHD ùWHUJHUHS U LSHUHWH
)DFH LFOLFNSHSULPDODWXU DGHVFKLGHULL±FRO XOSHUHWHOXL
)DFH LFOLFNSHDGRXDODWXU DGHVFKLGHULL FHO ODOWFRO
3&!4
$AC»PUNCTULPECAREAÖI
F»CUTCLICKNUESTEUNPUNCT
SEMNIFICATIVCARACTERISTIC VA
APAREUNP»TR»ÖELIOMIC» ó ì
S»GEAT»PENTRUAV»INDICACEL
MAIAPROPIATPUNCT
SEMNIFICATIVIARÆNLINIADE
DIALOGVAAPAREVALOAREA
DISTANÖEIDINTREP»TR»ÖEL
PUNCTULPECAREAÖIF»CUT
CLICK IPUNCTULDEREFERINÖ»
S»GEATA
0HWRGDSULQFDUHSHUH LLVHXQHVFFXOLQLLOHHVWHDSURDSHLGHQWLF FX

XQLUHDvQWUHSHUH L3ULQFLSDODGLIHUHQ VHREVHUY FkQGVHXQHVFSHUH LL
DOF WXL LGLQPDLPXOWHVWUDWXUL'DF QXPDLXQVWUDWDOSHUHWHOXLYDIL
XQLWIRORVL LÃ,QWHUVHF LHSHUHWHFXSHUHWHµDFHVWLQVWUXPHQWSHUPL kQG
VHOHFWDUHDVWUDWXOXLUHVSHFWLYVHSDUDWGHFHOHODOWHVWUDWXUL)RORVLQG
Ã,QWHUVHF LHSHUHWHFXROLQLHµQXHVWHSRVLELO GHFkWVHOHFWDUHDWXWXURU
VWDUWXULORUSHUHWHOXL
3HUH LLH[WHULRULGLQVWkQJDúLGLQGUHDSWDWUHEXLHV ILHPRGLILFD LDVWIHO
vQFkWV VHH[WLQG SkQ ODQLYHOXOVWkOSLORUFDUHYRUVXV LQHEDOFRQXOFH
YDILFRQVWUXLWXOWHULRU$FXPYDUILGHDMXWRUV DILúD LUH HDXDGHD[HSH
FDUHD LGHVHQDWRDQWHULRU
,QWHUVHFWDUHDSHUH LORUFXOLQLL
3R]L LRQD LGHVHQXOSDVLYvQIXQGDOúLvQPRGYL]LELOOD\HUXO
&2B$;(
)RORVL L ùWHUJHUH)O\RXW3UHOXFUDUHSHQWUXDúWHUJHVWkOSLL
GUHSWXQJKLXODUL
3&!4 )DFH LFOLFNSH ,QWHUVHF LHSHUHWHFXROLQLH)O\RXW

&UNCÖIA )NTERSECÖIEPERETE $UKLWHFWXU
CUOLINIEESTEPOZIÖIONAT»I
)DFH LFOLFNSHSHUHWHOHH[WHULRUGLQVWkQJD
ÆNMENIULCONTEXTUAL
)DFH LFOLFNSHD[HSkQ ODFDUHVHYDH[WLQGHSHUHWHOH
ÌQPRGVLPLODUH[WLQGH LSHUHWHOHH[WHULRUGLQSDUWHDGUHDSW
ÌQFKLGH LFDGUXOGHGHVHQQU
210 Allplan FT
3UMARULFUNCÖIILORDEMODIFICARE
ÌQFRQWLQXDUHDYH LXQVXPDUDOSULQFLSDOHORULQVWUXPHQWHGHPRGLILFDUH
7UHEXLHV GHFLGH LGDF HVWHPDLUDSLGúLPDLHILFLHQWV ILHIRORVLWH
SHQWUXPRGLILFDUHDHOHPHQWHORUH[LVWHQWHVDXHVWHPDLVLPSOXV GHVHQD L
QRLOHHOHPHQWHGXS VFKL 1XXLWD LFHOHODOWHLQVWUXPHQWHPDLJHQHUDOH
GLQ$//3/$1IRORVLWHSHQWUXFRSLHUHDPXWDUHDHWFHOHPHQWHORU
3HQWUXDIDFHDFHVWD« IRORVL L
0RGLILFDUHDJURVLPLLSHUHWHOXL
3&!4 0RGLILFDUHGLVWDQ GLQWUHOLQLL
)NSTRUMENTELE -ODIFICARE SDUDOHOH
DISTANÖ»ÆNTRELINIIPARALEL
-ODIFICAREPUNCTEI $OXQJLUHPLFúRUDUHPXWDUHSHUH L
¦NDOIRELINIEPOTFIFOLOSITEÆN PRGLILFDUHDO LPLLGHVFKLGHULL
MODIDENTICCUCELDIN 0RGLILFDUHSXQFWH
#ONSTRUCÖII$
ÌQGRLUHDPDUJLQLLXQXLSHUHWHXQLUHD
FDS WXOXLXQXLSHUHWHFXXQDOW
HOHPHQWÌQGRLUHOLQLH
8QLUHSHUH L
,QWHUVHF LHSHUHWHFXROLQLH)XQF LH
UHOHYDQW vQFD]XOSHUH LORUFXPDL
PXOWHVWUDWXUL
ùWHUJHUHS U LSHUHWH
/LQLHGHOHJ WXU GHVvQF

)LHFDUHSHUHWHHVWHGHOLPLWDWGHROLQLH
GHPDUJLQH$FHVWLQVWUXPHQWDIHFWHD]
QXPDLPRGXOvQFDUHHVWHDILúDW
SHUHWHOHúLQXHOHPHQWXOvQVXúL
0RGLILF ULOHSHFDUHOHD LI FXWDQWHULRUDXLPSOLFDWQXPDLPRGLILF ULOH
vQSODQXO[\ÌQXUP WRUXOH[HUFL LXYH LPRGLILFDvQ O LPHDXQHLSRU LXQL
DSHUHWHOXLGLQVWkQJDGHODFDS WXOEDOFRQXOXL(OWUHEXLHV DLE

vQ O LPHDGHP
0RGLILFDUHDVHW ULORUvQ O LPLLSHQWUXXQSHUHWH

)DFH LFOLFNSH )HUHVWUHSHQWUXREVHUYDUHDPRGLILF ULORU
)DFH LFOLFNFXWDVWDGUHDSW DPRXVHOXLSHSRU LXQHDGHSHUHWHGLQ
VWkQJDúLVHOHFWD LGLQPHQLXOFRQWH[WXDO3URSULHW L
9DILDILúDWIRUPXODUXOGHSURSULHW LÃ3HUHWH
FXWR LSDUDPHWULL
3&!4
DFHVWXLD
0ROPRIET»ÖILEUNUIELEMENT
POTFIACTIVATEPRINCLICK )DFH LFOLFNSHÌQ O LPHúLPRGLILFD LVHW ULOHSHQWUXPDUJLQHD
DUBLUPEACESTA VXSHULRDU DSHUHWHOXLFRQIRUPLPDJLQLLDO WXUDWH&HOHSHQWUX
PDUJLQHDLQHIHULRDU YRUU PkQHQHPRGLILFDWH
&RQILUPD LVHW ULOHHIHFWXDWHFX
ÌQYHGHUHDL]RPHWULF úLvQHOHYD LHSXWH LREVHUYDFXPVHPRGLILF

vQ O LPHDSHUHWHOXL
212 Allplan FT
$FXPDYH LVXILFLHQWHFXQRúWLQ HSHQWUXDSXWHDWHUPLQDHWDMXOIRORVLQG

LQIRUPD LLOHGHPDLMRV1XXLWD LV DG XJD LXúLOHúLIHUHVWUHOHIRORVLQG
VSHFLILFD LLOHGLQILJXU
3&!4
0ENTRUUADELABALCON
FOLOSIÖIMACRO
5IDUBLEEXTERIOARESELECTAT
DINCATALOGULDEMACRO URI
.EMETSCHEK
ÌQFDGUXOH[HUFL LXOXLXUP WRUYH LvQWUHEXLQ DLQVWUXPHQWHDF URUPRGGH

XWLOL]DUHvOFXQRDúWH LGHMDQHUHIHULPOD3HUHWHSHUHWHGUHSWúLFXUE
SUHFXPúLODùWHUJHUHS U LSHUHWH3DUDSHWXODUHvQ O LPHDGHP
DWLFXODUHvQ O LPHDGHFPúLVHH[WLQGHFXFPGHODPDUJLQHD
SODQúHXOXL
'HVHQDUHDSDUDSHWXOXLEDOFRQXOXL
)DFH LFOLFNSH 2S LXQLEDUDGHLQVWUXPHQWH6WDQGDUGúLDOHJH L
$UKLWHFWXU
)DFH LFOLFNvQVHF LXQHD5HSUH]HQWDUHSH/LQLHSHUHWHúLDOHJH L
RS LXQHD$VFXQGHUHOLQLLvPELQDWHDFHODúLQXPHPDWHULDO
&RQILUPD LVHW ULOHFX
&OLFNFXWDVWDGUHDSW DPRXVHXOXLSHXQSHUHWH
9DILDFWLYDW IXQF LD 3HUHWHúLOD\HUXO$5B3(5(7
214 Allplan FT
0RGLILFD LvQ 3URSULHW L

0DWHULDO 0=
*URVLPH
3ULRULWDWH
+DúXU ÌQF
ÌQ O LPH FRQIRUPYDORULORUGLQLPDJLQHDDO WXUDW
'HVHQD LSDUDSHWXO
)XQF LD3HUHWHU PkQHDFWLY
0RGLILFD LGLQQRXvQ 3URSULHW L

0DWHULDO %
3ULRULWDWH
ÌQ O LPH ÌQ O LPHDFRPSRQHQWHL
&,5DSRUWDWODSODQXOVWDQGDUGLQIHULRU
'HVHQD LvQSDUWHDVXSHULRDU XQSHUHWHGUHSW$FHVWDSRDWHILUHDOL]DW

GLQWURVLQJXU FRPDQG 'DWRULW SULRULW LLVDOHPDLPLFLRµJDXU ¶
YDILDXWRPDWFUHDW DFRORXQGHHOVHLQWHUVHFWHD] FXSHUHWHOH
SDUDSHW
$S VD L(6&SHQWUXDWHUPLQDGHVHQDUHDSHUHWHOXLGUHSW$FXP
GHVHQD LXQSHUHWHFXUEFDUHYDXUP ULLWUDVHXOSHUHWHOXLFXUEGHOD
SDUWHU
3kQ OD
'LUHF LDGHH[WHQVLHDDUFXOXL
SXQFWXO
'LUHF LDGH
H[WHQVLHD
SHUHWHOXL
'HOD
SXQFWXO
3HQWUXDQXODUHDS U LORUGHSHUHWHUHGXQGDQWHXWLOL]D L ùWHUJHUH

S U LSHUHWH)O\RXW$UKLWHFWXU
3kQ DLFL 3kQ DLFL
'HDLFL
'HDLFL
$S VD L(6&SHQWUXILQDOL]DUH
216 Allplan FT
8OWLPLOHRSHUD LXQLDXGUHSWVFRSUHDOL]DUHDFRW ULLHWLFKHW ULLúL

GHVHQDUHDPRELOLHUXOXL9HULILFD LGDF D LDOHVOD\HUHOHFRUHVSXQ] WRDUH
SHQWUXGLIHULWHOHHOHPHQWHGHVHQDWH)RUPDILQDO DSODQXOXLHWDMXOXLDU
WUHEXLLV FRUHVSXQG FXXUP WRDUHD
&$0(5
&23,/
&$0(5
&23,/
%,528
'250,725
%$,(
218 Allplan FT
!RHITECTUR» &UNDAÖIE
9 UHFRPDQG PUHDOL]DUHDvQPRGLQGHSHQGHQWDGHVHQHORUXUP WRDUH
3HQWUXDFHDVWDYH LSURFHGDODFRSLHUHDGHVHQXOXL(*0RGHOvQ
.*0RGHOúLYH LIRORVLLQVWUXPHQWHOHGHPRGLILFDUHFXQRVFXWH
3HQWUXDVHWDvQ O LPLOHSHUH LORUIXQGD LHLPRGLILFD LYDORULOHSHQWUX
SODQXULOHVWDQGDUGGHUHIHULQ LQIHULRDUHúLVXSHULRDUHvQGHVHQXO
GXS FXPXUPHD]
3ODQXOVWDQGDUGVXSHULRU FRWDLQIHULRDU DSODQúHXOXLGHVXE
SDUWHU
3ODQXOVWDQGDUGLQIHULRU FRWDLQIHULRDU I U ILQLVDMHDIXQGD LHL
$7(/,(5 ,167$/$ ,,
63 / 725
0$*$=,(
86& 725
Capitolul 5: Utilizarea planurilor

Capitolul 5: Utilizarea
planurilor
Pentru parcurgerea exerciţiilor prezentate în cadrul acestui capitol
sunt necesare modulele Arhitectură generală şi Modelare
acoperiş. Verificaţi în Navigator-CAD dacă aceste module au
fost achiziţionate de către dumneavoastră.
În cazul în care vă lipseşte modulul Modelare acoperiş puteţi
utiliza şi instrumentul Acoperiş (Flyout Creare) poziţionat în
modulul Arhitectură generală.
În ALLPLAN, planurile de referinţă sunt folosite pentru a

facilita lucrul în spaţiul 3D fără a face calcule laborioase, ce
necesita timp. Planurile de referinţă sunt întotdeauna pereche
- un plan superior şi unul inferior. Metoda generală de lucru
constă în:
- Definirea poziţiei perechilor de planuri în spaţiu;
- Definirea înălţimilor elementelor arhitecturale (pereţi,
stâlpi, deschideri de ferestre, nişe....) relativ la aceste
planuri - cu alte cuvinte, asocierea nivelului superior şi
inferior ale unui element la planul de referinţă superior
şi/sau inferior la o anumită distanţă.
Planurile sunt de asemenea foarte flexibile şi sunt instrumente
puternice pentru desenarea structurilor complexe. Există
două tipuri de planuri:
- Planurile de lucru standard - orizontale şi paralele unul
faţă de celălalt.
- Planurile libere - nu neapărat orizontale, acestea
aplicându-se numai pe zona definită prin introducerea
conturului planurilor.

Deja aţi folosit planurile de lucru standard în câteva exerciţii anterioare
pentru a defini înălţimea diferitelor elemente arhitecturale. Secţiunea
care urmează explică conceptul planurilor de lucru standard mai
detaliat.
Imaginaţi-vă două planuri orizontale în spaţiul tri-dimensional,
paralele între ele şi la înălţimi (cote) diferite. Atunci când poziţionaţi
un element arhitectural (un perete, să zicem) între cele două planuri,
ALLPLAN "constrânge" peretele astfel încât marginile lui superioară şi
inferioară să fie respectiv la nivelul planurilor superior şi inferior.
Fiecare desen din ALLPLAN conţine o pereche imaginară de planuri
(numite planuri de lucru standard).
y
x
Planurile de lucru standard pot fi setate la diferite cote în diferite

desene. Prin asocierea marginilor superioare şi inferioare ale
elementelor arhitecturale la aceste planuri, vă asiguraţi că orice
modificare făcută cotei planurilor sunt aplicate de asemenea şi
elementelor.
Distanţa dintre marginile elementelor arhitecturale şi planurile de lucru
standard superior şi inferior sunt definibile de către utilizator: puteţi
introduce o distanţă între marginea superioară (CS) şi/sau marginea

inferioară (CI) ale elementelor arhitecturale şi planurile de lucru

superior şi/sau inferior. De asemenea puteţi defini şi dacă distanţa este
o valoare constantă.
Cota pentru standard inferior este 0.00 m iar pentru standard superior
de 2.50 m.
Plan de lucru standard superior
Plan de lucru standard inferior
Distanţă faţă de Distanţă faţă de Distanţă faţă de standard

standard superior– standard inferior 3,00 superior 0,5 m
1,275 m m Distanţă faţă de standard
Distanţă faţă de Distanţă faţă de inferior –0,75 m
standard inferior 0,00 standard inferior 0,50
m m
Modificând cotelor planurilor de lucru standard într-un desen vor fi

afectate toate elementele asociate.
Nu există reguli pentru definirea planurilor de lucru standard, dar noi

vă prezentăm câteva posibile metode de setare:
Planul de lucru standard inferior = cota marginii superioare a
planşeului inferior (fără finisaje)
Planul de lucru standard superior = cota marginii superioare a
planşeului superior (fără finisaje) ale nivelului curent (metodă
folosită în acest manual practic)
Etajul 1
Parter
Nivelul de referinţă al construcţiei

Planul de referinţă inferior (parter)
= planul de referinţă superior (subsol)
Subsol
Planul de referinţă inferior (subsol)
Planul de lucru standard inferior = marginea superioară a planşeului

