MINISTERUL PDUCATILE NATIONALE Directia Generalé Educatie Timpurie, invatamant Primar si Gimnazial APROB. ; SECRETAR DE §7 Citre Inspectoratele Seolare Judefene/Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti, ~ inotentia inspectorului scolar general si a inspectorului scolar de specialitate ge un pentru invataméntul prescotar/educatie timpurie - In vederea implementarii unitare si cocrente a Curriculumulud pentru educajia timpurie (aprobat prin OMEN nr.4694/02.08.2019) se aproba Scrisoarea metodicd pentru anu) scolar 2019-2020, prevazut3 in anexa. ‘Va rugim sé distribuiti in toate unitatile de invayéimant pregcolar acest document si, ulterior, s& verificati modul in care sunt respectate recomandarile facute. DIRECTOR GENERAL, Mihaela Tania Irimia DIRECTOR, INSPECTOR GENERAL, Cecilia Inga Viorica Preda x sfEDUCATIA TIMPURIE - 0 NECESITATE Evolugit in plan sistemic si curricular Cu oft ne € mai teamé st facem un anumit lucru, cu atét mai siguri putem fi c& acel ceva este important pentru noi si pentru cresterea sufletului nostru. (Steven Pressfield) in Roménia, ca in majoritatea statelor lumii, edueafia timpurie a copiiler (ETC) contribuie le supraviefuirea, cresterea, deavoltarea si instruirea/inviarea timpurie a copiilor, incluzénd aspectele sinitifii lor, ale alimentafiel si igienei, precum si ale dezvoltirii cognitive, sociale, fizice gi emofionale, incepand din momentul nasterii (Si chiar mai inainte, din perioada intrauterin’ de dezvoltare) si termintind cu intrarea in scoala primar, tn cadrul invaf’méntului obligatoriu. fn acest context, pani la aparitia Legit Educafiei Najionale nr.J/2011, cx modificdtile si compleiarile ulterioare, Ministerul Educafiei Nationale (MEN) gi-a asumat dezvoltarea, cu precidere, a componentei de invatimant prescolar (copii de 3-6 ani) gi, ulterior, consolidarea si extinderea acesteia cu componenta de educafie anteprescolara (copii de Ja nagtere la 3 ani), care este, in prezent, fn proces de restructurare, Experienfele acumulate, ca urmare a expunerii si participasii specialistilor roméni la diferite contexte intemafionale, favorizate indeosebi de UNICEF, Banca Mondialé sau Comisia Europeand, au facilitat construirea unui curriculum pentru educatie timpurie dinamic-evolutiy, prin preluare, adéugare si adaptare la noile contexte. I, Curriculumul pentru educafie timpurie— argumente, aspecte revizuite si elemente de stabilitate (ancore) Dupa doi ani de analiza, concepere $i pilotare, anul gcolar 2019-2020 fncepe cu un curriculum pentrn educatie timpurie (aprobat prin OMEN 1r.4694/02.08.2019) care isi propune si realizeze o reactualizare si o restructurare a curriculumului najional pentru educafie timputie, avind Ia bazi mai multe argumente: > necesitatea corelirii cu prevederi $i recomandiri din documente promovate la nivel European, cu impact si cu implicafii semnificative, cum ar fi: Comunicarea Comisiet Europene si Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind educatia si ingr fimpurie: S& oferim copiilor nostri cel mai bun start pentru Tumea de mdine (2011/C/175/03), 4 Quality Framework for Early Childiood Education and Care — Raportul Grupulai de Lucru pentru Educatie si Ingrijire Timpurie de la nivelul Comisiei Boropene (2014), Recomandare a Consiliului privind sisteme de inaltd calitate de educafie yi ingrijire a copiilor prescolari (22 mai 2019);corelatea cu celelaite niveluri de invatimant, pentru realizarea coerenjei la nivelul sistemului educajional roménese si pentru conturarea, aléturi de educafia produsi la celelate niveluri de invaimant, a competentelor necesare viitorului adult intr-o societate tn continua schimbare; corelarea permanent cu legislatia in vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeazi domeniul educatiei timpurii din: Legea educafiei najionale nr.i/2011, cu modificitile si completitile ulterioare; Legea nv.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificérile gi completitile ulterioare, Legea nr.263/2007 privind inftinjarea, organizarea si functionarea creselor, cu modificatile si completirile ulterioare; Hotdirdrea de Guvern wr.1252/2012 de aprobare a Metodologiei de organizare si funefionare a creselor si a altor servicii de educafie timpurie anteprescolart, atingerea jintelor si/sau implementarea unor mAsuri din strategiile europene $i nafionale de refering pentra domeniul educatiei, respectiv: Strategia Europa 2020, Strategia nafionaléi privind reducerea pérdsirii timpurii a scolii (HG ns.417/2015), Strategia nationald privind ineluziunea sociala si reducerea sardciei (HG ns.383/2015); Strategia nationalé peniru protectia $i promovarea