Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Presa Românească
Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Aprilie 2, 2018
Fără falsă modestie, vă prezint cel mai exploziv interviu din presa
românească; provocator, agitator, brutal de sincer, incisiv, grozav și
adevărat, un interviu incorect politic:
Interviu
Sterie Ciumetti – Domnule Mihai Șerban, milioane de români și-au
părăsit țara. Nu credeți că acest lucru ar putea afecta în timp
echilibrul economic din România?
Mihai Șerban – Ați făcut o afirmație greșită. Românii nu și-au
părăsit țara, ci au fost alungați de o speță politică formată din
lichidatori judiciari, alogeni, trădători și slugi de casă dirijate de afară,
dar am să revin asupra acestei false dileme pe parcursul interviului.
Legat de chestiunea economică, permiteți-mi să vă întreb: ce înțelegi
prin echilibru economic?
S.C. – Economia se bazează pe consumatori, milioanele de români
plecați din România nu mai participă la economia țării… vorbim de
pensii, servicii sociale, sănătate etc.
M.S. – Dincolo de lipsa de înțelegere de care dau dovadă autoritățile
vizavi de faptul că dezrădăcinarea unei populații reprezintă o dramă
umană și nu o aritmetică economică, am să încerc să vă răspund la
întrebare. Probabil faceți referire la capacitatea oamenilor de-a
consuma produsele importate pe piața de desfacere creată în România,
după lovitura de stat organizată în 1989. Ceea ce este altceva, orice, dar
nu economie națională. România a fost o țară puternic industrializată,
o forță agricolă de prin plan în Europa și un mediu profesional foarte
bine calificat. După asasinarea lui Ceaușescu și trecerea forțată la așa
zisa democrație, în mai puțin de două decenii toată structura
economică din România a fost lichidată și a început exilul de forță și
inteligență.
S.C. – În mare, spuneți că s-a trăit mai bine în România pe vremea
dictatorului Ceaușescu?
M.S. – Vreau să știți că asocierea nu mă intimidează, chiar deloc.
Vreau să vă întreb, Franco a fost și el un dictator?
S.C. – În România subiectul a fost mai puțin cunoscut, dar așa a fost
perceput în Occident. Nu sunteți de aceeași părere?
M.S. – Bineînțeles că nu. Francisco Franco Bahamonde a reușit să
țină piept Internaționalei Comuniste și celei capitaliste, disimulată
după mișcarea republicanilor, reușind să țină Spania cu o mână de fier
departe de hegemonia bancară internațională din 1936 și până în 1977.
Dacă numiți asta o dictatură, vă privește, dar atunci eu o numesc o
dictatură a binelui. Revenind la esența întrebării dvs., este o realitate
pe care o cunosc generațiile care au trăit atunci. Generațiile de astăzi
vorbesc despre epoca trecută din perspectiva discursului dominant,
prin ecranul televizorului, din manualele școlare.
S.C. – În România părerile sunt împărțite, este adevărat. În schimb,
imaginea vehiculată în Occident a fost mai apropiată de o dictatură
teribilă.
M.S. – Pentru Occident, orice formă de nesupunere față de
imperialismului financiar este o dictatură teribilă. Ceaușescu nu a fost
nici înger și nici demon, dar a fost un conducător care a făcut din țara
sa una dintre cele mai industrializate națiuni din Estul Europei. În anii
’70, bazându-se pe infrastructura industrială, capacitatea de export
tehnologic, alimentar și geniul ingineresc de care dispunea țara
noastră, a încercat și a reușit o lovitură de maestru plătind datoria
externă a României, provocând fără întârziere izolarea internațională
și consecințele cunoscute. Nici o națiune, în ultimele trei secole, nu a
reușit să se elibereze de jugul mafiei bancare, Ceaușescu a făcut-o.
Populația a trebuit să suporte o anumită presiune, dar libertatea are și
ea un preț. Dacă am fi fost lăsați să ieșim din această situație, România
ar fi avut un destin glorios, ar fi devenit o referință în lume.