(fără finisaje)
Planul de lucru standard superior = marginea inferioară a planşeului
Etajul 1
Planul de referinţă inferior (etajul 1) = +2.64
Planul de referinţă superior (parter) = +2.44
Parter
Planul de referinţă inferior (parter) = -0.11
Planul de referinţă superior (subsol) = -0.31
Subsol
Planul de referinţă inferior (subsol) = -2.61
Planul de lucru standard inferior = marginea superioară a planşeului

finisat
Planul de lucru standard superior = marginea inferioară a finisajelor
suspendate (de exemplu pentru arhitecţii de interioare)

În afară de planurile de lucru standard puteţi crea perechi de planuri
libere. Aceste planuri (care sunt întotdeauna două) pot fi înclinate sub
orice unghi şi la orice înălţime pe care le-o atribuiţi. Înălţimile sunt
relative la nivelul de bază de referinţă. Puteţi defini oricâte perechi de
planuri libere doriţi într-un desen, ele având prioritate în faţa planurilor
de lucru standard.
Perechile de planuri libere sunt afişate şi încadrate de linii punctate pe
ecran. De regulă ele sunt definite specific pentru un singur element sau

pentru un grup de elemente arhitecturale.
SFAT
Pentru utilizatorii avansaţi: Planul liber de referinţă superior
elementele pot fi de
Marginea superioară
asemenea asociate cu planuri a elementului
de referinţă care nu acoperă asociată planului de
referinţă superior Planul standard de referinţă superior
în mod necesar elementul
respectiv.
Planul standard de referinţă inferior

Marginea inferioară a
elementului asociată
planului de referinţă Planul liber de referinţă inferior
inferior Planul absolut de referinţă
Când desenaţi planurile acoperişului, de fapt creaţi o serie de planuri

libere într-o manieră simplă şi elegantă - veţi vedea cum se realizează
aceasta în exerciţiul următor.
Prin intermediul funcţiilor Planuri libere şi Modificare
planuri aveţi la dispoziţie o mulţime de opţiuni care nu pot fi
prezentate în cuprinsul acestui manual practic datorită spaţiului limitat
şi de aceea vă recomandăm o abordare a acestora în mod individual.
Arhitectură (4) : Acoperiş

Modul Modelare acoperiş conţine instrumente destinate creării

planurilor libere.
Atunci când desenaţi acoperişul, de fapt creaţi o serie de perechi de
SFAT
planuri libere într-o manieră simplă şi elegantă. Planul superior al
Vă recomandăm consultarea
fiecărei perechi defineşte suprafaţa planului pantelor acoperişului pe
înaintea abordări acestui
când planul inferior rămâne orizontal. În acest mod, puteţi construi cu
capitol a „Modul Modelare
uşurinţă pereţii între aceste planuri. Dacă pereţii sunt deja asociaţi
acoperiş – Noţiuni de bază“
planurilor (ca în acest exemplu), atunci ei se vor ajusta automat
din Help-Online
planurilor acoperişului. Reţineţi că pereţii şi planurile trebuie să fie în
acelaşi desen.
Un acoperiş este alcătuit din câteva planuri de acoperiş. În plan, trebuie
doar să desenaţi conturul fiecărui nou plan de acoperiş care doriţi să-l
adăugaţi. Conturul se poate suprapune sau poate fi complet închis de

conturul unor planuri de acoperiş existente.
ALLPLAN va calcula automat excentricitatea acoperişului şi punctele
unde planurile acoperişului se intersectează.
Desenarea acoperişului
1. Introduceţi conturul şi valorile pentru partea inferioară şi
superioară a acoperişului. ALLPLAN va începe crearea unei
reţele cubice.
2. Aplicaţi pantele pe reţeaua de definiţie a acoperişului şi faceţi
setările pentru înălţime. Pentru a seta înălţimea :
– introduceţi o valoare absolută a cotei streaşinelor sau
– indicaţi un punct prin care va trece panta acoperişului.
Astfel aţi definit forma acoperişului.
3. Pentru învelitoarea acoperişului folosiţi instrumentele
Învelitoare acoperiş sau Planşeu.
Crearea planurilor acoperişului

În această construcţie exemplu, trebuie să adăugaţi un acoperiş cu o
lucarnă. Acoperişul principal şi al lucarnei au unghiul de înclinare de
35°. La capete, profilul acoperişului se va uni cu pereţii de flanc ai
clădirii iar pantele acoperişului se vor extinde în partea interioară a
pereţilor exteriori pentru a crea nişte streaşini ascunse. Poziţia pantelor
acoperişului vor fi definite prin introducerea valorii cotei pentru linia
streaşinei.
Imaginea cu linii ascunse a etajului cu acoperiş (vedere izometrică

stânga/spate).
Pentru a crea acoperişul principal

ATENŢIE Activaţi desenul 123 Acoperiş iar pe 121 poziţionaţi-l semiactiv în
Dacă nu aţi achiziţionat fundal.
modulul Activaţi layerul AR_PERET şi AR_HORN vizibil.
Modelare acoperiş Activaţi din CAD-Navigator modulul Modelare acoperiş.
folosiţi instrumentul planuri
acoperiş din modulul 1 Faceţi click pe Planuri acoperiş (Flyout Planuri acoperiş) şi
Arhitectură generală. activaţi layerul AR_ACOP.
2 Faceţi click pe Acoperiş drept.
3 Faceţi click pe Înclin (Înclinare) şi introduceţi valoarea: 35.
Marginea inferioară a acoperişului trebuie să treacă la nivelul
planului de lucru standard inferior al etajului (= cota planşeului
inferior fără finisaje a etajului – în acest exemplu este identică cu

cota superioară a planului standard superior al parterului).
4 Faceţi click pe CotInf şi introduceţi valoarea: 2,64.
5 Faceţi click pe CotSup şi introduceţi valoarea de 10, cel mai înalt
punct posibil al acoperişului (valoarea din CotSup) trebuie să fie
setată deasupra cotei pe care intuiţi că o va avea coama.
6 Faceţi click pe H-Str şi introduceţi: 3,44.
Acum introduceţi conturul acoperişului ca un dreptunghi în plan:

7 Faceţi click pe Punct de intersecţie (bara de instrumente
SFAT Asistent-Punct) şi stabiliţi primul punct.
Atunci când introduceţi
conturul acoperişului, puteţi 8 Faceţi click pe punctele diagonal opuse şi finalizaţi introducerea
defini o distanţa atunci când conturlui acţionând ESC.
încadraţi entităţile într-o Aţi definit astfel un dreptunghi.
polilinie paralelă la o
distantă anume. Metodele Colţul diagonal opus
standard de introducere a
poliliniilor sunt de asemenea
disponibile şi aici.
1. Punctul de intersecţie = defineşte primul colţ

9 Finalizaţi introducerea conturului streaşinii cu ESC.

10 Faceţi click pe 3 Ferestre.
Reţeaua acoperişului în acest stadiu este un singur cub.
11 Faceţi click în vedere plană pe marginile acoperişului pentru a
indica unde vor fi aplicate pantele. Observaţi modificările care se
produc în vederea izometrică.
Aplicaţi panta pe
această margine
Aplicaţi panta pe
această margine
12 Finalizaţi definirea acoperişului cu ESC sau faceţi click cu tasta

dreaptă a mouse-ului într-o bară de instrumente.
Acum puteţi crea lucarna folosind încă două perechi de planuri libere
de referinţă. Pentru a defini poziţia suprafeţelor lucarnei, veţi folosi
înălţimea streaşinei. Streaşinele lucarnei sunt la cota 4,48 m şi în
consecinţă sunt la o cotă mai mare decât streaşinele acoperişului
principal.
ATENŢIE Pentru a crea o lucarnă

Dacă nu aveţi modulul
Modelare acoperiş 1 Faceţi click pe Lucarnă (bara de instrumente Creare).
puteţi folosi în locul 2 Faceţi click pe o margine a acoperişului principal.
instrumentului
Lucarnă funcţia 3 Verificaţi setările afişate în meniul contextual şi modificaţi setările
Planuri acoperiş (Flyout pentru H-STR la valoarea 4.48.
Creare) din modulul
Arhitectură generală.
4 Definiţi conturul lucarnei. Utilizaţi instrumentul Punct de

intersecţie (Asistent-Punct). Conturul trebuie să definească punctul
de început şi lăţimea lucarnei exact, pătrunderea ei către mijlocul
construcţiei trebuie să fie suficientă pentru intersectarea planurilor
acoperişurilor.
2 . Pun ctul diagona l

op us d efin eşte al doilea
co lţ
1. Pu nctu l de
intersecţie
defineşte prim ul
colţ
5 Apăsaţi ESC pentru finalizarea operaţiilor de introducere. Conturul

lucarnei este acum definit plasat.

6 Faceţi click pe marginea din stânga şi din dreapta a lucarnei pentru
SFAT
ca ALLPLAN să aplice pantele.
Ca o alternativă la
acţionarea tastei ESC puteţi 7 Apăsaţi ESC pentru terminare.
părăsi o funcţie făcând click
cu tasta dreaptă a mouse-lui
într-o bară de instrumente.
Modificarea planurilor acoperişului

Ca şi celelalte elemente din ALLPLAN, acoperişurile şi căpriorii pot fi
modificate cu uşurinţă. Pentru aceasta, folosiţi Modificare Planuri
Acoperiş şi faceţi click pe acoperişul care va fi modificat. Setările lui
sunt afişate în meniul contextual pentru a fi modificate.
În acest exerciţiu veţi desena o linie de elevaţie la o cotă egală cu 1m.
Aceasta va fi folosită ulterior pentru ajutor în desenarea altor elemente.
Desenarea unei linii în elevaţie

Sunteţi poziţionaţi în modulul Modelare acoperiş.
1 Faceţi click pe Modificare planuri acoperiş (Flyout
Modificare sau Flyout Planuri acoperiş).
2 Faceţi click pe coama acoperişului.
3 Introduceţi cota liniei de elevaţie ca o valoare absolută H-Lin = 3,75
(1 m deasupra nivelului finisat al etajului de sub acoperiş).
Linia de elevaţie este desenată şi afişată ca o linie de ajutor.
Învelitoarea acoperişului
Pentru a crea învelitoarea acoperişului utilizaţi aceleaşi funcţii ca şi
pentru Planşeu şi asociaţi marginea inferioară a „planşeului“ cu
planurile superioare ale acoperişurilor la o distanţă faţă de ele de 0 m.
De asemenea asociaţi marginea superioară a "planşeului" cu planurile
superioare: distanţa dintre planuri şi marginea superioară a
"planşeului" va determina grosimea învelitorii acoperişului.
Pentru a crea învelitoarea acoperişului

Aşezaţi desenul 121 pasiv în fundal.
1 Faceţi click pe Învelitoare acoperiş (Flyout Creare şi Flyout
Planuri acoperiş) şi activaţi layerul AR_ACOP.
2 Faceţi click pe Proprietăţi.
3 Introduceţi în Parametrii pentru Înălţime la Acoperiş valoarea :
0,0.
4 Iar la Grosime introduceţi valoarea : 0,3.
6 Faceţi click în Meniu dinamic pe Multi.
7 Apoi, aşa cum este arătat mai jos, faceţi click pe colţurile conturului
acoperişului (ultimul punct pe care aţi făcut click trebuie să coincidă
cu primul).
8 Faceţi click în Meniul dinamic pe Minus.


9 Desenaţi cu „minus“ o învelitoare acoperiş exact deasupra hornului.

10 Finalizaţi funcţia acţionând ESC.
11 Dezactivaţi desenul 121.
Opţiunea Multi din Meniul dinamic permite simultan, funcţie de

varianta ce a fost selectată Plus sau Minus, îmbinarea unor sectoare
respectiv crearea de deschideri în cadrul acestora.
Învelitoare acoperiş sau planşeu ?

Ambele funcţii pot fi utilizate pentru realizarea învelitorii de acoperiş.
Diferenţa dintre cele două funcţii este următoarea:
•℘ Dacă o Învelitoare Acoperiş depăşeşte zona planurilor acoperiş ea
va păstra înclinarea iniţială.
•℘ Pentru Planşee care depăşesc zona planurilor acoperiş se vor adapta
în mod automat planurilor de lucru standard.
•℘ Cu Învelitoare acoperiş îţi asiguri o reprezentare corectă atunci
când foloseşti Filtru vizibilitate planuri.
•℘ În cazul utilizării funcţiei Planşeu deschiderile vor fi realizate cu
Gol Planşeu. Opţiunea Filtru vizibilitate planuri are acelaşi efect ca
şi în cazul pereţilor sau stâlpilor.

Unirea pereţilor cu acoperişul

Înainte de a uni pereţii exteriori şi cei interiori cu acoperişul, trebuie să
copiaţi planurile acoperişului în desenele corespunzătoare. Planurile
libere (în consecinţă şi planurile acoperişului, de asemenea) au
prioritate asupra planurilor de lucru standard. Aceasta înseamnă că
elementele de construcţie asociate planurilor existente, în desen vor fi
adaptate pentru a reflecta noile constrângeri impuse de modificarea
învelişului (anvelopa definită prin planurile libere de referinţă).
Copierea planurilor de acoperiş folosind un filtru

Este activat doar desenul 123.
1 Faceţi click în meniul Fişier pe Copiere desen sau mutare şi
alegeţi Copiere în alt desen.
2 Introduceţi numărul desenului ţintă: 121.
Acest desen conţine deja date.
3 Desen deja ocupat – doriţi într-adevăr copiere respectiv mutare?
Faceţi click pe Da.
4 Faceţi click în bara de instrumente Asistent-Filtru pe Filtru
după elemente de arhitectură.
5 Alegeţi Planuri şi confirmaţi cu .
6 Activaţi întregul plan prin închiderea acestuia într-o fereastră de
selecţie. Planurile acoperişului vor fi copiate în desenul cu pereţi.
7 Finalizaţi cu ESC operaţia de copiere.
8 Activaţi desenul 121 şi dezactivaţi-l pe 123.
10 Faceţi click pe Actualizare 3D (Flyout Modificare sau Flyout
Modificare 3D) şi de două ori cu tasta din dreaptǎ a mouse-ului în
suprafaţa de desen.
Desenul va fi recalculat iar pereţii vor fi uniţi cu planurile
acoperişului.
Pereţii laterali exteriori nu sunt poziţionaţi sub planurile de acoperiş
şi vor rămâne astfel nemodificaţi.
În vederea în elevaţie veţi observa că pereţii nu sunt ataşaţi direct

acoperişului. Vă amintiţi când aţi introdus pereţii parterului? Atunci aţi
asociat marginea superioară a pereţilor planului de lucru standard
superior dar la o distanţă de -–0.20. Acum putem modifica această
valoare. Va trebui modificată şi înălţimea hornului şi a pereţilor de la
streaşină.
Unirea pereţilor la planurile acoperişului: modificare

cotă
1 Faceţi click pe Modificare proprietăţi elemente de
arhitectură (Flyout Modificare sau Flyout Modificare 3D).

SFAT 2 Faceţi click pe Înălţime, activaţi Modificare cotă superioară

Puteţi folosi instrumentul introduceţi CS-Raportat la planul superior distanţa 0,00 şi
Preluare pentru a copia în confirmaţi cu .
bara de instrumente Marginea inferioară rămâne neschimbată.
contextuale setările de la un
element existent. Toţi
parametrii din caseta de
dialog vor fi aplicaţi
elementelor selectate.
Deseori, este însă necesară
modificarea doar a unui
singur parametru. În acest
caz utilizaţi opţiunea
Preluare doar pentru a obţine
informaţii despre element.
Apăsaţi ESC. Selectaţi din
nou şi fără Preluare
introduceţi parametrul ce
trebuie modificat. În acest
caz doar setările modificate
vor fi aplicate elementului.
3 Faceţi click în Asistent-Filtru pe Filtru după elemente

arhitectură marcaţi opţiunea Perete şi Grosimile 0,115 / 0,175 /
0,365.
4 Încadraţi întregul desen într-o fereastră de selecţie fără porţiunea
peretelui din stânga.
În cazul in care nu au fost cuprinse anumite elemente individuale
acestea pot fi selectate şi ulterior activate.

Atenţie la imaginile cu linii ascunse: pereţii interiori şi exteriori ai

etajului sunt uniţi cu planurile acoperişului. Peretele lateral din
dreapta nu este afectat de planurile acoperişului, el păstrându-şi
orientarea până la planul standard superior. Peretele lateral din
stânga este afectat de planurile lucarnei ca şi de planul de lucru
standard superior. Deoarece un element nu poate avea decât o
singură setare pentru înălţime, peretele trebuie împărţit în trei
secţiuni.
Excludeţi-l pe acesta
din selecţie
Împărţiţi peretele aici
5 Faceţi click pe Ştergere părţi perete (Flyout Arhitectură) şi

ştergeţi o mică porţiune a peretelui pornind de la punctul de
diviziune.