drepturilor copilukui (AG wr.1113/2014); Strategia Guvernului Romaniei de incluziune a cetiijenilor romani aparfindnd minoritait rome pentru perioada 2014-2020 (HG 18/14,01.2015); Strategia nafionald de invéjare pe tot parcursul viefii 2015 -2020 (HG nr.418/2015), Strategia nafionald pentru dervoltare durabila - Orizonturi 2013 - 2020 - 2030; necesitatea unei abordari sistemice a educafiei timpurii, care tnglobeazi, deopottiva, educatia anteprescolari si educatia prescolard, evitindu-se abordarea lor fragmentat®, asa cum s-a intdmplat pani acum; accentuarea rolului jocului liber gi al activititilor integrate in procesul de invatare; trecerea de Ia un curriculum pe obiective spre un curriculum care are in vedere competentele viitoare ale copilului, in contextul in care Ja toate nivelurile de invajamént a fost operatii aceast modificare. Astfel, actualul curriculum penta educafic timpurie a suportat o revizuire structural’, cate a condus la o descongestionare a acestuia gi la 0 corelare cu prevederi legislative th vigoare prin: > > v climinarea parfii tabelare cu exemple de comportamente si confinuturi pe fiecare tem’ anuala de studiu; climinarea detalillor privind confinuturile intalnirii de dimineatf, care vizau o serie de clemente privind antocunoasterea, dezvolterea empetiei, luarea deciziflor etc., in contextul in care accasti rutin a devenit o practicd a cadrelor didactice; revizuirea plenului de invafimént prin adZugarea activiti{ilor specifice intervalelor de varsta aferente nivelului anteprescoler si prin eliminarea coloanei cu numér de activitati; revizuirea Fisei de apreciere a progresului copilului, a programului zilnic de activitate gi a machetei privind planificarea activitijilor; teconfigurarea modaiitiiiior de desfigurare organizatoricd gi financier’ a activitafilor optionale, care, fiind activitati din planul de invafimant aplicabil, la nivel national, intregii populafii prescolare, nu pot face parte decat din pachetul de activititi didactice gratuite;> accentuarea rolului jocului liber fn viafa copilului antepresoolar gi pregcoler si alocarea unei/unor perioade distincte in programul zilnic de activitate; > reconfigurarea curriculumului pe domenii de dezvoltare, conform prevederilor ari.67 (1) din Legea educafiei nafionale nr. 1/2011, cu rodificdtile gi complet&tile ulterioare; > climinarea obiectivelor cadm si de referinjé si inlocuirea acestora cu dimensiuni ale dezvoltirii si comportamente, preluate din RFIDTC, document oficial, aprobat de MEN in 2010 (prin sclectarea si reformularea aspectelor si a reperelor, pe domenii de dezvoltare). Reconfigurarea a jinut scama $i de faptul ci este necesard menfinerea unor aspecte de stabilitate (ancore), in vederea implementétii cu usuring’ a actualului Curriculum pentru educatie timpurie, respectiv: > Mentinerea accluiasi sistem de referinti: legislafia european’ in vigoare, studiile in domeniu, Reperele Fundamentale in Dezvoltarea si Invajarea Timpurie (RFIDT); > Corelarea cu legislatia national in vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeazi domeniul educafici timpuriis > Programul anual de studiu (continuturile educafiei si invajarif) organizat tm jurul a gase teme de integrare curriculaté Cine sunt/ suntem?, Cand, cum si de ce se intémpla?, Cum este, a fost si va fi aici pe péméant?, Cine si cum planificd/organizeazé 0 activitate?, Cum exprimdm ceea ce simfim? si Ce si cum vreau sé fiu?;, > Domeniile de deavoltare, ca repere pedagogice esentiale pentru a realiza individualizarea educatiei si a invita; > Prosramul zilnic de activitete, cu repere privind organizarea lui pe ore si pe tipuri de activitSti de invatare ; Tipurile de activititi de invitare Wocuri si Activitafi Liber Alese, Activitdji penn Dezvoltare Personala, Activitiji pe Domenii Experienfiale) si cele cinci domenii experientiale (Domeniul Limbd si Comunicare, Domeniul Stiinge, Domentul Om si Societate, Domeniul Estetic si Creativ, Domeniul Psiho-Motric); Abordarea integrata a activititilor; Luorul pe proiecte tematice: Existenfa zilnic&, obligatorie, a cel putin unei activititi sau a unui moment de miscare, fn aer liber (recomandat) sau in incinta institutiel; Jocul - ca activitate fundamentalé a copiilor in gridinita, acesta find, deopotriva, mijloc de realizare, metods de invafimant, forma de activitate dominant®; Durata activititilor, care a devenit variabil’, in functie de particularitatile copiilor si, implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de confinutul activitafilor, dar si in funcjie de modalitatea de desfisurare; Aciivitijile pe domenii experienjiale — ADE, {indndu-se