--
Viorel Trofin
Fără falsă modestie, vă prezint cel mai exploziv interviu din presa
românească; provocator, agitator, brutal de sincer, incisiv, grozav și
adevărat, un interviu incorect politic:
Interviu
Sterie Ciumetti – Domnule Mihai Șerban, milioane de români și-au
părăsit țara. Nu credeți că acest lucru ar putea afecta în timp
echilibrul economic din România?
Mihai Șerban – Ați făcut o afirmație greșită. Românii nu și-au
părăsit țara, ci au fost alungați de o speță politică formată din
lichidatori judiciari, alogeni, trădători și slugi de casă dirijate de afară,
dar am să revin asupra acestei false dileme pe parcursul interviului.
Legat de chestiunea economică, permiteți-mi să vă întreb: ce înțelegi
prin echilibru economic?
S.C. – Economia se bazează pe consumatori, milioanele de români
plecați din România nu mai participă la economia țării… vorbim de
pensii, servicii sociale, sănătate etc.
M.S. – Dincolo de lipsa de înțelegere de care dau dovadă autoritățile
vizavi de faptul că dezrădăcinarea unei populații reprezintă o dramă
umană și nu o aritmetică economică, am să încerc să vă răspund la
întrebare. Probabil faceți referire la capacitatea oamenilor de-a
consuma produsele importate pe piața de desfacere creată în România,
după lovitura de stat organizată în 1989. Ceea ce este altceva, orice, dar
nu economie națională. România a fost o țară puternic industrializată,
o forță agricolă de prin plan în Europa și un mediu profesional foarte
bine calificat. După asasinarea lui Ceaușescu și trecerea forțată la așa
zisa democrație, în mai puțin de două decenii toată structura
economică din România a fost lichidată și a început exilul de forță și
inteligență.
S.C. – În mare, spuneți că s-a trăit mai bine în România pe vremea
dictatorului Ceaușescu?
M.S. – Vreau să știți că asocierea nu mă intimidează, chiar deloc.
Vreau să vă întreb, Franco a fost și el un dictator?
S.C. – În România subiectul a fost mai puțin cunoscut, dar așa a fost
perceput în Occident. Nu sunteți de aceeași părere?
M.S. – Bineînțeles că nu. Francisco Franco Bahamonde a reușit să
țină piept Internaționalei Comuniste și celei capitaliste, disimulată
după mișcarea republicanilor, reușind să țină Spania cu o mână de fier
departe de hegemonia bancară internațională din 1936 și până în 1977.
Dacă numiți asta o dictatură, vă privește, dar atunci eu o numesc o
dictatură a binelui. Revenind la esența întrebării dvs., este o realitate
pe care o cunosc generațiile care au trăit atunci. Generațiile de astăzi
vorbesc despre epoca trecută din perspectiva discursului dominant,
prin ecranul televizorului, din manualele școlare.
S.C. – În România părerile sunt împărțite, este adevărat. În schimb,
imaginea vehiculată în Occident a fost mai apropiată de o dictatură
teribilă.
M.S. – Pentru Occident, orice formă de nesupunere față de
imperialismului financiar este o dictatură teribilă. Ceaușescu nu a fost
nici înger și nici demon, dar a fost un conducător care a făcut din țara
sa una dintre cele mai industrializate națiuni din Estul Europei. În anii
’70, bazându-se pe infrastructura industrială, capacitatea de export
tehnologic, alimentar și geniul ingineresc de care dispunea țara
noastră, a încercat și a reușit o lovitură de maestru plătind datoria
externă a României, provocând fără întârziere izolarea internațională
și consecințele cunoscute. Nici o națiune, în ultimele trei secole, nu a
reușit să se elibereze de jugul mafiei bancare, Ceaușescu a făcut-o.
Populația a trebuit să suporte o anumită presiune, dar libertatea are și
ea un preț. Dacă am fi fost lăsați să ieșim din această situație, România
ar fi avut un destin glorios, ar fi devenit o referință în lume.
--
Viorel Trofin