ACHIZIŢII PUBLICE

NOTE DE CURS

1
 Cuprins
Capitolul I Fondurile structurale şi de coeziune
1. Politica de dezvoltare regională la nivelul UE
1.1. Evoluţia politicii de dezvoltare regională
1.2. Scurt istoric al fondurilor structurale si de coeziune
1.3. Baza legală a politicii de dezvoltare regional
1.4. Obiectivele politicii de coeziune
1.5. Instrumentele financiare ale politicii regionale
1.5.1. Fondul European de Dezvoltare regională (FEDR)
1.5.2. Fondul Social European (FSE)
1.5.3. Fondul de Coeziune
1.6. Principiile asistenţei
1.7. Documente de programare la nivel comunitar
Capitolul II Achiziţiile publice în România
2.1. Scurt istoric
2.2. Cadru legislative
2.3. Autorităţi contractante și entități contractante
2.3.1. Calitatea de Autoritate contractantă
2.3.2. Noțiunea de Organisme de drept public
2.3.3.Calitatea de Entitate contractantă
2.3.4.Compartimentul intern specializat din cadrul A.C.
2.4.Domeniu de aplicare
2.4.1.Domeniu de aplicare Legea nr. 98/2016 –achiziții „clasice”
2.4.2. Domeniu de aplicare Legea nr. 99/2016- achiziții sectoriale
Capitolul III Activități de achiziție centralizată
Capitolul IV Remedii şi căi de atac
Capitolul V Contravenții și sancțiuni
Capitolul VI Strategia de contractare
Capitolul VII Portofoliul proceselor de achiziţie publică
Capitolul VIII Managementul achiziţiilor publice
Capitolul IX Legislaţie
Capitolul X SICAP platforma de achiziţii publice care va înlocui SEAP
Bibliografie
Anexe:
Fişa de date a achiziţiei – versiunea Decembrie 2016
Dicţionar achiziţii publice
Referatul de necesitate
Codul de conduită etică în achiziţii

2
 Capitolul I
Fondurile structurale şi de coeziune

1. Politica de dezvoltare regională la nivelul UE

1.1. Evoluţia politicii de dezvoltare regională
De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea
Europeanã în noiembrie 1993, consolidarea coeziunii economice şi sociale a devenit,
din punct de vedere oficial, unul dintre obiectivele Uniunii Europene, pe lângã
înfiinţarea pieţei interne şi a Uniunii Economice şi Monetare.
De-a lungul istoriei integrãrii europene postbelice s-a acordat tot mai multã
importanţã coeziunii.
Însã, pe mãsurã ce Uniunea se extindea, realizarea coeziunii economice şi
sociale a devenit mai dificilã, deoarece statele membre deveneau tot mai
eterogene.(1)

1.2. Scurt istoric al fondurilor structurale si de coeziune

Fondurile structurale au contribuit, încă de la înfiinţarea Comunităţii Oţelului
şi a Cărbunelui, la realizarea politicilor europene în domeniul economic şi social.
1957. Încă de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele
viitoarei Comunităţi Europene, s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a
disparităţilor economice dintre regiuni.
1958. S-au înfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru
Orientare şi Garantare în Agricultură.
1975. După intrarea în Comunitate a Danemarcei, Irlandei şi a Marii Britanii
s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regionala. Este pentru prima dată când a
apărut conceptul de redistribuire între zonele bogate şi sărace ale Comunităţii.
1986-1987. S-a introdus în Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică,
care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă
provocărilor pieţei unice.
1988. La iniţiativa lui Jacques Delors, preşedintele Comisiei Europene, s-au
dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani. Astfel,
ţările sărace au primit în nouă ani aproximativ 154 mld Ecu.

1
1 Fondurile Structurale ale UE dincolo de Agenda 2000: Reforma si implicatiile pentru actualele si viitoarele state
membre, ., Institutul European de Administratie Publicã, Maastricht, Olanda
3
 1989. S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale, prin
introducerea principiului programării multi-anuale, stabilirea obiectivelor
prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate între statele membre.
1992.Şefii de stat au hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.
1993. ―Coeziunea‖ a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune.
1995. Prin accederea Suediei şi Finlandei, regiunile puţin populate au început
să primească fonduri.
1999. Şefii de state şi de guvern au hotărât la Berlin cea de-a doua reformă a
fondurilor structurale, punând accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a
regiunilor dezavantajate.
Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune
reducerea decalajelor existente între regiuni în termeni de producţie, productivitate şi
ocupare.
Aşadar, politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente
între regiunile din Uniunea Europeană.(2)
Pentru atingerea telului politicii de coeziune, statele membre şi regiunile au
nevoie de ajutor financiar important în vederea soluţionării diverselor probleme
structurale răspândite şi a realizării potenţialului lor de creştere.
Există disparităţi semnificative între statele membre ale UE şi regiunile sale,
acestea în afara diferenţelor Produsului Naţional Brut (PNB) fiind date de:
- dotările cu infrastructura,
- calitatea mediului,
- şomaj şi aptitudinile forţei de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare.
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, înainte de
toate, o politică a solidarităţii.
Scopul acesteia este să promoveze un înalt nivel de competitivitate şi de
ocupare a forţei de muncă, oferind ajutor regiunilor mai puţin dezvoltate şi celor care
se confruntă cu probleme structurale.
Se asigură astfel o dezvoltare stabilă şi durabilă a UE şi o funcţionare optimă a
Pieţei Interne.
Politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe
redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia Statelor
Membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere.
2
Tratatul privind UE, art.158
4
 În acelaşi timp Uniunea se confruntă ca ansamblu cu provocarea rezultată în
urma potenţialei accelerări a restructurării economice în urma globalizării,
deschiderii pieţelor, revoluţiei tehnologice, dezvoltării economiei şi societăţii bazate
pe cunoaştere, îmbătrânirii populaţiei şi creşterii nivelului emigrărilor.
Pentru îndeplinirea obiectivelor stipulate în tratatul privind constituirea UE,
acţiunile care vor fi finanţate din bugetul UE alocat politicii de coeziune trebuie să
contribuie la promovarea creşterii sustenabile(3), competitivităţii şi a gradului
de ocupare.
Politica de coeziune are un puternic caracter instrumental, iar prin fondurile
sale de solidaritate contribuie la îndeplinirea obiectivelor altor politici sectoriale ale
UE – cum ar fi politica agricolă comună, politică socială, politica de protecţie a
mediului.
În plus, politica de dezvoltare regională este corelată şi cu politica de extindere
a UE, prin crearea fondurilor de pre-aderare Phare, ISPA şi SAPARD. La care au
acces ţările în curs de aderare şi prin care este sprijinită tranziţia acestora la
standardele UE.
Prin reducerea decalajelor existente între regiuni, politica de coeziune
urmăreşte îmbunătăţirea funcţionării Pieţei Unice Europene, precum şi oferirea de
oportunităţi economice menite să ajute persoanele să-şi folosească cunoştinţele în
scopul consolidării potenţialului de creştere economică a UE spre beneficial tuturor.
Acest lucru va genera o creştere a bunăstării cu avantaje asupra întregii
economii europene.

1.3. Baza legală a politicii de dezvoltare regională

- Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare
Regională;
- Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European;
- Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană;
- Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind
Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi
Fondul de Coeziune;
- Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune;
- Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a
3
Strategia de la Goteborg, 2001
5
Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce conţine prevederi generale cu
privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi
Fondul de Coeziune şi a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la
Fondul European de Dezvoltare Regională.

1.4. Obiectivele politicii de coeziune

Politica de coeziune este finanţată din bugetul UE prin 3 instrumente
structurale:
- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),
- Fondul Social European (FSE) şi
- Fondul de Coeziune (FC).

Cele trei instrumente financiare finanţează următoarele obiective:

Obiectivul 1: Obiectivul de convergenţă

Vizează regiunile NUTS II cu un PIB/Capita mai mic decât 75% din media
comunitară.
Alocarea financiara pentru acest obiectiv a crescut la aproximativ 81,54%,
251,163 mld. euro din alocarea pentru politica de coeziune.
De asemenea sunt eligibile a fi finanţate sub acest obiectiv din Fondul de
Coeziune, statele membre ale căror PNB/capita este mai mic decât 90% din media
comunitară.
Obiectivul urmăreşte accelerarea dezvoltării economice în regiuni mai puţin
dezvoltate prin investiţii în infrastructura, capitalul uman, inovare şi dezvoltarea
societăţii bazate pe cunoaştere, protejarea mediului.

Obiectivul 2. Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă

Regiunile care pot beneficia de finanţări sub acest obiectiv sunt acelea care nu
sunt eligibile pentru a primi fonduri sub obiectivul de convergenţă.
Acest obiectiv este finanţat doar din fondurile structurale, adică din FEDR şi
FSE.
Alocarea financiară este de 15,95% din bugetul politicii de coeziune şi
însumează 49,127 mld.euro pentru perioada financiara 2007-2013.
Acţiunile care pot fi finanţate sub acest obiectiv sunt acelea care privesc
6
dezvoltarea regiunilor competitive, ocuparea forţei de muncă prin anticiparea
schimbărilor economice şi sociale, prin creşterea şi îmbunătăţirea calităţii
investiţiilor în capitalul uman, inovare şi promovarea societăţii informaţionale.

Obiectivul 3. Cooperare teritorială europeană

Acest obiectiv urmăreşte creşterea cooperării între regiuni pe trei niveluri:

- cooperare interregională – încurajarea schimbului de experienţă între zone

din UE,
- cooperare transfrontalieră – programe comune derulate de regiuni aflate la
graniţe şi
- cooperare transnaţională. Alocarea financiară pentru acest obiectiv este de
7,75 mld. Euro, reprezentând 2,52% din fondurile pentru politica de coeziune şi este
finanţat integral din FEDR.

1.5. Instrumentele financiare ale politicii regionale

1.5.1. Fondul European de Dezvoltare regională (FEDR)
Fondul European de Dezvoltare Regionalã - destinat reducerii dezechilibrelor
între diferitele regiuni ale UE.
Este cel mai important fond structural în termini de resurse, acordând ajutoare
financiare zonelor defavorizate, find astfel un important instrument de corecţie a
dezechilibrelor regionale.
Principiile alocãrii acestui fond sunt: concentrarea pe obiective si regiuni
(pentru maximizarea efectelor), parteneriatul între Comisia Europeanã, statele
membre UE şi autoritãţile locale şi regionale (pentru planificarea şi punerea în
practicã a intervenţiei structurale), programarea intervenţiei şi adiţionalitatea
contribuţiei comunitare (care nu trebuie sã se substituie celei naţionale).
FEDR trebuie sã contribuie la creşterea coeziunii economice şi sociale şi
reducerea disparitãţilor regionale, prin sprijinirea dezvoltãrii şi ajustãrii structurale a
economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor aflate în declin industrial şi a
regiunilor rãmase în urmã, cooperãrii frontaliere, transnaţionale şi interregionale.
În acest sens, FEDR va susţine prioritãţile Comunitãţii, în special întãrirea
competitivitãţii si inovãrii, crearea de locuri de muncã pe termen lung şi asigurarea
dezvoltãrii durabile.
7
 Domenii de finantare:
– inovare, cercetare-dezvoltare, antreprenoriat;
– creare de noi locuri de muncă;
– investiţii;
– turism;
– mediu – prevenire accidente ecologice;
– infrastructură;
– educaţie;
– asistenţă tehnică;
– servicii de sprijin pentru afaceri şi crearea de fonduri de garantare.

1.5.2. Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii
Europene.
Prin intermediul sãu se acordã susţinere financiarã acţiunilor de formare şi
reconversie profesionalã ca şi celor vizând crearea de noi locuri de muncã.
FSE trebuie sã contribuie la îndeplinirea prioritãtilor Comunitãţii în ceea
ce priveşte întãrirea coeziunii economice şi sociale, a asigurãrii unui nivel înalt
de ocupare şi locuri de muncã mai multe şi mai bune, prin îmbunãtãţirea
oportunitãţilor de angajare.
Acesta va trebui sã sprijine politicile naţionale pentru obţinerea unei ocupãri
depline a forţei de muncã, asigurarea calitãţii şi productivitatea muncii şi
promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la piaţa muncii a
categoriilor dezavantajate şi reducerea disparitãţilor regionale şi naţionale.

Domenii de finanţare:
– Promovarea includerii sociale şi a şanselor egale pentru toţi;
– Dezvoltarea educaţiei şi a formării continue;
– Promovarea unei forţe de muncă adaptabile şi calificate, sprijinirea
inovaţiei în organizarea muncii;
– Sprijinirea întreprinzătorilor şi a creării de locuri de muncă;
– Susţinerea potenţialului uman în cercetare ştiinţă şi tehnologie;

1.5.3. Fondul de Coeziune

8
 Fondul de Coeziune -contribuie la întãrirea coeziunii economice şi sociale a
Comunitãţii, în vederea promovãrii unei dezvoltãri durabile.
Prin Fondul de coeziune se finanţează proiecte pentru:
– măsuri în domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de
energie care promovează dezvoltarea durabilă;
– reţele trans-europene, in special proiecte de interes european.

1.6. Principiile asistenţei

Principiile de programare ale fondurilor structurale sunt:(4)
Complementaritate: acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu
cele naţionale corespondente.
Parteneriat: acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare
între Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de
Statele Membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi
sociali.
Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi
evaluarea asistenţei financiare.
Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite
stadii ale programării.
Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese
de Comisie.
Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi
naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi
managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale
şi regionale.
Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale
publice sau altele echivalente ale Statelor Membre.
Bugetul programelor pot include atât fonduri UE cât şi fonduri naţionale din
surse publice sau private.
Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie
în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE,

4
Ministerul Finanţelor Publice, http://anaf.mfinante.ro/wps/portal
9
inclusiv regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului,
eliminarea inegalităţilor, promovarea egalităţii între barbaţi şi femei.
Multianualitate: acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie
să fie implementată pe o baza multianuală printr-un proces de organizare, luare de
decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multianuale
şi definirea de obiective concrete.
Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective
prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au
nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor
grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a
satisface criterii geografice speciale.

1.7. Documente de programare la nivel comunitar

Liniile strategice comunitare privind coeziunea reprezintă:
- Liniile strategice la nivel comunitar în domeniul economic, social şi al
cooperării teritoriale;
- Cadrul de intervenţie a fondurilor structurale;
- Modalitatea de transpunere a priorităţilor CE în vederea promovării unei
dezvoltări echilibrate, armonioase şi durabile.

Programele Operationale
Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană
pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale şi/sau regionale din Planul national
de dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de sprijin comunitar.
Programele operaţionale (PO) sunt instrumentele de management prin care se
realizeazã obiectivele, prin intermediul unor intervenţii specifice.
Romania are elaborate 7 programe operaţionale sub obiectivul de convergenţă:

1. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane

2. Programul operaţional creşterea competitivităţii economice
3. Programul operaţional de transport
4. Programul operaţional de mediu
5. Programul operaţional dezvoltarea capacităţii administrative
6. Programul operaţional regional
10
 7. Programul operaţional asistenţă tehnică

Fiecare program operaţional este finanţat dintr-un singur instrument, excepţia

constituind-o programele operaţionale pe mediu şi transport care sunt finanţate din
FEDR şi FC.

Un program operaţional are următoarea structură5:

- Analiza puncte forte/puncte slabe a situaţiei curente;
- Strategia în domeniu (Axe prioritare, Domenii majore de intervenţie,
Acţiuni şi Operaţiuni indicative);
- Ilustrarea priorităţilor identificate în raport cu cele comunitare;
- Ţinte, indicatori;
- Plan financiar;
- Prevederi referitoare la implementare;
- Lista indicativă a proiectelor.
- Documente Cadru de Implementare ( Programele Complement)
Fiecare Program Operaţional este completat de un Document Cadru de
Implementare, documente ce nu sunt supuse aprobării Comisiei Europene, dar care
detaliază programele operaţionale cu elemente practice privind proiectele şi
cheltuielile eligibile, potenţialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autorităţilor
samd.
Documentul Cadru de Implementare: este documentul elaborat pentru
implementarea strategiei şi a axelor prioritare ale Programului Operational.
Documentul Cadru de Implementare conţine elemente detaliate ale
Programului Operational la nivel de domeniu major de intervenţie şi sunt elaborate
de Statele Membre şi revizuite, unde este cazul, de Comitetele de Monitorizare,
potrivit propunerii din partea AM;
Documentul Cadru de Implementare reprezintă documentul elaborat de
Autoritatea de Management pentru detalierea implementării domeniilor majore de
interventie ale Programului Operational Sectorial sau Regional.
Documentul Cadru de Implementare este trimis la Comisia Europeană (CE)
pentru informare;

5
Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala,
Fondul Social European si Fondul de Coeziune
11
 Pentru a urgenta procedurile, Documentul Cadru de Implementare poate fi
înaintat în acelasi timp cu proiectul de Program Operational.
Indiferent de situatie, Autoritatea de Management trebuie să adopte
Documentul Cadru de Implementare cel mai târziu la trei luni dupa decizia CE de
aprobare a unui PO.

Structura Documentului Cadru de Implementare:

I. Introducere: Prima secţiune evidenţiază rolul şi importanţa Instrumentelor
Structurale în susţinerea dezvoltării României prin intermediul Programului
Operational respectiv.
II. Scurta descriere/trecere în revista a Programului Operational Reprezintă o
analiza succintă a Programului Operaţional respectiv (disparităţi de dezvoltare,
puncte slabe şi potenţial de dezvoltare)
III. Evaluarea ex-ante a Documentul Cadru de Implementare
Evaluarea ex-ante reprezintă un proces interactiv care oferă puncte de vedere
şi recomandari ale experţilor privind Documentul Cadru de Implementare, separate
de cele ale specialiştilor implicaţi în planificare.
Obiectivul este de a îmbunătăţi şi consolida calitatea finală a Documentul
Cadru de Implementare aflat în elaborare.
Evaluarea ex-ante constituie un element-cheie în vederea înţelegerii strategiei
şi alocării resurselor finale, arătând clar motivaţia şi scopul care au stat la baza
alegerilor.
IV. Descrierea detaliată a domeniilor majore de interventie;
Aceasta sectiune cuprinde:
Descriere (un acccent deosebit se pune pe relaţia cu obiectivele generale ale
Programului Operaţional, relaţia cu obiectivele specifice ale Programului
Operaţional şi relaţia cu priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă);
Operaţiuni orientative (Tipuri de proiecte, tipuri de scheme de grant unde
este cazul);
Durata operaţiunilor;
Clasificarea intervenţiilor include: tema prioritară, forma de finanţare şi
dimensiune teritorială;
Folosirea finanţării comune FEDR/FSE (regula specifică fondurilor
structurale, detaliată ulterior);
12
 Valoarea finanţării nerambursabile;
Valoarea eligibilă a proiectului (EURO);
Valoarea maximă a finanţării nerambursabile din costurile eligibile totale;
Contribuţia minimă a solicitantului/beneficiarului;
Contribuţia comunităţii/Uniunii Europene la finanţarea nerambursabilă;
Contributia public naţională la finanţare;
Criteriile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor;
Organismele Intermediare:sunt indicate Organismele Intermediare aferente si
sunt detaliate responsabilităţile acestora şi legăturile lor cu celelalte structuri
instituţionale;
Autoritatea de Plată competentă; Se indică Autoritatea de Plată competenţa şi
se detaliază responsabilităţile acesteia în legătură cu Programul Operaţional respectiv
şi cu celelalte structuri instituţionale;
Beneficiarii;
Destinatari finali/Aplicanti; Acolo unde este cazul, doar pentru schemele
de grant, se detaliaza potentialii destinatari finali/aplicanti
Planul financiar;
Buget total (EURO);
Contributia Comunităţii/Uniunii Europene (FEDR/FSE/FC) – EURO
Contribuţie naţională - EURO
- Publică
- Privată
Indicatori de monitorizare si evaluare;
Teme orizontale;
Ajutorul de stat. Se detaliază, acolo unde va fi cazul, în ce măsură
finanţarea europeană a potenţialelor operaţiuni respectă reglementările
comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat.
V. Programare financiară; alocarile financiare ale Programului Operaţional
în general, pe fiecare Axa Prioritară şi pe fiecare domeniu major de
intervenţie.
VI. Sistem de implementare. Aceasta secţiune cuprinde:
Managementul;
Principii de aplicare, selecţie şi evaluare a proiectelor;
Mecanisme de asigurare a cofinanţării;
13
 Indicatori (sinteza indicatorilor de monitorizare şi evaluare de la nivelul
fiecărui DMI);
Plan de promovare;
Proceduri de modificare a Documentului Cadru de Implementare.

VII. Anexe. Vor include tabele indicatori, profiluri, analize SWOT, glosare de
termeni, măsuri referitoare la ajutorul de stat, scheme de implementare, hărţi etc.

Sistemul de implementare
Sistemul de implementare al programelor operationale în România cuprinde
urmatorii actori:
- Comitetul de Monitorizare al PO;
- Autoritatea de Management;
- Organisme Intermediare;
- Autoritatea de Certificare;
- Autoritatea de Plăţi;
- Autoritatea de Audit.