Unire perete
cu o linie
Ştergere
porţiuni
de perete
Unire perete cu o linie
6 Faceţi click pe Intersecţie perete cu o linie (Flyout

Arhitectură) pentru a uni din nou segmentele de perete. Chiar dacă
marginile nu mai sunt vizibile vor rămâne trei pereţi.
7 Faceţi click pe Modificare proprietăţi elemente de
arhitectură pentru a modifica setările pentru Înălţimea marginii
superioare a pereţilor laterali, care nu sunt sub acoperiş (mărimea
inferioară rămâne neschimbată):
CI-Raportat la planul inferior, Distanţă : 1,17.
8 Parametrii / ce anume trebuie modificat ?
Faceţi click apoi pe horn pentru modificarea înălţimii acestuia.

El trebuie să fie mai înalt cu 1 m fată de acoperiş. Activaţi opţiunea
SFAT CS orizontal (marginea superioară a coşului va fi orizontală nu
Dacă pereţii nu s-au
paralelă cu planurile acoperişului).
modificat complet la noua
înălţime este necesară
ştergerea joncţiunii dintre
pereţii exteriori adiacenţi
folosind Intersecţie
perete cu perete.
Verificaţi dacă Linie Îmbinare
Pereţi este activată în
Opţiuni - Arhitectură.


9 Aşezaţi desenul 123 în fundal.

Etajul trebuie să arate astfel în Izometrie din spate/stânga după
Calcul Ascundere şi Regenerare Ecran :

Reprezentarea acoperişului utilizând un filtru de vizibilitate planuri

Puteţi folosi un filtru de vizibilitate planuri pentru a schimba modul în
care sunt reprezentate elementele de arhitectură într-o anumită zonă
sau puteţi să le ascundeţi în întregime. În acest fel planul acoperişului
poate fi reprezentat cu acurateţe.
Introducerea filtrului de vizibilitate planuri

Activaţi desenul 124 în mod activ (după Deschidere şi activare
click Alocare desen şi deplasaţi desenul în mapa Model – Drag
and Drop). Desenul 121 va fi poziţionat semiactiv în fundal.
1 Faceţi click pe Filtru vizibilitate planuri (Flyout Planuri
Acoperiş) şi stabiliţi cum vor fi afişate elementele de arhitectură de
sub filtrul vizibilitate plan: Grosime creion pentru elemente 1 0,25
şi Tip linie pentru elemente 2. Dezactivaţi Ascundere haşură
elemente şi Ascundere macro deschideri.

2 Confirmaţi cu .

3 Activaţi layerul AR_FILTR.

Reprezentarea elementelor va fi modificată sub linia de nivel de la 1
m.
4 Desenaţi un sector plan dreptunghiular utilizând două puncte
diagonal opuse. Linia de nivel 1 m serveşte la delimitarea

interiorului clădirii. În exterior domeniul se va extinde undeva
SFAT dincolo de pereţi.
Atenţie la Meniul dinamic :
pentru crearea mai multor
zone faceţi click pe Multi
apoi pe Plus.
5 Finalizaţi funcţia şi poziţionaţi desenul 123 Acoperiş activ în

fundal.
6 Faceţi click pe Actualizare 3D (Flyout Modificare 3D) şi click
de 2 ori cu tasta dreaptă pe suprafaţa de lucru (nu click dublu!).
Elementele de construcţie vor fi recalculate ţinând cont de filtrul
introdus. Reprezentarea învelitorii acoperişului nu este afectată de
aceasta.

7 Dezactivaţi desenele 123 şi 124. Va rămâne activ doar 121.

Efectuaţi din nou Actualizare 3D (Flyout Modificare 3D).
Elementele sunt afişate din nou fără filtru de vizibilitate.
Ţineţi cont de faptul că folosind instrumentul Actualizare 3D

pentru a recalcula afişarea imaginii, filtrul de vizibilitate planuri se
aplică tuturor desenelor active şi semi-active.
Filtrul vizibilitate plan are efect chiar şi atunci când layerul în
care se află nu este vizibil!

Acoperişul va avea o bordură care are lăţimea 11,5 cm şi înălţimea de

10 cm. Veţi desena bordura într-un cadru separat, pe care anterior aţi
realizat o copie a planurilor acoperişului.
Pentru a desena bordura

Activaţi desenul 123 şi închideţi-le pe toate celelalte.

1 Copiaţi folosind Copiere desene sau mutare … (Meniu Fişier)
SFAT şi filtrul de arhitectură ( ) Plan (Acoperiş) în desenul 126.
Nu uitaţi să numiţi desenele
noi. 2 În Selecţie mape şi desene ( ) transferaţi desenul 126 în mapa
Model, activaţi-l apoi şi poziţionaţi 121 activ în fundal.
3 Faceţi click pe Planuri de lucru standard şi introduceţi pentru
desenul 126 valori pentru Standard Superior 5,39 m iar pentru
Standard Inferior 2,64 m.
4 Faceţi click pe Perete (Flyout Arhitectură) sau click dublu cu
tasta dreaptă pe un perete existent.
5 Stabiliţi în Proprietăţi următoarele:
Grosime : 0,115 ; Material: B25
Înălţime : Marginea inferioară şi superioară legate la planul
standard inferior – confirmaţi cu .
6 Desenaţi bordura pereţilor laterali dar nu treceţi peste lucarnă.


6 Modificaţi setările pentru Înălţime pentru bordura pereţilor laterali

ai acoperişului principal şi ale lucarnei. Bordura trebuie să treacă pe
deasupra învelitorii acoperişului.
SFAT
Pentru a determina o
înălţime a bordurii faţă de
învelitoarea acoperişului de
10 cm este necesar ca pentru
ambele opţiuni ale
marginilor să fie selectată
Distanţă perpendiculară
faţă de plan.
7 Desenaţi bordura pereţilor de capăt ai acoperişului şi lucarnei.


Cu numai câteva click-uri de mouse, puteţi desena o altă faţadă pentru

balcon.
Pentru crearea unor alternative

Activaţi desenele 121 şi 126; copiaţi-le într-un alt desen nou, de
exemplu 127.
Desenul 127 poziţionaţi-l activ şi închideţi desenele sursă
(transferaţi desenul 127 în mapa Model).
1 Folosiţi Intersecţie perete cu linie pentru a modifica joncţiunea
pereţilor în concordanţă cu imaginea alăturată.

SFAT
În loc să permiteţi trecerea
parapetului prin peretele
exterior utilizaţi
Intersecţie perete cu o linie
pentru poziţionarea în spate
a acestuia şi efectuaţi apoi
prelungirea parapetului.
2 Modificaţi utilizând Modificare proprietăţi elemente
arhitectură înălţimea parapetului la 1,27 m.
Când afişaţi cu Calcul Ascundere noul desen 123 corespunde cu

imaginea de la începutul secţiunii „Acoperiş“.
Arhitectură (5) : Planuri libere

În continuare veţi desena acoperişurile parcărilor folosind planurile
libere. Înclinarea acoperişurilor este de 8º.
Pentru a putea compara mai bine metodele folosite copiaţi prima dată
desenul 112 (EG Garaj) pe unul liber. Operaţia de copiere realizaţi-o cu
ajutorul instrumentelor din ProjectPilot/Gestiune.
Copiere desene / mutare

Copiere desene sau ProjectPilot → Desene
mutare…
Utilizată doar în interiorul Utilizată în interior şi în
proiectului cadrul altor proiecte
Pot fi copiate/mutate Este copiat/mutat întregul
elementele individuale sau conţinut al desenului
elementele din desenele Pot fi copiate/mutate diferite
poziţionate în fundal desene într-o singură
Desenul ţintă poate fi ocupat, acţiune
elementele vor fi completate Conţinutul desenelor ţintă
Este posibilă poziţionarea poate fi suprascris (după o
liberă a elementelor confirmare)

Copierea desenelor prin Gestiune

1 Faceţi click în meniul Fişier pe ProjectPilot / Gestiune.
2 Deschideţi directorul Proiect Tutorial, marcaţi desenul 112 şi alegeţi
din meniul contextual Copiere către… .

3 Marcaţi desenul ţintă 116 şi confirmaţi cu OK.
4 Redenumiţi desenul 116 : „Parcare – Variante“.

5 Finalizaţi ProjectPilot.

Planurile libere vor fi copiate pe desenul realizat anterior, pentru

fiecare acoperiş al parcării vor fi create o pereche de planuri. Planul
inferior va fi orizontal poziţionat şi înclinarea celui superior va fi
determinată prin două puncte.
Planul liber superior

Planul de lucru standard superior
Planşeu între parter şi etaj Acoperiş parcare
Secţiune, detaliu
SFAT
Planul poate fi definit prin
trei puncte sau prin două şi
un unghi de înclinare.
Puncte ce definesc
planul de referinţă
Izometrie, acoperişul parcării va fi înclinat de-a lungul marginii

exterioare.
Definirea planurilor libere

Activaţi în CAD-Navigator modulul Arhitectură
generală.
Activaţi desenul 116 parcări destinat copierii iar pe 111 poziţionaţi-
l pasiv în fundal (desenul va fi transferat în mapa Model).
1 Activaţi toate layerele în mod invizibil, cu excepţia AR_PLANS.
2 Faceţi click pe Planuri libere (Flyout Creare).
Planul superior va fi înclinat, cel inferior va fi orizontal şi va fi setat
la aceeaşi cotă planul de lucru standard inferior.
4 Faceţi click în zona planului superior pe Planuri libere.

5 Faceţi click în zona planului inferior pe Cotă înălţime şi

introduceţi -0,11.
Definiţi iniţial înclinarea planului superior. Dacă cunoaşteţi poziţia

a trei puncte, care definesc un plan, puteţi introduce coordonatele
acestora în Coordonată X şi Y din Definire Puncte.
În acest exemplu poziţia primelor două puncte este preluată din
desen şi afişată şi o înclinare.
6 Faceţi click pentru Puncte pe .
7 Punct 1
Faceţi click pe colţul din dreapta jos şi introduceţi pentru înălţimea
punctului valoarea : 2,59.
8 Punct 2
Faceţi click pe al doilea colţ dreapta sus şi specificaţi pentru
înălţimea lui : 2,59.

SFAT
Selectarea primelor puncte
se poate realiza şi în
izometrie. Prin aplicarea
acestui procedeu aţi definit
printr-un singur click pe
punct cele trei coordonate
ale sale !
9 Punct 3 / Înclinarea planului superior
Pentru unghiul de înclinare introduceţi: 8.
10 Direcţia de înclinare a suprafeţei
Faceţi click în partea stângă a celor două puncte pe suprafaţa de
lucru.
11 Activaţi Creare automată geometrie înc/des (bara de
instrumente Asistent-Punct) faceţi click pe conturul parcajelor şi
finalizaţi cu ESC operaţia de introducere.
11
12 Faceţi click pe 3 Ferestre pentru observarea planurilor de

referinţă in vedere izometrică şi elevaţie.
13 Repetaţi paşii de la 2 la 11 pentru crearea de planuri libere şi pentru
cel de-al doilea acoperiş de parcare.

SFAT 14 Finalizaţi funcţia acţionând tasta ESC.

Dacă la început aţi selectat
din Meniul dinamic opţiunea
Multi , atunci această
funcţie va rămâne deschisă.

Dacă realizaţi o imagine mărită a vederii în elevaţie veţi observa că
acoperişul parcărilor nu sunt ataşate direct planurilor libere.
Motivul pentru care se produce acest fenomen se datorează următorului
fapt : când s-a creat planşeul pentru acoperiş, marginei superioară a
acestuia i-aţi definit o distanţă de -0,05 în raport cu planul de lucru
standard superior. Veţi modifica această setare la valoarea de 0 folosind
Modificare proprietăţi elemente arhitectură sau CS-
Raportat la planul superior iar apoi Proprietăţi (meniul contextual).
Înălţimea absolută a elementului v-a rămâne nemodificată şi egală
cu 0,15 m.
Faceţi vizibil AR_STALP împreună cu stâlpul. După cum vedeţi este
necesară şi potrivirea lor:
utilizând Modificare proprietăţi elemente de arhitectură
schimbaţi distanţa dintre marginea superioară a stâlpilor şi planul
superior la 0,15.
Capitolul 6 : Scările

Parcurgerea exerciţiilor din cadrul acestui capitol implică existenţa
modulului Construcţie scări. Verificaţi în CAD-Navigator
dacă aţi achiziţionat şi acest modul.
În continuare se impune construcţia unei scări între parter şi

etaj. Pentru această operaţie utilizaţi modulul Construcţie
Scări din Allplan FT care oferă instrumente pentru crearea
tipurilor standard de scări ca şi pentru cele desenate liber.
Pentru fiecare scară creată, puteţi defini componentele ei
individuale ca treapta, fundaţie, mâna curentă, montanţi etc.
Deoarece prezentarea tuturor opţiunilor destinate
construcţiei scărilor ar depăşi spaţiului alocat din acest
manual practic, nu ne rămâne decât să vă recomandăm
dumneavoastră abordarea în mod experimental a diferitelor
forme de scară. Ca punct de plecare trebuie însă să rămână
scara dreaptă.
Înainte de a începe desenarea scării, desenaţi conturul ei folosind linii

ajutătoare. Acestea vor fi de ajutor pentru orientare atunci când definiţi
scara.
Pentru a desena conturul scării în modulul construcţie

cu linii de ajutor
Activaţi desenul 111, EG Model şi dezactivaţi-le pe toate celelalte.
Poziţionaţi toate layerele în mod invizibil cu excepţia CO_GEN 02
(contur scară).
1 Faceţi click pe Linie (Flyout Construcţii 2D), activaţi
Construcţii ajutor înc/des (bara de instrumente Format), iar
layerul CO_HK va rămâne activ.
2 Desenaţi conturul scării.
3 Dezactivaţi Construcţii de ajutor inc/des.

4 Activaţi layerul KO_HK în mod vizibil şi dezactivaţi-le pe toate
celelalte.

Procedura pentru crearea scărilor este întotdeauna aceeaşi. Odată ce a

fost creată scara, ea poate fi oricând modificată folosind Modificare
scări.
Procedura pentru desenarea scărilor

- Selectaţi tipul scării.
- Introduceţi conturul scării. Acesta va defini de asemenea şi
lungimea de dezvoltare a scării faţă de baza ei.
- Setaţi înălţimea şi poziţia liniei pasului. ALLPLAN va crea o
scară de bază iniţială care poate fi modificată după dorinţă.
- Dacă este necesar, modificaţi setările pentru numărul treptelor,
poziţia ultimei trepte, unghiul treptelor etc. Astfel aţi terminat
desenul iniţial. Numai treptele sunt afişate.
- Setaţi (opţional) componentele scării cum ar fi mâna curentă şi
fundaţia.
- Blocaţi scara şi etichetaţi-o.

Arhitectură (6) : Scară tip U

Veţi începe prin a selecta tipul scării şi introducerea conturului ei.
exemplu, dacă selectaţi o scară dreaptă, ALLPLAN va închide conturul

după ce aţi indicat patru puncte. Conturul scării Tip-U este definit de 8
SFAT puncte. O scară spirală este definită de două arcuri circulare iar o scară
Înainte de abordarea acestui liberă poate avea la bază oricâte puncte sunt necesare pentru forma ei
exerciţiu vă recomandăm - chiar şi curbe spline.
consultarea din Help Online
a „Modulul Construcţie Crearea unei scări de bază
scări, Noţiuni de bază “:
1 Faceţi click pe Scară cu podest la jumătate (Flyout Scară) şi
activaţi layerul AR_TREP.
2 Primul punct pe care faceţi click va defini punctul de intersecţie
dintre baza scării şi vangul interior. Plasaţi primul punct.

3 Faceţi click pe celelalte colţuri folosind conturul scării creat

anterior. În total trebuie să plasaţi 8 puncte.
Primul punct,
vangul interior (de
la baza)
4 Faceţi click pe Înălţime.


5 Activaţi căsuţa de control Optimizare şi introduceţi valori pentru :

- H superior : 2,75
- H inferior : 0,00
Confirmaţi cu .
În caseta de dialog Contur trepte / Linie pas / Înălţime va fi

afişată înălţimea absolută a scării – 2,75 m.
6 Faceţi click pe pentru confirmarea setărilor.
Allplan FT va crea o scară iar parametrii geometrici vor fi afişaţi în
caseta de dialog.
7 Finalizaţi introducerea parametrilor pentru scară cu ESC şi aşezaţi
inscripţionarea acesteia.
Dacă nu doriţi etichetarea scării finalizaţi operaţia cu ESC.
8 Activaţi suplimentar layerele AR_PERET şi AR_DE în mod
vizibil.
În vederea izometrică şi în elevaţie, verificaţi înălţimea şi orientarea
scării. Păstraţi aceste vederi deschise pentru exerciţiul următor astfel
încât să puteţi observa mai uşor modificările care se petrec.