cont de faptul c& trebuie avute in vedere_toate domeniile experientiale si ci este necesar asigurarea unui # i ati diptiménale: v vv vyy 7 in planificarea mijloacelor de realizare a activititilor zilniot » Planificarea anual, care trebuie sa cuprinda: fie cel mult 7 proiecte tematice cu o durati maxima de 5 saptiméni/proiect, fie un numar mai mare de proiecte variind intre 1-3 siptiméni, siptimfini independente, proiecte de o zi (leme concurente) si proiecte transsemestriale,I, Categorii de probleme, ridicate de catre cadrele didactice in intalnirile regionale EVALUARE, Cat dureazé periouda de evatuare initiala? Cum se face bilanful observasiilor si unde se regdseste acesta? Cénd si cum se fac tnregistravile in Fisa de apreciere a progresului individual? Evaluarea trebuie si urmareascé progresul copilului in raport cu el insusi si mai pufin aportarea la norme de grup (relative). lar progresul copifului trebuie monitorizat cu atenie, inregistrat, comunicat si discutat cu parinjii (cu o anumita periodicitate). De asemenea, evaluarea twebuie si indeplineasca tei functii: masurare (ce a invajat copilul?), predictie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urmator, si in special pentru intrarea in scoeli) si diagnoza (deserierea stirii de fapt si identificarea aspectelor care perturba dezvoltarea copilului) © evaluare cficientd este bazalé pe observare sistematicd in timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu pirintii si pe date confirmate de portofoliul copilului, fise ete. Atunei cénd vorbim de evaluare in educafia timpurie trebuie s& aducem in discutie céteva aspecte importante, si anume: > La inceputul flecirui an scolar, primele doud-trei stiptimSni (de regula, pana in jurul datei de 1 octombrie) sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluarii initiale), Educatoarele vor observa copiii in timpul diferitelor momente ale programulut zilnic si vor dialoga atat cu parintii, cat si cu copiti, in vederea objinerii tune! imagini cét mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizic si nivelul de cunostinje si deprinderi al copiilor din grupa la care lucteaz’. Toate aceste informayii pot fi consemnate in Caietul de abservatii a copitlor sau in Fisa de apreciere a progresului si vor sta la baza elaborarii Caracterizdrii grupei si, ulterior, a planificdrii calendaristice anuale, in ceea ce priveste evaluarea continu’, educatoarele au o serie de ‘oportunitati in programul zilnic pentru realizarea acesteia. Totodata, nu trebuie s& pierdem din vedere procesul de evaluare, derulat ca parte a fiecSrui proiect tematic sau a unei siptamani tematice independente, desfasurat cu copii de-a lungul anului scolar. Sfarsitul semestrului |, sfarsitul anului scolar sau sfarsitul de ciclu necesita o evaluare mai atenti. Este vorba de evaluarea sumativa, care nu necesita delimitari fixe ca durata i imp si care va avea in vedere: fie stabilirea pasilor urmatori tn parcurgerea curriculumului (ce urmeazi si desftgurim cu copiii in semestrul al I-lea sau tn anul scolar urmftor), fie culegerea datelor pentru finalizarea completarii figelor de apreciere a progresului copiluiui inainte de intrarea in etapa urmétoare (trecerea de la anteprescoiar prescolar, trecerea de la pregcolar la invaiamantul primar). Ca $i in cazul evaluri inijiale, se recomanda utilizarea unei palete largi de mijloace si instiumente de evaluare si evitarea excesului de fige de luctu, cu scopul de a conferi copilului siguranta si detasare in tim v 7 1 acestui proces.Figa de apreciere a progresului individual are ca obiectiv evaluarea longitudinal a dezvoltirii copilului si a nivelului de pregitire al acestuia pentru urmatoarea treapti de invayumint. Ea constituie un instrument de Iver care puncteazi competentele copilului ce ar trebui si fie dobandite pan’ la incheierea perioadei de anteprescolaritate/prescolaritate. Educatoarea urmareste pregatirea copilului pentru o integrare fra furnizénd datele necesare continuarii actiunii instructiv-educative. funcfii In urmétoarea etapa, in raport cu instrumentele de evaluare existente, fisa propusi are urmatoarele aventaje: > ofera indicatori comportamentali precisi, masurabili, care sunt repere ale stadiului de dezvoltere la varsta enteprescolar’ (2-3 ani) $i prescolara (5-6 ani); ~ rezultatul evaluarii determina evitarea etichetZrii copiluluis ~ constituie un instrument de evaluare care evidenfiaz& progresul periodic al copiluluis ~ permite educatoarei si monitorizeze atingerea comportamentelor propuse de curriculunl specific, pe diferitele domenii de deavoltare, si reproiecteze si si prioritizeze demersurilé