Capitolul II
Achiziţiile publice în România
14
 2.1. Scurt istoric
Noţiunea de achiziţie publică, deşi larg utilizată în limbajul juridic şi
economic actual, cu precădere în contextul reluării tezelor instituţiei juridice a
contractului administrativ, de care este strâns legată, nu îşi găseşte în dreptul pozitiv,
din păcate, nicio definiţie legală.
În atari circumstanţe, sarcina formulării unei definiţii a noţiunii revine
destinatarilor şi interpreţilor legilor lato sensu în care este utilizată.
Ab initio trebuie să admitem că, în opinia noastră, noţiunea este susceptibilă
de mai multe accepţiuni, fiecare rezultând din ipostaza în care este amplasată.
Astfel fiind, într-un prim sens, prin achiziţie publică înţelegem procedura pe
care o autoritate contractantă trebuie să o efectueze conform legii pentru încheierea,
cu unul sau mai mulţi operatori economici, a unui contract de furnizare de produse,
de prestare de servicii sau de execuţie de lucrări,6cu titlu oneros.
Această semnificaţie se apropie, într-o anumită măsură, de definiţia legală a
expresiei procedură de atribuire („etapele ce trebuie parcurse de autoritatea
contractantă ĩi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind
angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil‖), la care nu ne
raliem întrucât, pe de o parte, leagă o procedură care este de resortul exclusiv al
autorităţii contractante organizatoare de acte ĩi fapte ale altor persoane – operatorii
economici interesaţi în participarea la procedură, care însă nu realizează („parcurg‖)
procedura, ci doar participă la aceasta – ĩi de o anumită finalitate – acordul valabil al
părţilor –, iar pe de altă parte conduce la concluzia că nu suntem în prezenţa unei
proceduri de atribuire în situaţia în care autoritatea contractantă realizează toate

6
În sistemul Acordului privind achiziţiile guvernamentale al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (la care este parte ĩi
Uniunea Europeană) sunt recunoscute doar două tipuri de contracte de achiziţie publică, în funcţie de obiectul lor,
respectiv contracte de furnizare de produse ĩi contracte de servicii, lucrările fiind considerate o formă de servicii
(„contract de servicii de construcţii‖). A se vedea Comisia Europeană, Carte verde privind modernizarea politicii UE în
domeniul achiziţiilor publice „Către o piaţă europeană a achiziţiilor publice mai performantă‖ - COM(2011)15,
Bruxelles, 27 ianuarie 2011, disponibilă la adresa
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0015:FIN: RO:PDF. De altminteri, conform unei
jurisprudenţe constante a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, normele din dreptul Uniunii referitoare la atribuirea
contractelor de achiziţii publice de lucrări servesc, în special, îndeplinirii liberei prestări a serviciilor (a se vedea
Hotărârea din 15 ianuarie 1998, Mannesmann Anlagenbau Austria ĩi alţii, C-44/96, Rec., p. I-73, punctul 43, Hotărârea
Michaniki, C-213/07, Rep., p. I-9999, punctul 39, ĩi Hotărârea din 9 iunie 2009, Comisia/Germania, C-480/06, punctul
47). Normele din dreptul derivat trebuie interpretate ĩi aplicate în conformitate cu dreptul primar (Hotărârea din 13
decembrie 1983, Comisia/Consiliul, 218/82, Rec., p. 4063, punctul 15, Hotărârea din 26 iunie 2007, Ordre des
barreaux francophones et germanophone ĩi alţii, C-305/05, Rep., p. I-5305, punctul 28, ĩi Hotărârea din 19 noiembrie
2009, Sturgeon ĩi alţii, C-402/07 ĩi C-432/07, punctul 48).
15
etapele prevăzute de lege, însă, din diverse motive7, nu finalizează procedura prin
atribuirea contractului de achiziţie publică.
Într-o altă accepţiune, mai restrânsă decât prima, prin achiziţie publică
înţelegem obiectul unui contract pe care îl încheie o autoritate contractantă potrivit
legii, care constă în furnizarea unui produs, prestarea unui serviciu sau execuţia unei
lucrări.
Aşadar, dacă în prima variantă achiziţia exprima o succesiune de operaţiuni/
procedură, în cea secundă achiziţia se confundă, practic, cu obiectul contractului, în
speţă cu procurarea, cumpărarea unui produs, serviciu, lucrare (de unde şi expresia
„contract de achiziţie publică‖)8.
Pe fondul existenţei vidului legal de definire, literatura de specialitate, în
general reticentă în suplinirea acestuia, a îmbrăţişat cele două accepţiuni expuse mai
sus, considerând cu titlu generic că achiziţia publică reprezintă atât procesul, cât ĩi
rezultatul achiziţionării de către o autoritate publică a unor produse, servicii sau
lucrări de la operatorii economici.9 Alţi doctrinari adoptă o definiţie concisă, dar nu
mai puţin corectă: procedura de obţinere de către o autoritate contractantă de
produse, servicii sau lucrări, în conformitate cu legislaţia în vigoare.10
Contractele de achiziţie publică fiind asimilate actelor administrative, potrivit
tradiţiei şi Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, era firesc a se reţine că
unul dintre subiecţi este o autoritate a administraţiei publice sau alt subiect autorizat
de o autoritate a administraţiei publice,11 care încheie contracte având ca obiect
realizarea unui interes general, a unui interes public, fie prin prestarea unui serviciu
public, fie prin exercitarea unei atribuţii publice, ĩi sunt supuse unui regim juridic de
drept public.
În contextul reformei sistemului național al achizițiilor publice agreată cu
reprezentanții Comisiei Europene, Agenția Națională pentru Achiziții Publice
7
Motive între care se poate include ĩi încălcarea dispoziţiilor legale, care determină ca acordul părţilor privind
angajarea în contractul de achiziţie publică să nu fie considerat valabil.
8
Etimologic, termenul „achiziţie‖ provine din latinescul acquisitio – procurare, cumpărare, echivalate deci cu
operaţiunea finală de dobândire, iar nu cu succesiunea de etape care o preced, mai apropiată de verbul acquirere. Sunt
greĩite, prin urmare, expresiile „contract de licitaţie‖ ĩi „contract de atribuire‖.
9
E. Iorga, G. Fusu-Plăiaĩu, A. Moraru, Ghid privind procedurile de sesizare a neregulilor în procesul de achiziţii
publice ĩi sesizarea conflictelor de interese, a incompatibilităţilor, faptelor de corupţie ĩi îmbogăţirii ilicite, Ed.
Cornelius, Baia Mare, 2006, p. 6.
10
I. Georgescu, C. Vrabie, Instrumente de monitorizare a achiziţiilor publice, Ed. Cornelius, Baia Mare, 2006, p. 3.
11
În concepţia continentală a dreptului public nu există relaţie de drept public în afara prezenţei unei administraţii
publice (E.G. de Enterría, T.R. Fernández, Curso de Derecho Administrativo, vol. I, Ed. Civitas, Madrid, 1999, p. 42 ĩi
urm.).
16
(A.N.A.P.) s-a înființat prin O.U.G. nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, ca instituție publică, cu
personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.
A.N.A.P. a preluat atribuțiile, activitatea, posturile și personalul de la
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
(A.N.R.M.A.P.), de la Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor
Publice (U.C.V.A.P.) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și de la
compartimentele de verificare a achizițiilor publice din cadrul direcțiilor generale
regionale ale finanțelor publice.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice este condusă de un președinte cu
rang de secretar de stat, numit de Primul-ministru al României.
A.N.A.P. are ca rol fundamental formularea la nivel de concepție, promovarea
si implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, stabilirea și
implementarea sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor
legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice, precum și monitorizarea
funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.
Conform H.G. nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției
Naționale pentru Achiziții Publice, A.N.A.P. îndeplinește următoarele funcții:

- de strategie, prin care se asigură elaborarea şi implementarea Strategiei

naţionale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi planurile de acţiune,
în conformitate cu obligaţiile asumate de Guvernul României şi de Uniunea
Europeană;
- de reglementare, prin care se asigură elaborarea, promovarea şi
implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice;
- de stabilire şi implementare a sistemului de verificare şi control al aplicării
unitare de către autorităţile contractante a dispoziţiilor legale şi procedurale
în domeniul achiziţiilor publice;
- de monitorizare a funcţionării eficiente a sistemului de achiziţii publice.

În realizarea funcţiilor sale, A.N.A.P. are următoarele atribuţii:

17
 - elaborează politicile şi legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, în
conformitate cu legislaţia europeană, şi asigură interpretările unitare în domeniu;
- consiliază metodologic autorităţile contractante în procesul de atribuire a
contractelor de achiziţie publică şi de concesiune, cu rol de suport operaţional în
aplicarea corectă a legislaţiei în acest domeniu;
- controlează modul în care autorităţile contractante atribuie contractile de
achiziţie publică, de concesiune de lucrări publice şi de concesiune de servicii;
- monitorizează funcţionarea sistemului de achiziţii publice în România;
- prelucrează informaţiile colectate, constituie şi dezvoltă baze de date şi
elaborează statistici, sinteze şi rapoarte privind sistemul de achiziţii publice;
- realizează analize, studii şi evaluări privind sistemul de achiziţii publice,
propunând măsuri pentru perfecţionarea şi dezvoltarea acestuia;
- evaluează conformitatea documentaţiei de atribuire cu legislaţia aplicabilă
din domeniul achiziţiilor publice şi concesiunilor;
- verifică aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor
care intră sub incidenţa legislaţiei privind achiziţiile publice;
- elaborează şi publică documente standard, formulare şi modele-cadru,
ghiduri, manuale şi alte instrumente operaţionale pentru aplicarea procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziţie publică;
- colaborează cu instituţiile abilitate în vederea instruirii personalului implicat
în activităţi specifice achiziţiilor publice;
- reprezintă România în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru şi
al reţelelor de comunicare, organizate de Comisia Europeană, în domeniul
achiziţiilor publice;
- avizează proiectele de acte normative care au impact asupra activităţilor
reglementate de legislaţia privind achiziţiile publice.
În cadrul A.N.A.P. funcționează 4 direcții generale:
Direcția generală politici publice și relații internaționale;
Direcția generală reglementare, coordonare metodologică și suport
operațional;
Direcția generală supraveghere și conciliere;
Direcția generală control ex-ante.

2.2. Cadru legislativ

18
Legislație europeană:
Directiva 2014/24/UE -sectorul ―clasic‖
Directiva 2014/25/EC-sectorul ―utilități‖
Directiva 2014/23/EC –concesiuni

Transpuse în legislația națională prin:

4 acte normative de nivel primar
3 acte normative de nivel secundar

Legislație națională:

Legeanr.98/2016 privind achizițiile publice, publicată în M.O.nr.390/23.05.2016

Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr.395/2016, publicată în M.O.
nr.423/06.06.2016

Legeanr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în M.O.nr.390/23.05.2016

Norme de aplicare:Hotărârea Guvernului nr.394/2016, publicată în M.O.
nr.423/06.06.2016

Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii,

publicată în Monitorul Oficial al României nr.392/2016;
Norme de aplicare:în curs de elaborare

Legeanr.101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuirea

contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de
concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și
funcționarea CNSC, publicată în Monitorul Oficial al României nr.393/2016.

2.3. Autorităţi contractante și entități contractante

2.3.1. Calitatea de Autoritate contractantă
a) autorităţile şi instituţiile publice central sau locale, precum şi structurile din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;
b) organismele de drept public;
c) asocierile care cuprind cel puţin o A.C. dintre cele prevăzute la lit.a) sau b).

2.3.2. Noțiunea de Organisme de drept public

19
 Orice entităţi, altele decât autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale,
precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator
de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice, care
indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ
următoarele condiţii:
a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără character
comercial sau industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanţate, în majoritate, de către entităţile sus-menționate sau de către
alte organisme de drept public ori se află în subordinea, subautoritatea sau în
coordonarea ori controlul unei entităţi dintre cele sus-menționate, sau ale unui alt
organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de
administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o
entitate dintre cele sus-menționate, ori de către un alt organism de drept public.

Important!

Se preia jurisprudența Curții de Justiție a UE pe cooperarea orizontală între

autoritățile contractante şi atribuirile „in-house‖.
Sunt încurajate asocierile de autorităţi contractante pentru a derula proceduri
de atribuire a contractelor de achiziţii publice în comun (chiar şi pentru a depune
spre finanţare şi a realiza în comun proiecte de interes local/regional).

2.3.3.Calitatea de Entitate contractantă

a.Entităţi contractante
- entităţile şi instituţiile publice central sau locale, precum şi structurile din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;
- organismele de drept public;
- asocierile care cuprind cel puţin o entitate contractantă dintre cele prevăzute
de mai sus
b.Întreprinderilepublice
- persoana juridică ce desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se
exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participaţiilor
financiare sau a regulilor specific prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii
respective, influenţa dominant a unei entităţi contractante.

20
 Prezumția de exercitare a influenţei dominante:
Una sau mai multe entităţi sau instituţii publice central sau locale, precum şi
structuri din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite
şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice se află, direct ori
indirect, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
- dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;sau
- deţin controlul majorităţii voturilor associate acţiunilor emise de
întreprindere; sau
- pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de
conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor
acestuia);
c. Oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la punctele 1 și 2, care
funcţionează în baza unor drepturi exclusive sau speciale, acordate de o entitate
competentă;
d.Oricare asociere, inclusive temporară, format de una sau mai multe
entităţi prevăzute la punctele a, b sau c

Drepturi exclusive sau speciale-drepturi acordate de o entitate competent

prin orice act legislative sau act administrative al cărui effect constă în limitarea
exercitării unei activităţi relevante la una sau mai multe entităţi şi care afectează
substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate.

2.3.4.Compartimentul intern specializat din cadrul A.C.

Atribuții:
- întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/ recuperarea
înregistrării A.C. în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;
- elaborează și, după caz, actualizează, pe baza necesităților transmise de
celelalte compartimente ale autorității contractante, strategia de contractare și
programul anual al achizițiilor publice;
- elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a D.A. și a
documentelor suport, în cazul organizării unui concurs de soluții, a documentației de
concurs, pe baza necesităților transmise de compartimentele de specialitate;
- îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate
- aplică şi finalizează procedurile de atribuire
- realizează achiziţiile directe
- constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice
21
 Modul în care celelalte compartimente ale A.C. au obligația de a sprijini
activitatea compartimentului de achiziții publice:
- transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesitățile de produse,
servicii și lucrări, valoarea estimată a acestora, precum și informațiile de care dispun,
potrivit competențelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a
respectivelor contracte/acorduri-cadru;
- transmiterea, dacă este cazul, a specificațiilor tehnice;
- în funcție de natura și complexitatea necesităților identificate în referatele de
necesitate, transmiterea de informații cu privire la prețul unitar/total actualizat al
respectivelor necesități, în urma unei cercetări a pieței sau pe bază istorică;
- informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinație, precum și
poziția bugetară a acestora;
- informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în
execuția contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele și
oportunitatea modificărilor propuse;
- transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a
clauzelor contractuale.

2.4.Domeniu de aplicare
2.4.1.Domeniu de aplicare Legea nr. 98/2016 –achiziții „clasice”

Tuturor autorităților contractante care atribuie contracte de achiziție
publică/acorduri-cadru și organizează concursuri de soluții care privesc achiziții
publice a căror valoare este mai mare sau egală decât pragurile prevăzute la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
Entităților juridice, fără calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de
lucrări, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativurmătoarele condiţii:
a) contractul este finanţat/subvenţionatîn mod direct, în proporţiede mai mult
de 50% din valoarea acestuia, de către o A.C.;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016;
c) contractul include una dintre activităţile: -lucrări de geniu civil; -lucrări de
construcție pentru spitale, facilități destinate activităților sportive, recreative și de
agrement, clădiri ale instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar și clădiri
de uz administrativ.

22
 Entităților juridice, fără calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de
servicii, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulative următoarele condiţii:
a) contractul este finanţat/subvenţionatîn mod direct, în proporţie de mai mult
de 50% din valoarea acestuia, de către o A.C.;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări care face obiectul art. 6
alin. (1) din Legea nr. 98/2016.
Excepții de la aplicarea Legiinr. 98/2016
- Contracte din sectoarele de apă, energie, transporturi şi servicii poştale
- Exceptări specifice în domeniul comunicaţiilor electronice:nu se aplică
contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii care
au ca scop principal să permită autorităţilor contractante să furnizeze sau să
exploateze reţele publice de comunicaţii electronice ori să furnizeze către public
unul sau mai multe servicii de comunicaţii electronice
- Contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru atribuite şi concursuri de
soluţii organizate conform unor norme internaţionale
- Exceptări specifice pentru contractele de servicii:.
- cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri,
clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
- cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale
pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori
de servicii media, ori contractelor pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe
care sunt atribuite furnizorilor de servicii media;
- servicii de arbitraj, mediere şi alte forme de soluţionare alternativă a
disputelor;
- oricare dintre serviciile juridice prevăzute la alin. (3);
- servicii financiare în legătură cuemisiunea, vânzarea, cumpărarea sau
transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin.
(1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi
societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii
ale băncilor centrale şi operaţiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate
Financiară şi cu Mecanismul European de Stabilitate;
- împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea,
vânzarea, cumpărarea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor
instrumente financiare;
- contracte de muncă;
23
 - servicii de apărare civilă, protecţie civilă şi prevenirea pericolelor,
prestate de persoane fără scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV
75250000-3, 75251000-0,
- 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8,
98113100-9 şi 85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă pentru transportul
pacienţilor;
- servicii de transport public de călători feroviar sau cu metroul.
- Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv;
- Contracte de achiziţii publice/acorduri-cadru încheiate între entităţi din
sectorul public;
- Alte excepţii:
1. nu se aplică actelor juridice altele decât contractele de achiziţie
publică/acordurile-cadru, încheiate de o persoană care are calitatea de autoritate
contractantă potrivit prezentei legi, cum ar fi acordarea de finanţări rambursabile sau
nerambursabile persoanelor fizice ori juridice în condiţiile legislaţiei speciale ori
constituirea împreună cu persoane fizice ori juridice de societăţi sau asocieri fără
personalitate juridică în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;
2. nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică pentru
structurile autorităţilor contractante care funcţionează pe teritoriul altor state atunci
când valoarea contractului este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7.
2.4.2. Domeniu de aplicare Legea nr. 99/2016- achiziții sectoriale

-Tuturor entităților contractante care atribuie contracte/acorduri-cadru și

organizează concursuri de soluții care privesc achiziții sectoriale a căror valoare este
mai mare sau egalădecât pragurile prevăzute la art. 12alin. (1) din Legea nr.
99/2016;
-Entităţile contractante prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) care atribuie
contractele sectoriale, acordurile-cadru şi organizează concursurile de soluţii care
privesc achiziţii sectoriale a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile
corespunzătoare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), prin aplicarea procedurii
simplificate.
- Entităţile contractante, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi
b), care pot organiza propriile proceduri de atribuirea contractelor sectoriale,
acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii care privesc achiziţii sectoriale a căror
valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin.
(2) cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege.
24
 - Entităţile contractante au dreptul de a achiziţiona direct produse sau
serviciiîn cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de
132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără
TVA, este mai mică de 441.730 lei.

Excepții de la aplicarea Legii nr. 99/2016

- Contracte încheiate între entităţi contractante;
- Contracte atribuite unei întreprinderi afiliate;
- Contracte sectoriale atribuite unei asocieri de mai multe entităţi contractante
sau unei entităţi contractante care face parte dintr-o astfel de asociere
- Servicii de cercetare şi dezvoltare;
- Activităţi expuse direct concurenţei;
- Activităţi de achiziţie centralizată;
- Achiziţii realizate ocazional în comun
- Achiziţii care implică entităţi contractante din alte state membre.
Activități sectoriale - modificări Legea nr. 99/2016
- Gaze și energie termică;
- Energie electrică;
- Apă;
- Servicii de transport;
- Porturi și aeroporturi;
- Servicii poștale (față de O.U.G.nr.34/2006, sunt excluse serviciile de poștă
electronică, serviciile financiar-poștale, serviciile filatelice și serviciile logistice);
- Extracția d epetrol și gaze naturale.
Prospectarea şi extracția de cărbune sau alți combustibili solizi (față de
O.U.G.nr.34/2006, nu este inclusă explorarea petrolului și a gazelor naturale.
Totodată, sunt excluse din domeniul de aplicarea legii contractile pe care
entitățile contractante le atribuie pentru desfășurarea altor activități decât
pentru desfășurarea activităților lor relevante).

Praguri valorice sectorul „clasic”

- Lucrări: 23.227.215 lei
- Produse și servicii: 600.129 lei (se aplică şi autorităţilor locale pentru o
abordare unitară)
- Servicii sociale şi alte servicii specifice: 3.334.050 lei
A.C.atribuie contractile de achiziţie publică/acordurile- cadru şi organizează
concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice a căror valoare estimată este mai
25
mică decât pragurile precizate mai sus prin aplicarea unei procedure simplificate,
cu respectarea principiilor prevăzute la art.2 alin.(2) din Legea nr.98/2016, cu
excepția autorităților contractante care atribuie contracte de achiziţie publică/
acordurile- cadru şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice
ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, acestea organizând
propriile procedure simplificate de atribuire, cu respectarea principiilor.

Praguri aplicare procedure atribuire: pentru cazul atribuirii contractelor

sectoriale a căror valoare estimată,fărăTVA,este egală sau mai mare decât
următoarele praguri valorice:
- Produse şi de servicii:1.858.177 lei
- Lucrări:23.227.215 lei
- Servicii sociale şi alte servicii specifice: 4.445.400 lei

Entităţile contractante în sensul art.3 alin.(1) lit.e) și întreprinderile publice în

sensul art.3alin.(1) lit.bb) din lege,atribuie contractile cu valoare mai mică decât
pragurile sus-menționate prin aplicarea procedurii simplificate.
- 132.519 lei pentru achizițiile de produse sau servicii;
- 441.730 lei pentru achizițiile de lucrări.

2.4.3. Procesul de achiziție publică

a.Noutăți privind Procesul de achiziție publică
 - Introducerea conceptului de strategie anuală de achiziții publice
- Etapizarea procesului de achiziție publică
- Introducerea conceptului de consultare a pieței
- Modul de calcul al valorii estimate
- Introducerea DUAE
- Introducerea strategiei de contractare
- Împărțirea pe loturi
- Introducerea unor noi tipuri de procedure de atribuire
- Criterii de atribuire: preţul cel mai scăzut costul cel mai scăzut; cel mai bun
raport calitate-preţ; cel mai bun raport calitate-cost.
b. Strategia anuală de achiziţie publică
 - Ce este?
- Document de planificare întocmit de AC în ultimul trimetru al anului pentru
anul următor

26
 - Ce conține?
- Totalitatea proceselor de achiziţie public planificate a fi lansate de o
autoritate contractantă pe parcursul unui an bugetar
- PAAP (Programul anual al achizițiilor publice)

c. Programul anual al achizițiilor publice P.A.A.P.

Instrument managerial utilizat pentru planificarea și monitorizarea
portofoliului de procese de achiziție la nivel de A.C., pentru planificarea resurselor
necesare derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a
obiectivelor din strategia locală/regională/națională de dezvoltare, acolo unde este
aplicabil
În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din
fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare–dezvoltare are obligația de a
elabora pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice aferent
proiectului respectiv.
A.C.are obligația de a publica în SEAP extrase din P.A.A.P.,referitoare la:
a) contractele/acordurile– cadru de produse și/sau servicii a căror valoare
estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art.7alin.(1) din Legea
nr.98/2016;
b) contractele/acordurile-cadru de lucrări.

d. Etapizarea procesului de achiziție publică

- Etapa de planificare/pregătire a procedurii

- Identificare necesități
- Consultarea pieței
- Elaborare referate de necessitate
- Întocmirea documentației de atribuire și a documentelor-suport,
- Întocmirea strategiei de contractare
- Etapa de organizare a procedurii şi atribuire contract/acord-cadru;
- Publicare
- Deschidere
- Evaluare
- Atribuire
27
- Etapa post-atribuire contract/acord- cadru, respective executarea şi
monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru
- Modificare contract
- Subcontractare

Etapa de planificare / pregătire

Consultarea pieței
Înainte de inițierea procedurii de atribuire,A.C./entitatea contractantă poate
derula un process de consultare a pieței, ca parte a procesului de pregătire a achiziției
publice/sectoriale,care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind
consultarea, în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/servicii/ lucrări cu
grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu
un rapid progress tehnologic.
Aspectele supuse consultării vizează,fără a se limita la acestea:
- potențiale soluții tehnice, financiare sau contractual pentru satisfacerea
nevoii autorității contractante;
- aspect legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi;
- posibilitatea solicitării de oferte alternative și altele asemenea.