Setările scării propuse de ALLPLAN în meniul contextual pot fi

modificate. În acest exerciţiu veţi:
Modifica poziţia ultimului pas,
Modifica unghiul treptei (posibil numai pentru scara Tip-U).
Treptele sunt calculate automat de către ALLPLAN. În cazul scărilor
tip U, podestul nu poate fi modificat, poziţia lui fiind blocată de
conturul scării. Numărul de trepte, oricum, poate fi modificat - valabil
pentru toate tipurile de scări.
Simbolurile scării
- Săgeata mare de pe o treaptă indică faptul că acele componente
sunt la diferite înălţimi.
- Mica săgeată pe o linie scurtă indică acele două componente
(treapta şi podestul) sunt la aceeaşi înălţime.
Modificarea geometriei scării

1 Faceţi click pe Modificare scări (Flyout Scări) şi selectaţi
conturul acestora.
2 Faceţi click pe IIII (Poziţia treptelor la podest), activaţi Cazul I şi
confirmaţi cu .

3 Faceţi click pe UlTr. Va fi afişat H-1.

În elevaţie puteţi vedea cum ultima treaptă este cu o inaltime de
treapta sub marginea superioară a scării. Cu alte cuvinte scăra va
avea 7 trepte. Valoarea pentru inaltimea treptei se modifică în mod
automat.
În plan veţi vedea că marginea de sus a treptei nu atinge exact
conturul scării. De aceea se impune mutarea treptelor în lungul

liniei pasului.
SFAT
Un buton evidenţiat (apăsat 4 Măsuraţi iniţial distanţa dintre ultima treaptă şi marginea
în jos) indică faptul că conturului folosind instrumentul Funcţiuni măsurare (bara de
valoarea este blocată şi nu instrumente Standard).
poate fi modificată când
scara este optimizată. 5 Faceţi click pe DNSU (pentru depăşirea superioară) şi introduceţi
valoarea măsurată de : 0,085.
Veţi lungi şi podestul cu aceeaşi valoare iar treptele se vor muta.
Setările din Geometrie-Trepte vor fi identice cu cele din imaginea
următoare :

Pe ecran, scările sunt reprezentate numai prin trepte. Dacă doriţi, puteţi
adăuga celelalte componente ale scării. ALLPLAN va reprezenta aceste
componente şi va oferi opţiuni pentru afişarea lor într-o singură casetă
de dialog, uşor de utilizat. În plus, fiecare componentă are de asemenea
propriul formular de proprietăţi unde puteţi seta diferite dimensiuni. În
exerciţiul următor veţi învăţa cum se definesc treptele, mâna curentă
interioară şi parapetul.
Pentru a definii componentele scării

Câmpul dialog Geometrie–Trepte este activ.
1 Faceţi click pe Definiţii parametrii/Introducere .
2 Faceţi click în Elemente scară pe Vedere element.
3 Activaţi căsuţele de bifare Treaptă scară, Mână curentă int şi
Montanţi inter şi confirmaţi setările cu .

SFAT
Componentele definite de
utilizator pot fi folosite
pentru parapet, balustradă,
etc… .
În cadrul acestei opţiuni puteţi efectua şi modificări ale elementelor

de scară.

4 Faceţi click în Elemente Scară pe Trp (Treaptă scară) şi

introduceţi Grosimea treptei în partea frontală şi cea din spate
precum şi Distanţa dintre treaptă şi conturul scării similar
imaginii ulterioare. ( )

6 Faceţi click în Elemente scară pe MC-I (mână curentă interior).

7 Introduceţi distanţa dintre marginile mâinii curente şi conturul
poligonal ca şi poziţia dintre elementul de mână curentă relativ la
marginea lateralǎ a treptei. Astfel definiţi poziţia din care începe
mâna curentă. În acest exemplu, mâna curentă va fi pe primul pas.
( )

8 Faceţi click în Elemente Scară pe MN-I (montanţi interiori).

9 Introduceţi distanţa dintre laturile componentei şi conturul scării,
apoi introduceţi poziţia componentei relativ la partea lateralǎ a
pasului.
SFAT
Dacă modificaţi dimensiunile
treptei, mâinii curente sau a
unui obiect liber definit
(montanţi), trebuie să
selectaţi opţiunea PRELUARE
din nou pentru a re-calcula
rezultatul.
10 Faceţi click pe Preluare ’între treaptă şi mână-i’.

Va fi în mod automat calculată înălţimea componentei. ( )
11 Faceţi click pe Definiţii parametrii/Introducere. Programul

adaugă componentele scării pe care le-aţi definit.
12 Faceţi click pe Fix pentru fixarea scării.
În continuare puteţi proceda la etichetarea scării (o previzualizare a
etichetei este ataşată cursorului).
13 Faceţi click pe diferitele opţiuni din Descriere pentru stabilirea

elementelor ce apar în etichetă.

SFAT 14 Specificaţi numărul de poziţii zecimale.

Dacă nu doriţi poziţionarea 15 Plasaţi eticheta în dreptul scării.
unui text faceţi click pe ESC.
În desenele de construcţie se obişnuieşte afişarea unei secţiuni a scării

în plan. Pentru a realiza această cerinţă vă recomandăm folosirea
instrumentului Secţiune Scară.
Crearea unei secţiuni în plan

1 Faceţi click pe Secţiune scară (Flyout Scară).

2 Faceţi click pe linia pasului pentru a identifica scara.
SFAT
3 Selectaţi tipul de linie care va fi utilizat pentru a afişa partea de
Dacă pentru tipul de linie va
fi utilizat cel din cadrul sub şi partea de deasupra liniei de secţiune.
desenului este necesar a se
introduce la LiniInf „-“.
SFAT
Pentru a exclude din afişare
o secţiune a scării faceţi click
pe Inc.

4 Introduceţi distanţa dintre liniile de secţiune. Distanţa este

dependentă de scara de măsură, poate fi introdusă valoarea dorită în
unitatea de măsură actuală (m).
5 Faceţi click pe punctele de început şi de sfârşit ale liniilor de
secţiune. În plan, afişajul se va modifica automat cu toate că în

vederile în elevaţie şi cele izometrice scara va fi afişată normal.
SFAT
Dacă faceţi modificări
ulterioare scării, va trebui să
recreaţi secţiunea plană.
Capitolul 7 : Macro-urile

Pentru parcurgerea exerciţiilor din cadrul acestui capitol este
necesar să fi achiziţionat modulul Pereţi, Planşee, Elemente
construcţie. Verificaţi prin intermediul Navigator-CAD dacă
acest modul este existent.
Dacă nu aveţi catalogul de simboluri Nemetschek sau dacă

macro-urile pe care le conţine acest catalog nu sunt cele
dorite, puteţi folosi instrumentul Modelare Macro pentru a
vă crea propriile macro-uri. Aceste macro-uri pot fi salvate în
biblioteci şi extrase oricând doriţi.
Procedura de desenare a macro-urilor

Necesită: o deschidere
- În modulul Pereţi, Planşee, Elemente Constructive activaţi

Modelare Macro şi selectaţi deschiderea.
- Setaţi dimensiunile pentru ramă (uşă sau fereastră) şi faceţi
click pe pentru a-l transfera în vederea 3D.
- Pentru fiecare element al ferestrei definiţi elemente orizontale
şi verticale şi/sau montaţi sau, în cazul uşilor –plăcile şi
transferaţi setările folosind .
- Ca alternativă puteţi selecta unul din stilurile prezentate în
cataloage şi puteţi introduce setările pentru dimensiunile
diverselor elemente.
- Setaţi creionul şi culoarea pentru elemente şi geam.
- Salvaţi macro-ul.

În exerciţiul următor veţi insera propriul macro în singurul perete al

construcţiei rămas fără ferestre (de la parter). Pentru început veţi crea
trei deschideri de ferestre. Macro-urile vor fi desenate separat şi vor fi
inserate ulterior.
Crearea deschiderilor de fereastră

Desenul 111 este activ. Activaţi layerul AR_PERET în mod vizibil
iar toate celelalte în mod invizibil.
1 Faceţi click dublu cu tasta dreaptă pe deschiderea ferestrei din
peretele drept de lângă cel circular (nu pe macro!).
2 Realizaţi 3 deschideri de fereastră similar desenului următor.
Proprietăţi-le au fost preluate de la fereastra activă şi vor
avea următoarele valori (modificaţi unde se impune):
Înălţime : CS –Cota absolută a elementului, marginea
superioară ataşată planului inferior la distanţa: 2,26
CI-Raportat la planul inferior, marginea
inferioară ataşată planului inferior la distanţa : 0,00
Glaf : Glaf exterior : 0,09

Grosimea ferestrei : 0,10
Dimensiuni :

Arhitectură (7) : Modelare Macro

Pentru această deschidere veţi desena o fereastră compusă din 3 părţi.
Ulterior macro-ul va putea fi introdus în oricare deschidere.
Desenarea unui macro tip fereastră

1 Faceţi click pe Modelare Macro (Flyout Arhitectură).
2 Faceţi click pe una din laturile noii deschideri. Va fi inserată o
casetă de dialog unde pot fi efectuate toate setările pentru macro.
Începeţi cu rama ferestrei.
3 Introduceţi dimensiunile ramei:
Lăţime : 65 / Adâncime : 65
4 Faceţi click pe
pentru a transfera setările pentru ramă în Vedere 3D din dreapta.

SFAT
Apăsaţi pentru a anula
setările făcute la pasul
anterior.
Fereastra va avea elementele orizontale (traverse).


5 Faceţi click în Elemente Profil pe Traversă şi introduceţi

următoarele valori: Lăţime : 65 / Adâncime: 65
Traversa poate fi poziţionată oriunde.
6 În secţiunea Împărţire faceţi click pe şi introduceţi 625
pentru a defini înălţimea porţiunii superioare a ferestrei (vezi figura
de mai jos).
7 Faceţi click pe pentru a transfera setările în Vedere 3D.
8 Faceţi click în Vedere 3D pe marginea inferioară a ferestrei. Ea va
fi divizată de un element vertical.
9 Faceţi click în Elemente profil pe Montanţi şi introduceţi
următoarele valori :
Lăţime: 65 / Adâncime: 65
10 Faceţi click în Împărţire pe .
Montantul va fi poziţionat central.
11 Faceţi click pe pentru a transfera setările în Vedere 3D.
12 Alegeţi pentru grosime geam un alt creion (de exemplu nr. 7).

13 Faceţi click în secţiunea Plan pe Def şi activaţi căsuţele de control

pentru Domeniul Scară Reprezentare.
15 Setări <confirmare>
Confirmaţi cu tasta dreaptă.
Va fi deschisă fereastra macro.
16 Prin meniul contextual alegeţi directorul Privat iar în cadrul
acestuia un nou director, confirmaţi apoi cu OK.
17 Sub ce denumire doriţi să salvaţi macro-ul în catalog?
Introduceţi numele macro-ului.
18 Pentru finalizarea funcţiei apăsaţi tasta ESC.
Utilizaţi pentru aşezarea macro-ului şi în celelalte 2 deschideri

instrumentul Aşezare macro în deschidere (Flyout Arhitectură).
Toate macro-urile vor fi poziţionate pe layerul standard şi pot fi
întrebuinţând Modificare elemente → Modificare layere alocate şi
altor layere.

Oricând puteţi să înlocuiţi macro-urile. Această opţiune vă permite să

vedeţi rapid în câteva secunde diferitele alternative pentru faţadă.
Condiţie preliminară a acestei operaţiuni este prezenţa a două simboluri
în cadrul de desen (unul care va fi înlocuit şi altul care va fi utilizat ca
substituent).
Există două metode pentru înlocuirea macro-urilor:
Înlocuirea tuturor instanţelor unui macro cu un alt macro - setarea:
Macro.
Înlocuirea unei singure instanţe ale macro-ului - setare : Repartiţie.
O repartiţie macro este un macro ce a fost poziţionat în cadrul unei

deschideri.
În exerciţiul următor veţi înlocui repartiţiile macro din peretele curb cu

un nou macro.
Înlocuirea macro-urilor
1 Faceţi click pe Schimbare macro (Flyout Arhitectură).
2 Alegeţi din caseta dialog Schimbare macro opţiunea Repartiţii
(prin click poate fi modificată posibilitatea de alegere).
3 Ce înlănţuire macro schimbaţi?

Faceţi click pe repartiţia macro din peretele circular.
4 Cu ce înlănţuire macro înlocuiţi?
Faceţi click pe o repartiţie a unui macro realizat de dumneavoastră.
5 Pentru înlocuirea tuturor repartiţiilor din peretele circular repetaţi
etapele de la punctele 3 şi 4.

Parterul având repartiţiile macro înlocuite.

Puteţi vedea o listă a tuturor macro-urilor definite prin intermediul
Gestiunii Macro. Această opţiune poate fi activată fie prin intermediul
ferestrelor de proprietăţi ale elementelor Uşă sau Fereastră sau faceţi
click pe Citire date din catalog şi alegeţi din cadrul secţiunii Tip
date opţiunea Macro:
Aici pot fi realizate şi ştergeri inclusiv redenumiri ale macro-urilor.

Înlănţuiri ale macro-urilor se pot realiza şi cu Drag şi Drop, ulterior
fiind posibilă şi desfacerea acestora.

Capitolul 8 : Vederi şi
secţiuni
Deşi modelul clădirii este acum terminat, mai există încă un
număr de operaţiuni importante pe care le puteţi executa
pentru a obţine un desen finisat al construcţiei. Exerciţiile din
acest capitol vă arată cum se generează vederile în secţiune şi
cum se definesc camerele înainte de a calcula spaţiul
construit.
Secţiune A - A cu cote în elevaţie
Arhitectură (10) : Secţiuni

Secţiunile construcţiei arată modul în care se vede clădirea dintr-o
anumită direcţie. Traseul de secţiune defineşte vederea şi ea poate fi
Capitolul 8 : Vederi şi secţiuni
salvată ca o imagine cu linii ascunse într-un alt desen. Maniera în care

elementele ce sunt secţionate sunt afişate - de exemplu haşurile - poate
fi de asemenea definitǎ pentru vederea în secţiune. Dacă doriţi puteţi să
alegeţi ca elementele secţionate să fie afişate cu o linie îngroşată.
Secţiunea B - B, după editare

Pentru a crea o vedere în secţiune trebuie mai întâi să poziţionaţi toate
desenele activ in fundal iar layerele sǎ fie prelucrabile. Linia de
secţiune va fi definită într-un desen care la rândul lui este complet
activ.
Definirea liniei de secţiune

Activaţi în Navigator CAD modulul Arhitectură generală.
Poziţionaţi în mod activ desenul 2 Linia de secţiune iar cele cu
numerele 101, 111, 112, 121, 123 vor fi active în fundal.
1 Activaţi Selecţie Layer şi alegeţi opţiunea Model (toate layerele ce
conţin elemente de construcţie 3D).
2 Faceţi click în meniul Fereastre pe 1-Fereastră.
3 Faceţi click pe Poziţie Secţiune (Flyout Planuri acoperiş).
4 Activaţi layerul CO_GEN 01.
5 Faceţi click pe Proprietăţi şi setaţi-le în conformitate cu
imaginea alăturată. ( )

Pentru a produce o secţiune care va arăta întreaga clădire, trebuie

să setaţi marginea superioară a secţiunii cu cel puţin 20 cm
deasupra coamei şi marginea inferioară la cel puţin 20 cm sub talpa
SFAT
clădirii.
Puteţi defini Secţiuni
ortogonale şi Secţiuni sub un
anumit unghi. 6 Faceţi click pe punctul iniţial şi cel final al liniei de secţiune,
poziţionată în exteriorul clădirii şi finalizaţi această operaţie
apăsând tasta ESC. Asiguraţi-vă că linia de secţiune intersectează
pereţii într-un unghi drept şi nu oblic. De asemenea, evitaţi
indicarea liniei de secţiune în lungul unei linii de perete.
7 Adâncimea secţiunii / Direcţia în care priviţi
Faceţi click pe un punct situat în deasupra clădirii.
Adâncimea secţiunii este zona din spatele secţiunii ce poate fi
înţeleasă ca adâncimea privirii. Toate elementele clădirii vizibile în
această zonă (chiar şi cele care nu sunt intersectate de linia de
secţiune) sunt incluse în vederea finală a secţiunii. Cu cât este mai
mare valoarea introdusă pentru adâncime cu atât este mai mare
cantitatea de date prezentată.
8 Repetaţi etapele de la punctele 3 la 7 şi introduceţi pentru denumire
secţiune : B.