de tnvijare; ~ reflect activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind lacune, diffcultafi, riméneri in urm’, astfel iucdt, pe baza lor, si se elaboreze un program de remediere adecvat; + eprezinti un instrument eficient prin care familia este cooptati in procesul de cunoastere a copilului, oferindu-i posibilitatea de a-gi da seama de ceea ce stie copilul, de ceea ce este capabil. Avand in vedere faptul ci in educatia timpurie principala forma de tnvajare este jocul, €ducatoarea nu trebuie si se limiteze la un numir restrans de tebnici de evaluare. Propanem, pentru evaluarea activitatii prescolarilor urmitoarele metode: jocul liber, jocul dirijat, observatia sistematica a copilului, conversafia, analiza produselor activitifii, analiza procesului de integrare sociala etc. Dintre acestea, un loc aparte fl ocupa jocul, observatia si conversatia, Modalitifile alternative de evaluare care valorizeazA copilul si evidensiazd aspectele formative ale jocului si in baza c&rora se apreciaz progresul tnregistrat de copil sunt: discutiile individuale cu copii, autoevalusrea, aprecierile verbale, aprecierea rezultatelor prin laude, incurajari, prin eousoane, medalii, jocuri evaluative, jocuri de rol, lucr&tile practice, ,metoda consemnirii pe un grafic a rezultatelor (cu simboluri) pe activititi si preferinje”, afisarea Iucrtirilor, serbiile, activitafile in acr liber, vizitele, excursiile etc, Progresul copilului trebuie in permanenfé monitorizat, comunicat si discutat cu familia acestuia. Implicarea pirintilor, ca sursi de informatii si evaluatori direcfi, se poate realiza prin activitati ‘comune (parinti ~ copii - educatoare), activitafi de consiliere, prin discufii informale, individuale, periodice sau zilnice, daci este necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de comunicare cu périnfi, prin scrisori tematice ete. Figa de apreciere a progresului individual au confine concepte, reguli, legi, ci doar ,rodul” activitagii COPILULUI si va oferi o oglinda a progresului reelizat de acesta in raport cu sine, in intervalul cuprins intre intrarea si iesirea acestuia din educatia anteprescolard si, respectiv, din ‘invayamantul proscolar,sadar, aceasta fis va fi completat® Ia intrarea copilului in cresa/gradinifa (se serie pe prima coloana, cu culoarea rosie, data la care apreciez si inregistrez nivelul de la care imi incep activitatea cu copilul respectiv, in raport cu fiecare indicator comportamental in parte) si, ulterior, la finalizarea ciclului anteprescolar/prescolar (se scrie pe ultima coloana, cea de-a treia, cu culoarea albastr’, data la care apreciez si inregistrez nivelul pe care copilul I-a atins la finalizarea ciclului anteprescolariprescolar, in raport cu fiecare indicator comportamental in parte), Pentru informatiile intermediare, de progres, se completeazi cu o culoare Ja alegere, alta decat cele doui indicate pentru marcajele initiale ¢i finale, data la care educatoarea apreciaza ci s-a produs un salt in dezvoltarea copilului, la indicatorii comportamentali unde copilul avea, initial, nivel NS sau D Exemphi: Nume si prenume: Vasile George Data nasteriis 04.03.2016 ‘Edueatoare: Dumitru Danieta Data de Ia care frecventeaza gr&dinita: 09.09.2019 Data Ia care a finalizat grupa mare: 30.06.2022 Perioada pentru apreciere inifiala: 09.09.2019 ~ 27.09.2019 Perioada pentru apreciere final: 01.06.2022 ~ 15.06.2022 ‘Nivelul indeplinirii mndieatorulul’ Rr. | Domenied| Tndicatori comportameniall } —Panctayr Punciai | Panag cn| ae (apresiereiigatay | (preciere pe) (epreciere fan) + | dezvatare pareurs) Ne app} als |e] Dasvolare | Urmeaad tncaie adr aw a socio. | inecen ce privegte emofionald | comportamentul adcevat in anumnite situaih Tnteractioneazi, din proprie | 7709 ue | initiativa, eu copiti apropiati ca varst, tn diferite contexte Ty adapteaza comporamental | 1700 T Tae] in funogie de regutile siferitelorsituati (de ex.: vorbeste in sompti cénd intr la bibliotecd. cand merge ta muzeu ele.) | Tgi spune corect numele, ar ow Drenumele vi, ang zi, | A vompertaentstns. D~ comporiament in dezvohare, NS ~ comportament care necesita spinTmpirtdgegte celoriaiy copa, | T cs adult din anturajul proprix) Untisilefemotite sale g3 reactioneazi adaptativ ta | cconteate sociale variate Taree ‘Nivel dpa Tetra 2, PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE AL EDUCATOAREI si PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE AL COPILLOR Care este norma educatoarei? Care este programul copiilor? Sunt obligati copiti, indiferent de varstd, sa desftisoare activitayi timp de 5 st respectiv, 10 orelzi? S-aschimbat ceva