Modul de calcul al valorii estimate

Execuție lucrări - se calculează prin raportare la valoarea totală de plată

luând în considerare orice forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului fără a se
evidenţia în mod distinct suma şi procentul aferent cheltuielilor diverse şi
neprevăzute.
Parteneriatul pentru inovare - valoarea estimată = valoarea tuturor
activităţilor de cercetare şi dezvoltare precum şi a produselor/serviciilor/lucrărilor ce
urmează a fi realizate ş iachiziţionate la sfârşitul parteneriatului ( art. 15 din Legea
98/2016 şi art.20 din Legea 99/2016).
Contracte de produse/servicii/lucrări - valoarea estimată a tuturor
achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similar oricare se
adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de
profil, se cumulează pe parcursul unui an bugetar (art.18 din Legea 98/2016).
Lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi/intervenţii asupra
acestora - valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
elaborare a studiului de fezabilitate se stabilește pentru fiecare obiectiv de investiții

28
în parte,dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de
autor;
-valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de
investiții în parte,se cumulează cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții,
indifferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte
diferite;
-valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
dirigenție de șantier se stabilește pentru fiecare obiectiv de investiții în parte.

Atenție!
- NU se va diviza contractual în mai multe contracte distinct de valoare
mai mică și nu se vor utilize metode de calcul care să conducă la o subevaluare a
valorii estimate
- Există contracte de servicii/lucrări fără cheltuieli‖ diverse și neprevăzute‖în
valoarea estimată? Adevărat!
”Diverse și neprevăzute” reprezintă cheltuieli incluse în structura devizului
general al obiectivului de investiții, potrivit prevederilor HG nr.28/2008, iar
utilizarea sumelor aferente acestora se realizează, în funcție de necesități, prin
încheierea unui act adițional la contractual inițial;
În acest context, actul adițional va reprezenta expresia aplicării mecanice a
clauzelor contractuale/unei modificări nesubstanțiale în conformitate cu dispozițiile
art.221 din Legea nr. 98/2016.

Strategia de contractare
Când este obligatorie elaborarea strategiei de contractare ?
Numai în cazul achiziţiilor cu o valoare estimată egală sau mai mare decât
pragurile valorice stabilite la art.7(5) dinLegea98/2016 şi art.12 alin.(4) din Legea
99/2016.
Ce conţine ?
Motivaţiile AC în legătură cu:
- Tipul de contract si aspectele aferente implementării
- Resursele umane disponibile în raport cu derularea procesului de achiziţie
- Procedura de atribuire aleasă precum şi modalitățile special de atribuire a
contractului de achiziție public asociate, dacă este cazul*);
- Valoarea estimată a contractului

29
 - Justificarea alegerii criteriilor de calificare/selecţie şi a criteriului de
atribuire, factorii de devaluare, decizia de reducere a termenelor, decizia de a nu
utilize împărțirea pe loturi*)
- Mecanisme de plată, alocarea riscurilor între părți și măsuri de gestionare a
acestora în cadrul contractului
-Obiectivul din strategia locală/regională/națională de dezvoltare la a cărui realizare
contribuie.

Atenţie !
Strategia de contractare - document suport obligatoriu de încărcat în SEAP
odată cu documentaţia de atribuire, în scopul evaluării ex-ante ANAP
(conform prevederilor legale).

Împărțirea pe loturi
Este recunoscut dreptul autorităților contractante de a limita numărul loturilor
care pot fi atribuite aceluiași ofertant, chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte
pentru mai multe sau pentru toate loturile.
Regula este împărțirea pe loturi a contractului de achiziție publică
Împărțirea pe loturi încurajată pentru accesul IMM-urilor.
Autoritățile contractante sunt obligate să justifice decizia de a nu recurge
la atribuirea contractului pe loturi.
Dacă obiectul contractului este divizat pe loturi, AC are obligaţia de a stabili
obiectul fiecărui lot de produse/servicii/lucrări pe baze cantitative sau calitative
În cazul în care unui ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi autoritatea
contractantă are dreptul de a decide atribuirea prin reunirea mai multor loturi,sau a
tuturor,unui singur ofertant, cu condiția ca punctajul obținut pentru combinația de
loturi să fie superior celui obținut de câștigătorii respectivelor loturi luate individual.

AC precizează:
în documentele achiziţiei:
- circumstanța excepțională care determină opțiunea de depunere a ofertelor
‖pe un singur lot‖ sau ‖pe toate loturile‖.
în anunțul de participare:
- numărul maxim de loturi care pot fi atribuite aceluiaşiofertant;

30
 - posibilitatea atribuirii contractului aceluiaşi ofertant prin reuniunea mai
multor loturi sau a tuturor loturilor prin efectuarea unei evaluări comparative a
ofertelor depuse.
în documentația de atribuire:
- criteriile şi regulile obiective şi nediscriminatorii care se vor aplica pentru
stabilirea loturilor care vor fi atribuite aceluiaşi ofertant, în cazul în care acesta se
afla pe primul loc la un numar de loturi mai mare decât numărul maxim admis.

Atenţie ! AC nu are dreptul

- de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziției cu scopul de a
evita aplicarea procedurilor de atribuire.
-de a diviza contractual de achiziție publică în mai multe contracte distincte de
valoare mai mică.

Documentul Unic de Achiziție European - DUAE

- Declarație pe proprie răspundere a candidatului/ofertantului, în formă
electronică, ca dovadă preliminară a îndeplinirii criteriilor de calificare/selecție şi
neîncadrării în motivele de excludere.
- Doar ofertantul declarat câștigător va depune toate documentele ca dovadă a
informațiilor cuprinse în documentul unic de achiziție European (DUAE)
- Format standard aprobat de Comisia Europeană.
- AC marchează la nivelul DUAE câmpurile dedicate informaţiilor ce urmează
a fi completate conform cerinţelor referitoare la motivele de excludere şi capacitatea
candidatului/ofertantului cuprinse în FDA.

Atenţie! În cazul unor neconcordanţe dintre FDA şi DUAE, prevalează

informaţiile din FDA.
Notă:se va consulta ghidul privind utilizarea DUAE notificat prin SEAP
autorităților contractante.
Noi tipuri de proceduri de atribuire
- Licitaţia deschisă (LD);
- Licitaţiare strânsă (LR);
- Negocierea competitivă (NC);
- Dialogul competitive (DC);
- Parteneriatul pentru inovare (PI);
- Negocierea fără publicare prealabilă (NFP);

31
 - Concursul de soluţii (CS);
- Procedura simplificată (PS).

Utilizarea exclusivă a mijloacelor electronice

Autoritățile contractante au obligația de a aplica procedura de licitație
deschisă, licitație restrânsă, şi procedură simplificată într- o singură etapă prin
mijloace electronice,situație în care numai operatorii economici înregistrați în SEAP
pot depune ofertă.

ACdesfășoară:
- Online - LD, LR și PS într-o singură etapă;
- Offline - NC, DC, PI.

Parteneriatul pentru Inovare

- Când se utilizează ?
La dezvoltarea şi achiziţia ulterioară a unui produs/serviciu/lucrări inovatoare
dacă soluţiile disponibile pe piaţă nu satisfac necesităţile AC.

- Cum se iniţiază ?
Prin publicarea în SEAP a unui AP

- Cum se derulează?
În 3 etape:
- Depunere solicitare participare şi selectare candidaţi (inclusive limitarea
nr.de candidaţi).
- Depunere oferte iniţiale de către candidaţii selectaţi şi evaluarea
conformităţii acestora.
- Derularea negocierilor, depunerea ofertelor finale şi aplicarea criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare.
- Criteriul de atribuire – exclusive cel mai bun raport calitate–preţ/cost
Servicii sociale şi alte servicii specifice

- Când se utilizează ?
Pentru achiziţiile de servicii prevăzute în anexa 2
Atunci când Valoarea estimată este
≥ 3.334.050 lei la Legea 98/2016
≥ 4.445.400 lei la Legea99/2016

32
- Cum se iniţiază?
Prin publicarea în SEAP a unui:
- anunţ de participare sau
- anunţ de intenţie valabil în mod continuu
Exceptie: - iniţiere negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare in situaţiile prevăzute la art.104 din Legea nr.98/2016

- Cum se derulează?
Orice modalitate care respect principiile art.2 alin.(2) din Legea nr.98/2016

- Criteriul de atribuire–exclusive cel mai bun raport calitate–preţ/cost

- Durata maximă de derulare a contractului–3ani

Procedura simplificată
Când se utilizează?

- În condiţiile prevăzute la art.7 alin .(2) din Legea nr.98/2016 pentru achiziţiile
publice

33
-În condiţiile prevăzute la art.12 alin. (2) din Legea nr.99/2016 pentru contractile
sectoriale

Cum se iniţiază ?

Prin publicarea în SEAP a unui anunț de participare

Cum se derulează ?

- 1etapă

- mai multe etape

Criterii de calificare şi selecţie

Se solicită doar cerinţe privind:

- motivele de excludere
- Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
- Experienţa similară

ATENŢIE ! Nu se solicită standard de asigurare a calităţii şi standard de

management de mediu

Anunțul de participare și data limită de de punere a ofertelor este de:

- cel puțin 10zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de
achiziție public de servicii sau produse;
-cel puțin 6zile în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de
achiziție public de produse de complexitate redusă;
-cel puțin 15zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de
achiziție public de lucrări.

În cazul în care o situație de urgență face imposibil de respectat perioadele

prevăzute mai sus, A.C. poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor,
care nu poate fi mai mică de 9zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului
de participare la procedura simplificată, în cazul atribuirii unui contract de achiziție
publică de servicii sau produse, respective de 12 zile, în cazul unui contract de
achiziție publică de lucrări.

34
 Acordul cadru

- Achiziţiile publice – maxim 4 ani

- Achiziţiile sectoriale – maxim 8 ani
- Posibilitatea de atribuire a contractelor subsecvente unui acord-cadru:
- parțial cu reluarea competiției
- parţial fără reluarea competiţiei
Condiţii de aplicare: precizarea în DA a termenilor şi condiţiile care
reglementează execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor, furnizarea produselor şi a
regulilor aferente atribuirii acestora (criteriu de atribuire, factori de evaluare,
elementele/condițiile care vor guverna încheierea contractelor subsecvente).

Contracte subsecvente
- Durata ultimului contract subsecvent poate depăși perioda de valabilitate a
acordului-cadru.
- Depășirea cu >50% a valorii/canității maxime a acordului-cadru =
modificare substanțială = o nouă procedură de atribuire.

Licitația electronică

- Ca etapă finală doar în situația în care se aplică o procedura de licitație deschisă,

licitație restrânsă sau negociere competitivă !
- La reluarea competiţiei între semnatarii unui acord-cadru;
-La depunerea ofertelor în vederea atribuirii unui contract de achiziţie/
sectorial în cadrul unui sistem dynamic.

Interzis ! – Utilizarea licitaţiei electronice în cazul contractelor/ acordurilor

cadru de servicii/lucrări ce au incluse în obiect prestaţii intelectuale

Reducerea termenelor

 - Licitația deschisă
Termenul minim depunere oferte: 35 de zile, cu posibilitatea de reducere
până la 15 zile.

- Licitația restrânsă
Termen minim depunere candidaturi: 30 de zile, cu posibilitatea de
35
reducere până la 15 zile.
Termenul minim pentru depunerea ofertelor: 30 de zile, cu posibilitatea de
reducere până la 10 zile.

În cazul în care o situație de urgență impune AC poate stabili o perioadă

redusă pentru depunerea solicitărilor de participare / ofertelor.

Atenție! Situația de urgență se menționează în strategia de contractare !

DOCUMENTAȚIA DE ATRIBUIRE

Ce conţine ?
- Fişa de date (corelaţi ecu DUAE)
- Caietul de sarcini/Document descriptive (specificaţii tehnice)
- Proiectul de contract (clause contractuale obligatorii)
- Formulare şi modele de documente, inclusive DUAE

Cine o elaborează ?
Autoritățile contractante

Cine o aprobă ?
Reprezentantul legal al AC

Cine o evaluează ?
ANAP prin Direcţia Generală Ex-ante (art. 23 din HG 395/2016/ art. 25 din
HG 394/2016)

Ce părți ale documentației de atribuire se evaluează ?

ANAP evaluază conformitatea cu legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor
publice a documentațiilor de atribuire aferente contractelor de achiziție
publică/acordurilor- cadru, cu excepția caietului de sarcini sau a documentației
descriptive.

36
Care documentații de atribuire intră în evaluarea ANAP ?

Evaluarea ex-ante a Documentaţieide atribuire

AC transmite DA către ANAP (prin SEAP)

ANAP evaluează DA în 10 zile lucrătoare
ANAP emite acceptul?
DA Publicare DA în SEAP
NU Informare AC neconformităţi/motive
AC retransmite DA către ANAP în maxim 15 zile de la respingere
ANAP evaluează DA în 3 zile lucrătoare
ANAP emite acceptul?
DA Publicare DA în SEAP

Criterii de calificare/selecţie
Motive de excludere
Cui se adresează ?
Ofertantului/candidatului/subcontractantului/terţului susţintător

Capacitatea ofertantului/candidatului
Cui se adresează ?
Ofertantului/candidatului

37
Unde se completează ?
În fișa de date a achiziției

Subcontractanții propuși
AC nu poate stabili la nivelul fișei de date:
1.cerințe de participare pentru subcontractanții propuși
AC ia în considerare :
- Capacitatea tehnică și profesională a subcontractanților*) propuși
pentru partea lor de implicare în contract ;
- AC solicita ofertantului/candidatului documente referitoare la
capacitatea tehnică și profesională a subcontractantului propus în raport cu partea din
contract pe care o realizează;
În condițiile pct.2 ) SUBCONTRACTANTUL devine, de fapt și de drept, și
TERȚ SUSȚINĂTOR prin luarea în considerare a capacității tehnice și profesionale
–deci inclusiv a experienței similare (art.172 (4) din Legea 98/2016)
- AC poate respinge subcontractantul propus, dacă nu este
satisfăcută de capacitatea acestuia și solicită candidatului/ofertantului o singură dată
–înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt subcontractant (art. 174 din Legea nr.
98/2016);
- AC poate efectua plăți directe către subcontractanții agreați :
a) când prestația acestuia este confirmată prin documente agreate de
cele trei părți;
b) când contractantul în mod nejustificat blochează confirmarea
executării obligațiilor asumate de subcontractant.

Atenţie: DUAE distinct de către subcontractant.

Terțul susținător
1.Susținerea unui terț poate viza:
- îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică și financiară.
- îndeplinirea criteriilor referitoare la capacitatea tehnică și profesională.
2.Dacă susținerea vizează calificări educaționale și profesionale, terțul
desfășoară EFECTIV lucrările sau serviciile în legătură cu respectivele calificări.
În condițiile pct.2 ) TERȚUL SUSȚINĂTOR poate deveni și
SUBCONTRACTANT prin luarea în considerare a capacității tehnice și profesionale
(art.182 (2) din Legea 98/2016).

38
 3. AC respinge terțul susținător propus, dacă acesta nu îndeplinește
cerințele de calificare privind capacitatea sau se încadrează printre motivele de
excludere, și solicită candidatului/ofertantului o singură dată –înlocuirea acestuia și
prezentarea unui alt terț, cu respectarea principiului tratamentului egal (art. 183 din
Legea nr. 98/2016).
4. Odată cu angajamentul ferm se depun obligatoriu și documente din care
rezultă modul efectiv în care se va materializa susținerea terțului;
5. AC trebuie să cuprindă în contract obligațiile asumate prin angajamentul
ferm (art.50 alin.(1) și (2) din HG 395/2016).

Atenţie: DUAE distinct de către terț.

Motive de excludere
NOU:
- Încălcarea obligaţiilor referitoare la protecţia mediului, protecția social şi a
relaţiilor de muncă;
- Abateri profesionale grave ale operatorului economic;
- Situaţii care vizează denaturarea concurenţei.

Derogări:
- AC nu va exclude ofertantul care poate dovedi că a luat măsurile necesare
pentru a-și demonstra credibilitatea prin raportare la motivele de excludere
(art.171(1)–(3) din Legea 98/2016);
- Pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea
publică/protecţia mediului, chiar dacă operatorul economic se află în una din
situaţiile de excludere de la art.166 alin. (1) din Legea 98/2016/ art.179, alin. (1) din
Legea nr.99/2016;
- Îşi îndeplineşte obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la
bugetul general consolidat, restante anterior deciziei de excludere (art.165 alin.(3)
din Legea98/2016, art.178 alin. (3) din Legea 99/2016);
- Și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la
bugetul general consolidate într-omanieră semnificativă, după cum urmează:

Excepții
Cuantumul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidat,
restante se încadrează în limitele:
39
 ˂4000 lei
˃de 4000 lei și ˂5% din totalul datoriilor la cea mai recent dată scadentă.

Cerințe privind situația economică și financiară

- Cifra de afaceri anuală/în domeniul obiectului contractului

- Indicatori economico–finaniciari relevanți (lichiditate anuală și alții)
Proporţionalitatea cifrei de afaceri anuală
- nivelul minim solicitat nu trebuie să depășească dublul valorii estimate
(pentru achizițiipublice) și respective valoarea estimată (pentru achiziții sectoriale);
- acordul-cadru nivelul cifrei de afaceri se va raporta la cel mult valoarea
estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe
durata acordului-cadru.(excepție,cazul acordului-cadru cu reluarea competitiei când
cifra de afaceri minime anuale ser aporteaza la valoarea maxima anticipate a
contractelor subsecvente ce urmeaza sa se execute in acelasi timp, sau,în cazuri
exceptionale,daca aceasta nu este cunoscută,la valoarea estimata a acordului cadru).

Proporţionalitatea cifrei de afaceri anuală

La atribuirea pe loturi a contractului de achiziții publice/sectoriale:
- prin raportare la valoarea estimată cumulată a unui grup de loturi, când
este posibil ca mai multe contracte (aferente mai multor loturi) să fie atribuite
aceluiași ofertant iar contractile se execută în acelaşi timp (art.180 (2) din Legea
98/2016).

AC are dreptul de a impune demonstrarea unui anumit nivel al unor indicatori

economici/financiari numai în cazul în care indicatorii respective au o legătură
concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului (art.31 (2) din HG
nr.395/2016).

Proporţionalitatea cifrei de afaceri în domeniul obiectului contractului

Atenţie! Numai pentru achiziții sectoriale

Nivelul minim solicitat nu trebuie să nu depășescă 30 % din valoarea
estimată.

Criterii privind capacitatea tehnică și profesională

Proporţionalitatea experienței similare
40
 - La acordul-cadru nivelul experienței similar se va raporta la cel mult
valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a fi
atribuit pe durata acordului-cadru.
- La atribuirea pe loturi a contractului de achiziții publice/sectoriale, prin
raportare la valoarea estimată a fiecărui lot (art.180, alin.(1) din Legea nr.98/2016).

Experienţă similară
1. Extinderea perioadei de 3/5 ani pentru contracte de produse/servicii/lucrări
(cu justificare în sensul asigurării unui nivel corespunzăto ral concurenței)
2. AC poate impune ca anumite sarcini să fie realizate în mod direct de către
ofertant/de un anumit membru al asocierii (în cazul contractelor de servicii/lucrări
(art.186 din Legea 98/2016)

3. AC poate impune pentru ofertele în asociere demonstrarea îndeplinirii unui

nivel al criteriilor privind capacitatea proporțional cu cota de implicare în executarea
viitorului contract (art.31 (3) din HG 395/2016

Criterii de atribuire

- “Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”

Concept generic în ansamblul Directivei 2014/24/UE
- 4 criterii de atribuire:
- prețul cel mai scăzut (exclus pentru servicii intelectuale şi pentru
parteneriatul pentru inovare);
- costul cel mai scăzut (ciclul de viață) (exclus pentru servicii intelectuale şi
pentru parteneriatul pentru inovare);
- cel mai bun raport calitate–preț/calitate-cost (obligatoriu pentru servicii
intelectuale şi contracte de lucrări pentru infrastructură de transport transeuropene şi
DJ şi contracte de lucrări cu component de proiectare);

- în cazul procedurilor pe loturi AC poate stabili criteria de atribuire separate

și diferite pentru fiecare lot în parte.

Etapa de organizare a procedurii

Reguli de publicitate și transparență

Servicii sociale și alte servicii specifice
41
 În cazul atribuirii unui contract de achiziție publică/sectorial sau acord-cadru
care are ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr.2,cu
o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice, A.C./entitatea
contractantă are următoareleobligaţii:
- de a-şi face cunoscută intenţia prin publicarea unui anunţ de participare;sau
- de a-şi face cunoscută intenţia prin intermediul unui anunţ orientativ periodic
care se publică în mod continuu;sau
- de a-şi face cunoscută intenţia prin intermediul unui anunţ privind existenţa
unui system de calificare,care se publică în mod continuu;
- de a publica un anunţ de atribuire a contractului.

Reguli publicitate și transparență

Legea 99/2016

Invitaţia la procedura concurenţială de ofertare se poate face prin unul dintre

următoarel emijloace:
- printr- un anunţ orientativ periodic, în conformitate cu prevederile art.152, în
cazul în care contractual sectorial este atribuit prin licitaţie restrânsă sau negociere
competitivă;
- printr-un anunţ privind existenţa unui system de calificare, în conformitate
cu prevederile art.153, în cazul în care contractual sectorial este atribuit prin licitaţie
restrânsă sau negociere competitivă, ori în cadrul unui dialog competitive sau al unui
parteneriat pentru inovare;
- printr-un anunţ de participare, în conformitate cu prevederile art.154, în
cazul în care contractual sectorial este atribuit prin oricare din procedurile
reglementate de prezenta lege.

Observaţii:
Anunţul orientativ periodic și anunţul privind existenţa unui sistem de
calificare sunt specifice acestui proiect de lege. Art.153: În cazul în care entităţile
contractante optează pentru instituirea unui system de calificare în conformitate cu
art.175, sistemul face obiectul unui anunţ, care indică scopul sistemului de calificare
ş imodul de acces la normele care îl guvernează;
Entitatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de
atribuire în termen de 30 de zile de la data:
42
 - încheierii contractului sectorial/acordului-cadru în urma finalizării
procedurii de atribuire;
- finalizării unui concurs de soluţii prin stabilirea concurentului
câştigător;
- atribuirii unui contract sectorial printr-un sistem dinamic de achiziţii;
- închiderii unui sistem dinamic de achiziţii. Se detaliază si cazurile
particulare.