Calcularea secţiunii
Prezentarea secţiunii este iniţial un model filar tridimensional. Din
acest model va fi poziţionat pe desenul dumneavoastră o imagine cu
linii ascunse („Calcul Ascundere“). Veţi obţine astfel o imagine în plan
care poate fi prelucrată cu ajutorul instrumentelor din modulele
Construcţii 2D, Text şi Linii Cotă.
Activarea şi calculul unei secţiuni

1 Faceţi click pe Reprezentare secţiune.
2 Faceţi click pe linia de secţiune A-A.
Clădirea va fi prezentată în secţiune funcţie de setările efectuate
anterior de dumneavoastră în Poziţie Secţiune.
3 Faceţi click în bara de instrumente Standard (!) pe Calcul
Ascundere, 2D.
4 Selectaţi Ascundere elemente de pe ecran şi introduceţi numărul
desenului ţintă: 200. ( )

5 Stabiliţi setările pentru următoarea casetă dialog în conformitate cu

Prin introducerea unor valori mari pentru Unghiul maxim de
contact veţi obţine ca feţele pereţilor curbi să fie prezentate ca
suprafeţe continui şi nu drept elemente individuale.
6 Faceţi click în secţiunea Definiţii speciale pe Arhit… şi stabiliţi

setările în conformitate cu cele din imaginea alăturată.

7 Închideţi toate ferestrele dialog cu .

Va fi realizat calculul.
8 Prin intermediul Deschidere şi activare selectaţi desenul
Secţiuni şi activaţi desenul 200.
9 Setaţi vedere pe Plan.
Secţiunea A-A
Vederea în secţiune nu va fi în mod automat actualizată pentru a

reflecta modificările făcute desenului. Pentru actualizare faceţi
click pe Calcul Ascundere, 2D şi alegeţi opţiunea Actualizare
rezultat ascundere.

Prelucrarea secţiunii
Acum puteţi edita secţiunea. Sunteţi deja familiarizat cu instrumentele
de editare disponibile. Desenaţi completările pe un desen separat
deoarece în procesul de actualizare a imaginii cu linii ascunse acestea
vor fi şterse. Pentru calcularea cotelor în elevaţie într-o vedere în
secţiune - veţi folosi instrument pentru secţiunea A-A din exerciţiul
anterior. Desenul cu finisaje este deja realizat în această secţiune.
Cotarea în elevaţie

Poziţionaţi cadrul 201 în mod activ, iar pe 200 activ în fundal.
Desenaţi planşeul cu finisaje.
Activaţi din Navigator-CAD modulul Linii de cotă.
1 Faceţi click pe Definiţii parametrii standard (Flyout Creare).
2 Alegeţi din pagina Linie cotă din secţiunea Tip linie ‚Cotare nivel‘
şi Simbol margine (selectaţi semnul pentru cotele de elevaţie
pentru planşeul cu finisaje) (vezi figura de mai jos).

3 Faceţi click pe Cotare verticală (Flyout Creare) şi activaţi

layerul LC_100.
4 Plasaţi punctul prin care va trece linia de cotă.
5 Punct de plecare
Acesta este un punct ce are o cotă cunoscută, în acest exemplu va fi
marginea superioară a planşeului finisat al parterului.
6 Valoarea de bază : 0,00
7 Faceţi click pe punctele ce vor fi cotate şi apăsaţi ESC.

8 Alegeţi din cadrul Proprietăţi pentru simbol margine

următoarea opţiune şi efectuaţi cotarea planşeelor fără finisaj
(etapele descrise în cadrul punctelor de la 4-7).
9 Pentru finalizarea funcţiei acţionaţi tasta ESC.

Arhitectură (11) : Vederile elevaţiilor

Afişarea clădirii în diferite elevaţii nu mai prezintă probleme pentru că
sunteţi deja familiarizaţi cu instrumentele folosite.
Reţineţi următoarele aspecte:

•℘ Activaţi toate desenele care conţin elemente pe care doriţi să le
afişaţi în Vedere,
•℘ Selectaţi din meniul Vedere opţiunea Proiecţie sau Vedere
standard,
•℘ Afişaţi faţada ca imagine cu linii ascunse şi salvaţi rezultatul
într-un desen gol.
Elevaţie Sud
Elevaţie Vest

Capitolul 9 : Calcul
cantităţi
Camerele vor fi realizate în desenul Perete pe layere separate.
Astfel, în determinarea operaţiilor de calcul se vor lua în
considerare toate componentele.
ALLPLAN oferă două metode pentru crearea camerelor:
manual - introduceţi poligoane pentru a defini marginile
fiecărei camere separat. Camerele vor fi etichetate imediat
şi le vor fi atribuite suprafeţe utilitare.
automat - sistemul scanează cadrul pentru a găsi
poligoanele de pereţi închise şi creează camerele pe baza
poligoanelor detectate. Camerele vor fi ulterior etichetate
şi atribuite cu suprafeţe utilitare.
În orice caz, trebuie mai întâi să introduceţi

înălţimea camerei. Introduceţi înălţimea ca pentru
orice alt element arhitectural – puteţi asocia
înălţimea camerelor cu planurile de referinţă sau cu
orice alt element doriţi.
Pentru a face pe ecran o diferenţiere vizuală între

camere şi celelalte elemente, trebuie să desenaţi
camerele folosind un creion cu altă culoare.
Capitolul 9 : Calcul cantităţi
Arhitectură (12) : Camere, finisaje şi

suprafeţe locuibile
Înainte de a efectua calculul suprafeţelor şi spaţiului locuibil în
ALLPLAN, trebuie să definiţi camerele.

În exerciţiul următor, veţi asocia finisaje diferitelor suprafeţe ale
acoperişului şi veţi calcula suprafaţa locuibilă. Ar fi posibilă o utilizare
a metodei de creare automată a camerelor. Însă, veţi cunoaşte ambele
variante, inclusiv cea de creare manuală pentru a avea mai multe
opţiuni la dispoziţie. Veţi începe prin a defini camerele individuale şi
etichetarea suprafeţelor de pereţi şi a celor orizontale. Apoi, veţi putea
definii celelalte camere automat.
Crearea manuală a camerelor

Alegeţi din Deschidere şi activare mapa Model, iar desenul 121
poziţionaţi-l activ.
Prin intermediul Selecţie layer selectaţi Tip de plan
CA_CAMERE în mod prelucrabil.
Activaţi din Navigator CAD modulul Calcul Cantităţi.
1 Faceţi click pe Camere (Flyout Creare) şi activaţi layerul
CA_CAMER (bara de instrumente Format).
2 Alegeţi pentru Creion (3) 0.50 (bara de instrumente Format).
Introduceţi proprietăţile camerei.
4 În pagina camere introduceţi în secţiunea Atribute cameră la
Descriere scurtă etajului opţiunea ‚Acoperiş’ iar în Descriere
introduceţi numărul camerei ‚R 201‘.
5 Faceţi click pe Funcţia şi folosiţi pentru a adăuga
DORMITOR la intrările din caseta listă.

SFAT
Puteţi introduce un factor
pentru unele spaţii, astfel
încât numai un anumit
procentaj al suprafeţei să fie
inclus în rezultatul
calculelor.
6 Faceţi click pe Înălţime şi introduceţi setările pentru înălţimea

camerei astfel încât ele să se potrivească cu cele definite pentru
pereţii etajului.

7 Faceţi click pe Catalog şi selectaţi un catalog definit de utilizator.

Veţi folosi intrările din acest catalog ulterior când veţi defini
finisajele de suprafaţă.
8 Faceţi click în pagina Finită şi introduceţi setările pentru

suprafeţele de pereţi şi planşeu.

SFAT
Puteţi salva setările pe care
le-aţi făcut suprafeţelor
camerelor ca stiluri folosind
.
În cazul proiectelor de mari
dimensiuni aceste operaţii
produc mari economii de
timp şi asigură o calitate
ridicată deoarece toţi
colaboratori au acces
simultan la date iniţiale.
9 Pentru confirmarea şi închiderea casetelor de dialog apăsaţi .

10 Faceţi click pe două colţuri diagonale opuse ale dormitorului şi
apăsaţi de două ori ESC pentru terminarea introducerii conturului.

11 Definiţi în continuare ce articole vor apare în etichetă. Eticheta din

acest exerciţiu va cuprinde informaţii despre Numele, Funcţia,
Volumul şi Suprafaţa camerei.
Faceţi click pe diferite casete pentru dezactivarea anumitor afişaje.

Folosiţi pentru a trece în

secţiunea de definiţii a 12 Activaţi layerul AR_DESCR pentru inscripţionare.
textului.
13 O previzualizare a etichetei va fi acum ataşată cursorului. Pentru a
fi poziţionată faceţi click pe mijlocul camerei. Eticheta va avea
următoarea formă de prezentare.
R 201
Dormitor
44.029 m³
15.55 m²
14 Apăsaţi ESC pentru finalizarea funcţiei.

Crearea automată a camerelor

Pentru realizarea celorlalte camere se poate utiliza opţiunea camere
automat.
Derularea acestei operaţii implică două etape.
•℘ Definirea camerelor utilizând Camere automat
•℘ Etichetarea camerelor utilizând Definire, modificare camere.
Crearea automată a camerelor

1 Faceţi click pe Camere automat (Flyout Creare).
2 Definiţi zona din care vor fi create camerele: folosind butonul din
SFAT mijloc al mouse-ului încadraţi întregul desen într-o fereastră de
Verificaţi setările pentru selecţie, exceptând balconul.
înălţime!
3 Faceţi click pe Definire, modificare camere (Flyout
Prelucrare).
4 Introduceţi pentru Descriere: R 202 şi funcţia COPIL 1. Pentru a
adăuga aceste intrări în caseta listă apăsaţi
.
5 Faceţi click pe camera din stânga sus şi confirmaţi cu
Sumă sau cu tasta dreaptă a mouse-ului.
6 Plasaţi eticheta.
R 203
R 202 COPIL 2
COPIL 1 30.812 m³
38.431 m³ 13.20 m²
17.10 m²
R 204
BIROU
R 201 16.796 m³
DORMITOR 9.06 m²
44.029 m³
15.55 m²
R 205
BAIE
38.431 m³
17.10 m²
7 Pentru celelalte camere repetaţi operaţiile prezentate în cadrul

etapelor de la punctele 4 la 6.
Numerotarea camerelor se face în mod automat.
Balconul va fi definit ca o cameră individuală. Introduceţi în afară de

funcţie şi descriere factorul 0,5 şi ştergeţi toate suprafeţele cu finisaje
utilizând butonul Ştergere finisaje şi activaţi opţiunea 'Fără tencuieli
la calculul suprafeţelor (ex, balcon)'.

Acum puteţi adăuga finisaje pentru suprafeţele laterale, planşee,
duşumele şi plinte în camerele pe care le-aţi definit. Acestor suprafeţe li
se pot asocia materiale, tip de lucrări şi grosime. Aceste informaţii vor
fi utilizate când se face calculul suprafeţelor şi când se face extrasul de
materiale.
Suprafeţele camerelor pot fi definite în două moduri:
- Prin definirea lor ca o singură entitate pentru întreaga cameră
- Prin definirea lor individuală (una după alta) - aceasta vă permite
SFAT să definiţi separat suprafeţe în cadrul aceleiaşi zone - de exemplu
Folosiţi aceste metode un model de vopsea până la o anumită înălţime
pentru modificarea În continuare vă sunt prezentate ambele metode în cadrul exemplului
suprafeţelor care au fost „Cameră de baie“.
create deja folosind
instrumentul Camere.
Definirea specificaţiilor de finisaje pentru întreaga cameră
Veţi asocia o acoperire plastică a pereţilor şi a tavanului camerei de
baie şi veţi defini materialele de finisaj pentru pardoseală.
Pentru a definirea specificaţiile finisajelor

1 Faceţi click pe Suprafeţe Finite (Flyout Prelucrare).
2 Introduceţi specificaţiile în formularul de proprietăţi. Aceste
specificaţii se vor aplica întregii suprafeţe de acest tip din baie.
Aceasta deoarece aplicarea altor materiale asupra pereţilor vor fi
definite separat, ulterior deoarece ele nu vor fi montate pe întreaga
suprafaţă a peretelui.

3 Pentru confirmare apăsaţi .

4 Faceţi click pe Cameră de baie.
SFAT 5 Pentru a confirma selecţia faceţi click pe Sumă sau click cu
Puteţi aplica specificaţiile de
butonul drept al mouse-ului în spaţiul de lucru.
finisaje unei serii de camere,
Specificaţiile finisajelor vor fi asociate suprafeţelor camerei de baie,
fie prin încadrarea acestora
într-o fereastră de selecţie chiar dacă ele sunt invizibile.
fie prin utilizarea 6 Pentru finalizarea funcţiei apăsaţi ESC.
instrumentului Sumă.
Specificaţiile de finisaje pentru anumite suprafeţe

În continuare, veţi asocia tuturor pereţilor de lângă obiectele sanitare o
suprafaţă de faianţă cu înălţimea maximă de 2 m. Acest tip de suprafeţe
liber definite trebuie de asemenea să aibă o valoare dată a înălţimii.
Deoarece camera de baie este parţial definită de pereţi cu margini
înclinate, veţi defini înălţimea acestor suprafeţe folosind noua opţiune:
Asociere cu un plan fără depăşirea unei înălţimi maxime specificate.
Definirea specificaţiilor de finisaj pentru suprafeţe

laterale
1 Faceţi click pe Suprafeţe laterale (Flyout Creare) şi activaţi
layerul CA_LATER.

SFAT 2 Faceţi click pe Proprietăţi.

Selectaţi un alt creion (de
3 Introduceţi Material, Grosime şi Tip lucrări pentru fiecare strat al
exemplu creionul 8 verde)
pentru a vedea suprafeţele suprafeţei.
mai clar în plan. ALLPLAN va aplica suprafeţele pe zona nefinisată a structurii fără
să considere tencuiala (definită anterior pentru calculul suprafeţei).
Tencuiala va fi deci introdusă ca prim strat în proprietăţile
suprafeţei. Folosind această metodă, puteţi redefini numai o parte
specifică a suprafeţei.
4 Faceţi click pe Înălţime şi introduceţi setările:

- CS-Raportat la planul superior, dar numai până la
înălţimea de maxim 2 m a pardoselii (= 2,11 m deasupra
pardoselii nefinisate).
- Faceţi click pe Cota maximă a elementului şi introduceţi
2,11.

5 Pentru confirmarea setărilor din caseta de dialog faceţi click pe

.

SFAT 6 În plan faceţi click pe colţurile conturului ce delimitează camera şi

În fereastra de animaţie (F5) apăsaţi ESC.
puteţi vedea foarte clar
efectul introducerii valorii la
Cotă maximă element.

Suprafaţa de faianţă va fi
realizată de a lungul
peretelui dar până la
înălţimea definită de
dumneavoastră.

7 Plasaţi eticheta şi apăsaţi ESC pentru terminare. Dacă nu doriţi să

aplicaţi o etichetă apăsaţi ESC.

Calculul suprafeţelor
În ALLPLAN, calculul suprafeţelor se referă la procesul de listare a
tuturor suprafeţelor într-o singură listă. Următoarele opţiuni sunt
disponibile în fiecare listă (sau extras) din ALLPLAN.
•µ Suprafaţa structurii (având la bază dimensiuni fără finisaje)
•µ O valoare dedusă din valoarea totală pentru învelitori şi alte straturi
(bazate pe dimensiuni fără finisaje mai puţin un procent care va fi
extras din suprafaţa totală)
•µ O valoare exactă bazată pe dimensiuni cu finisaje, oferind
specificaţiile finisajelor şi/sau suprafeţele laterale şi orizontale aşa
cum au fost ele definite (având la bază dimensiuni cu finisaje, fără a
extrage un anume procent)
Calculul suprafeţei locuibile

Activaţi desenul 124 şi poziţionaţi-l pe 121 semiactiv în fundal.
1 Faceţi click pe Suprafaţă locuibilă (Flyout Creare).
2 Alegeţi din directorul Standard, fişierul Suprafeţe locuibile şi din
Listă opţiunea Funcţiuni.
3 În secţiunea Calcul suprafaţă bază activaţi opţiunea La roşu şi
introduceţi valoarea de 3,0 % pentru Tencuieli.

4 Faceţi click în caseta Tip de calcul şi se va deschide o fereastră de

dialog Tip de calcul suprafaţă, împărţire înălţime din care
selectaţi după asocierea a doua de calcul şi prin intermediul căreia
puteţi definii factorii pentru calculul suprafeţelor.
Aceştia pot fi modificaţi şi în mod individual.