in raport cu precizivile legislative anterioare? Conformn prevederilor art. 262. din Legea educatici nationale nr.1/2011, cu modificarie si completarile ulterioare, activitetea personalului didactic de predare se realizeazé intr-un interval de timp zilnic de & ore, respectiv 40 de are pe siiptdmdnd, $i cuprinde: a) activitéyi didactice de predare-invéjare-evaluare $i de instruire practicd si examene de final de ciel de studit, conform plamurilor-cadiu de invafémént; b) activitatt de pregatire metadica-stiimified: ¢) activitati de educatie. complementare procesului de inveyimdnt: memorat, scoala dupa scoalé,invétare pe tot parcursul vietit. Programul zilnic de activitate efectiva cu copilul la grupa este de § ore pe zi, respectiv de 25 de ore pe saiptionana, Activitatea personalului didactic de predare este completata zilnic cu 3 ore de activitate de pregitire metodico-stiintified, in care se realizeaza: proiectarea curriculard, proiectarea si pregitirea activitayii Zilnice, studivl individual, confectionarea materialului didactic, consemnarea observariilor asupra copiilor tn Caiewl de observariiObservator si a progresului individual al copiilor in Fisele de apreciere a progresului individual al copilului inainte de intrarea in clasa pregéiitoare (Anexele 3 gi 4) sou fn alte instrumente de monitorizare/inregistrare avizate de MEN, proiectarea activitajilor extragcolare seu a unor activitifi din cadrul proiectelor educafionale derulate, amengjarea sau reorgenizarea ambientului educational, organizaren de expozitii cu produse ale activitatii copiilor, conceperea unor fige de lueru pentru copii, participa Ia cursuri de formare, la activitati ale comisiei metodice, la intdlniri metodice, la schimburi de experienfa, le activitati in parteneriat cu familia sau cu alfi partenesi educationali ete. Activitatea zilnicd, de pregitice metodico-stintifiea, se poate desfisura si in afara spatiului gradinite bibliotecd, altd unitate prescolari/scolard, centre de pregatire in educatie etc., in scopul schimbului de bune practici intr-o zi din sAptimand (stabilita la nivel de judev/sector al municipiului Bucuresti), eele 3 ore de activitate de pregitire metodico-stiinifica vor fi desfigurate in institugin de invigamant. Acest iucraIuctu se va concretiza prin derularea unor intalniti ale cadrelor didactice din acceasi institujie si/sau din aceeasi comisie metodicé cu scopul de a incuraja procesul de reflectie si autoreflectie cu privire la demersul didactic desfégurat cu copiii: exemple de bune practic, vulnerabilitet, gisirea unor solutit ia problemele existente, diseminarea unor aspecte relevante insusite in cadrul cursurilor de formare, Clarificarea unor aspecte legete de aplicarea strategiilor didactice, de integrare a unor confinuturi, de cvaluare a demersulvi didactic si de adaptare la nevoile si interesele individuale ale copiilor ete, Aciivitijii metodice siptiménale desftsurate la nivelul unitafii de Invitimant trebuie si i se acorde o deosebitd importanig, intrucdt conduce la crearea unei atmosfere efervescente, lucrative, la formarea unei viziuni unitare intre membrii aceluiagi colectiv didactic pe probleme educafionale, si, in cele din rm, la construirea etosului institufiei de inviifaimant. Cadrele didactice consults Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educatiei Najionale (Anexa 2, Curriculumul pentru educasia timpurie) in procesul de definitivare $i aprobare a Programului zilnic din cadrul Regulamentului de ordine interioard. Asadar, reperele orare din Programul zilnic sunt orientative gi pot fi adaptate, cu acordul CA, la programul fiecdrei comunitifi educative. Numirul de ore pentru activitifi zilnice, precum si numirul de activitifi dintr-o séptimand desfiigurate cu copiii variaza in funcjie de tipul de program ales de patingi (program normal ~ 5 ore sau program prelungit/siptimanal — 10 ore) gi in functie de intervalul de varsta al copiilor. {in medie, pentru toate cele patru intervale de varsti, 0 activitate cu copiti dureazi intre 5 si 30 de minute (de reguli, 5-10 minute ta nivel anteprescoler si pani la 35 minute la grapa mare, nivel prescolar). In fimetie de nivelul grupei, de particularititile individuale ale copiilor din grupi si de specificul situafiilor educative, cadrul didactic va decide care este timpul efectiv necesat pentru desfagurarea fiecirei activitat. Activititile integrate, derulate cu copiii prescolari, pot avea o durat’ care depiseste intervalul recomandat, in contextul in care cadrul didactic planifici cu atensie, pe parcursul acestora, momentele de tranzifie si rutina. in cazul tn care, in funcfie