Informarea ofertanților/candidaților

- Pe durata procesului de evaluare, A.C./entitatea contractantă are dreptul de a

transmite candidaţilor/ofertanţilor rezultate parţiale, aferente fiecărei etape
intermediare a acestui proces, cu precizare a motivelor concrete care au condus la
luarea deciziilor respective, în conformitate cu condiţiile specific prevăzute prin
legislația secundară.
- A.C./Entitatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare în termen de
maximum 25 de zile de la data limită de depunere a ofertelor.
- Prin excepţie,în cazuri temeinic justificate, poate prelungi această perioadă.
- Comunicarea privind rezultatul procedurii deatribuire: în 5 zile de la
emiterea deciziei.

Evaluarea ofertelor
a) Evaluarea pe faze a ofertelor !!! (art.65 din HG 395/2016)
1.Pasul1-Analizarea DUAE,
2.Pasul 2-Verificare propunere tehnică,și
3.Pasul 3–Evaluare propunere financiară și aplicare criteriu de atribuire
4.Atenție!-Comunicări intermediare după fiecare fază a rezultatului
verificărilor
5.Pasul 4–Analiza documentelor support DUAE pentru ofertantul clasat
pe primul locş;
b) Garanția de participare, necondiționată se prezintă în original cel mai târziu
la data/ora limită stabilită pentru depunerea ofertelor (art.36 (7) HG 395/2016), cu
clarificarea eventualelor neconcordanțe privind forma, cuantumul și valabilitatea
garanției de participare–în maxim 3 zile lucrătoare de la data limită de depunere a
ofertelor (art.132 (3) din HG 395/2016);

43
 c) Termenul privind solicitarea de clarificări se exprimă numai în zile
lucrătoare fără a fi precizată o oră anume (art.3 (2) din Legea 98/2016 și art.3 (2) din
Legea99/2016 + art.34 (1) din HG 395/2016);
d) Posibilitatea înlocuirii subcontractantului declarat/terțului susținător
(art.170 + art.183 din Legea 98/2016 și art.183 + art.197dinLegea99/2016);
e) Perioada de evaluarea ofertelor (25zile) poate fi prelungită fără a exista o
limită de timp (art.214 (3) dinlegea 98/2016);
f) Termenul stability pentru primirea răspunsurilor la solicitările de clarificări–
de regulă, min.3 zile lucrătoare (art.134 (3) din HG 395/2016);
g) Comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a
cerințelor de calificare/selecție prin analizarea conținutului DUAE (art.132 (1) din
HG395/2016);
h) Evaluarea propunerilor tehnice și financiare se realizează pentru fiecare
ofertă în etape distincte însă (art.133 din HG395/2016);

Atenție la necesitatea aplicării conceptelor privind:

- Abateri tehnice minore = omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi
completate/corectate (art.134 (7) - (9) din HG 395/2016);
- Vicii de formă (art.135 din HG 395/2016);
- Erori aritmetice (art.134,alin.(10) din HG 395/2016).

Regulă nouă: prețul neobișnuit de scăzut doar prin raportare la prețurile

pieței! (art.136 (1) din HG 395/2016).

Conflictul de interese
Definiție nouă, mai extinsă (nu doar relații de rudenie sau de capital)
- Include și furnizorul de servicii de achiziție implicat în desfășurarea
procedurii care poate influența rezultatul acesteia;
- Definește acționarul sau asociatul semnificativ = persoană ce exercită
drepturi aferente unor acțiuni care cumulate reprezintă 10% din capitalul social sau îi
confer cel puțin10% din drepturile de vot din AGA;
- Conflictul de interese se raportează până la gradul II de rudenie (soț/soție,
rudă, afin);
- Persoanele desemnate de operatorul economic pentru executarea contractului
să nu fie rude, soț/soție, afin gradul II,ori să se afle în relații comerciale cu
persoanele cu funcție de decizie din cadrul AC sau al furnizorului de servicii de
achiziție.

44
 Atenție!
AC are obligația de a încărca în SEAP, odată cu domentația de atribuire,
declarația privind persoanele ce dețin funcție de decizie din cadrul AC, respective
cele cu putere de reprezentare din partea funrnizorului de servcii auxiliare de
achiziție precum și datele de identificare ale acestora.
Numele și prenumele acestora se completează și în fișa de date!

Notă: excluderea unui ofertant/candidat numai după solicitarea unui punct de

vedere din partea acestuia.

Confidențialitate
- Preluarea jurisprudenței relevante a C.E.J.;
- Necesitatea de a se facilita accesul ofertanților declarați necâștigători la
motivele concrete și detaliate pentru care o altă ofertă a fost declarată câștigătoare.

Terț susținător
- Preluarea jurisprudenței relevante a C.E.J.;
- Fapt de natură să asigure o abordare orientată mai mult spre latura practică a
acestei problematici și care va fi detaliată prin intermediul legislației terțiare.

ETAPA POST-ATRIBUIRE

Subcontractare
În cadrul Legii nr. 98/2016 și Legii nr. 99/2016 a fost prevăzut un mecanism
care să permit plăți directe către sub contractanți de către A.C. sau entități
contractante.
Atunci când un subcontractant își exprimă opțiunea de a fi plătit direct, A.C.
sau entitatea contractantă are obligația de a stabili în cadrul contractului de achiziție
publică clauzec ontractuale obligatorii ce prevăd transferul de drept al obligațiilor de
plată către sub contractant/subcontractanți pentru partea/părțile din contract
aferentă/aferente acestuia/acestora, în momentul în care a fost confirmată
îndeplinirea obligațiilor asumate prin contractual de subcontractare.
A.C./entitatea contractantă va verifica, pe măsură ce ia la cunoștință care este
identitatea subcontractanților, eligibilitatea acestora (fie în procesul de evaluarea
ofertelor, fie în implementarea contractului).

45
 Cel mai târziu la momentul începerii executării contractului, îi sunt solicitate
contractantului numele, datele de contact și reprezentanții legali ai
subcontractanților, în măsura în care aceste informații sunt cunoscute la momentul
respectiv.
Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanți, pe durata executării
contractului de achiziție publică/sectorial, cu condiția ca nominalizarea acestora să
nu reprezinte o modificare substanțială a contractului de achiziţi epublică/sectorial.

Modificarea contractului/ Acordului-cadru

Cazul1 – modificări fără organizarea unei noi procedure de atribuire
(art.221din Legea 98/2016 și art.235–242 din Legea 99/2016).
Cazul2 – suplimentarea cantității de produse/servicii prin prelungirea
contractelor de achiziție cu character de regularitate (art.165 din HG 395/2016 și
art.160 din HG 394/2016).

Obligație!
Înainte de aprobarea și implementarea unei modificări contractual AC
analizează dacă modificarea este substanțială sau nesubstanțială.

I.Clauze de schimbare
revizuirea prețului sau orice alte opțiuni/(nu presupun aplicarea unei
proceduri de atribuire)
Condiții de aplicare:
- Să fie menționate în DA și în clauzele contractuale;
- Să fie precizate limitele și natura modificărilor/suplimentărilor;
- Să fie precizate condițiile în care se poate recurge la ele
art.221 lit.a)/ lit. e)/lit. f) din Legea 98/2016.

II. Modificări nesubstanțiale**)

Când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții
- devine necesară achiziționarea de la contractantul inițial a unor produse,
servicii sau lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractual inițial, dar care
au devenit strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- schimbarea contractantului este imposibilă*)
- orice majorare a prețului contractului reprezentând valoarea produselor/ serviciilor/
lucrărilor suplimentare nu va depăși 50% din valoarea contractului inițial.

*) motive economice sau tehnice, dificultăți semnificative sau creșterea

semnificativă a prețului
46
**) modificările succesive să nu eludeze aplicarea procedurilor, AC are obligația
publicării unui anunț în JOUE ! (art.221 alin. (5) –(6) din Legea 98/2016)

III. Modificări nesubstanțiale **)

Când sunt îndeplinite cumulative următoarele condiții:
- modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe pe care o
autoritate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă;
- modificarea nu afectează caracterul general al contractului;
- creșterea prețului nu depășește 50% din valoarea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru inițial.
**) modificările succesive să nu eludeze aplicarea procedurilor, AC are
obligația publicării unui anunț în JOUE ! (art.221 alin. (5) –(6) din Legea 98/2016)

IV. Modificări nesubstanțiale

- Înlocuirea contractantului inițial:
- potrivit unei clause de revizuire sau a unei opțiuni stabilite de autoritatea
contractantă
- drepturile și obligațiile contractantului inițial sunt preluate, ca urmare a unui
proces de reorganizare, inclusive prin fuziune sau divizare, de către un alt operato
reconomic care îndeplinește criteriile de calificare și selecție stabilite inițial
- Cesiunea contractelor încheiate cu subcontractanții la încetarea anticipată

V. Modificări nesubstanțiale **)

Când sunt îndeplinite cumulative următoarele condiții:
- valoarea modificării este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la
art.7 alin.(1);
-valoarea modificării este mai mică decât 10% din prețul contractului de achiziție
publică/acordului-cadru inițial (SERVICII + PRODUSE) sau mai mică decât 15%
din prețul contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial, în cazul
contractelor de achiziție publică de LUCRĂRI.
**)modificările successive să nu eludeze aplicarea procedurilor
art.221alin.(1)lit.f) din Legea98/2016

VI. Modificări substanțiale*)

Când este îndeplinită cel puțin una din condițiile de mai jos:

47
 - Modificarea introduce condiții care regăsite la procedura inițială, ar fi permis
selectarea altor candidați decȃt cei selectați inițial sau ar fi permis atribuirea
contractului altui ofertant;
- Modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea
contractantului intr-un mod neprevăzut în contractul/acordul-cadru iniţial;
- Modificarea extinde considerabil aria de acoperire a obiectului contractului;
- Un nou contractant înlocuiește contractantul inițial.
*)Art.221alin.(7) din Legea 98/2016

48
 Capitolul III
Activități de achiziție centralizată

Eficientizare
Înființarea de unități de achiziție centralizată și situațiile și condițiile în care
autoritățile contractante achiziționează produse sau servicii de la unități de achiziții
centralizate care furnizează activitățile de achiziție centralizate, precum și în care
unități de achiziții centralizate care furnizează activitățile de achiziție centralizate
atribuie contracte de achiziție publică/încheie acorduri-cadru de lucrări, produse
sau servicii destinate altor autorități contractante, se stabilesc prin hotărârea
Guvernului.

Unități de achiziții centralizate (UAC)

UAC = o autoritate contractantă care furnizează:

- activități de achiziție publică centralizată - achiziții pentru alte AC;
- activități de achiziție auxiliare - consultanță ,asistență și consiliere pentru
structura rea și pregătirea procedurilor de achiziție complexe, dar si pentru
administrarea acestora.

Strategia națională în achiziții publice abordează înființarea:

- unei UAC pentru administrația publică centrală;
- mai multor UAC la nivel regional, conform studiilor de impact ce vor fi
realizate;
- UAC realizează achiziții publice conform prevederilor legale în domeniul
achizițiilor publice;
- AC nu are obligaţia de a aplica procedurile de atribuire reglementate atunci
când atribuie unei UAC un contract de achiziţie publică des ervicii având ca obiect
furnizarea de activităţi de achiziţie centralizate (inclusive activități de achiziție
auxiliare);
Înfiinţarea de UAC se stabilește prin hotărârea Guvernului.

Efectele înființării UAC:

- economii de scară din fonduri publice,ca urmare a creșteriic antităților
achiziționate;
- standardizarea produselor din dotarea AC și a serviciilor aferente;
- eficiență și reducerea costurilor procesului, ca urmare a standardizării
achizițiilor;
49
 - rezolvarea unor constrângeri legate de lipsa de cunoștințe de specialitate și
resurse neadecvate la unele AC mici;
- creșterea calității documentațiilor de atribuire;
- scăderea incidenței conflictului de interese, prin reducerea implicării directe
a personalului AC în procedurile de atribuire.
Achiziții comune ocazionale
Două sau mai multe autorităţi contractante pot conveni să efectueze în comun
anumite achiziţii specifice.
Procedurile de achiziție pot fi organizate:
- în comun, în numele şi pe seama tuturor autorităţilor contractante
(resposabilitate solidară);
- de către o singură AC care organizează procedura de atribuire, acţionând atât
în nume propriu, cât şi în numele şi pe seama celorlalte AC (atât responsabilitate
proprie cât și solidară, după caz).

Achiziţii care implică autorităţi contractante din alte State Membre

Autorităţile contractante naţionale:

- pot acţiona în comun cu autorităţi contractante din alte State Membre (SM)
pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică;

-au dreptul de a utilize activităţile de achiziţie centralizate furnizate de o unitate de

achiziţii centralizate dintr-un alt SM.

AC naționale pot, împreună cu AC din alte SM:

- să atribuie în comun un contract de achiziţie publică;
- să încheie un acord-cadru;
- să administreze un sistem dinamic de achiziţii;
- să încheie contracte în executarea acordului-cadru sau în cadrul sistemului
dinamic de achiziţii, dacă identitatea AC a fost prevăzută în cuprinsul anunţului de
participare publicat în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru.

Achiziții mixte În cazul contractelor mixte care:

- au ca obiect achiziții „clasice‖ + achiziții pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative decât Legea nr. 98/2016;
- diferitele părți ale contractului mixt sunt în mod obiectiv separabile.

50
 A.C. are dreptul de a alege între a atribui contracte distincte pentru părțile
separate (regimul juridic şi actul normativ aplicat este determinat în funcție de
caracteristicile fiecărei părți avute în vedere) și a atribui un singur contract
(atribuirea contractului mixt se realizează potrivit Legii nr. 98/2016 –excepție pentru
achizițiile mixte care implică aspecte de apărare sau securitate și achizițiile
sectoriale se realizează potrivit Legii nr. 99/2016).

În cazul contractelor mixte care:

- au ca obiect elemente de achiziție de produse, lucrări sau servicii +
concesiuni;
- valoarea estimată a părţii/părţilordin contract care reprezintă achiziție
publică este egală sau depășește pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016.
se aplică dispozițiile Legii nr. 98/2016.

În cazul contractelor mixte care:

- au ca obiect achiziții „clasice‖ + achiziții pentru care se aplică dispozițiile
altor acte normative decât Legea nr.98/2016;
- diferitele părți ale contractului nu sunt în mod obiectiv separabile,

A.C. atribuie contractual mixt potrivit actului normative aplicabil în

funcție de obiectul său principal.

În cazul contractelor mixte care:

- au ca obiect cel puțin două tipuri de achiziție publică, constând în lucrări,
servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică dispozițiile Legii nr.98/2016;
- diferitele părți ale contractului nu sunt în mod obiectiv separabile,

A.C. atribuie contractual mixt în conformitate cu dispozițiile Legii nr.

98/2016, aplicabile pentru tipul de achiziție care constituie obiectul principal.

În cazul contractelor mixte care:

- au ca obiect service isociale şi alte servicii specific (prevăzute în anexa nr.2)
+ alte service isau
- au ca obiect servicii + produse
Obiectul principal se determină în funcție de cea mai mare dintre valorile
estimate ale serviciilor sau produselor respective.
51
 Capitolul IV
Remedii şi căi de atac

Cine poate contesta ?

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un
interes legitim prin:
- Un act al unei autorităţi contractante;
- Nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri.

Persoana care se consideră vătămată poate solicita:

- Anularea actului;
- Obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act;
- Adoptarea de măsuri de remediere;
- Recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe calea dministrativ-
jurisdicţională sau judiciară.

Oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici poate formula
orice cale de atac.
Persoana care se consideră vătămată: orice operator economic care
îndeplinește cumulative următoarele condiții:
a. are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; și
b. a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act
al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a
nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire.

Căi de Atac
Act al autorităţii contractante
- Orice act administrativ, orice operaţiune administrativă care produce sau
poate produce efecte juridice;
- Neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzută de legislația in
materie;
- Omisiunea ori refuzul de a emite un act ori refuzul de a efectua o anumită
operaţiune în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire.

Persoana care se consideră vătămată se poate adresa:

- CNSC - Contestație pe cale administrativ-jurisdicțională;
- Justiție - În condițiile legii contenciosului administrativ.
52
 - Părţile se pot adresa CNSC sau instanţei de judecată.
- AC care a luat la cunoştinţă despre depunerea de către personae diferite a
unor contestaţii având acelaşi obiect
- atât în faţa Consiliului;
- cât şi în faţa instanţei.
are obligaţia să informeze Consiliul în acest sens.
- În acest caz, Consiliul își va declina competența și va transmite dosarul
instanței, fără obligația contestatorului de a plăti taxa de timbre.
- În cazul în care persoana care se consider vătămată formulează contestaţie
concomitent şi împotriva aceluiaşi act al autorităţii contractante atât la Consiliu, cât
şi la instanţa de judecată, se prezumă că aceasta a renunţat la calea administrativ-
jurisdicţională.

Notificare prealabilă

- Înainte de a se adresa CNSC sau instanţei competente, persoana care se

consider vătămată are obligaţia să notifice autoritatea contractantă.

Notificarea prealabilă se face în scris şi conţine cel puţin:

- Datele de identificare ale persoanei care se consideră vătămată;
- Neregulile sesizate; şi
- Măsurile de remediere pe care le consider necesare a filuate, după caz.

Efectul formulării unei notificări prealabile: suspendarea dreptului de

încheiere a contractului.

Sub sancțiunea respingerii contestației ca inadmisibilă, înainte de a se adresa

CNSC sau instanței, persoana care se consider vătămată are obligația să notifice AC
cu privire la solicitarea de remediere, în tot sau în parte a pretinsei încălcări a
legislației.

Termene pentru depunerea notificării prealabile:

- 10 zile în cazul în care valoarea estimată a procedurii este egală sau mai
mare decât pragurile;
- 5 zile în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică sau
de concesiune este mai mică decât pragurile.

53
 Soluționarea Contestațiilor

- În termen de 3 zile AC transmite un răspuns prin care comunică dacă

urmează sau nu să adopte măsuri de remediere a pretinsei încălcări.
- În cazul în care autoritatea contractantă transmite un răspuns în sensul că
urmează să adopte măsuri de remediere, aceasta are la dispoziţie un termen de 7 zile
pentru implementarea efectivă a acestora.
Măsurile adoptate înainte de data- limită de depunere a solicitărilor de
participare sau, după caz, a ofertelor, se comunică în termen de 1 zi lucrătoare de
la adoptare:
- atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât şi;
- celorlalţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire prin
publicarea în SEAP.

Elementele contestației

- Numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa, codul de identificare fiscal al

contestatorului/denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, numărul de
înmatriculare în registrul comerţului;
- Persoanele care le reprezintă şi în ce calitate;
- Denumirea şi sediul autorităţii contractante;
- Denumirea obiectului contractului, procedura de atribuire aplicată, după caz,
numărul şi data anunţului de participare din SEAP;
- Precizarea actului atacat al autorităţii contractante;
- Obiectul contestaţiei;
- Motivarea în fapt şi în drept a contestaţiei;
- Mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia;
- Semnătura contestatorului.
În situaţia în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate
informaţiile acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înştiinţare, să
completeze contestaţia.
În cazul în care contestatorul nu se conformează obligaţiei impuse de
Consiliu, contestaţia este anulată.

Soluționarea Contestațiilor

În termen de 1 zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, AC are obligaţia să o

publice în SEAP, fără a face referire la datele deidentificare cu caracter personal ale
54
contestatorului.
- În termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a primit contestaţia, AC are
obligaţia de atransmite Consiliului şi contestatorului, din oficiu, punctual său de
vedere asupra contestaţiei.

Soluționare pe fond

- 20 de zile de la data primirii dosarului achiziției publice de la AC;

- 10 zile de la data primirii dosarului achiziției publice de la AC.

În cazul unei excepții care împiedică analiza de fond

- Pentru a dispune suspendarea procedurii de atribuire şi/sau a executării

contractului, partea care o solicit trebuie să constituie în prealabil o cauţiune,
calculată prin raportare la valoarea estimată a contractului de achiziţie publică,
sectorial sau de concesiune.
- Cel care a depus cauţiunea în numerar va putea cere ulterior ca suma în
numerar să fie înlocuită cu alte bunuri ori prin aducerea unui garant;
- Cauţiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre
definitivă a plângerii, respective după încetarea efectelor suspendării procedurii de
atribuire.

Căi de atac împotriva deciziilor CNSC

- Deciziile CNSC privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de către

oricare dintre părţile cauzei, cu plângere la instanţa de judecată competentă, în
termen de 10 zile de la comunicare.
- Plângerea se formulează în scris.
- În plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor
autorităţii contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată CNSC.
- Plângerea se depune la CNSC sau la instanţa judecătorească competentă.
- Pentru transmiterea cu celeritate către instanţa competent a dosarului care a
stat la baza pronunţării deciziei Consiliului, persoana care a formulat plângere în fața
instanței transmite o copie a plângerii respective și CNSC
- Pentru soluţionarea plângerii, CNSC va transmite instanţei de judecată
dosarul care a stat la baza pronunţării deciziei, în cel mult 3 zile de la primirea
plângerii în original sau în copie
55
 - Întâmpinarea este obligatorie.
- Instanţa competent să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei
pronunţată de CNSC este Curtea de Apel, secţia de contencios-administrativ şi fiscal
în a cărei rază se află sediul autorităţii contractante.

Notă:
Instanţa competent să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei
pronunţată de CNSC privind procedurile de atribuire de servicii/lucrări aferente
infrastructurii de transport de interes national, este Curtea de Apel Bucureşti, secţia
de contencios-administrativ şi fiscal.

Contestarea pe cale judiciară

- Pentru soluţionarea contestaţiei pe cale judiciară, persoana nemulţumită de
răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în
termen se poate adresa instanţei de judecată competente.
- Competenţa de soluţionare a cauzelor aparţine tribunalului în a cărui arie de
competenţă teritorială se află sediul autorităţii contractante, secţia de contencios
administrative şi fiscal.
- În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube
iminente,instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei,poate dispune la cererea
părţii interesate ,prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea procedurii
de atribuire.
- Prevederile referitoare la cauțiune se aplică în mod corespunzător în cazul
solicitării suspendării procedurii de atribuire.
- Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractual numai după
primirea deciziei instanţei privind soluţionarea contestaţiei.

Măsuri privind unificarea practicii administrative jurisdicționale

- La nivelul CNSC se organizează întâlniri lunare ale membrilor, în care sunt
discutate problemele de drept care au condus la pronunțarea de soluții diferite în
cause similare. -
Problemele sunt analizate de către unul sau mai mulț imembri ai CNSC
desemnat/desemnați care prezintă un studio asupra acestora ce se supune dezbaterii
membrilor.