6 Acum sunteţi din nou în spaţiul de lucru. Folosind butonul din

dreapta al mouse-ului definiţi o fereastră de selecţie care va încadra
toate camerele care doriţi să fie incluse în calculul suprafeţelor.
SFAT
Lista poate fi tipărită, Camerele vor apărea în culoarea de selecţie. Lista va fi afişată pe
transferată în Excel sau ecran.
salvată în format ASCII. 7 De lângă colţul dreapta jos al listei, alegeţi ->DESEN pentru a copia
lista într-un desen.
O previzualizare a listei va fi acum vizibilă, ataşată cursorului.
8 Setaţi punctul de aşezare a listei lângă planul etajului.
9 Pentru a termina calculul suprafeţei apăsaţi ESC.

SFAT
Faceţi click pe liniile
subliniate din capul listei
pentru a introduce numele
autorului şi alte informaţii.

Arhitectură (13): Extras de materiale

În fiecare modul de arhitectură modelul clădirii poate fi evaluat în
funcţie de diferite criterii. Pentru această operaţie veţi utiliza
instrumentul ‚Ieşire listă‘.
Allplan FT conţine un număr mare de liste standard deja construite dar,
puteţi să creaţi şi propriile dumneavoastră liste şi salva apoi în
directorul ‘Birou’.
Pentru a genera o listǎ: sumar
•µ Activaţi desenele ce conţin elemente ce vor fi incluse în calcule.
•µ Activaţi Ieşire listă şi selectaţi unul din tipurile de extrase din
listă. Prin aceasta vor fi definite criteriile conform cărora se face
scanarea desenelor pentru identificarea elementelor.
•µ Opţional: puteţi utiliza Căutare elemente pentru introducerea
criteriilor de căutare suplimentare.
•µ Definiţi zona de desen în care se va face căutarea (faceţi dublu click
cu butonul drept al mouse-ului pentru a accesa toate elementele din
desenele deschise).
•µ Tipăriţi extrasul, afişaţi-l într-un desen sau salvaţi-l ca fişier ASCII.
În exerciţiul următor, veţi face cunoştinţă cu câteva liste disponibile în

ALLPLAN şi veţi vedea cum se introduce un criteriu de căutare.
Generarea unui extras standard

Activaţi desenul 121, Model DG şi închideţi-le pe toate celelalte.

Activaţi în mod vizibil layerele AR_PERET, AR_SALP şi
AR_HORN. Toate celelalte vor fi invizibile.
1 Faceţi click pe Ieşire listă (Flyout Creare II).
2 Alegeţi din Director opţiunea Standard, din Fişier La roşu iar din
listă Pereţi. ( )

3 Faceţi dublu click cu butonul drept al mouse-ului în spaţiul de lucru

pentru a accesa toate elementele din desen.
Lista/extrasul va fi afişat şi puteţi să-l tipăriţi, salva într-un desen al
ALLPLAN sau puteţi să-l salvaţi ca un fişier ASCII.

Prin intermediul criteriilor de căutare se poate evalua clădirea în
diferite moduri. Pentru întreaga clădire este necesară activarea tuturor
desenelor.
Bazându-vă pe extrasul generat anterior, veţi defini un criteriu de
căutare astfel ca numai pereţii care au grosimea de 11,5 cm să fie
incluşi în listă.
Introducerea criteriului de căutare

1 Faceţi click pe Ieşire listă (Flyout Creare II), alegeţi din nou
lista standard La roşu, Pereţi şi confirmaţi cu .
2 Faceţi click în Instrumente dinamice pe Căutare elemente.
3 Alegeţi în Criteriu de selectat opţiunea Obiect şi selectaţi obiectul
căutat : Perete. ( )
Pentru a lega între ele criteriile de căutare puteţi folosi operatorii

Booleeni.
4 Faceţi click pe & “şi“ (pentru ŞI - LOGIC).
Al doilea criteriu pe care dorim să-l introducem este o proprietate a
obiectului Perete şi anume Grosimea.
5 Faceţi click în Criteriu select pe Atribut şi alegeţi din domeniul
‚Cantităţi arhitectură’ atributul Grosime. ( )

6 Faceţi click pe .
7 Prin intermediul secţiunii Rând (tastatura numerică din partea
dreaptă) introduceţi valoarea grosimii peretelui : 0,115. Criteriul de
căutare va avea următoarea formă:

SFAT
Puteţi revenii la introducerile
anterioare prin intermediul
.
8 Confirmaţi cu .
9 Faceţi dublu click cu butonul din dreapta al mouse-ului în spaţiul de
lucru pentru a accesa toate elementele din desen. Extrasul va
conţine acum numai pereţii care corespund criteriului definit de noi.

10 Pentru finalizarea funcţiei acţionaţi ESC.


În continuare vor fi prezentate anumite tipuri de liste, create pentru

acoperişul clădirii fără a fi definite anumite criterii de căutare.
În listele La Roşu se va ţine cont pentru suprafeţele finisate respectiv
cele de volum conform normelor in vigoare. Pot fi create liste având sau

nu reprezentări grafice ale elementelor individuale.
SFAT
Calculul cantităţilor poate fi
astfel configurat încât
ulterior să fie transmis unui
program AVA.
Se recomandă în acest caz la
alocările de materiale să se
utilizeze cataloguri cu
numere definite, de exemplu
catalog SirAdos sau cele
propriu definite.

Dacă aţi definit specificaţii de finisaje, puteţi de asemenea genera
extrase care le pot lista în mai multe moduri. Încercaţi singuri să
generaţi un extras pentru finisajele camerei de baie. În acest caz, nu
trebuie să accesaţi toate elementele din desen - ci doar să încadraţi
camera de baie într-o fereastră de selecţie folosind butonul din mijloc al
mouse-ului (selectarea camerei sau realizarea unei ferestre de selecţie).
În următoarea imagine este prezentată o listă ‚Standard à 3 Finisaj à
3 Vedere Suprafeţe ‘.
SFAT
Valorile introduse pentru glaf
în deschiderile de ferestre
sunt de asemenea luate în
considerare în aceste liste şi
extrase.

Folosind aceeaşi metodă, puteţi genera extrase pe tipuri de lucrări

având la bază informaţiile de acest tip definite pentru diferitele
elemente din modelul construcţiei. Evident, aceasta se poate realiza
numai dacă elementelor le-au fost asociate un tip de lucrare.

Liste ale clădirilor

Listele clădirilor facilitează evaluarea datelor în listele de ieşire şi
calcul de cantităţi. Desenele ce conţin datele ce trebuiesc evaluate nu
trebuiesc încărcate. Lista clădirii este aranjată într-o structură în arbore
folosind tehnica drag&drop (tragere şi plasare). Apoi, vor fi definite
elementele ce vor fi evaluate pentru a putea iniţia această operaţie.
Crearea unei liste a clădirii

1 Faceţi click în meniul Fişier pe Selecţie listă clădiri.
2 Faceţi click pe Structură clădire şi selecţie desen.

3 Folosind tasta stângă a mouse-ului trageţi nivelul ierarhic Etaj din

lista de nivele în Tutorial (eliberaţi mouse-ul).
4 Marcaţi numele şi schimbaţi-l în Plan Parter.
5 Introduceţi în acelaşi mod în nivelul Plan Parter desenele 111 şi
112.
6 Extindeţi structura proiectului şi cu nivelul Plan Acoperiş, inclusiv
cu desenele 121, 123 şi 126.
7 Activaţi casetele de control din proiectul Tutorial.

Prin aceasta vor fi toate elementele activate (desene şi etaje).
8 Confirmaţi cu .
9 Marcaţi în secţiunea Selecţie liste opţiunea Liste cantităţi generale.
10 Din Selecţie Liste alegeţi din Director opţiunea Standard, din
Fişier La Roşu iar din Listă Pereţi. Confirmaţi cu .
11 Activaţi în secţiunea Ieşire opţiunea Ecran/Imprimantă şi faceţi
click pe Start.

Cu ajutorul listelor clădirii pot fi selectate în mod complet desenele.

Evaluate vor fi doar layerele vizibile. Este necesar ca elementele sǎ
fie în layere vizibile pentru a fi incluse în operaţiile de evaluare. Nu
mai este posibilă efectuarea selecţiei după anumite criterii.

Capitolul 10 : Planurile şi tipărirea

Capitolul 10 : Planurile şi
tipărirea
Programele de proiectare asistată pe calculator a
construcţiilor nu sunt de foarte mare folos dacă nu transferă
desenele construcţiei pe hârtie.
Cu ALLPLAN puteţi face rapid copii pe hârtie a
conţinutului spaţiului de lucru, dar puteţi şi să definiţi
planuri complexe pentru plotter. Nu uitaţi să setaţi
imprimanta/plotterul înainte de a începe tipărirea sau
plotarea.

Setari preliminare înainte de plotare

Înainte de a tipări sau de a plota, verificaţi dacă perifericul de ieşire este
corect configurat. Dacă lucraţi în reţea puteţi folosi orice periferic
conectat la un anumit post de lucru.
Conectaţi perifericul de ieşire.
În Windows NT/Windows 98/Windows 2000 instalarea şi setarea
ploterului/imprimantei se face prin Print Manager (Start Settings
Printers). Dacă lucraţi în reţea, echipamentul este de regulă definit pe
calculatorul la care el este conectat fizic după care sunt date drepturi de
acces si celorlalti utilizatori (share).
Pentru mai multe detalii, va trebui să consultaţi documentaţia Windows
şi manualul de referinţă ALLPLAN FT.

Efectuarea unor copii rapide

Deseori pe parcursul derulării operaţiunilor de proiectare se doreşte
pentru marcarea procesului de execuţie o materializare pe hârtie a
stadiului actual al concepţiei. Programul Allplan FT vă oferă
posibilitatea editării pe imprimantă sau plotter a conţinutului de ecran.
Tipărirea conţinutului de ecran

Desenul 121 este activat.
Activaţi în mod vizibil layerele AR_PERET, AR_HORN şi
ML_100, închideţi-le pe toate celelalte.
1 Faceţi click pe Reprezentare pe ecran (bara de instrumente
Standard) şi alegeţi Grosime Linie. ( )
În mod implicit, tipărirea este făcută folosind un singur creion.
Activând această opţiune vă asiguraţi că vor fi folosite diferite
creioane pentru a reprezenta liniile diferit.
2 Faceţi click în meniul Fişier (!) pe Imprimare.
SFAT
Dacă doriţi imprimarea şi a
altui conţinut de ecran faceţi
click pe Imprimanta
selectat din bara de
instrumente Standard. 3 Faceţi click pe Opţiuni imprimare şi alegeţi din cadrul acesteia
Tipărire ecran.
Astfel puteţi imprima
utilizând ultimele setări. 4 Confirmaţi cu şi faceţi click pe Imprimare.
5 Alegeţi imprimanta şi iniţiaţi acţiunea prin click pe OK.
6 Dezactivaţi opţiunea de reprezentare Grosime linie pe ecran.

Arhitectură (14) : Texte pentru cartuşe

proprii
Utilizarea atributelor proiectului este posibilă dacă aveţi instalată o
licenţă de workgroup manager şi dreptul de administrare al reţelei.
Programul ALLPLAN FT oferă o gamă largă de texte „inteligente“

bazate pe texte de descriere variabile. Textele variabile conţin elemente
de construcţie, texte şi atribute. Toate aceste entităţi vor fi salvate sub
forma unor obiecte macro. Avantajele unor astfel de texte cu atribute
constau în faptul că textul este actualizat de fiecare dată când este
deschis planul de plotare. Puteţi să vă definiţi propriile dumneavoastră
stiluri de etichete de descriere cu texte variabile, de ex. pentru cartuşe.
Alocarea atributelor
1 Faceţi click în meniul Fişier pe Deschidere proiect.
2 Faceţi click pe Selecţie atribut.
3 Faceţi click pe următoarele atribute:
Client, Poziţie/Lot, Localitate/Strada, Arhitect, Staticǎ, Proiect,
Adresa client. ( )

4 Marcaţi proiectul „Tutorial“ şi faceţi click pe Definiţii.

5 Faceţi click pe Ocupare Atribute, va fi inserată o casetă de dialog
Atribute proiect şi inscripţionaţi atributele: faceţi click în coloana
din partea dreaptă şi introduceţi textul.
6 Confirmaţi setările din caseta de dialog Atribute proiect şi Definire

proiect cu .
7 Închideţi selecţie proiect cu .

Atributele tocmai alocate vor fi utilizate pentru textele variabile din

cartuş. Nu trebuie să redesenaţi cartuşul, puteţi să-l folosiţi pe acela care
a fost desenat la începutul acestui manual.
Cartuşul sub forma unui text variabil

Activaţi un desen liber, toate celelalte vor fi dezactivate.

Din Navigator CAD selectaţi modulul Calcul Cantităţi.
SFAT Stabiliţi pentru scara de referinţă SR (în linia de stare) valoarea 1.
Pentru o poziţionare
ulterioară cât mai exact a 1 Faceţi click pe Citire date din catalog (bara de instrumente
textelor variabile puteţi prin Standard).
intermediul Construcţiilor 2 Alegeţi din directorul Cale date opţiunea Birou (în care aţi salvat
de ajutor să definiţi cartuşul) şi selectaţi tipul de date Text. Operaţiunile legate de
Puncte simbol la începutul
salvarea cartuşului s-au efectuat în capitolul 2.
textelor ce urmează a fi
şterse 3 Alegeţi din fişier opţiunea Indicator şi introducerea Model la roşu.
(Modul Construcţii 2D,
Flyout Creare). 4 Poziţionaţi cartuşul şi părăsiţi caseta de dialog cu ESC.
5 Ştergeţi textele şi înlocuiţi-le cu atribute.
6 Faceţi click pe Text Variabil (Flyout Creare II).

7 Faceţi click în caseta de dialog pe fereastra Atribut.

8 Alegeţi din secţiunea Domeniu opţiunea Manager plan iar din

Atribut Client şi confirmaţi cu .
9 Stabiliţi parametrii de text şi modificaţi formatul introducând
opţiunea: A35.
Atributul va fi definit sub formă de text având maxim 35 de
caractere.
10 Poziţionaţi atributul în partea stângă a câmpului destinat introducerii

datelor pentru Client.
11 Repetaţi operaţiile descrise în cadrul etapelor de la 7 la 9 şi
poziţionaţi următoarele atribute:
Sector Atribut Format

Manager plan Client A35
Loc/Parcelă A35
Constructor A25
Adresa client A25
Arhitect A25
Poziţie, Stradă A25
Staticǎ A25
Gestiune Denumirea proiectului (1-50
caractere)

12 Faceţi click pe DefFol (definire mască atribute).

13 Activaţi întregul indicator, printr-o fereastră de selecţie cu butonul
din mijloc al mouse-lui.
14 Faceţi click pe colţul dreapta jos, ca punct de referinţă al cartuşului.
Cartuşele vor fi salvate în fişierul nr. 8 deoarece acesta este asociat

cu instrumentul Descriere din modulul Paginare desene /
plotare.

15 Faceţi click pe fişierul nr. 8 şi introduceţi Indicator.
16 Faceţi click pe Introducere 1 şi tastaţi La roşu.

Indicatorul este salvat sub forma unui text variabil.

Plan de tipărire
O alta facilitate importantă a ALLPLAN-ului o reprezinta posibilitatea
de a plota desenele de construcţie. Spre deosebire de metodele
convenţionale, nu trebuie să definiţi mărimea hârtiei şi chenarul
desenului anterior. Atunci când aţi terminat desenul tot ce aveţi de făcut
este să combinaţi şi să suprapuneţi desenele care doriţi să fie incluse în
planul(urile) de plotare. În acest moment se vor defini mărimea hârtiei,
scara, chenarul, unghiul şi altele. Fiecare proiect poate conţine până la
1000 de planuri de tipărire.

Plan
În exerciţiul următor veţi defini un plan de plotare ce conţine planurile
parterului şi ale etajului construcţiei. Această operaţie curpinde două
etape:
•℘ Definirea planului de plotare, adică definirea mărimii hârtiei şi
chenarul
•℘ Selectarea elementelor ce vor fi incluse în planul de plotare adică
desenele şi indicatorul
Definirea planului de plotare

Activaţi din Navigator CAD modulul Paginare
cadre/plotare.
1 Selectaţi Prelucrare plan (din bara de instrumente Standard) şi
faceţi click apoi pe Deschidere şi activare.
SFAT
Introducerea utilizată aici va
fi afişată în indicator ca
atributul Nume plan!
2 Faceţi click pe primul rând al listei şi introduceţi denumirea Plan

nivel, confirmaţi cu OK.
3 Faceţi click pe Definiţie plan (Flyout Creare).

4 Alegeţi din Format opţiunea DIN A1.

5 Stabiliţi un Punct de plecare chenar şi alegeţi în secţiunea Tip
chenar opţiunea Margine dublă cu îndosariere DIN.

8 Plasaţi chenarul în colţul din stânga jos al paginii.

Elementele planului de plotare sunt constituite din desene. Layerele care

sunt vizibile la plotare vor fi selectate prin intermediul Tip Plan.
Selectarea elementelor planului

1 Faceţi click pe Aşezare elemente plan (Flyout Creare).
2 Faceţi click pe NR-D (număr desen) şi alegeţi 111, Model Parter.
3 Faceţi click pe TIP-PL (tip plan) şi alegeţi TP Construcţie şi
confirmaţi cu .
4 Poziţionaţi desenul în planul de plotare.