de particularitifile de varsté si de dezvoltare ale copiilor din grupa, se opteaz& pentru o duraté mai micd a activititilor pe domenii experientiale (< I h, < 14h) diferenta de timp poate fi alocati celorlalte tipuri de activitati de invatare. Conform prevederilor in vigoare, activitifile de inviitare pe domenii experientiale alterneazi cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi alocate jocului liber, jocurilor de migcare, exercifilor fizice, unei tranzifii, unei rutine). Asadar, mu_putem_vorbi_de un program educational obligatoriu pentru copii, indiferent de programul de funcfionare ales de périnti, ci de un program educational pe care unitatea de invatmént i pune [a dispozitia copiilor, pentru parcurgerea unitara si adeovati a unor activitii specifice varstei acestora, din perspectiva unui curriculum nafional care ofera sanse egale de dezvoltare si integrare tuturor copiilor.3. PLANIFICAREA TEMATICA ANUALA, PLANIFICAREA CALENDARISTICA Cum intocmim planificarea temaried anuald? Cum intocmim planifiearea calendaristieg? Unde inregistrdim activitatea pe care 0 desfaisurdim cu copiti? Au fost modificate reglementéirile anterioare? Planificarea tematici anual se face, in continuare, in colectiv, pe grupe de varsta (in perioada evaluarilor initiale), aga cum s-a recomendat si in anii precedenti Astfel, fiecdrei teme anuale de studiu (in cazul copiilor de 5-6 ani) sau, dupa caz, temelor anuale de studiu selectate de citre cadrul didactic/cadrele didactice (in cazul copiilor de 3-5 ani) li se Vor asocia proiecte tematice gi siptimani independente, in aga fel incat, pe durata unui an scolar, sa fie acoperitd toatd tematica din descriptivul acestora. Mai mult, plasarea temporal a proiectelor tematice anuale si a s&ptménilor independiente se va face finénd cont si de o serie de evenimente internationale, nationale, locale care ar putea fi relevante pentru procesul de invatare (activitati educative in care se invaja) derulat cu copii, Astfel, intr-un an scolar, la nivelul prescolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte tematice cu o duraté maxima de $ sptimani/proiect sau un num&r mai mare de proiecte de mai mic& amploare (ceca ce este recomandat), variind intre 1-3 sipliméni, in functie de complexitatea temei abordate si de interesul copiilor pentru tema respectiva, De asemenea, pot exista $i séptaméni in care copiii nu sunt implicati in niciun proiect, dar in care sunt stabilite teme siptémanale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor sé studieze. Totodala, pot exista si proiecte de o zi (teme concurente) si/sau proiecte transsemestriale. Pentru nivelul anteprescolar se recomanda abordarea tematica saptamanala, Planificarea calendaristica a activitatilor se face siptéménal, de cdtre fiecare cadru didactic sau grup de cadre didactice de la o grupa, in planificarea activitatilor, educatoarea va avea in vedere corelarea acestora cu nivelul de varst® al copiilor, cu tema proiectului tematic/a siptiménii independente, cu subtema proiectului tematic si, evident, va tua in calcul resursele pe care le are le dispozitie (materiale si umane) si faptul ca igi asuma responsabilitatea unui parcurs didactic prin care copiii trebuie s& ia contact cu toate tipurile de activitati de invatare, toate domeniile experientiale si. implicit, cu toate mijloacele de realizare a activitatilor, Mijloacele de realizare sunt jocul, cu toate valenjele gi sub toate formeie saie (liber, dirijat, iniiat de copii, sau initiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic, de perspicacitate, de creativitate, muzical, de miscare etc.), povestirea, exercitiile cu material individual, experimentele, constructiile, lectura dup& imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii.memorizétile, precum gi alte mijloace, specifice didacticii, in functie de nevoile educafionale ale copiilor prescolari jAstfel, in contextul noului curriculum educatoarea nu igi_va indrepta atentia citre un numér de activititi dat de planul de invatimént, ca in precedentul, pentru c& nu mai exist o astfel de Jimitare numerica. In schimb, aceasta va avea in vedere asigurarca unui echilibra in planificarea tuturor tipurilor de activititi si a mijloacelor de realizare a acestora, at&t zilnic, cft si siptiménal. De aceea, recomandim educatoarei ca, 1a anumite intervale de timp (intre 3 si 5 sépttiméni), s& revadi planificarea gi si echilibreze balanta activitatilor, in perioada imediat urmitoate, dact mijloacele de realizare sau domeniile experienfiale pe care le- parcurs impreund cu copii au favorizat un domeniw/mijloc sau altul (ex.: au fost planificate