56
 Capitolul V
Contravenții și sancțiuni

Definiții

- Contravenția este fapta săvârşită cu vinovăţie care prezintă un pericol social

mai redus decât infracţiunea şi este prevăzută şi sancţionată ca atare prin lege,
decrete, ordonanţe sau prin alte acte normative.(O.G.nr.2/2001privind regimul
juridic al contravențiilor)
- Infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie,
nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o.(Codul Penal)

Contravenții în achiziții publice

Constituie contravenții:
- neducerea la îndeplinire a deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionarea
Contestaţiilor;
- orice încălcarea prevederilor prezentei legi sau a actelor normative emise în
aplicarea acesteia, având ca effect încălcarea principiilor;
- atribuirea unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau organizarea unui
concurs de soluţii fără publicarea prealabilă a unei invitaţii de participare la o
procedură concurenţială de ofertare;
- încălcarea prevederilor art.11 alin. (2);
(Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractual de achiziţie
publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utilize
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului
de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege).
- încălcarea regulilor de elaborare a specificaţiilor tehnice;
- încălcarea regulilor de publicitate şi transparenţă;
- utilizarea altor criteria de calificare şi selecţie sau a altor criteria de atribuire
decât cele prevăzute de lege;
- aplicarea incorectă, în cadrul procesului de calificare/selecţie şi/sau
evaluarea criteriilor de calificare şi selecţie, a criteriului de atribuire sau a factorilor
de evaluare;
- nepunerea la dispoziţia ANAP, în termenul solicitat, a informaţiilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, pe care
aceasta le solicită în scopul îndeplinirii funcţiilor sale;

57
 - încălcarea prevederilor art. 207 alin. (1);
(Autoritatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare pe baza criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare precizaţi în invitaţia de participare/anunţul de
participare şi în documentele achiziţiei)
- anularea unei procedure de atribuire în alte cazuri decât cele prevăzute de
lege sau crearea unor circumstanţe artificial de anulare a procedurii de atribuire;
- încălcarea prevederilor art. 215 alin. (1).
(Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la
deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respective
atribuirea/încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau admiterea
într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusive cu privire la motivele care stau la baza
oricărei decizii de a nu atribui un contract, de anu încheia un acord-cadru,de a nu
implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura de atribuire, cât
mai curând posibil, dar nu mai târziu de 5 zile de la emiterea deciziilor respective).

Sancțiuni în achiziții publice

Contraventiile prevăzute de lege se sancționează cu amendă între:
5.000 lei și 30.000 lei.
Conform O.G. Nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
sancțiunea dispusă poate să fie și avertismentul scris sau verbal, chiar dacă prin actul
normative care stabilește contravenția nu af ost prevăzută această sancțiune.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către

personae împuternicite în acest scop de:
- Curtea de Conturi a României;
- Agenția Națională pentru Achiziții Publice - în funcţie de instituţia care face
constatarea abaterii.
Prescrierea sancțiunilor
Aplicarea sancţiunii cu amendă contravenţională se prescrie în termen de
36 de luni de la data săvârşirii faptei.

Contestarea sancțiunilor
Potrivit O.G. Nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:

58
 - Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a
sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau
comunicării acestuia.
- Controlul aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale principale şi
complementare este de competenţa exclusivă a instanţei
- Plângerea se înaintează Judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită
contravenţia.
- Plângerea suspendă executarea.

Contravenții și sancțiuni în achiziții publice

- Sancțiunea contravențională se aplică autorității contractante.
- În funcție de situația concretă, AC dispune luarea unor măsuri împotriva
persoanelor implicate în derularea achiziției publice ce a făcut obiectul contravenției.
- Săvârşirea faptei contravenţionale nu implică în mod obligatoriu şi
producerea unui prejudiciu.
- Stabilirea prejudiciului trebuie să ţină seama de circumstanţele faptei
contravenţionale şi să fie fundamentată.

59
 Capitolul VI
Strategia de contractare

6.1. Ce este Strategia de contractare ?

Strategia de contractare este un document 12 care face parte din etapa de

planificare/ pregătire a fiecărui proces de achiziție publică, prin intermediul căreia
autoritatea/ entitatea contractantă își documentează deciziile pe care le ia înainte de
organizarea propriu-zisă a fiecărei proceduri de atribuire.
Strategia de contractare este un document suport pentru documentația de
atribuire, care se încarcă integral în SEAP, în zilele lucrătoare, împreună cu aceasta
și cu celelalte documente-suport ce constau în declaraţia privind persoanele ce deţin
funcţii de decizie în cadrul autorității/entităţii contractante, respectiv cele cu putere
de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei, precum şi
datele de identificare ale acestora.Acest document se va regăsi în cadrul dosarului
achiziţiei publice/sectoriale.
Strategia de contractare se întocmește, odată cu documentația de atribuire,
pentru fiecare achiziție realizată prin aplicarea unei proceduri de atribuire și este
obiect de evaluare a ANAP, odată cu documentaţia de atribuire, în condițiile legii.

ANAP evaluează strategia de contractare referitor la aspecte privind:

- procedura de atribuire aleasă, precum și modalitățile speciale de atribuire
a contractului de achiziție publică asociate, dacă este cazul și
- justificările privind alegerea procedurii de atribuire și, după caz, decizia de
a reduce termenele, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, criteriile de
calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de
atribuire și factorii de evaluare utilizați13.

6.2. Cine elaborează Strategia de contractare ?

Strategia de contractare este elaborată şi, după caz, actualizată de către

autoritatea/entitatea contractantă, prin intermediul compartimentului intern
specializat în domeniul achizițiilor publice.

12
Art. 9 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare
la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și art. 9
alin. (3) din H.G. nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;
13
Art. 9 alin. (3) lit. b) și f) din H.G. nr. 395/2016 și art. 9 alin. (4) lit. b) și f) din H.G. nr. 394/2016;
60
 În elaborarea și, după caz, actualizarea strategiei de contractare,
compartimentul intern specializat are în vedere toate necesitățile transmise de
celelalte compartimente din cadrul autorității/entității contractante, pe baza
referatelor de necesitate, care cuprind necesitățile de produse, servicii și lucrări,
valoarea estimată a acestora, precum și informațiile de care respectivele
compartimente dispun, potrivit competențelor.
Este de subliniat că entitățile contractante menționate la art. 4 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 99/2016 pot, conform prevederile art. 12 alin. (3) din respectiva lege,
,,organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru
și concursurilor de soluții care privesc achiziții sectoriale a căror valoare estimată
este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (2) cu respectarea
principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).‖

Astfel, în cazul entităților contractante menționate la art. 4 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 99/2016, realizarea strategiei de contractare menționată la art. 9 alin.
(2) – (4) din H.G. nr. 394/2016 este opțională atunci când își organizează propriile
proceduri de atribuire așa cum este menționat la art. 12 alin. (3) din Legea nr.
99/2016.
Această opțiune este valabilă și în cazul în care autoritățile/entitățile
contractante (cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016)
atribuie contracte de achiziţie publică/contracte sectoriale/acorduri-cadru în baza
propriilor proceduri simplificate de atribuire, în circumstanțele prevăzute la art. 101
alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, sau, după caz, la art. 106 alin. (2) din H.G. nr.
394/2016.
Strategia de contractare se aprobă de conducătorul autorității/entității
contractante.

6.3. Structura Strategiei de contractare

Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa

de planificare/pregătire a unui achiziții în legătură cu elementele prevăzute la art. 9
alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 și la art. 9 alin. (4) din H.G. nr. 394/2016.
În elaborarea strategiei de contractare, autoritățile/entitățile contractante vor
avea în vedere inclusiv justificarea informațiilor pe care le completează ulterior
în fișa de date, aferente elementelor precizate în cadrul prevederilor legale sus-
menționate.

61
 Este de subliniat că, în cadrul consultării pieței, opțiune care se poate efectua
în etapa de planificare/pregătire a unei achiziții, aspectele supuse consultării pot
viza, fără a se limita la acestea, și aspecte legate de strategia de contractare,
inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative.

Structura Strategiei de contractare

1. Date privind autoritatea/entitatea contractantă

La începutul documentului, autoritatea/entitatea contractantă va preciza
denumirea, datele sale de contact și tipul autorității, avându-se în vedere informațiile
ce se completează în Fișa de date la Secțiunile I.1 și I.4.

2. Obiectul achiziției

La acest capitol, autoritatea/entitatea contractantă va avea în vedere

informațiile ce se completează în Fișa de date la Secțiunile:
II.1.1) Titlu
II.1.2) Cod CPV principal - Cod CPV suplimentar și
II.1.4) Descriere succintă
II.2.4) Descrierea achiziției publice

Autoritatea/entitatea contractantă va descrie obiectul achiziției și

particularitățile acesteia.
Atunci când descrie particularitățile achiziției, autoritatea/entitatea
contractantă are în vedere constrângerile și complexitatea asociate respectivei
achiziții, raportându-se la aspecte de natură tehnică, financiară și/sau contractuală,
precum și la modalitatea de implementare a viitorului contract14.
Trebuie avut în vedere faptul că nivelul de complexitate al contractului,
influențează alegerea procedurii de atribuire15, formularea criteriilor de calificare 16 și
selecție, alegerea criteriului de atribuire 17 și stabilirea perioadei de evaluare a
ofertelor.
În continuare, autoritatea contractantă va justifica relația dintre obiectul
achiziției, constrângerile asociate și complexitatea contractului, pe de o parte, și
resursele disponibile la nivel de entitate contractantă pentru derularea activităților
14
Art. 9 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 și Art. 9 alin. (4) lit. a) din H.G. nr. 394/2016;
15
Art. 70 alin. (1) și art. 98 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și Art. 111 alin. (1) și art.
117 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
16
Art. 31 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 și art. 37 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016
17
Art. 31 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 și Art. 38 alin. (6) din H.G. nr. 394/2016
62
din etapele procesului de achiziție sectorială, pe de altă parte.
Dacă este cazul, autoritatea/entitatea contractantă va preciza dacă achiziția în
cauză contribuie la îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului
administrației publice în care activează.
Tot aici, dacă este cazul, autoritatea/entitatea contractantă va preciza
obiectivul din strategia locală/regională/națională de dezvoltare la a cărui realizare
contribuie contractul de achiziție publică/contractul sectorial/acordul-cadru
respectiv.

3. Modalitatea de atribuire 18

La acest capitol, autoritatea/entitatea contractantă va include toate elementele

ce contribuie la justificarea informațiilor ce se completează în Fișa de date la
Secțiunea IV - Procedură.

3.1 Determinarea și justificarea valorii estimate

La acest sub-capitol, autoritatea/entitatea contractantă va avea în vedere
detalierea modului de calcul și justificarea valorilor estimate ce se completează în
Fișa de date la Secțiunile:
II.1.5 Valoarea totală estimată
II.2.6. Valoarea estimată (pentru loturi – pe fiecare lot)

Autoritatea/entitatea contractantă determină valoarea totală estimată având în

vedere prețurile ofertate pe piață în domeniul obiectului contractului, luând în
considerare valoarea totală de plată, fără TVA, și orice eventuale forme de opțiuni și
prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției.
Autoritatea/entitatea contractantă justifică valoarea estimată, calculată în
raport cu necesitatea, obiectul și fondurile alocate.
Autoritatea/entitatea contractantă va evidenția elementele/detaliile
minime din care să rezulte modul în care a fost stabilită valoarea estimată,
respectiv prețurile unitare/totale ale necesităților care fac obiectul contractului
de achiziție publică/contractului sectorial/acordului-cadru.
Prețurile sus-menționate pot fi identificate:
- fie în urma unui studiu de piață reflectat într-o suită de prețuri orientative,

18
Art. 9 alin. (3) lit. b) și e) din H.G. nr. 395/2016 și Art. 9 alin. (4) lit. b) și e) din H.G. nr. 394/2016;
63
 - fie pe bază istorică, utilizându-se valori actualizate ale contractelor din anii
anteriori, obținute, de regulă, prin aplicarea unui coeficient de actualizare adecvat
(de ex.: rata inflației),
- fie prin analiza prețurilor din catalogul electronic, șamd.

3.2 Alegerea și justificarea procedurii de atribuire

La acest sub-capitol, se vor justifica cu preponderență informațiile ce se
completează în Fișa de date la Secțiunea IV – Procedură și după caz, de la alte
secțiuni, menționate mai jos.
Alegerea uneia dintre procedurile ce se bifează în Fișa de date la Secțiunea
IV.1.1) Tipul Procedurii

Alegerea utilizării de instrumente și tehnici specifice de atribuire, ce se

completează în Fișa de date la:
Secțiunea IV.1.3) Informații privind acordul-cadru sau un sistem dinamic
de achiziții
Secțiunea IV.1.6) Informații despre licitația electronică.
Secțiunea II.7) Durata contractului, acordului-cadru sau a sistemului
dinamic de achiziții
Împărțirea pe loturi, ce se completează în Fișa de date la Secțiunea II.1.6)
Informații privind loturile.
Reducerea termenelor.

Autoritatea/entitatea contractantă precizează procedura de atribuire 19 aleasă în

circumstanțele reglementate de lege și își justifică alegerea, acolo unde este cazul,
în funcție de:
- constrângerile și complexitatea contractului identificate la Capitolul 2,
- de valoarea estimată calculată conform Capitolului 3.1.,
- de îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri
specifice de atribuire, respectiv:
- negocierea competitivă;
- dialogul competitiv;
- parteneriatul pentru inovare;
- negocierea fără publicare prealabilă;

19
Capitolul III Modalităţi de atribuire, Secţiunea 1 Procedurile de atribuire, art. 68 – art. 113 din Legea nr. 98/2016,
Capitolul IV Modalităţile de atribuire, Secţiunea 1 Procedurile de atribuire, art. 82 – art. 126 din Legea nr. 99/2016,
Art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 și art. 18 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016;
64
 - concursul de soluții.
Autoritatea/entitatea contractantă va specifica dacă alege să utilizeze
instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractului de achiziție publică/
sectorial, respectiv:
- acordul-cadru,
- sistemul dinamic de achiziții,
- licitația electronică 20.

Totodată, se vor preciza elementele specifice instrumentului sau tehnicii de

atribuire21.
Autoritatea/entitatea contractantă va justifica această alegere precum și
elementele aferente.
Autoritatea/entitatea contractantă va preciza în cadrul acestei secțiuni, dacă va
utiliza sau nu împărțirea pe loturi22.
Atenția autorităților contractante asupra obligației de a justifica decizia
de a nu utiliza împărțirea pe loturi 23, rațiunea acestei obligații fiind încurajarea
participării IMM-urilor la procedurile de atribuire.
Entitățile contractante nu au această obligație.
Autoritatea/entitatea contractantă va specifica și va justifica, dacă este cazul,
decizia de a reduce termenele 24 în condițiile legii.

3.3 Alegerea și justificarea criteriilor de calificare privind capacitatea și,

după caz, criteriile de selecție 25

La acest sub-capitol, se va avea în vedere justificarea informațiilor ce se

completează în Fișa de date la Secțiunile:
Secțiunea III.1.1 Capacitatea de exercitare a activității profesionale,
inclusiv cerințele privind înscrierea în registrele profesionale sau comerciale
Secțiunea III.1.2 Situația economică și financiară
Secțiunea III.1.3 Capacitatea tehnică și profesională

20
Art. 9 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 395/2016 și art. 9 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 394/2016, Capitolul III Modalităţi de atribuire, Secţiunea a 2-a
Instrumente şi tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziţie publică, art. 114 - art. 138 din Legea nr. 98/2016 și Capitolul IV Modalităţile
de atribuire, Secţiunea a 2-a Instrumente şi tehnici specifice de atribuire a contractelor sectoriale, art. 127 – art. 147 din Legea nr. 99/2016;
21
Art. 20 alin. (8) și (9) din Legea nr. 98/2016 și Art. 22 alin. (8) și (9) din Legea nr. 99/2016
22
Art. 141 din Legea nr. 98/2016 și Art. 150 din Legea nr. 99/2016
23
Art. 9 alin. (1) lit. f) din H.G. nr. 395/2016 și art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016;
24
Art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 395/2016 și art. 9 alin. (4) lit. f) din H.G. nr. 394/2016;
25
Art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 395/2016 și art. 9 alin. (4) lit. f) din H.G. nr. 394/2016;
65
 În vederea stabilirii cerințelor minime de calificare autoritatea contractantă
trebuie să țină cont de factori precum complexitatea, volumul, durata, valoarea și
natura contractului de achiziție publică/contractului sectorial/acordului cadru ce
urmează a fi încheiat.
Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar
și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care
trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul de
achiziție publică/contractul sectorial/acordul-cadru și de a rezolva eventualele
dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată
câștigătoare26.
Selecția candidaților reprezintă un proces distinct care urmează procesului de
calificare și care are ca scop doar limitarea numărului de candidați calificați care vor
depune oferta în etapa a doua a licitației restrânse sau, după caz, care vor participa la
dialog/negocieri.
Selecția se realizează prin acordarea pentru fiecare candidat în parte a unui
punctaj care trebuie să reflecte capacitatea acestuia de a îndeplini contractul ce
urmează să fie atribuit27.
Astfel, criteriile de selecție au ca scop selectarea candidaților cu cea mai mare
capacitate economică și financiară, tehnică și/sau profesională dintre operatorii
economici care au depus o solicitare de participare în cazul aplicării procedurilor de
atribuire ce se desfășoară în mai multe etape 28.
Atenția autorităților/entităților contractante ca în justificarea criteriilor
de calificare și selecție, acestea vor evidenția relevanța în raport cu natura și
complexitatea contractului și modul de respectare a principiului
proporționalității.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul29 de a aplica în cadrul procedurii
de atribuire numai criterii de calificare și selecție referitoare la:
- motive de excludere a candidatului/ofertantului;
- capacitatea candidatului/ofertantului.
În cazul procedurii simplificate, autoritatea/entitatea contractantă poate
solicita doar criterii de calificare și selecție referitoare la:
- motive de excludere30;

26
Art. 29 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 și art. 35 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016;
27
Art. 29 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 și art. 35 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016
28
Art. 29 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 și art. 35 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016;
29
Art. 163 din Legea nr. 98/2016 și art. 176 din Legea nr. 99/2016
30
În conformitate cu Capitolul IV, secţiunea a 6-a, paragraful 2 din Legea nr. 98/2016, respectiv capitolul V, secțiunea
a 6-a, paragraful 2 din Legea nr. 99/2016
66
 - capacitatea de exercitare a activității profesionale 31;
- experiența similară32.

3.4 Alegerea și justificarea criteriului de atribuire și, după caz, a factorilor

de evaluare utilizați 33

La acest sub-capitol, se va avea în vedere justificarea informațiilor ce se

completează în Fișa de date la Secțiunea II.2.5 Criterii de atribuire.
În aplicarea unei proceduri de atribuire, obiectivul autorității/entității
contractante este de a determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic.
În realizarea acestui obiectiv, autoritatea/entitatea contractantă poate alege să
aplice unul dintre următoarele criterii de atribuire:
- prețul cel mai scăzut;
- costul cel mai scăzut;
- cel mai bun raport calitate-preț;
- cel mai bun raport calitate-cost
Atunci când justifică alegerea criteriul de atribuire, autoritatea/entitatea
contractantă are în vedere relevanța și după caz, precizarea:
- aspectelor calitative,
- aspectelor de mediu și/sau sociale în legătură cu obiectul contractului,
- considerente de rentabilitate,
- oportunitatea calculării costurilor pe ciclul de viață,
- aspecte cu privire la complexitatea contractului, care au condus la
alegerea criteriului.
Atragem atenția asupra limitării utilizării criteriilor „prețul cel mai scăzut‖ și
„costul cel mai scăzut‖ în cazul anumitor categorii de contracte34, respectiv:
- contracte care au ca obiect servicii intelectuale și care presupun activități cu
nivel de complexitate ridicat și
- contracte aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene.
Criteriile de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost‖, se
determină pe baza unor factori de evaluare.

31
În conformitate cu art. 173 din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 187 din Legea nr. 99/2016
32
În conformitate cu art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016
33
Art. 9 alin. (1) lit. f) din H.G. nr. 395/2016 și art. 9 alin. (1) lit. f) din H.G. nr. 394/2016;
34
Art. 187 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 și art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016;
67
 În acest caz, autoritatea/entitatea contractantă va enumera factorii de evaluare,
cu ponderile aferente si va detalia algoritmul de calcul al punctajului.
Autoritatea/entitatea contractantă va justifica alegerea fiecărui factor de
evaluare și ponderea aferentă, precizând avantajul real și evident pe care îl
poate obține prin utilizarea fiecărui factor.
Factorii de evaluare sus-menționați pot viza, printre altele:
- calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale,
accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale,
de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia;
- organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pentru
executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă
un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului, în cazul
în care acestea nu constituie cerințe de calificare;
- serviciile post vânzare, asistența tehnică și condițiile de livrare, cum ar fi
data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de finalizare.

4. Modalitatea de achiziție

La acest capitol, se vor justifica, dacă este cazul, informațiile ce se

completează la Secțiunea I.2 Achiziție Comună.
Autoritatea/entitatea contractantă va preciza, resursele necesare pentru
efectuarea achiziției și dacă dispune de acestea.
În acest sens, aceasta are la dispoziție următoarele abordări 35 în realizarea
achiziției: -
cu resursele sale profesionale;
- prin recurgerea la unități centralizate de achiziție;
- cu ajutorul unui furnizor de servicii de achiziție.
Autoritatea/entitatea contractantă va justifica utilizarea unei dintre
abordările sus-menționate prin raportare la obiectul contractului și la
constrângerile si complexitatea acestuia 36.
5. Contractul
5.1 Tipul contractului 37

35
Art. 11 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 și art. 12 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016;
36
Art. 9 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 și art. 9 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 394/2016
37
Art. 9 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, art. 9 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 394/2016, art. 3 lit. m), n) și o) din
Legea nr. 98/2016
68
 La acest sub-capitol, se vor justifica informațiile ce se completează la
Secțiunea II.1.3) Tipul contractului.
Autoritatea/entitatea contractantă precizează tipul de contract, în funcție de
obiectul acestuia.
În cazul în care contractul are ca obiect cel puțin două tipuri de achiziție
publică, constând în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică
dispozițiile legislației în domeniul achizițiilor publice, tipul contractului va fi
determinat în funcție de obiectul principal al contractului în cauză 38.
În acest caz, justificarea tipului de contract va evidenția tipul de achiziție
care constituie obiectul principal, restul achizițiilor fiind menționate ca
accesorii sau secundare.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii sociale şi alte servicii
specifice, prevăzute în anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016 sau anexa nr. 2 a Legii nr.
99/2016, cât și alte servicii, precum și în cazul contractelor mixte care au ca obiect
atât servicii, cât și produse, obiectul principal se determină în funcție de cea mai
mare dintre valorile estimate ale serviciilor sau produselor respective 39.
În aceste cazuri, justificarea tipului de contract va evidenția ponderea
valorică a fiecărui tip de achiziție, determinarea tipului de contract realizându-
se în funcție de ponderea majoritară.