În mod automat desenul 112 este agăţat de cursor.
5 Faceţi click pe Tip-Pl alegeţi TP Construcţie şi confirmaţi cu .
6 Pentru o poziţionare corectă faceţi click în limitele interioare ale
desenului deja poziţionat.
Desenul 116 agăţat de cursor, nu mai ne este necesar.
7 Faceţi click pe NR-D, alegeţi 121 şi pentru tip plan TP Construcţie.
8 Aşezaţi desenul în planul de plotare.
9 Finalizaţi selecţia elementelor de plan cu ESC.
10 Faceţi click pe Descriere (Flyout Creare).
11 Faceţi click pe chenarul planului.
12 Faceţi click în bara de instrumente contextuale pe Text variabil.
SFAT
Pentru a adnota planul de
plotare, treceţi în modulul
Text şi folosiţi instrumentele
standard de editare a
textului.

13 Selectaţi în directorul Birou intrarea din rubrica Desen Ecran La

roşu şi confirmaţi cu .
14 Poziţionaţi cartuşul în partea dreaptă jos.

În locul atributelor vor fi afişate valorile care au fost introduse.

Allplan FT va salva planul de plotare. Puteţi să-l tipăriţi acum sau mai
târziu. La efectuarea unor modificări desenele planului vor trebui
actualizate prin intermediul Actualizare desene în plan (Flyout
Modificare).

Tipărirea planurilor
Tot ce a mai rămas de făcut este operaţia efectivă de plotare.
Înainte de a parcurge paşii din exerciţiul următor, verificaţi dacă
plotterul a fost corect instalat şi configurat.
Plotarea unui plan

1 Faceţi click pe Plotare planuri (Flyout Creare).
SFAT
Informaţii suplimentare 2 Alegeţi perifericul de ieşire din pagina Ieşire (Imprimantă/Ploter).
despre drivere, instalare şi
configuraţie le găsiţi
consultând Help On Line-F1.
SFAT
Dacă aţi selectat drivere
Nemetschek în Allmenu
aceste informaţii vor fi
afişate în mod suplimentar la
selecţia dispozitivului.

3 În pagina Selecţie alegeţi Plan 1. ( )
4 Doriţi ca operaţia de plotare să înceapă acum?

Faceţi click pe DA.
Planul va fi plotat.
Dacă aţi configurat un canal de ieşire şi aţi utilizat un driver Nemet-

schek este posibilă editarea de fisiere Plot.

Acestea pot fi ulterior plotate pentru transmiterea lor la departamentul de
SFAT servicii.
Consultaţi în Help-Online
Configurarea canalelor de
ieşire.
■■ Vezi şi
Alte informaţii despre pagina
Definiţii le găsiţi în F1-Help-
Online.

Ferestre de plotare
Puteţi folosi ferestre de plotare pentru a plasa numai o porţiune a
desenului sau desenelor într-un plan de plotare. Acest lucru este util
atunci când doriţi să afişaţi numai anumite porţiuni sau elemente care
aparţin modelului construcţiei. În exerciţiul următor veţi crea ferestre de
plotare şi veţi afişa secţiuni ale desenelor individuale.
Crearea ferestrelor de plotare

Utilizaţi pentru deschiderea unui nou plan de plotare Deschidere
şi activare.
1 Faceţi click pe Afişare fereastră plan (Flyout Creare).
Veţi crea o fereastră astfel încât desenele afişate să fie imediat
disponibile pentru selectare.
2 Faceţi click pe ...şi elementele apartenente.
3 Alegeţi desenul 111 (Nr-D) şi poziţionaţi-l în planul de plotare.

4 Apăsaţi ESC pentru a nu mai fi selectate şi alte desene.
5 Marcaţi cu tasta din mijloc a mouse-ului o fereastră de plotare
deasupra peretelui curb.
6 Repetaţi paşii de la 3 la 5 pentru a crea o fereastră de plotare şi
pentru desenul 121.
Dacă sunt disponibile utilizaţi desenele Elevaţie Vest şi Elevaţie
Sud.

7 Faceţi click pe Modificare fereastră plan (Flyout Modificare)

şi selectaţi opţiunea Scalare fereastră de plotare.
Datorită acestei facilităţi se poate efectua ulterior modificarea
mărimii ferestrei.
8 Pentru a modifica aranjamentul ferestrelor de plotare utilizaţi

Mutare elemente (Flyout Prelucrare).
Planul dumneavoastră de plotare va avea următoarea formă:


Pentru parcurgerea exerciţiilor din cadrul acestui capitol este
necesară existenţa modulului Animaţie. Verificaţi în
Navigator CAD prezenţa acestuia.
Abilitatea de a face prezentări reuşite desenelor pentru

clienţi sau pentru licitaţii-devine tot mai importantă.
Allplan FT oferă, în acest sens, o mare gamă de instrumente
de la simple imagini cu linii ascunse până la animaţii în
plimbare în timp real.
Întrebuinţarea acestor instrumente se poate face oricând
pentru a obţine o impresie mai realistă asupra desenului în
timpul desfăşurării fazelor de proiectare aplicând suprafeţe
de material, iluminări şi vederi cu umbre din orice direcţie.
Pregătiri preliminare
Instrumentele din modulul de animaţie sunt cele mai puternice funcţii
disponibile în Allplan. Pentru rularea lor este necesară suficientă
memorie RAM şi un CU cât mai puternic.
Atenţie: Dacă utilizaţi Windows NT/Windows 98/2000 setaţi afişarea

pentru monitor la 32768.
Pentru susţinerea celor afirmate anterior cât şi pentru scurtarea timpului
de procesare în derularea exerciţiului următorul vor fi întrebuinţaţi doar
pereţii parterului. În mod similar se va proceda pentru întreaga clădire.

Planşeu
Pentru a observa umbrele şi efectele de iluminare mai clar vă
recomandăm realizarea unui planşeu subţire poziţionat sub clădire.
Desenare planşeu
Activaţi din Navigator CAD modulul Pereţi, Planşee,
Elemente Construcţie.
Activaţi un desen liber iar pe cele cu numere 111 şi 112 poziţionaţi-
le active în fundal.
Selectaţi în mod vizibil-blocat layerele AR_PERET, AR_HORN şi
AR_SALP iar toate celelalte layere faceti-le invizibile-blocat.
1 Faceţi click pe Regenerare tot ecran şi Micşorare ecran
pentru a centra imaginea.
2 Selectaţi creionul nr. (8) 0.18 (verde).
3 Desenaţi utilizând instrumentul Planşeu (Flyout Arhitectură) un
planşeu ce trece pe sub clădire şi se extinde suficient de mult lateral.
În cadrul Proprietăţi se fac următoarele setări ale înălţimii :

Setarea punctului sursei şi al ţintei

Pentru a vedea simbolurile punctului ţintă şi sursa, respectiv sursele de
lumină şi ţintele acestora trebuie să activaţi în Opţiuni (selectat din
bara de instrumente Standard) facilitatea Opţiuni generale (activaţi
caseta de control Linie elastică/Preview şi Reprez. simbol pentru
punct sursă şi ţintă).
Prezentarea generală a modulului de Animaţie

În continuare se prezintă modul de creare a unui film în numai cinci paşi.
În acest proces veţi învăţa să lucraţi cu instrumentele de bază ale
modulului de Animaţie. Reţineţi însă că efectuarea animaţiilor complexe
folosind efecte speciale necesită practică şi experimentări multiple.
Etapele procesului de animaţie :

•℘ Setaţi parametrii pentru animaţie şi stabiliţi prima perspectivă
•℘ Setaţi iluminarea
•℘ Definiţi materialele şi proprietăţile suprafeţelor
•℘ Alegerea unei metode de rendering şi efectuarea render imagine
•℘ Salvati filmul: având la bază vederile - de exemplu, faceţi modificări
ale vederii pentru a simula o plimbare.

Arhitectură (15) : Animatie cu întregul

model al clădirii
Direcţia din care este observat obiectul va fi stabilită cu ajutorul
parametrilor de animaţie şi a opţiunii Animaţie cu tot modelul. Această
funcţie este universală putând fi realizate şi setări ale iluminării respectiv
ale proprietăţilor suprafeţelor.
Setarea parametrilor de animaţie

Activaţi în Navigator CAD modulul Animaţie (grupa de
module Vizualizare).
1 Faceţi click pe Definiţii animaţie (Flyout Prelucrare).
2 Activaţi opţiunea Oarecare în secţiunea Definiţii animaţie.
Aceste setări se raportează la mişcarea mouse-ului.
Dacă doriţi să vă deplasaţi cu aceeaşi înălţime a ochiului utilizaţi
setările Orizontal şi Vertical.
SFAT
Pentru modificarea vitezei de
mişcare a imaginii prin
intermediul mouse-ului
introduceţi o altă valoare
pentru Viteză în secţiunea
Definiţii animaţie.
■■ Vezi şi

Pentru completarea
informaţiilor privind modulul
de Animaţie vă recomandăm
consultarea manualului 3 Apăsaţi pentru confirmare.
„Prezentare “.

După ce aţi realizat introducerea parametrilor pentru animaţie puteţi

utiliza mouse-ul în Animaţie cu tot modelul pentru deplasări in interiorul
şi exteriorul clădirii. Ca punct de plecare vă recomandăm folosirea unei
perspective standard.
Animaţia cu mouse-ul
1 Alegeţi o perspectivă standard de exemplu Izometrie
faţă/dreapta.
2 Faceţi click pe Animaţie cu tot modelul (Flyout Creare).
3 Navigaţi apăsând unul din următoarele butoane ale mouse-ului care
vor determina deplasări diverse :
•℘ Stâng : întoarce camera în jurul punctului ţintă
•℘ Mijloc: întoarce camera la dreapta/stânga şi sus/jos
•℘ Dreapta: apropie sau îndepărtează camera faţă de obiect
4 Pentru finalizarea animaţiei închideţi fereastra corespunzătoare.
Pentru această animaţie este setat modulul Sferă: punctul ochiului

pivotează după punctul ţintei iar mişcarea lui este constrânsă de o sferă
SFAT
imaginară.
Cu tasta CTRL apăsată alegeţi
temporar alt modul de Din meniul contextual se poate selecta din cadrul modul de mişcare o
mişcare. altă opţiune şi anume modul Cameră.
Cu tasta SHIFT acţionată se
produce o accelerare a Mişcările mouse-ului în modulul Cameră
mişcării mouse-ului. - Stânga: „Mişcare cameră”, rotire în jurul observatorului.
- Mijloc: „Traseu cameră”, mişcare stânga/dreapta, sus/jos
- Dreapta: „Zoom”, deplasare faţă/spate

Arhitectură (16) : Iluminare şi suprafeţe

Alegerea şi setarea surselor de lumină este un factor important pentru ca

prezentarea să aibă succes. Pentru realizarea acestui deziderat aveţi la
dispoziţie următoarele posibilităţi :
•℘ Lumină solară: simulează lumina solară naturală. Lumina solară este
definită prin specificarea latitudinii, timpului şi a unghiului direcţiei
nord în planul construcţiei. Nuanţele de gri sunt recomandate.
Folosind lumina solară puteţi crea studii ale traseului soarelui şi
puteţi vedea cum va arăta construcţia la diferite momente ale zilei.
•℘ Lumină ambientală: o lumină ne-direcţională, difuză, căreia îi poate
fi de asemenea asociată o culoare şi un grad de strălucire
(recomandare: nuanţe de gri). Lumina ambientală dă obiectelor o
culoare constantă.
•℘ Patru lumini de colţ (iluminare paralelă): fiecărei lumini de colţ îi
poate fi alocată o culoare şi poate construi umbre.
•℘ Lumini individuale (în special importante pentru iluminarea de
interior): pentru fiecare lumină puteţi defini o culoare, tipul sursei de
lumină şi poziţia exactă a sursei de lumină şi a ţintei ei.
- Punctiformă: lumina este difuzată egal în toate direcţiile dintr-o
singură sursă de lumină. Numai poziţia sursei de
lumină trebuie să fie specificată. Intensitatea luminii
scade pe măsură ce creşte distanţa faţă de sursă
- Spot : este o sursă de lumină direcţională care formează o
suprafaţă luminoasă în jurul ţintei. Şi sursa de lumină
ca şi ţinta trebuie să fie definite pentru acest tip de
iluminare.
- Con : este similară iluminării tip spot cu excepţia faptului că
intensitatea suprafeţei iluminate este uniformă (spre
deosebire de spot unde intensitatea luminii descreşte
cu apropierea fasciculului luminos de marginile lui).
Studiul efectuat având ca obiect soarele poate fi realizat utilizând funcţia
Creare studiu însorire.
Exerciţiul următor arată cum se setează lumina solară.

Setarea luminii solare

1 Faceţi click pe Definire lumini (Flyout Modificare).
2 Faceţi click pe Soare.
SFAT 3 Pentru determinarea poziţiei (locului) introduceţi valori ale
Folosiţi pentru a reface longitudinii şi latitudinii şi denumirea sa, sau selectaţi o localitate din
valorile standard. lista pusă la dispoziţie.
4 Activaţi în secţiunea Timp caseta Timp de vară şi introduceţi ziua şi
ora : 1. Iulie, ora 15.
5 În secţiunea Direcţie nord introduceţi valoarea de 0 pentru direcţia
nordului.
6 Confirmaţi toate setările cu .

7 Faceţi click pe Animaţie cu tot modelul (Flyout Creare) pentru
a observa cum vor afecta aceste setări imaginea.
Deşi construcţia umbrelor datorate luminilor nu este vizibilă datorită
metodei de rendering, efectul de iluminare este evident.

Suprafeţe
Până acum, suprafeţele şi liniile au fost afişate simplu folosind culorile
cu care ele au fost desenate. Pentru a simula materiale, fiecărei culori a
modelului îi trebuie asociată o culoare diferită ca şi o textură şi
proprietăţi ale suprafeţei ca strălucire, reflecţie, transparenţă. Fiecare
combinaţie de setări poate fi salvată ca un material şi poate fi folosit
oricând doriţi.
Definirea culorilor
În caseta de dialog ‘Selecţie culori’ puteţi defini şi mixa culorile
folosind una din următoarele metode (este posibilă şi combinarea
acestora).
- Faceţi click pe culoarea dorită din spectrul de selecţie.
- Combinaţi culorile după model RGB (roşu, verde, albastru).
- Combinaţi culorile folosind modelul CSL. Se alege iniţial un ton
de culoare (saturaţie şi luminozitate = 255) fiind un amestec între
un component alb (saturaţie) şi unul negru (luminozitate).
- Alegeţi un sistem de culori, un fişier de culori iar din această
paletă un nume de culoare. Puteţi constitui şi propriile
dumneavoastră palete de culori.
În exerciţiul următor veţi defini proprietăţile suprafeţei pentru ferestre şi

veţi asocia pereţilor o altă culoare.
Definirea suprafeţelor şi proprietăţilor acestora

1 Faceţi click pe Definire suprafeţe (Flyout Modificare).
Ferestrele au fost desenate folosind culoarea 7 (albastru închis) Şi
SFAT sunt afişate în interiorul simbolurilor inteligente.
Folosiţi pentru a reface 2 Faceţi click în secţiunea Culori 1-15 pe caseta Definiţii poziţionată
setările standard. sub culoarea 7.
3 Introduceţi pentru Transparenţă în secţiunea Proprietăţi Interfaţă
valoarea de 70 (%).

5 Click pe Culoare corp din aceeaşi secţiune.

6 Modificaţi saturaţia de albastru introducând valoarea de 140 pentru
saturatie.

Adăugaţi astfel alb la albastru şi obţineţi o nuanţă mai deschisă.
SFAT
Puteţi salva propriile culori
respectiv întreaga paletă sub
numele pe care doriţi.
7 Confirmaţi Selecţie culori RGB şi Definiţie suprafaţă pentru

culoarea 7 cu .
8 Faceţi click pe caseta Definiţie de sub culoarea 5.

9 Faceţi click pe fereastra Culoare corp.

10 Definiţi o culoare folosind modelul RGB :
Roşu : 240
Verde: 240
Albastru : 180
11 Confirmaţi toate setările cu .

12 Faceţi click pe Animaţie cu tot modelul (Flyout Creare) sau
apăsaţi tasta F4 pentru a observa cum arată acum suprafeţele.
În cadrul ferestrei de animaţie prin click dublu (sau din meniul

contextual) pot fi modificate Proprietăţile Suprafeţei fiecărui
obiect.
Modificările efectuate se vor aplica tuturor suprafeţelor vizibile şi de
aceeaşi culoare ale elementului!