mai multe activitéti de memorizare, pentru c& se apropia Créciunul; au fost plenificate mai multe activitai matematice, pentru ci materialul didactic pe care tl avearn era foarte ofertant din perspectiva temei proiectalui tematic, copiii s-au aritat domici si progreseze in activitifile de grupare dup mai multe criterii si in activitatea de numarat etc.). Referitor la documentele de evidentz a activititii educatoarelor/profesorilor pentru invétimant [prescolar, in anul scolar 2019-2020, acestea au libertatea de a opta pentru: VARIANTA 1 Completarea, in Planificarea calendaristicd, activitatilor pe care doreste si le desfisoare cu copiii si completarea acelorasi activitiji in Condica de activitayi (una singurd la nivel de unitate), unde se si semneaz, pentru fiecare activitate si interval orar. VARIANTA 2 Completarca Condicii de prezenfd si evidenféi a activitéfii educatoarei (cunoscutd sub denumirea de Caietul educatoarei/Portofoliul educatoarei etc.). VARIANTA 3 Preluarea machetei pentra Condica de evidentii a activitigit didactice din educafta timpurie (modelul recomandat in Materialul suport pentru explicitarea si tnjelegerea unor concepte st instrumente cu care opereazd curriculumul pentru educagie timpurie, transmis pe e-mail tuturor inspectorilor pentru invatamént prescolar/educatie timpuric gi recomandat pentru postare pe site~ urile ISJ/ISMB) gi utilizarea ei intr-un document pe care educatoarea si-l poate construi singur’, cu un numér corespunzator de pagini pentru sipttménile din enul scolar respectiv printarea acestuia, asamblarea iui profesionala gi avizarea de catre director. ‘Un exemplu de completare a Condicii de evident’ a activititii didactice din educatia timpurie este dat in Materialul suport pentru explicitarea si infelegerea unor concepte $i instrumente cu care opereazd curriculumul pentru educatie timpurie. Ml4. ACTIVITATILE OPTIONALE si ACTIVITATILE EXTRACURRICULARE/ EXTRASCOLARE, Cite activitati optionale desfisurcim in functie de nivetul copiilor? Cine desfisoara activitatea optionalé $i in ce condijii? Cum raspundem nevoii exprimate de péringi vis-a-vis de derularea mai multor activitaji extracurriculare, pe care acestia le asociazé opfionalelor? Activitatea opfionala intr in norma cadrului didactic (educatoarea este normata pe post si desfagoara_o activitate de 5 ore/turd cu copiii) si i se acorda o plaja orard de 0-1 activitate/saptaménad, in acest context, educatoarea poate sii opteze, indiferent de grupa de varsta cu care Iucteaza, pentru a derula sau nu un optional cu copiii grupei. Activitajile optionale intra in categoria activitétilor de invajare, respectiv a celor pentru dezvoltare personala i se includ in programul zilnic al copilului in gradinit’. Programa unei activitagi optionale poate fi elaborata de educatoare gi, in acest caz, va fi avizati de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasd din oferta de programe optionale avizate de MEN sau de ISI Activitatile optionale se desfagoara in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Pentru incurajarea studiului limbilor strdine, in aceasta perioad’ de dezvoltate a copilului, educatoarele pot face apel la abilititile dobandite si atestate/certificate in perioada formaril inifiale/continue si pot utiliza metoda CLIL (Content and Language Integrated Learning) sau curriculumul dezvoltat de 0 echipa de cadre didactice din Romania participante la proiectul Erasmus+ Bilingual Education: a step ahead (2015). in baza prevederilor art.192 si 193 (1) din O.M. nr.5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcfionare a unitézitor de invii{émant preuniversitar, cu modificarile gi completatile ulterioare, unitajile de invéyaméni, in conformitate cu legislatia in vigoare si prevederile prezentului Regulament, pot initia, in parteneriat cu autoritazile adminisirajiei publice locale si cu organizatiile de paringi, tn baza hotiirdrit consiliulul de adininisirajie, activitdti educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invéfarii. Totodata, acesta prevede faptul c& parteneriatul cu auioritéqile administratiei publice locale are ca scop derularea unor activitéli/programe educazionale in vederea atingerii obiectivelor educationale stabilite de unitatea de invdjéimani. Asadar, in contextul in care spatiul destinat derularii activitatilor de tnviare cu copiti este in administrarea autorititilor publice locale, acestea pot derula proiecte educationale in parteneriat cu organizajiile de parinti, prin care s& —sprijinedesfgurarea __activitatilor tregcolare, Activitafile extracurriculare/extrageolare sunt complementare educafiei formale