5.2 Riscuri40

Autoritatea/entitatea contractantă va preciza modul de alocare a riscurilor în

cadrul contractului, precum și măsurile de gestionare a acestora.
Regula generală de alocare a riscului este să se aloce riscul părții care poate să
îl suporte și să îl controleze cel mai bine.
Câteva exemple de riscuri ce pot apărea în desfășurarea contractului de
achiziție publică/sectorial, cu privire la îndeplinirea obligațiilor asumate și recepțiile
parțiale:
- lipsa monitorizării efective din punct de vedere cost - calitate ± durată de
execuție a contractului;
- schimbări substanțiale în condițiile contractuale pentru a permite mai mult
timp de execuție și prețuri mai mari pentru contractant;
- acceptarea schimbării specificațiilor contractuale sub nivelul standardelor
impuse prin documentație;
38
Art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 99 privind achizițiile sectoriale
39
Art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 31 alin. (2) din Legea nr. 99 privind achizițiile sectoriale
40
Art. 9 alin. (1) lit. d), art. 163 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, art. 9 alin. (1) lit. d), art. 157 alin. (2) din H.G. nr.
394/2016;
69
 - plata cu întârziere a facturilor, amânarea plăților pentru a fi revizuite
prețurile în scopul creșterii valorii contractelor;
- plăți temporare în avans fără temei;
- facturarea în fals a unor cantități nerealizate.
O măsură de gestionare a riscurilor apărute în desfășurarea contractului de
achiziție publică/sectorial ar putea fi analiza procesului prin care să se identifice dacă
s-a obținut într-adevăr ceea ce s-a dorit și la valoarea previzionată.

5.3 Modalitatea de implementare a contractului

La acest sub-capitol, se vor justifica informațiile ce se completează în Fișa de

date la Secțiunea III.2) Condiții referitoare la contract.
Autoritatea/entitatea contractantă precizează și justifică elementele legate de
implementarea contractului, în special informațiile completate în Fișa de date la
secțiunile:
III.2.1) Informații privind o anumită profesie
III.2.2) Condiții de executare a contractului
III.2.3) Informații privind personalul responsabil cu executarea contractului
III.2.4) Garanția de bună execuție
III.2.5) Ajustarea prețului contractului.

Justificările privind modalitățile de implementare vor ține cont de natura

contractului, de complexitatea acestuia, personalul implicat în realizarea sa, de
riscurile anticipate, precum și de alte elemente relevante, după caz.

5.4 Modalități de plată și penalități 41

Autoritatea/entitatea contractantă, prin clauzele contractuale, stabilește

instrumentele și modalitatea de plată și de garantare a plății, ce se aplică pe parcursul
implementării respectivului contract, clauzele de consolidare a prețului în condițiile
inflației și devalorizării, precum și penalitățile aplicabile în cazul neîndeplinirii sau
îndeplinirii defectuoase a obligațiilor contractuale.
Justificările privind modalitățile de plată și penalitățile vor ține cont de
complexitatea contractului, de modul de implementare, precum și de alte
elemente relevante, după caz.

41
Art. 163 din H.G. nr. 395/2016 și art. 157 din H.G. nr. 394/2016;
70
 Totodată, la acest sub-capitol, se vor justifica, dacă este cazul, informațiile ce
se completează în Fișa de date la Secțiunea VI.2) Informații privind fluxurile de
lucru electronice.
6. Alte justificări

Autoritatea/entitatea contractantă va avea în vedere să precizeze orice alte

elemente relevante pentru realizarea achiziției, cum ar fi, fără a se limita la:
- precizarea fondurilor bugetare disponibile, eventual cu încadrarea in capitole
bugetare a achiziției,
- informații privind posibilitatea disponibilizării de fonduri) pentru
îndeplinirea necesității autorității/entității contractante42 șamd.

7. Informații necesare verificării de către ANAP 43

Nr. Aspecte Conţinut relevant din strategie44

Crt. verificate Opţiune aleasă Justificare
1. Procedura de Tipul de procedură Justificări legate de complexitate, valoare estimată,
atribuire aleasă condiții/circumstanțe specifice

2. Modalitatea specială Instrumentul sau tehnica Justificări privind modul de utilizare a

de atribuire aleasă instrumentului/tehnicii, durată, alte justificări
relevante
3. Reducerea DA/NU Justificare pentru Da
termenelor
4. Împărţire pe loturi DA/NU Justificare pentru Nu
(numai pentru AC)
5. Criterii de calificare Capacitatea de exercitare a Justificare prin evidenţierea relevanţei în raport cu
privind capacitatea activităţii profesionale natura şi complexitatea contractului şi modului de
inclusive cerinţele respectare a principiului proporţionalităţii
6. Privind înscrierea în Capacitatea tehnică şi Justificare prin evidenţierea relevanţei în raport cu
registrele prof. sau profesională natura şi complexitatea contractului şi modului de
com. respectare a principiului proporţionalităţii
7. Criterii de selecţie DA/NU Justificarea utilizării fiecărui criteriu se selecție +
detalierea modului de selectare

8. Criteriul de atribuire Criteriul de atribuire ales Justificarea alegerii în funcție de relevanță și după
caz, aspecte calitative, aspecte de mediu și/sau
sociale, considerente de rentabilitate, oportunitatea
calculării costurilor pe ciclul de viață,
complexitatea contractului

9. Factori de evaluare Enumerarea factorilor de Justificarea alegerii fiecărui factor pe baza

utilizaţi evaluare avantajului real obținut prin utilizarea sa

42
Art. 9 alin. (3) lit. g) și h) din H.G. nr. 395/2016 și art. 9 alin. 3 lit. g) și h) din H.G. Nr. 394/2016;
43
Se va completa strict ultima coloană a tabelului cu preluarea informațiilor relevante din capitolele anterioare
44
Se va completa strict ultima coloană a tabelului cu preluarea informațiilor relevante din capitolele anterioare
71
 Capitolul VII
Portofoliul proceselor de achiziţie publică

Portofoliul proceselor de achiziţie publică trebuie gestionat la nivel de

autoritate contractantă (AC) sau la nivel de unitate centralizată de achiziţii (UCA).
Astfel, funcţia de achiziţii la nivelul AC/ UCA are drept scop achiziţia
produselor, lucrărilor şi serviciilor necesare pentru asigurarea condițiilor necesare
bunei desfășurări a activității acesteia, cu rol de suport pentru îndeplinirea misiunii şi
obiectivelor stabilite prin actele de înfiinţare şi/ sau de organizare şi funcţionare.

Pentru îndeplinirea funcţiei de achiziţii, la nivel de autoritate contractantă,

toate procesele de achiziţie publică, planificate a fi demarate într-un an calendaristic,
trebuie reunite într-un portofoliu care este analizat încă de la început în ansamblul
său.

O astfel de perspectivă:

1. Elimină sau diminuează riscul încălcării prevederilor legislative în achiziţii

publice în legatură cu stabilirea procedurii de atribuire, a valorii estimate sau a
divizării artificiale a contractelor;
2. Permite optimizarea activității de achiziții şi realizarea acestora în condiţii de
eficienţă, eficacitate şi economicitate, prin:
a. Gruparea contractelor în cazul în care există o relaţie funcţională şi de
sincronizare între acestea;
b. Centralizarea cererii la nivel de autoritate contractantă pe anumite
categorii de necesităţi care pot fi satisfăcute prin achiziţia de produse/
servicii/ lucrări.

Planificarea portofoliului de procese de achiziţie publică NU trebuie

abordată ca şi când ”trebuie făcută și asta?!”.

Planificarea portofoliului de procese de achiziţie publică este unul

dintre PROCESELE IMPORTANTE (alături de planificarea unui proces de
achiziţie publică) pentru realizarea de achiziţii publice în condiţii de eficienţă
economică şi socială, astfel cum ni le dorim cu toţii şi nu sub impulsul vreunei
eventuale mentalităţi de tipul “las’ că merge şi aşa…”.

72
Fără o astfel de planificare:

1. Nu puteți avansa în demersul privind realizarea achiziţiilor, întrucât procesele

de achiziţie publică sunt legate organic de această planificare şi de
informaţiile incluse în PAAP;
2. Nu puteţi elabora Strategia anuală de achiziţie publică (SAAP) şi
nici Programul Anual al Achiziţiilor Publice (PAAP).

Planificarea portofoliului de procese de achiziţie publică, coordonarea

derulării procedurilor de atribuire, monitorizarea implementării PAAP-ului sunt în
sarcina compartimentulului intern specializat în domeniul achizițiilor publice (Art. 2,
alin. (3) din H.G. nr. 395/ 2016).

Etapele principale ale procesului de planificare a portofoliului de procese de

achiziții publice sunt:

A. Evaluarea necesităților și a beneficiilor

B. Stabilirea abordărilor pentru realizarea proceselor de achiziție publică
C. Finalizarea strategiei anuale de achiziție publică și publicarea extras-ului din
PAAP în SEAP

73
74
 Activitatea se referă la solicitarea de la compartimentele de specialitate
beneficiare ale achiziţiilor, de către compartimentul intern specializat în achiziții
publice a informațiilor necesare pentru elaborarea SAAP și a PAAP-ului.

Pentru a se asigura că SAAP este realizată până la finalul trimestrului IV al

anului, conform art. 11, alin. (3) din H.G. nr. 395/ 2016, CISAP trebuie să planifice
derularea activităţilor care conduc la obţinerea SAAP (cu alte cuvinte, trebuie
realizată „planificarea planificării!!!”)

Pentru aceasta, CISAP utilizează formularul-cadru Calendarul elaborării

Strategiei anuale de achiziție publică – unde se introduc durata fiecărei activităţi şi
data de început a procesului de planificare.

Durata fiecărei activităţi se stabileşte cu luarea în considerare a:

1. Dimensiunii, complexităţii şi mediului în care activează fiecare autoritate

contractantă;
2. Procedurilor interne – în special a celor care se referă la informare şi
comunicare în cadrul autorităţii contractante;
3. Istoricului privind obţinerea de informaţii cu privire la necesităţi de la celelalte
compartimente ale autorităţii contractante.

După ce a agreat Calendarul elaborării Strategiei anuale de achiziție

publică, CISAP transmite celorlalte compartimente:

1. Formularul-cadru Referat de necesitate şi

2. Calendarul elaborării Strategiei anuale de achiziție publică.

Pentru transmiterea acestor informaţii, CISAP completează formularul-

cadru: Solicitare de informații în vederea realizării Programului Anual al
Achiziţiilor Publice aferent anului în care trebuie incluse informaţii
necesare pentru comunicarea informaţiilor în această etapă.
O autoritate contractantă poate adapta conţinutul acestei solicitări în
conformitate cu procedurile sale interne privind informarea şi comunicarea.

Referatul de necesitate va fi completat de fiecare compartiment al autorităţilor

contractante care este beneficiar al rezultatului contractelor care urmează să fie
atribuite într-un an financiar.

Această activitate:
75
 1. Este foarte importantă, întrucât:
a. Reprezintă baza începerii unui proces de achiziții publice specific;
b. Furnizează justificări cu privire la deciziile adoptate înainte de
începerea unei achiziţii.
2. Constă în completarea formularului-cadru: Referat de necesitate – cu
informațiile disponibile la momentul lansării procesului de planificare a
portofoliului proceselor de achiziţie publică la nivel de compartiment de
specialitate beneficiar al achiziţiei.

Această activitate nu trebuie tratată superficial, iar la nivel de autoritate

contractantă trebuie să existe asigurarea că nu se lansează un proces de
achiziție publică fără ca justificările pentru alegerile specifice făcute şi/sau
pentru deciziile luate să fi fost documentate.

Procedurile de atribuire nu trebuie să se bazeze pe ipoteze care nu reflectă

realitatea.
În caz contrar, nu ar reprezenta nimic altceva decât consum de resurse fără
finalitate (scopul final al proceselor de achiziţie publică nu este semnarea unui
contract, ci contribuţia la îndeplinirea obiectivului pentru care au fost demarate,
respectiv satisfacerea necesităţii in condiții de eficiență economică și socială).

Dacă activitatea de justificare a necesităţii prin intermediul Referatului de

necesitate nu este efectuată, sau este efectuată superficial - fără a documenta în mod
realist fundamentarea pentru informaţiile specifice din referat – există un risc ridicat
de neîndeplinire a obiectivelor şi de consum de resurse în condiţii de ineficienţă şi
neeconomicitate.

H.G. nr. 395/ 2016 – art. 2, alin.(3). lit. c) stabileşte pentru compartimentul
intern specializat în achiziţii publice atribuţia de a elabora sau coordona elaborarea
documentaţiei de atribuire.
Pe lângă acest aspect, fiecare autoritate contractantă are propriile proceduri
interne pentru derularea procesului de achiziţie publică.
Astfel, modalitatea de completare a informaţiilor în Referatul de
necesitate este la latitudinea fiecărei autorităţi contractante.

Pentru definirea necesităților în mod realist şi înainte de asumarea acestora de

către șeful compartimentului de specialitate beneficiar al achiziţiei, trebuie obţinută
la nivelul acestui compartiment asigurarea că opţiunile de satisfacere a nevoilor au
fost analizate şi evaluate.

76
 In activitatea de completare a Referatului de necesitate la nivelul
compartimentului de specialitate beneficiar al achiziţiei se recomandă luarea în
considerare a informațiilor referitoare la stabilirea tipului de contract, a valorii
estimate și a procedurii de atribuire, disponibile în fișierul „Informații suport pentru
stabilirea tipului de contract, a modalității de achiziții și a valorii estimate”.

Pentru succesul procesului de planificare a portofoliului proceselor de

achiziţie publică este relevant să existe un număr cât mai mare de informații care să
reflecte realitatea incluse în Referatul de necesitate, pentru a permite o evaluare
realistă a termenului necesar pentru finalizarea pregătirii lansării unei proceduri de
achiziție în condiții de regularitate, eficienţă, eficacitate.

Referatele de necesitate se centralizează la nivel de compartiment intern

specializat în domeniul achizițiilor publice.
După finalizarea perioadei alocate activităţii de centralizare, CISAP analizează
necesităţile primite cu luarea în considerare, cel puţin, a următoarelor criterii:

1. Relația funcțională și temporală a necesităţilor identificate;

2. Apartenenţa la un obiectiv al autorității contractante sau la un proces
investițional (ex: toate referatele de necesitate care se adresează introducerii
unui sistem IT, chiar dacă acestea vin de la compartimente separate sau chiar
dacă sunt eşalonate din punct de vedere timp în cadrul referatelor de necesitate
şi urmează să fie realizate în anul următor anului pentru care se realizează
PAAP-ul);
3. Tipul de achiziție identificat ca fiind corespunzător pentru satisfacerea
nevoilor (produse, lucrări, servicii);
4. Categoriile de produse/ lucrări/ servicii care urmează să fie achiziționate cu
utilizarea codurilor CPV;
5. Valoarea estimată totală inclusă în referatele de necesitate emise de un
compartiment intern al autorităţii contractante;
6. Numărul total al referatelor de necesitate emise de un compartiment de
specialitate beneficiar al achiziţiilor.

Rezultatul clasificărilor obţinute în urma aplicării acestor criterii este relevant

pentru fundamentarea deciziilor în ceea ce privește:

1. Valoarea estimată a contractelor şi stabilirea modalităților de achiziție;

2. Centralizarea şi cumularea cererii de produse, lucrări, servicii la nivel de
autoritate contractantă pentru realizarea de achiziții în condiții de eficienţă
economică;
77
 3. Împărțirea pe loturi;
4. Identificarea de factori interesaţi asociaţi proceselor de achiziţie publică ce
urmează a fi derulate.

Imediat după centralizarea informaţiilor din referatele de necesitate şi înainte

de analiza efectivă a conţinuturilor referatelor de necesitate, pentru fiecare dintre
necesităţile identificate ca fiind necesare a fi satisfăcute trebuie realizată o analiză a
cheltuielilor istorice cu produse/ servicii/ lucrări achiziționate anterior pentru
satisfacerea de necesităţi similare.

Informațiile necesare acestei analize trebuie extrase din înregistrările existente

în sistemul financiar contabil al autorităţii contractante şi se referă – în funcţie de
modalitatea de înregistrare în contabilitate – la:

1. Numărul de referință al contractului/ facturii;

2. Numele contractantului – pentru a putea verifica informaţia cu alte surse
disponibile pe piaţă;
3. Conturile contabile – pentru a permite gruparea cheltuielilor efectuate în
categorii relevante pentru autoritatea contractantă;
4. Compartimentul autorității contractante – pentru a identifica compartimentul
beneficiar al achiziţiei;
5. Nivelul cheltuielilor – cât de mult s-a cheltuit în anul anterior pentru
satisfacerea unei necesităţi – aceste informaţii au relevanţă pentru necesităţile
curente (telefoane, energie, consumabile de birou, etc);
6. Data realizării tranzacțiilor/ achiziţiei (momentul în care autoritatea a intrat în
posesia produsului sau serviciului) – pentru a identifica dacă există vreo
tendință sezonieră sau de altă natură în satisfacerea necesităţii;
7. Date privind procesele de achiziții derulate în anii anteriori pentru același tip
de produse, lucrări sau servicii inclusiv analiza pieței și timpii reali de
achiziție astfel încât planificarea portofoliului proceselor de achiziție publică
să fie realizată cu încorporarea lecțiilor învățate din trecut.

Perioada pentru care se extrag informațiile: cel puțin 12 luni, pentru a acoperi cel
puţin un ciclul de achiziţii pentru necesităţi cu caracter repetitiv.

După extragerea informațiilor:

1. Se realizează: - ierarhizarea rezultatelor - sortarea și prioritizarea categoriilor

de nevoi pentru o analiză suplimentară bazată pe:
a. Valoarea ridicată a cheltuielilor;
78
 b. Numărul mare de furnizori;
c. Numărul mare de facturi.
2. Se analizează achizițiile deja realizate, luându-se în considerare:
a. Furnizori: numărul de furnizori și venitul mediu al furnizorilor;
b. Cheltuieli: procent aproximat (cca.%) din totalul cheltuielilor pentru o
categorie de cheltuieli;
c. Facturi: în ceea privește numărul și valoarea medie a facturilor plătite
furnizorilor.
3. Se analizează profilul cheltuielilor în funcție de tipul de achiziție (produse,
lucrări, servicii).

Informaţiile obţinute din clasificarea necesităţilor şi a cheltuielilor

efectuate se analizează împreună, astfel încât să existe o perspectivă asupra
necesităţilor pentru care trebuie demarate procese de achiziţie publică.

La finalizarea activităţilor 3 şi 4 compartimentul intern specializat în achiziţii

publice trebuie să fie în măsură să informeze factorii relevanţi interesaţi (ca de
exemplu conducătorul autorității contractante, compartimentul financiar, etc) cu
privire la:

1. Necesităţile ce urmează a fi satisfăcute.

2. Mijloacele efective ce vor fi utilizate pentru satisfacerea necesităților,
respectiv:
a. Realizarea de achiziții de către autoritatea contractantă;
b. Utilizarea unităților centralizate de achiziții, acolo unde este aplicabil;
c. Realizarea de achiziții în comun, cu alte autorități contractante, acolo
unde este aplicabil.

Achiziţiile publice sunt realizate în îndeplinirea obiectivelor autorităţii

contractante. Rezultatul unui proces de achiziţie nu este doar răspunderea
compartimentului intern specializat în achiziţii publice ci a autorităţii contractante
însăşi (art. 1, alin. (4) din H.G. nr. 395/2016).

Nominalizarea unui grup de lucru format din mai multe persoane cu

specializări diferite din cadrul autorității contractante care colaborează cu scopul
elaborării strategiei anuale de achiziţie publică la nivelul autorităţii contractante, este
necesară pentru:

1. Asigurarea unei comunicări eficiente, respectiv facilitarea schimbului de

informații (mesaje) între persoane;
79
 2. Asigurarea coordonării în comunicare, respectiv armonizarea nevoilor
specifice ale tuturor compartimentelor din cadrul autorității contractante;
3. Evaluarea corespunzătoare a riscurilor specifice fiecărui servici/ produs/
lucrare,

cu scopul de a asigura controlul intern managerial, în aplicarea prevederilor

Ordinului Secretarului General al Guvernului Românie, pentru aprobarea Codului
controlului intern managerial al entităţilor publice, modificat şi completat prin,
Ordinul SecretaruluiGeneral al Guvernului României nr. 200/ 2016.

Componența grupului de lucru va fi comunicată tuturor factorilor interesați de

la nivelul autorității contractante.

Grupul de lucru se constituie la nivelul autorității contractante din membri ai

compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice şi membrii ai
celorlalte compartimente - cu scopul de a fi implicați în mod direct în procesul de
elaborare a Strategiei anuale de achiziţie publică.

Elemente care trebuie avute în vedere la stabilirea componenţei grupului de

lucru:

1. Competenţa profesională a membrilor acestora;

2. Ponderea valorică a necesităţilor identificate în totalul valoric al achiziţiilor la
nivel de autoritate contractantă (ponderea valorică a necesităților este aferentă
compartimentului beneficiar al achiziției din care provine persoana
nominalizată);
3. Importanţa strategică a necesității identificate pentru autoritatea contractantă
(necesitatea este aferentă compartimentului beneficiar al achiziției din care
provine persoana nominalizată);
4. Ponderea volumului de achiziții generate de un compartiment (numărul
referatelor de necesitate emise de către fiecare compartiment intern).

Competenţa profesională în achiziții publice este asigurată de membrii echipei

care aparțin compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice.
Alte competenţe de specialitate necesare sunt cele care țin de caracteristicile şi
specificitatea necesităţilor identificate şi a produselor, serviciilor sau lucrărilor care
urmează să fie achiziționate.
Competenţa profesională, în acest caz, este un element de strategie al
autorităţilor contractante în abordarea planificării, realizării, monitorizării achiziţiilor
publice, personalul cu expertiză putând analiza şi prioritiza riscurile semnificative
80
specifice fiecărei achiziţii şi care pot afecta atingerea atât a obiectivului specific
achiziţiei, cât şi atingerea obiectivelor generale ale autorităţii contractante.

Documentarea acestei activități se realizează în funcție de regulile interne ale

fiecărei autorități contractante ţinând cont de faptul că „aplicarea corectă și eficace
a procedurilor de achiziții în conformitate cu legislația aferentă și maximizarea
impactului folosirii banilor contribuabililor necesită aplicarea de instrumente
adecvate, o puternică susținere organizațională precum și cunoștințe aprofundate și
expertiză de specialitate‖ (Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice,
punctul 4.2. Direcţii de acţiune).