Arhitectură (17) : Realizarea unui render

Instrumentul Render Imagine va face render-ul modelului luând în
considerare toate setările pe care le-aţi făcut pentru vederi, iluminare şi
suprafeţe. Diferite metode de realizare a render-ului sunt disponibile:
FLAT, GOURAUD, PHONG, QUICKRAY ŞI RAY TRACING.
Fiecare metodă va produce imagini puţin diferite, Reţineţi că dacă aţi
ales o metodă de rendering mai sofisticată şi o dimensiune a ferestrei mai
mare, timpul de procesare a imaginii se măreşte.
În exerciţiul următor veţi vedea cum se face rendering-ul folosind
metoda Ray-Tracing.
Render model
1 Faceţi click pe Render Imagine (Flyout Creare).
2 Alegeţi din Tip Render metoda Ray-Tracing.
3 Definiţi mărimea imaginii pe care doriţi să o generaţi. Faceţi click pe
Mărime render (putea să definiţi mărimea ferestrei pentru render fie
prin indicarea a două puncte diagonal opuse fie prin specificarea
dimensiunii în pixeli pe axele x şi y). Pentru început este suficient
selectarea a 1/4 din suprafaţa de desen.
4 Confirmaţi cu . Va fi iniţiat procesul de rendare.

Arhitectură (18) : Înregistrarea unui film,

traseul camerei, film AVI
În continuare veţi realiza o deplasare circulară în jurul parterului.
Pentru aceasta este necesară definirea anumitor poziţii ale camerei care
apoi vor fi salvate ca ‚model film‘.
În exerciţiul următor veţi crea un film având la bază trei imagini de

control. Pentru prima imagine vor fi salvate setările actuale.
Înregistrarea unui film

1 Faceţi click pe Setare traseu cameră (Flyout Modificare).
2 Faceţi click pe Poziţionare cameră.

Caseta de dialog va fi închisă iar planul clădirii va fi afişat.

3 Faceţi click pentru poziţionarea primei camere.

4 Faceţi click pe vârful de săgeată din obiectivul camerei – pentru a
roti camera – şi click pentru indicarea unui punct de direcţie.
5 Poziţionaţi în acelaşi mod şi celelalte camere.

6 Numărul de interpolări intermediare ce vor fi sugerate de program :
5.
7 Poziţionaţi şi alte camere (vezi imaginea) şi închideţi introducerea
traseului camerei cu ESC.

10 Faceţi click pe Rulare film pe traseul camerei (Flyout Creare).
SFAT
Pentru rulare film pe traseul
camerei sunt stabilite ca
punct de plecare şi final:
prima şi ultima cameră (cu
setările corespunzătoare).
Pentru modificarea celor
două opţiuni faceţi click în
start şi ţintă şi introduceţi
alte valori.
11 Confirmaţi cu .
Filmul va fi rulat o dată. Dacă aţi bifat şi opţiunea Repetare el va fi
rulat până la acţionarea ESC.
În Instrumente dinamice sunt poziţionare instrumentele ce contribuie la

modificarea traseului camerei : introducere, mutare, rotire sau
ştergere cameră.
Prin intermediul Informaţii cameră puteţi modifica coordonatele

punctului sursa şi punctului ţintă.

Modelul de film Allplan este constituit din Model, din Definire

Suprafeţe, din Definire lumini şi poziţii individuale ale camerei.
Salvate vor fi doar aceste 4 elemente.
Salvare model film

1 Faceţi click pe Definiţii Animaţie (Flyout Modificare).
2 Faceţi click în secţiunea Model Film pe Salvare.
3 Alegeţi iniţial în Salvare fişier formatul pentru modelul
dumneavoastră : Model Film (*.fil).
4 Introduceţi un nume şi selectaţi directorul în care se va produce
salvarea modelului.
Model Film (*.fil) este necesar a fi salvat în proiect, pentru celelalte
opţiuni pot fi selectate diferite directoare.
5 Faceţi click pe Salvare.
6 Închideţi caseta Definiţii prin click pe .
Acest „ model film“ are scopul de a realiza salvarea setărilor pentru

suprafeţe, lumini şi poziţii ale camerei.
Corpul clădirii – ca model de suprafaţă – nu poate fi prelucrat mai mult
în cadrul unui desen.
Ca variantă puteţi utiliza o altă construcţie pentru a evalua setările făcute
elementelor de suprafaţă şi lumină.

Înregistrarea filmelor AVI

Modelul film realizat şi salvat anterior poate fi înregistrat şi sub format
AVI. Atenţie: realizarea unui astfel de film necesită o perioadă de timp
destul de mare, cu cât imaginile sunt mai mari, iar timpul necesar
efectuării calculelor este mai mare cu atât durata de timp alocată creşte.
Înregistrarea filmelor AVI

1 Faceţi click pe Înregistrare film (Flyout Creare).
2 În secţiunea Mod faceţi click pe Creare film AVI.
3 În secţiunea Calcul faceţi click pe Mărime pentru stabilirea
dimensiunii sectorului de activare a ferestrei prin introducerea în
pixeli a înălţimii şi lăţimii sau preluarea dimensiunii ferestrei de
animaţie.
4 Faceţi click în secţiunea Calcul pe Tip render şi alegeţi Quick Ray
(pentru a deveni vizibil calculul umbrelor).

5 Confirmaţi cele setate cu şi iniţiaţi procesul de înregistrare.
Filmul realizat va fi poziţionat în directorul Proiect şi poate fi pornit prin

dublu click.
Crearea unui film sub format AVI în conformitate cu setările de mai

sus durează aproximativ 5 minute.
Pentru un film cu o rezoluţie mai mare şi o calitate superioară (fără
pauze) utilizaţi următoarele setări :
- Tip Render : Ray Tracing
- Mărime : preluare din fereastra de animaţie
- Imagini/sec.: 16
. . . şi iniţiaţi seara procesul de înregistrare.

Allplan FT este un program ce permite identificarea unor
soluţii constructive pentru birou sau specifice proiectului. În
acest sens sunt utilizate în cadrul acestui manual practic
layerele.
Este însă posibilă şi structurarea de proiecte fără layere.
Elementele individuale vor fi însă repartizate pe desene.
Structura ce va fi prezentată în continuare este specifică
proiectelor de mari dimensiuni şi oferă posibilităţi de
adaptare.
Organizarea desenelor „fără layere
În cadrul desenelor de la 1-99 vor fi poziţionate toate datele

generale ale proiectului. Aceste date cum ar fi sistemul de axe sau
paginarea au un caracter (specific) de supraordonare.
Începând cu desenul având numărul 100 se trece la proiectarea
elementelor parterului. Prima cifră oferă o indicaţie despre nivel
(plan) iar următoarele două oferă amănunte despre conţinut. Este
necesar ca ordinea desenelor să fie similară pentru toate etajele.
Începând cu desenul având numărul 2000 sunt prelucrate şi alte
teme. Între 2000-2099 sunt poziţionate Secţiunile, 2100-2199
Vederile, 2200-2299 Datele de prezentare iar de la 2300 sunt
Desenele detaliu.

Desen Nr-D Conţinut Desen Nr-D Conţinut

Rastru 1 Sistem de axe brut Etage 3 300 Motiv, Suprafeţe de umplere în fundal
2 Sistem de axe fin 301 Pereţi sarcină
3 Cotare axe :
4 Descriere axe Secţiunea A -A 2000 Secţiune (Linii ascunse)
Planlayout 5 Indicator 2001 Detailiere
6 Legendă 2002 Haşură, Motiv, Suprafeţe de umplere
Cotare 11 Cotare puncte 2003 Construcţii in interior
12 Cotare 2004 Cotare
13 Descriere 2005 Text
: 2006 Facilităţi externe
Plan de situaţie 21 Limită parcelă Secţiunea B - B 2010 Secţiune (Linii ascunse)
22 Sistematizare zonă :
23 Existent 2019
24 Construcţii noi Vedere Est 2100 Rezultat linii ascunse
25 Haşură 2101 Detailiere
26 Cotare 2102 Haşură, Motiv, Suprafeţe de umplere
27 Text 2103 Cotare
: 2104 Text
Facilităţi externe 51 Construcţie 2105 Facilităţi externe
52 Simbol Vedere Sud 2110 Rezultat linii ascunse
53 Cotare :
54 Reprezentare 2119
55 Text Perspectivă 2201 Rezultat linii ascunse
: 2202 Haşură, Motiv, Suprafeţe de umplere
Iniţiere 71 Fundament 2203 Cotare
72 Haşură 2204 Text
73 Secţiune :
74 Haşură 2299
75 Cotare Detaliu A 2300 Construcţie
76 Text 2301 Execuţie, Detaliere
: 2302 Haşură, Motiv
Etaj 1 100 Motiv, Suprafeţe umplere în fundal 2303 Cotare
101 Pereţi portanţi 2304 Text
102 Pereţi neportanţi :
103 Grinzi 2309
104 Scări, lift Detaliu B 2310 Construcţie
105 Planşeu :
106 Uşi (2D) 2319
107 Ferestre (2D)
108 Deschideri perete (2D)
109 Deschideri planşeu (2D)
110 Oglindă plafon
111 Oglindă pardoseală
112 Mobilier
113 Tehnică casnică
114 Rastru, Axe
115 Cotare
116 Cotare suplimentară
117 Text
118 Text suplimentar
119 Camere
120 Suprafeţe locuibile
121 Suprafeţe locuibile conform DIN 277
122 Costuri conform DIN 276
123 Schiţarea acoperişului
124 Elemente de construcţie speciale
125 Elemente de construcţie marginale
126 Motiv, suprafeţe de umplere în prim
plan
:
Etaj 2 200 Motiv, Suprafeţe de umplere în fundal
201 Pereţi portanţi
:

Prezentarea generală a funcţiilor

În manualul practic au fost frecvent utilizate Flyouts şi icon-urile
corespunzătoare lor.
Ca o simplificare a procesului de învăţământ vă recomandăm copierea
paginilor următoare şi poziţionarea lor într-un loc accesibil care
permite o vizualizare permanentă a acestora.

Regenerare tot ecranul Proiecţie liberă
Definire zonă imagine Vedere precedentă
Mutare ecran Vedere următoare
Mărire ecran Salvare, încărcare vedere
Fereastră permanentă în plan

Micşorare ecran
apropiat (spre)
Fereastră permanentă în plan
Regenerare ecran
apropiat (din)
Plan Calcul ascundere
Izometrie spate/stânga Calcul secţiune
Copiere conţinut fereastră în

Vedere spate
Clipboard
Izometrie spate/dreapta
Vedere stânga
Vedere dreapta
Izometrie faţă/stânga
Vedere faţă
Izometrie faţă/dreapta
346 Allplan FT
Fereastra de dialog „Înălţime“

Prin intermediul acestor icon-uri s-a definit poziţia elementelor faţă de
planuri.
CS-Raportat la planul inferior Aici introduceţi distanţa între marginea
superioară a elementului şi planul
CS- Raportat la planul superior inferior/superior.
CI-Raportat la planul inferior Aici introduceţi distanţa între marginea

inferioară a elementului şi planul
CI-Raportat la planul superior inferior/superior.
CS Cotă absolută Aici stabiliţi dacă marginea

superioară/inferioară a elementului va fi
CI Cotă absolută definită în raport cu o cotă absolută.
Aici stabiliţi dacă o margine
Raport la CS (element sau plan) inferioară/superioară a elementului se va
raporta la altă margine
Raport la CI (element sau plan) inferioară/superioară. Dacă alegeţi a
utiliza această opţiune este necesară
selectarea imediată a Marginii de
referinţă.
Cotă absolută element Introduceţi direct înălţimea elementului.
Cu ajutorul acestui buton stabiliţi dacǎ

Distanţă perpendiculară
distanţa pe care o introduceţi va fi
Distanţă perpendiculară pe plan perpendicularǎ sau verticalǎ faţǎ de
planul de referinţǎ ales.
Aici stabiliţi dacă partea superioară a
Legătura (îmbinare) element elementul va fi îmbinat complet la planul
superior.
Aici stabiliţi dacă partea superioară din
Margine element în exterior la
exterior a elementul va fi îmbinată la
suprafaţă
planul superior.
Aici stabiliţi dacă un element străpunge
Margine element peste suprafaţă
cu o anumită valoare planul superior.
Dacă marginea superioară a elementului
este legată de planul superior, atunci
Înălţime maximă a elementului la stabiliţi cu această facilitate care este
cotă înălţime până la care se produce
adaptarea elementului şi de la care apoi
începe o poziţionare verticală.

Flyout Construcţii 2D
(există în permanenţă)
Flyout Tex Preluare
Funcţii de bază
Flyout Linie de cotă Flyout Filtru după creion
Flyout Plan Flyout Filtru după element

Flyout Filtru după elemente arhicturǎ
Flyout Prelucrare
Navigator CAD Flyout Filtru inginerie
Flyout Creare Flyout Posibil.selecţie elem. suprapuse

Funcţii specifice
Flyout Creare II Flyout Domeniu activare

modulelor
Flyout Modificare

Flyout Planuri arhitecturǎ

Flyout Elemente arhitectură
Flyout Deschideri arhitectură
Flyout Camere
Flyout Scări
Flyout Construcţii şarpante
Flyout Modificări 3D
348 Allplan FT

Tutorial Arh PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tutorial Arh PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile



Lecţia nr. 1: Noţiuni de bază.................................................... 3

Capitolul 2: Primii paşi............................................................33

Capitolul 3: Organizarea proiectului ...................................95

Crearea desenelor .....................................................................................107

Capitolul 4 : Realizarea unei ansamblu arhitectural.... 117

Capitolul 5 : Utilizarea planurilor ..................................... 217

Capitolul 6 : Scările .............................................................. 249

Capitolul 7 : Macro-urile..................................................... 263

Arhitectură (9) : Modelare Macro.........................................................265

Capitolul 8 : Vederi şi secţiuni ........................................... 271

Capitolul 9 : Calcul cantităţi .............................................. 281

Capitolul 10 : Planurile şi tipărirea .................................. 305

Capitolul 11 : Instrumente de prezentare....................... 325

Anexe ........................................................................................ 343

Bine aţi venit în lumea inteligentă a programului Allplan FT,

Informaţii despre manual

Lecţia nr. 1: Noţiuni de

Pornirea programului Allplan FT pentru prima dată

Prima dată după instalare va fi pornit iniţial progamul Allmenu.

3 Faceţi click pe Allplan FT.

După Allplan/Allplot FT-Logo va fi afişată suprafaţa de lucru a

Obţinerea asistenţei în timp derulării

     

Sistemul de ajutor contextual este structurat tematic pe module. O

Apelarea ajutorului contextual Help

Desigur puteţi obţine şi infomaţii despre un anumit instrument şi

Pentru a obţine informaţii despre un anumit instrument

Seria de manuale „Pas cu pas“ (opţional)

Şcolarizare şi ajutorul acordat în elaborarea proiectelor

Bara de instrumente Asistent Punct

Bara de instumente Asistent Filtru

Bara de instrumente Standard

Bara de instrumente Format

Bara de instrumente Funcţiuni de bază

Bara de instrumente Configuraţie

Flyout Planuri de lucru

Flyout Construcţii căpriori

Deschiederea unui Flyout se realizează prin click pe un icon cu triunghi

Dacă cele două bare de instrumente Asistent punct şi Asistent

Instrumentele dinamice apar dacă o funcţie oferă mai multe opţiuni

Fiecare introducere de date trebuie confirmată cu ajutorul tastei

Notă: Dacă este activată opţiunea Instrumente dinamice în linia de

Setările speciale cum ar fi Planuri de acoperiş sunt introduse prin

Modulele sunt structurate pe grupe.

Activare/dezactivare inclusiv utilizarea

•℘ Agǎţare punct (de expl. funcţia Linie: De la punct)

•℘ Activarea unor elemente (de expl. funcţia Ştergere: Ce anume

Pentru derularea acestei operaţii sunteţi sprijiniţi de către opţiunile din

În cadrul meniului contextual puteţi alege fie opţiunea Valori absolute

Utilizarea pentru desenare a funcţiei Sumă

Căutare şi agăţare puncte

Tasta stângă a mouse-lui

Coordonatele punctului vor fi la

Tasta din mijloc a mouse-lui – agăţarea rapidă liniară a

Zona de detectare

Prin intermediul Asistent Filtru puteţi selecta mai multe elemente

Dacă barele de instrumente Asistent Punct şi Asistent Filtru sunt

Activarea prin click a elementelor

Pentru activarea mai multor elemente întrebuinţaţi funcţia Sumă,

Activarea elementelor prin introducerea unei ferestre de selecţie

Filtru pentru selecţia elementelor

Utilizarea pentru activare a funcţiei Sumă