si prezinti avantajul cé, uncori, satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor/elevilor, desf¥surandu-se intr-un cadnu mult mai relaxat si, in unele cazuri. in alte medii deca cel scolar.Aceste activititi contribuie a imbogifirea bagajului de cunostinfe al copiilor/elevilor, la dezvoltarea priceperilor si deprindertior acestora, 2 unor trasaturi de voinfa gi de caracter, la stimularea inclinafiilor si aptitudinilor individuale, venind in completarea si ameliorarea achizifiilor realizate in cadrul activitgjilor din clasd. in acest context, valorificarea potenfialului informativ-formativ al acestora este esenfiald, atét din pot ‘punetul de vedere al dezvoltatii copilului, cat si din punctul de vedere al dezvoltitii sistemului de fnvatamént fn ansamblu. Activitifile realizate in afara programului de studiu si/sau fn afara institujiei de invapimant pot oferi un ajutor fnsemnat in formarea copiilor/elevilor sub urmiitoarele aspecte: Y fndrumarea si dezvoltarea intereselor si inclinafiilor copiilor/elevilor, talentelor individuale in diferite domenii ale stiinfei, culturii, arte, tehni Y imbogitirea orizontului de culturi generala si antreprenoriall; - atragerea si stimularea copiilor/elevilor in activitBti sociale, cu caracter educativ; Y aprofundarea reprezentatilor si nofiunilor morale, elaborarea unei conduite morale, dezvoltarea trisiturilor de caracter; completarea si dezvoltares, cu precidere, a acelor aspecte ale educajiei, pe care activitatea din clasi nu le poate consolida suficient. aptitudinilor gi , sportului; < {in categoria activititilor extracurriculare/extrascolare putem lista: excursiile/vizitele la diferite obicotive culturale, activititi educative gi creative in cadrul unor cereuri tematice pentru copii sau in cadrul unor organizatii de copii si tineret, taberele scolare, vizionarea uno spectacole si expoziii, manifestétile cultural-ertistice si sportive, precum si proiectele/programele educationale cu activititi de lecturd si/sau de invijare a unei limbi modeme, activitati practice/artistice creative, activitii de educafie ruticr’, de educaie ecologic’, de educafie pentru sinatate, educatie religioasé, educatie financiaré, educatie pentru valori, privind drepturile copilului, activitati sportive si de migcare etc, Proiectele si programele educationale (locale, judejene, nationale, intemafionale), la care a adcrat unitatea de invijimént sau cadrul didactic, conjin seturi de actiuni plenificate pe o durat& determinata de timp, care s& conduca le formarea unor competenfe. Activitijile extracurriculare/extragcolare se planificd si se desfisoaré lunar sau, in cazul proiectelor educationale, in functie de calendarul proiectului (séptiménal, bilunar, trimestrial etc.), cu participarea pirinjilor si/sau a partenerilor educefionali din comunitate, fotrucdt activitatile extracurriculare/extrascolare, ca si activititile curriculere, derulate in mod sistematic la clasé, trebuie realizate intr-o secvenja logicd, pentru a forma competentele prestzbilite, planificarea acestora va fine cont de corelarea cu celelate activitati desfigurate cu copiii si de evitarea supraincarcarii, 13MLL. Temele recomandate pentru pentru activitifile metodice Temele abordate in anii anteriori pentru activitatile metodice vor riméne in atenfia cadrelor didactice si in acest an scolar si vor constitui puncte de discufie si de reflectie in cadrul activitatilor metodice siptiménale sau in cadrul cercurilor pedagogice, in fimetic de nevoile identificate la nivelul ficcdrui jude} si, respectiv, al fiectrei unitafi de invaramént. att céteva dintre aceste teme: Edducafia outdoor — istoric i forme de manifestare; Visible learning - pasi spre 0 invéijare autenticdi; Educatia incluziva — de la cunoasterea conceptului si a principtilor de basa pand la impértasirea bunelor practici Educasia pentru schimbare si valenjele et in sacietatea cunoasterii; Dezvoltarea socio-emofionala a copiilor prescolari; Invéjarea colaborativa; Metodele interactive de grup; Activitdjile integrate; Metoda proiectelor in tnveitiiméntul prescolar:; Integrarea serviciilor de educatie si ingrifire in unitdjile de educasie timpurie anteprescolara; Diversitatea culturale in activitdjile cu prescolari Contexte si instrumente pentru dezvoltarea gandirii laterale la copilul prescolar; Invajarea ca act situat intre castig si risipire... VVV vYYYVVY vvyy Teme n > Educajia timpurie in Roménia, factor de facilitare a accesului la educafie pentru tofi copiti; > Unitatea de invigtimant pentru educatie timpurie si rolul ei in construirea comunitejilor de invajare de la nivelul comunitéi, 14