Responsabil pentru coordonarea activității grupului de lucru este un membru

al compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice, stabilit prin
decizie în conformitate şi cu respectarea procedurilor interne ale autorităţii
contractante.

81
82
 Analiza factorilor interesați este o etapă esențială în gestionarea portofoliului
de procese de achiziție publică.

Pentru a finaliza cu succes un proces de achiziţie inclus în portofoliu (prin

obţinerea beneficiilor anticipate şi nu doar prin semnarea unui contract), trebuie:

1. Să fie identificați:
a. Factorii interesați;
b. Interesele şi obiectivele factorilor interesaţi.
2. Relațiile cu aceștia să fie gestionate în mod corect.

În planificarea portofoliului proceselor de achiziţie publică sunt relevanți

factorii interesați care pot influenţa și/ sau care sunt capabili să influențeze modul de
planificare a portofoliului proceselor de achiziţie publică şi de elaborare a SAAP şi a
PAAP, dar şi cei care sunt implicați ca atare în derularea proceselor de achiziţie
publică din diferite roluri pe care le îndeplinesc la nivel de autoritate contractantă.

Persoanele şi compartimentele din cadrul autorității contractante, care

îndeplinesc rolul de factori interesați pentru portofoliul de achiziții, sunt identificate
şi obiectivele acestora sunt analizate:

1. Cu utilizarea informațiilor furnizate prin derularea activității de analiză a

necesităților centralizate;
2. Cu utilizarea metodei, a instrumentelor şi a formularelor-cadru stabilite
prin „Analiza factorilor interesați”.

Nivelul de importanţă a fiecărui factor interesat şi gradul de interacțiune al

acestuia cu toate şi fiecare din procesele de achiziție publică incluse în portofoliu
trebuie analizate şi evaluate în vederea stabilirii modului în care procesele de
achiziție publică trebuie planificate.

După finalizarea acestei activităţi trebuie să existe răspunsuri clare, cel puţin
pentru următoarele întrebări:

1. Cine își va asuma responsabilitatea finală pentru deciziile-cheie în legătură cu

portofoliul de procese de achiziţie publică? (nu trebuie identificată funcţia, ci
persoana/ persoanele din autoritatea contractantă care îndeplinesc acea/ acele
funcţii)
2. Cine își va asuma responsabilitatea finală pentru alocarea bugetelor?

83
 3. A fost identificată și informată persoana care îşi asumă responsabilitatea
finală?
4. Cine sunt factorii interesaţi care pot împiedica realizarea unui proces de
achiziţie publică conform planificării?
5. Cum s-au luat în calcul obiectivele factorilor interesaţi în planificarea
achiziţiilor şi care sunt măsurile stabilite pentru alinierea obiectivelor
factorilor interesaţi cu interesele asociate unuia şi tuturor proceselor de
achiziţie publică?

Pentru realizarea acestei activităţi, utilizaţi instrumentele cuprinse în Analiza

factorilor interesaţi.

Informaţiile obţinute în cadrul acestei activități sunt utilizate pentru

stabilirea, în mod realist, a duratei unui proces de achiziţie publică şi a unei
proceduri de atribuire, cu luarea în considerare, încă de la momentul planificării
portofoliului de procese, a riscurilor în implementarea unui proces de achiziţie
publică inclus în portofoliu.

Produsele, serviciile şi rezultatul lucrărilor au devenit din ce în ce mai

complexe. Mediul în care o autoritate contractantă îşi îndeplineşte misiunea pentru
care a fost înfiinţată este dinamic şi în continuă schimbare.
Cheltuirea banului public trebuie facută cu integritate și în mod eficace pentru
obținerea unei eficiențe economice și sociale pentru toate produsele, lucrările sau
serviciile achiziționate astfel încât acestea să corespundă scopului pentru care au fost
achiziționate.

Este responsabilitatea persoanelor care gestionează fondurile publice sau

patrimoniul public să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi
în administrarea patrimoniului public.

Primul pas în obținerea asigurării că autoritatea contractantă poate realiza

achizițiile în condiții de legalitate, eficienţă, eficacitate şi economicitate este
evaluarea capacității existente şi a resurselor necesare realizării proceselor de
achiziţie pentru a determina:

1. Concordanţa dintre necesităţile care urmează să fie satisfăcute şi

2. Ce alte resurse este necesar să fie atrase pentru obținerea acestei asigurări.

84
 Pentru realizarea acestei activități, utilizați Lista de verificare privind
capacitatea autorității contractante şi Matricea evaluării competenţelor autorității
contractante.
Această listă conţine un minim de elemente care trebuie avute în vedere şi
trebuie extinsă la nivel de autoritate contractantă cu alte elemente care derivă din
sistemul managerial al autorităţii contractante. Imaginea de ansamblu obținută ca
urmare a aplicării acestei matrici reprezintă baza deciziei privind resursele
suplimentare.

După finalizarea acestei activităţi trebuie să existe răspunsuri clare, cel puţin
pentru următoarele întrebări:

1. Există resurse umane adecvate pentru realizarea proceselor de achiziție

publică?
2. La nivelul autorităţii contractante sunt disponibile persoane cu competenţe
necesare corespunzătoare pentru a fi implicate în finalizarea/realizarea
documentaţiei de atribuire, pentru a fi nominalizate în comisia de evaluare
precum și persoane cu competențe în domeniul gestionării/ administrării/
managementului unui contract (după caz), cu competențe juridice, financiare,
tehnice, etc.?

Informaţiile obţinute din această activitate stau la baza deciziei autorităţii

contractante cu privire la resursele şi competenţele disponibile necesare derulării
proceselor de achiziţie publică şi necesitatea de a atrage şi implica resurse
suplimentare.
Modalitățile de a atrage și implica resurse suplimentare, respectiv de
organizare în vederea satisfacerii necesităților ca urmare a raportării la resursele
disponibile, sunt stabilite de autoritatea contractantă prin proceduri interne, și pot
lua forme cum ar fi (dar fără a se limita la):

1. Utilizarea de furnizori de servicii auxiliare, inclusiv unitățile de achiziție

centralizate, în condițiile stabilite prin Legea nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016;
2. Realizarea de achiziții în comun cu alte autorități contractante în condițiile
stabilite prin Legea nr. 98/2016.

Decizia cu privire la modalitățile efective de acțiune prin raportare la resursele

și competențele existente la nivel de autoritate contractantă aparține conducătorului
autorității contractante, cu luarea în considerare a informațiilor furnizate de grupul
de lucru ca urmare a desfășurării acestei activități.

85
 Realizarea aceastei activități este mult mai relevantă în contextul actual al
legislației în achiziții publice, când achiziţiile publice sunt un instrument
strategic care contribuie la îndeplinirea obiectivelor autorităţii contractante sau a
obiectivelor asumate la nivel de autoritate contractantă, la nivel naţional sau
european.
În contextul Legii nr. 98/ 2016, a O.U.G. nr. 400/ 2011, a Legii nr. 69/ 2016
sau a Legii nr. 121/ 2014, achiziţiile publice trebuie realizate cu luarea în considerare
a rezultatelor obţinute din analiza şi cercetarea pieţei.

Atunci când o autoritate contractantă:

1. Stabilește ce anume trebuie să cumpere pentru satisfacerea unei nevoi;

2. Estimează valoarea unui contract;
3. Stabilește metoda de achiziție.

Trebuie să înțeleagă:

1. Mediul din care urmează să cumpere (piața);

2. Ce anume urmează să cumpere;
3. Care sunt condițiile în care se realizează tranzacții similare pe piață.

Concret, realizarea de achiziții în condiții de eficiență economică și socială

presupune o înțelegere a modului în care piața funcționează.

Pentru a obține o înțelegere a modului în care piața functionează trebuie

realizate: cercetarea şi analiza pieţei.

Informațiile necesare pentru cercetarea și analiza pieței se obțin din două surse:

1. Surse primare – care furnizează informații care pot fi direct asociate sau care
sunt în legătură directă cu nevoile identificate ce trebuie satisfăcute de către
autoritatea contractantă;
2. Surse secundare – care furnizează informații cu caracter general și nu, în mod
special, la solicitarea autorității contractante în legătură cu satisfacerea unei
nevoi efective a acesteia. Informațiile secundare/ de context sunt oricum
disponibile și autoritatea contractantă nu trebuie să le genereze, ci doar să le
colecteze și să le analizeze prin raportare la nevoia care trebuie satisfăcută.

86
 La nivel de autoritate contractantă se stabilește, prin intermediul procedurilor
interne, modalitatea efectivă de realizare a cercetării și analizei pieței precum și care
sunt structurile organizatorice ale autorității contractante implicate.

Pentru aplicarea prevederilor art. 9-25, 44, 45, 68, art. 114, 120, 131, 141, din
Legea nr. 98/ 2016, cu raportare la prevederile art. 2, alin. (1) din Legea nr. 98/ 2016,
și a prevederilor din H.G. nr. 395/ 2016 asociate, decizia autorităţii contractante în
ceea ce priveşte cel puțin aspecte precum:

1. Modalitatea de atribuire (proceduri de atribuire, tehnici şi instrumente

asociate), respectiv mijloacele la care se recurge pentru satisfacerea
necesității;
2. Valoarea estimată a achiziției publice și a contractului de achiziție publică
se fundamentează prin utilizarea de instrumente şi metode puse la dispoziție
sub formă de resurse pentru realizarea cercetării şi analizei pieței (surse de
informații și instrumente pentru analiza și cercetarea pieței).

Procesele de achiziţie publică care alcătuiesc portofoliul proceselor sunt

uneori complexe şi consumă un volum important de timp și efort.
Este esențial ca motivarea unui anumit curs al acțiunii să fie justificată și
ca riscurile aferente procesului să fie evaluate continuu.
Multe procese cu nivel ridicat și foarte ridicat de risc nu reușesc să prevadă
măsuri adecvate situaţiilor neprevăzute pentru riscurile considerate ca fiind mari în
registrul de riscuri, inclusiv să identifice unele linii de buget pentru situații
neprevăzute.
Drept urmare, această activitate nu trebuie ignorată.

Managementul riscului este important, deoarece sprijină recunoașterea,

evaluarea și prioritizarea potențialelor probleme și a efectelor acestora.
Acesta permite derularea proceselor de achiziție publică cu identificarea și
monitorizarea acțiunilor care elimină sau reduc posibilitatea de apariție a unor
potențiale probleme.
Scopul managementului riscului este de a crește impactul pozitiv și de a
scădea impactul negativ asupra abordării metodelor de achiziție utilizate și a
realizării obiectivelor stabilite.

Pentru efectuarea unei analize de risc, există numeroase abordări.

Acest Ghid propune pentru această activitate o tehnică prin care poate fi
identificat riscul, probabilitatea ca riscul (evenimentul) să se întâmple, impactul

87
riscului, în cazul în care acesta se produce.
Combinarea acestor factori permite determinarea nivelului riscurilor.

Managementul riscurilor crește probabilitatea de succes și reduce

costurile.

Pentru realizarea analizei riscurilor utilizați informațiile din Gestionarea

riscurilor şi Registrul riscurilor.

Această activitate se finalizează cu întocmirea Registrului riscurilor, inclus

în Strategia anuală de achiziție publică.

În cadrul acestei activități, pe baza rezultatelor informațiilor obținute din

activitățile anterioare, se fundamentează deciziile privind:

1. Modalităţile în care vor fi abordate achizițiile publice ce trebuie realizate

pentru satisfacerea nevoilor;
2. Data de lansare a procedurilor de atribuire şi data de finalizare a procedurii de
atribuire.

Aceasta este o activitate critică, întrucât influențează fiecare proces de

achiziție în parte.

Utilizați pentru documentarea rezultatelor acestei activități formularul

cadru: Strategia anuală de achiziție publică.

88
 În această etapă se completează forma finală a Strategiei anuale de achiziţie
publică precum şi a anexelor acesteia.

89
 În cadrul acestei activităţi, compartimentul intern specializat în domeniul
achizițiilor publice transmite Strategia anuală de achiziţie
publică şi anexele acesteia:

1. Compartimentelor de specialitate din cadrul autorității contractante, după cum

este stabilit în procedurile interne, în aplicarea prevederilor Ordinului nr. 281/
2016;
2. Conducătorului autorităţii contractante - în vederea aprobării.

După ce Strategia anuală de achiziţie publică şi anexele acesteia au fost

aprobate de către conducătorul autorităţii contractante, compartimentul intern
specializat în domeniul achizițiilor publice informează factorii interesaţi relevanţi
(identificaţi în cadrul ACTIVITĂȚII 6 - Identificarea factorilor interesați, a
implicării și influenței acestora) cu privire la finalizarea procesului de planificare a
portofoliului şi transmite acestora informaţii cu privire la următoarele etape în
gestionarea portofoliului de procese de achiziţie publică.

În cadrul acestei activităţi, compartimentul intern specializat în domeniul

achiziţiilor publice publică în SEAP extrase din Programul anual al achiziţiilor
publice aprobat.

Extrasele se referă la:

1. Contractele/ acordurile-cadru de produse şi/ sau servicii a căror valoare

estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 98/ 2016;
2. Contractele/ acordurile-cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare
sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.

Următoarele informații trebuie publicate, conform formatului disponibil on-

line în SEAP:

1. Obiectul contractului/ acordului cadru/ SAD;

2. Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizițiile);
3. Valoare estimată (RON fără TVA);
4. Valoare estimată (RON cu TVA);
5. Valoare estimata (EUR fără TVA);
6. Tip procedură;
7. Tip contract;
90
8. Data estimată începere procedură;
9. Data estimată finalizare procedură;
10.Responsabil achiziție;
11.Observații.

91
 Capitolul VIII
Managementul achiziţiilor publice

Asigurarea şi gestiunea resurselor materiale

Tot ce se cumpără din bani publici înseamnă achiziţie publică.

În lipsa unei definiţii legale a achiziţiilor publice, le putem defini ca fiind
procesul de a obţine produse, servicii şi/sau lucrări în conformitate cu legislaţia în
vigoare

Achizitiile publice reprezintă una dintre activităţile cele mai sensibile ce se

desfăşoară la nivelul administraţiei publice, ca şi al instituţiilor şi intreprinderilor
care funcţionează în sectorul public, şi aceasta din cel puţin trei puncte de vedere:

- se cheltuiesc “bani publici”, a căror alocare presupune respectarea anumitor

cerinţe: transparenţă, tratamentul egal, proporţionalitate,….
- decizia aparţine unor “decidenţi aleşi” care în mod permanent sunt supuşi
unei duble presiuni (din partea alegătorilor şi din partea profesioniştilor).
- aparent principiile de eficienţă şi eficacitate capătă sensuri aparte dacă
avem în vedere faptul că ―proprietatea publică‖ nu stimulează eficienşa ci ―câştigul‖.

Pornind de la aceste premise, ―Managementul achiziţiilor publice‖ nu

reprezintă decât o sintetizare a principalelor prevederi legale privind achiziţiile
publice:

- OUG 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii;
- H.G. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune
de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
- O.U. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri
proprietate publică;
- O.U. nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale
aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică;
- Normele de aplicare a OUG 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor
procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

92
 Printre obiectivele pe care şi le propune o instituţie publică, se numără şi
asigurarea resurselor necesare, dintre care cele materiale ocupă o pondere
importantă, achiziţiile publice reprezentând doar o etapă a unui proces de
asigurare a resurselor materiale în domeniul public.
Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a materiilor prime, a
utilajelor şi echipamentelor, dar şi a serviciilor: servicii de transport, de construcţii,
de consultanţă şi studii, etc.
In condiţiile economiei de piaţă, asigurarea resurselor materiale în domeniul
public înseamnă anumite relaţii ce se caracterizează astfel:

- sunt relaţii de transfer (de schimb) între diferite firme şi o autoritate

contractantă (autoritate publicăa, instituţie publică);
- sunt relaţii economice prin care furnizorul urmăreste obţinerea unui profit,
iar beneficiarul urmăreste obţinerea unui avantaj economic, care poate să fie un cost
―sănătos‖ (ce asigură cel mai bun raport calitate/cost) şi uneori chiar a unei stări de
profitabilitate;
- efectele economice se regăsesc la nivelul activităţii beneficiarului, în
sensul că se pot satisface mai multe obiective, cu aceeaşi valoare financiară;
- sunt raporturi economice care depind de “raportul de putere” ce există
între furnizor şi beneficiar. În acest caz, beneficiarul fiind în ultimă instanţă puterea
publică – statul, poate să impună anumite limite legale, reguli care trebuie respectate
de către furnizori, indiferent de ―puterea‖ pe care o deţin pe piaţă.
Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a armoniza
interesele, uneori contrare ale celor doi parteneri (consumatorul şi furnizorul).

Activitatea de asigurare materială în administraţia publică, trebuie să

răspundă întrebărilor:

- Ce se cere?
- Când se cere?
- Cât se cere?
- Unde se cere?
- Cum se cere?
- La ce preţ se cere?

Respectând principiile ce definesc activitatea de achiziţii publice ea trebuie să

se bazeze pe eficienţă şi eficacitate şi nu exclusiv pe economisire.

93
 Astfel există o nouă viziune în elaborarea asigurării materiale în
administraţia publică: să devină o activitate preponderent comercială, care să fie
capabilă, ca pe baza cadrului legal, să valorifice cât mai eficient oportunităţile pieţei.

In acest sens activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie privită din

doua perspective:

- pe termen scurt – când preponderenţa o deţin activităţile de asigurare a

materialelor ( achiziţia publică )

- pe termen lung – când preponderenţa o deţin activităţile de studii de

piaţă,prin care să se valorifice cât mai bine nevoia publică de a cumpăra.

Definitie: Asigurarea şi gestiunea resurselor materiale în administraţia publică

este acea funcţie a autorităţii, instituţiilor şi intreprinderilor publice, ce are drept
obiect asigurarea nevoilor de consum pe termen scurt, respectiv fundamentarea unor
decizii eficiente în funcţie şi de posibilitatea de aprovizionare pe termen lung.

Particularităţile asigurării resurselor materiale în administraţia publică

sunt date de:

a) diversitatea beneficiarilor publici

b) modul specific de cumpărare (achiziţie) în administraţia publică;
c) restricţiile legislative;
d) activitatea de marketing – în cazul pieţelor publice;
e) caracteristicile cumpărărilor în administraţia publică.

a) Beneficiarii publici ai asigurării resurselor materiale

Se pot grupa astfel:

1. colectivităţi naţionale şi locale
2. intreprinderi şi instituţii publice cu caracter industrial şi commercial

Colectivităţile naţionale şi locale:

- Statul – ca principală colectivitate la nivel naţional
- Colectivităile locale propriu-zise: - judeţul
- municipiul
ţ - oraşul
- comuna
94
 Statul – ca beneficiar public – îşi desfăşoară activitatea prin intermediul
ministerelor, secretariatelor de stat sau a altor agenţii guvernamentale. Beneficiarii
publici de stat au drept caracteristică dominantă faptul că sunt instituţii cu caracter
administrativ. In aceasta categorie intră şi instituţiile de cultură cu activitate
naţională.

Colectivitatile locale se referă la colectivele administrative în conformitate cu

legislaţia Organizării administrative, dar şi la instituţiile publice cu caracter local,
cum ar fi: spitale, teatre, oficii, etc.

Intreprinderile şi instituţiile publice cu caracter industrial sau comercial

Deşi unele dintre acestea funcţionează pe principii comerciale, ele sunt

considerate publice, deoarece statul este ―proprietarul‖ acestora.
Ele pot fi:

- la nivel naţional (firme de producţie sau comerciale de importanţă naţională):

regiile autonome, societăţile naţionale, etc.
- la nivel local sunt firme în care autoritatea publică locală este proprietarul sau
acţionarul majoritar: intreprinderi locale de transport, de construcţii, de
curăţenie, etc.
b) Modul specific de cumparare in administratia publica

Efectuarea cumpărărilor în administraţia publică se face pe baza unor

proceduri prevăzute în legislaţia ce reglementează achiziţiile publice.
Pot să existe excepţii pentru anumite intreprinderi care îşi pot elabora
propriile proceduri inspirate din legislaţia achiziţiilor publice şi aprobate de către
puterea publică careia i se subordonează.

Cumpărările pot fi:

1. cumpărări simple – când se cunosc caracteristicile şi volumul resurselor ce se

vor cumpăra
2. cumpărări complexe – când nu se poate stabili cu certitudine ce se va
cumpăra. Şi aici avem două tipuri de cumpărări:
- cumpărări la care se cunoaşte un număr minim de comenzi,
- cumpărări la comandă.
95
 In funcţie de anumite caracteristici ale cumpărărilor, dintre care valoarea este
esenţială, există anumite proceduri de cumpărare:

- licitaţie deschisă sau restransă

- cumpărarea prin negociere
- dialogul competitiv
- cererea de oferte
- acordul-cadru.

c) Restricţiile legislative: (respectarea procedurilor legislative)

- efectuarea publicităţii cumpărării, care este de atenţionare, participare şi

atribuire
- participarea la o anumită procedură nu se poate face de către operatorii
economici decât în anumite condiţii (condiţii de calificare)
- alegerea unei proceduri de cumpărare, conform caracteristicilor cumpărării şi
condiţiilor legislative
- aplicarea procedurii de cumpărare : primirea ofertelor, deschiderea, evaluarea
- atribuirea (încheierea contractelor) se face respectând anumite cerinţe
- comunicarea rezultatelor, rezolvarea litigiilor şi incheierea contractului.

d) Atitudinea specifica de marketing

Realizarea procesului de asigurare a resurselor materiale în domeniul public,

presupune şi anumite acţiuni care sunt specifice marketingului aprovizionării:
definirea nevoilor, atragerea produselor, evaluarea furnizorilor, negocierea
conditiilor, etc.

Din acest punct de vedere există câteva specificaţii determinate de

compromisul care trebuie să existe între două atitudini aparent antagoniste:

- necesitatea de a fi alături de alegător (aleşii alegătorilor introduce element de

dicontinuitate)
- necesitatea de a respecta opiniile specialiştilor (vor asigura continuitatea in
abordare).
Important e ca întâlnirea celor două atitudini sa realizeze ―planuri şi bugete‖,
eficienţă şi eficacitate din punct de vedere economic şi social.

96
 e) Caracteristicile asigurarii materiale in administratia publica

a) restricţia bugetară
b) presiunea contribuabilului
c) autoritatea crescânda a achizitorului
d) rigiditatea organizatorică
e) fundamentarea riguroasă a materiilor
f) transparenţa

Restrictiile bugetare au în vedere:

- sumele alocate care pot fi schimbate foarte greu, prin modificări şi reaprobări
dificile; -
sumele nefolosite în anul bugetar sunt considerate ―pierdute‖ dar în acelaşi timp
există posibilităţi de a se profita de anumite programe de susţinere.

Presiunea contribuabilului se referă la cel puţin două aspecte:

 contribuabilul obişnuit care aşteaptă anumite servicii, ca urmare a taxelor

plătite;
 forţele politice rezultate în urma alegerilor tot prin voinţa contribuabilului.

Autoritatea crescândă a achizitorului. În cazul administraţiei publice, de

obicei, nu există o structură organizatorică specifică şi exclusive pentru această
activitate.
De aceea, lucrătorul nu are cu cine să se consulte sau de cine să fie coordonat
profesional.
Aceasta presupune o bună cunoaştere a legislaţiei şi a problemelor de gestiune
economică.

Rigiditatea organizatorică înseamnă existenţa unor posibilităţi reduse de

reorganizare datorită procedurilor de aprobare şi a presiunii politice.
De asemenea, datorită posibilităţilor de salarizare reduse, nu se pot realiza
angajări cu personal de înaltă calificare, formarea internă dorind o soluţie prioritară.

Fundamentarea riguroasă a nevoilor de consum: alocaţiile bugetare sunt

greu de modificat pe de o parte, iar pe de altă parte caracteristicile nevoilor de

97
consum se vor găsi în caietul de sarcini, care nu pot fi modificate decât în condiţii
legislative restrictive.

Transparenţa este determinată de faptul că se cheltuiesc banii publici şi de

aceea contribuabilul trebuie informat corespunzător.
Această transparenţă poate crea însă greutăţi în aprovizionare, deoarece
furnizorii vor evita astfel beneficiari care le pot crea anumite greutăţi în păstrarea
secretului şi a confidenţialităţii.

PRINCIPIILE ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Activitatea de achiziţii publice reprezintă concretizarea activităţii de asigurare

şi gestiune a resurselor materiale în domeniul public.
În consecinţă această activitate trebuie să respecte cerinţele legislative
specifice domeniului.
Respectarea acestor cerinţe se face în contextul respectării unor principii:
1. Principiul nediscriminării
2. Principiul tratamentului egal
3. Principiul recunoaşterii reciproce
4. Principiul transparenţei
5. Principiul proporţionalităţii
6. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice
7. Principiul asumării răspunderii

Observaţii:
Dacă se utilizează fonduri obţinute de la diferite organisme internaţionale
aceste principii se suplimentează cu principii impuse de aceste fonduri (ex. Fonduri
de la U.E.: Principiul naţionalităţii, Principiul ţării de origine).

1. Principiul nediscriminării
- presupune asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca
orice operator economic, indiferent de naţionalitate să poată participa la
obţinerea unui contract de achiziţie publică, adică orice operator economic să
aibă şansa să participe la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni
contractant.
2. Principiul tratamentului egal
- respectarea acestui principiu presupune ca oricând, pe parcursul procedurii de
atribuire, să se stabilească şi să se aplice reguli, cerinţe, criterii, identice pentru
98
 toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a
deveni contractanţi.
Observaţii: Nicio A.C. nu are voie să acorde tratament preferenţial unui
operator economic doar pentru simplul motiv că este situat în aceeaşi
zonă/localitate/regiune/ţară ori că este persoană fizică sau juridică.

3. Principiul recunoaşterii reciproce

- respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea de către toate A.C. a:
a) produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii
Europene;
b) diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile
competente din alte state;
c) specificaţiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.â

4. Principiul transparenţei
- presupune aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare
la aplicarea procedurii de atribuire.

5. Principiul proporţionalităţii
- presupune ca prin cerinţe şi condiţiile impuse să se asigurare corelaţia între:
a) necesitatea A.C.
b) obiectul contractului de achiziţie publică
c) cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

6. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice

- presupune să se aleagă sau să se aplice acele proceduri şi să se utilizeze criterii
care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea
obţinerii raportului optim între calitate şi preţ (un „preţ sănătos‖).
Observaţii: În administraţia publică, în utilizarea banilor se urmăreşte, de
obicei, economisirea acestora, abordare care, de cele mai multe ori, duce la obţinerea
unor soluţii neeficace.
De aceea, rezultă că:
1. în orice decizie trebuie să avem în vedere, pe lângă efectele principale, dacă
este cazul, şi efectele suplimentare, concrete, preconozate a se obţine în
domeniul social sau în cel al protecţiei mediului şi promovării dezvoltării
durabile.
2. banii publici sunt epuizabili, aşa încât trebuie utilizaţi judicios
3. prin cheltuirea banului public trebuie să se asigure o dezvoltare durabilă

99
 4. preţul cel mai scăzut nu reprezintă întotdeauna cea mai bună valoare pentru
bani

7. Principiul asumării răspunderii

- prin acest principiu se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi
responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică,
asigurându-se profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa deciziilor
adoptate pe parcursul acesti proces.

Efecte preconizate:

- deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice;

- instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine, imparţialitate;
- eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile în
procesul de achiziţie publică;
- eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali;
- asigurarea „vizibilităţii‖ regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi a
rezultatelor;
- eliminarea cerinţelor restrictive;
- obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna
considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile;
- supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică (atât costurile aferente
administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului);
- limitarea apariţiei erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie
publică;
- reducerea fraudei şi corupţiei.

SISTEMUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii juridico-economico-

tehnice a societăţii româneşti, al cărui scop general este dedicat satisfacerii
interesului public, respectiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de viaţă al
comunităţii.
Elementele componente ale sisemului achiziţiilor publice sunt:
1. Autoritatea de reglementare:
- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice (ANRMAP)
2. Autorităţile contractante (A.C.):

100
 - autorităţile administraţiei publice şi alte persoane juridice de drept privat ce
desfăşoară activităţi în domeniul utilităţilor, jucând rolul de cumpărători de
produse, servicii sau lucrări, utilizând bani publici (cei care achiziţionează
produse, servicii sau lucrări)
3. Operatorii economici:
- cei care livrează produse, servicii sau lucrări (vânzătorii, prestatorii,
executanţii).

4. Supraveghetorii sistemului:
- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice (ANRMAP)
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
- Ministerul Finanţelor Publice
- Curtea de Conturi

Între elementele sistemului achiziţiilor publice se stabilesc relaţii care de regulă sunt:

 Relaţii de comerţ – între A.C. şi operatorii economici

 Relaţii de suport – în care ANRMAP oferă sprijin operatorilor economici
pentru aplicarea regulilor stabilite
 Relaţii de supraveghere - în care ANRMAP verifică aplicarea corectă a
regulilor de către A.C.
 Relaţii de înfăptuire a dreptăţii – în care partea lezată (operatorii economici
lezaţi) îşi valorifică un drept pe calea acţiunii în instanţă (Consiliul Naţional
de Soluţionare a Contestaţiilor, Instanţele de Judecată).

În consecinţă, prin sistemul achiziţiilor publice înţelegem totalitatea regulilor

şi acţiunilor referitoare la cheltuirea banului public prin întâlnirea dintre cererea
autorităţii contractante cu oferta operatorilor economici.

ANRMAP:

- este o instituţie publică independentă, cu personalitate juridică, în subordinea

Guvernului
- are rolul de a elabora, promova şi implementa politica în domeniul achiziţiilor
publice

101
Autorităţi contrctante pot fi:
a) oricare organism al statului, la nivel naţional, regional sau local
b) orice organism de drept public care satisface nevoi de interes general şi
care nu are caracter comercial sau industrial şi care:
- este finanţat în majoritate de către o altă autoritate contractantă

- se află în subordinea sau este supus controlului unei A.C.

- în componenţa Consiliului de Administraţie/organului de conducere sau

de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt
numiţi de către o A.C.

c) orice asociere formată din două sau mai multe A.C.

d) orice întreprindere publică care desfăşoară activităţi relevante în
domeniul public, când acestea atribuie contracte de achiziţie publică sau
încheie acord-cadru.
e) oricare subiect de drept, altul decât cele deja menţionate, care
desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante în baza unui drept
special sau exclusiv, acordat de o autoritate competentă, atunci când
acestea atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acord-cadru.
(ex. S.C. de Producere a Energiei Electrice şi Termice
„Termoelectrica‖-S.A., Regia Autonomă de Transport Bucureşti, Regia
Autonomă Apă-Canal, Timişoara, Compania Naţională Administraţia
Porturilor, etc.).

Operatori economici:

- pot fi orice furnizori, prestatori sau executanţi care oferă în mod licit pe piaţă
produse, servicii, lucrări
- calitatea de operator economic o poate deţine: - fie o persoană fizică, fie o
persoană juridică, fie un grup de astfel de persoane, de drept public sau de
drept privat.

Supraveghetorii sistemului:

1. ANRMAP - este autoritatea de reglementare în domeniul achiziţiilor publice,

care prin Direcţia generală de control exercită următoarele atribuţii:
- verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire
- verifică rapoartele de evaluare
102
 - emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în
care controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei
- impune măsuri corective
- aplică sancţiuni şi amenzi pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legale.

2. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor:

- este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională care
are ca atribuţii soluţionarea contestaţiilor formulate în cadrul procedurii de
atribuire înainte de încheierea contractului şi să se pronunţe asupra legalităţii
procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate de autoritatea contractantă în
atribuirea unui contract şi să emită opinie asupra litigiului depus judecăţii dacă
instanţa de judecată solicită acest lucru (atribuţii de soluţionare nejuridică, din
punct de vedere al legislaţiei achiziţiilor publice, a contestaţiilor depuse).

3. Ministerul Finanţelor Publice:

- ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, verifică aspectele
procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică
-
4. Curtea de Conturi:
- este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în cadrul
sectorului public.

Observaţii: Referitor la supraveghere nu trebuie uitat nici rolul controlului

judecătoresc la care poate apela orice persoană ce se consideră lezată în ineresul ei
legitim pe parcursul aplicării unei proceduri de atribuire a contractului de achiziţie
publică. În fapt, justiţia este singura putere care deţine supremaţia în supravegherea
respectării legii.

Domeniul de aplicare al legislaţiei privind achiziţiile publice

Prevederile în domeniu sunt obligatorii pentru:

- atribuirea contractului de achiziţie publică

- încheierea acordului-cadru
- organizarea concursului de soluţii

103
Observaţii: Contractul finanţat sau subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai
mult de 50% de către o A.C. se consideră a fi contract de achiziţie publică şi trebuie
să respecte legislaţia în domeniu.
De la această regulă generală există următoarele excepţii:

1. Dacă se atribuie contracte de achiziţie publică în domeniul apărării şi

securităţii naţionale, dacă prin intermediul acestora s-ar crea circumstanţe
care:
- ar conduce la divulgarea unor secrete;
- implică protecţia unor interese.
2. În cazul contractelor care au fost declarate cu caracter secret de către
autorităţile abilitate în acest sens
3. În cazul contractelor care presupun măsuri speciale de siguranţă pentru
protejarea unor interese naţionale
4. În cazul contractelor atribuite ca urmare a încheierii unui acord internaţional,
cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale U.E., dar încheiate
conforma Tratatului U.E., şi care vizează furnizarea de produse sau execuţia
de lucrări destinate implementării sau exploatării unui proiect comun de către
statele semnatare şi numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o
procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv
5. În cazul contractelor atribuite ca urmare a încheierii unor acorduri
internaţionale referitoare la staţionarea de trupe, şi numai dacă prin acordul
respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului
respectiv
6. În cazul acelor contracte de achiziţie publică atribuite ca urmare a aplicării
unei proceduri specifice unei organizaţii internaţionale
7. În cazul acelor contracte de servicii care se referă la cumpărarea sau
închirierea de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a
drepturilor asupra acestora
8. În cazul contractelor de servicii care au ca obiect:
- cumpărarea, producţia (coproducţia) de programe destinate difuzării de către
instituţii de radiodifuziune şi televiziune
- prestarea de servicii de arbitraj şi conciliere
- angajarea de forţă de muncă
- activităţi de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către A.C. şi ale
căror rezultate sunt destinate, în mod exclusiv, A.C. pentru propriul beneficiu
- atribuirea contractului unei alte A.C. sau unei asocieri de A.C., dacă acestea
beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective.

104
Alte excepţii specifice de la domeniul de aplicare sunt:

1. Un subiect de drept căruia o A.C. i-a acordat drepturi speciale sau exclusive de
a presta un serviciu public are obligaţia de a respecta numai principiul
nediscriminării atunci când acesta atribuie contracte furnizate de către terţi.
2. Dacă un contract de servicii din categoria 2B (servicii hoteliere, de transport
pe apă, juridice, de selecţie şi plasare a forţei de muncă, de învăţământ, de
sănătate şi asistenţă socială, recreative, culturale, sportive), atunci obligaţia de
a aplica ordonanţa:
- există numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125 000
euro şi
- se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini şi la anunţul
de atribuire
3. Dacă contractul de servicii din categoria 2B cuprinde şi prestarea de servicii
din categoria 2A (servicii de întreţinere şi reparare, de transport terestru şi
aerian, transport poştal, de telecomunicaţii, financiare, informatice, cercetare-
dezvoltare, contabilitate, audit financiar, pentru afaceri de management,
arhitectură, publicitate, administrare, curăţenie a imobilelor, de eliminare a
deşeurilor şi apelor uzate, salubrizare) şi a căror valoare estimată este
inferioară valorii serviciilor din categoria 2B, atunci obligaţia de a aplica
ordonanţa:
- există numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125 000
euro şi
- se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini şi la anunţul
de atribuire.

Concepte utilizate în sistemul achiziţiilor publice:

1. ACCEPTAREA OFERTEI CÂŞTIGĂTOARE:

- actul juridic prin care autoritatea contractantă îşi manifestă acordul de a se

angaja juridic în contractul de achiziţie publică ce va fi încheiat cu ofertantul a
cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare

105
2. ACORD-CADRU

- înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi
unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea
elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie
publică ce urmează a fi atribuie într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce
priveşte preţul, şi după caz, cantităţile avute în vedere.

3. CANDIDAT

- orice operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de

licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv

4. CANDIDATURĂ

- documentele prin care un candidat îşi demonstrează situaţia personală,

capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi
financiară, capacitatea tehnică şi profesională, în vederea obţinerii invitaţiei de
participare pentru depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei
proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv.

5. CONCURENT

- oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs

de soluţii

6. CONTRACT DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

- contractul încheiat cu titlu oneros, în scris, între una sau mai multe autorităţi
contractante pe de o parte şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă
parte, având ca obiect execuţia de lucrări, prestarea de servicii sau furnizarea
de produse.

7. CONTRACT DE CONCESIUNE DE LUCRĂRI PUBLICE

- contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu

deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, primeşte din
106
 partea autorităţii contractante dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o
perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani
prestabilite.

8. CONTRACT DE CONCESIUNE DE SERVICII

- contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu

deosebirea că, în calitate de concesionar, contractantul primeşte din partea
autorităţii contractante dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă
determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.

9. CONTRACTANT

- ofertantul care a devenit parte la un contract de achiziţie publică

10. DOCUMENTAŢIE DE ATRIBUIRE

- documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de

achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de
sarcini, sau după caz documentaţia descriptivă

11. DREPT SPECIAL SAU EXCLUSIV

- dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată, conform

prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o
autoritate competentă şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de activităţi în
domeniul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr
limitat de persoane, afectând în mod substanţial posibilitatea altor persoane de
a desfăşura o astfel de activitate

12. FONDURI PUBLICE

- sume alocate din bugetele prevăzute de legea 500/2002 privind finanţele

publice (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul
asigurarilor de sanatate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
statului, bugetele locale, bugetele institutiilor publice finantate din venituri

107
 extrabugetare, fonduri externe acordate Romaniei, credite garantate de stat sau
autoritati publice)

13. LICITAŢIE ELECTRONICĂ

- procesul repetitive realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care

ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin mijloace electronice, de a reduce
preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea
finală trebuie să se realizeze automat prin mijloacele electronice utilizate.

14. OFERTANT

- oricare operator economic care a depus o ofertă

15. OFERTĂ

- actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja
din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta
cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică

16. OPERATOR ECONOMIC

- oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări –

persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de
persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse,
servicii şi sau execuţie de lucrări.

17. OPERATORUL SISTEMULUI ELECTRONIC DE ACHIZIŢII PUBLICE

- persoană juridică de drept public care asigură autorităţilor contractante

suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de
atribuire.

108
18. PROCEDURĂ DE ATRIBUIRE

- etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către

candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de
achiziţie publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt:
licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea
de oferte, concursul de soluţii.

19. PROPUNEREA FINANCIARĂ

- parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii

financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin
documentaţia de atribuire.

20. PROPUNERE TEHNICĂ

- parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau, după caz,
din documentaţia descriptivă.

21. SISTEMUL ELECTRONOC DE ACHIZIŢII PUBLICE (SEAP)

- desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o

adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a
procedurilor de atribuire.

22. VOCABULARUL COMUN AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE (CPV)

- desemnează nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie

publică la nivelul U.E.

109
 Capitolul VIII
Managementul achiziţiilor publice

Managementul în administraţia publică are următoarele funcţii:

- de previziune;
- de organizare;
- de coordonare;
- de decizie: motivare sau administrare;
- de control (monitorizare) – evaluare.

Funcţia de previziune

În domeniul achiziţiilor publice se realizează două mari activităţi:

I. elaborarea programului anual de achiziţii publice

II. elaborarea şi publicarea anunţului de intenţie

I. PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE – este documentul în

care se regăsesc toate contractele de achiziţie publică, inclusiv acordurile-cadru, ce
se intenţionează a fi atribuite sau incheiate pe parcursul unui an bugetar.

Programul anual al achiziţiilor publice:

- se întocmeşte în fiecare an
- se elaborează într-o primă formă în decursul ultimului trimestru al anului de
bază
- se definitivează - după aprobarea bugetului
- în funcţie de fondurile aprobate

- cu luarea în considerare a posibilităţilor de atragere a

altor fonduri

- poate fi modificat dacă respectivele necesităţi nu au fost cuprinse iniţial în

program iar introducerea lor este condiţionată de asigurarea surselor de
finanţare

110
 - se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante cu avizul prealabil
al compartimentului financiar-contabil

Modificarea programului anual necesită aceleaşi aprobări!

Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă următoarele informaţii:

- obiectul contractului sau acordului-cadru;

- cod CPV;
- valoarea estimată făra TVA (lei şi euro);
- procedura ce urmează a fi aplicată;
- datele estimate pentru începerea şi finalizarea procedurii;
- responsabilul achiziţiei publice ce urmează a fi făcută.

La elaborarea Programului se va ţine cont de:

- necesităţile obiective de produse, de lucrări şi servicii;

- gradul de prioritate a necesităţilor;
- anticipările cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual;
- contractele de achiziţie publică aflate în derulare;

1. Estimarea nevoilor şi necesităţilor

Responsabil este compartimentul intern de achiziţii publice pe baza referatelor
de oportunitate şi necesitate primite de la verigile organizatorice.

Referatul de necesitate cuprinde răspunsurile la următoarele întrebări:

a) De ce anume avem nevoie? (denumirea produselor, serviciilor şi

lucrărilor);
b) Pentru ce avem nevoie? (se justifică necesitatea şi oportunitatea satisfacerii
nevoii – scopul pentru care sunt necesare bunurile, serviciile sau lucrările);
c) Când avem nevoie? (se indică data previzionată pentru dobândirea
produselor, serviciilor sau lucrărilor; se ierarhizează nevoile în funcţie de
prioritate);
d) Cât costă produsul, serviciul sau lucrarea necesară? (se estimează valoarea
contractului de achiziţie publică);
e) Care sunt efectele previzionate a se obţine? (dacă este posibil se vor indica
beneficiile ce urmează a se obţine).
111
În fundamentarea necesităţilor pot fi utilizate diverse metode:

1. Metoda calculului direct (cu toate variantele);

2. Metoda pe baza realizărilor ;
3. Metoda sortimentului tip;
4. Metoda pe şarje.

2. Estimarea valorii contractelor de achiziţie publică

Scopul estimării este:

- determinarea resurselor financiare necesare;

- alegerea procedurii de atribuire.

Momentul estimării valorii contractelor de achiziţie publică:

- înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv;

- valoarea estimată să fie valabilă în momentul transmiterii spre publicare a
anunţului de participare sau a invitaţiei de participare.

Elementele de care trebuie să ţinem seama:

- informaţii obţinute din cercetările de piaţă;

- durata previzionată a contractului;
- costuri legate de îndeplinirea contractului;
- posibilitatea apariţiei unor costuri accidentale (suplimentare);
- posibilitatea optării pentru suplimentarea către nivelul maxim prevăzut al
cantităţilor de produse sau servicii.

În estimarea valorii contractelor de achiziţie publică se impun a fi respectate :

- reguli generale;
- reguli specifice tipurilor de contracte/de achiziţie publică.

Reguli generale:

112
 1. se identifică toate costurile aferente pentru obţinerea produselor, serviciilor
sau lucrărilor necesare;
2. se însumează toate costurile plătibile pentru îndeplinirea contractului
respectiv, fără TVA, exprimate în lei;
3. se au în vedere modalităţile de dobândire (plata în rate, leasing, credit, etc.)
4. se iau în considerare eventualele majorări ale preţului contractului, prin
acceptarea ajustării acestuia, dacă această posibilitate a fost prevăzută;
5. se iau în considerare orice eventuale suplimentări faţă de obiectul iniţial;
6. dacă este cazul, se ia în calcul şi valoarea premiilor sau primelor ce se
intenţionează a se acorda.

Reguli specifice

Estimarea valorii contractelor de furnizare:

1. Dacă produsele ce urmează a fi achiziţionate necesită şi operaţii de instalare şi

punere în funcţiune, atunci valoarea contractului va fi valoarea produselor plus
valoarea manoperei, instalării şi punerii în funcţiune.
2. Dacă nu s-a stabilit încă modalitatea de cumpărare, respectiv nu s-a facut
opţiunea între cumpărare, cumpărare în rate, închiriere sau leasing, atunci
valoarea estimată va fi valoarea cea mai mare a contractului, dintre
modalităţile de cumpărare.
3. În cazul în care s-a stabilit modalitatea de cumpărare, atunci:
- dacă durata este stabilită şi este mai mică sau egală cu 12 luni, valoarea
contractului va fi valoarea ratei plătibile înmulţită cu numărul de luni (Nu se
aplică la cumpărarea prin leasing, caz în care calculul valorii va avea în vedere
rata iniţială, ratele lunare şi rata reziduală!);
- dacă durata contractului este stabilită şi este mai mare de 12 luni, dar mai mică
de 48 de luni, valoarea contractului este valoarea ratei lunare multiplicată cu
numărul de luni, la care se adaugă valoarea reziduală (eventual numărul de
luni rămase inmulţit cu valoarea ratei);
- dacă durata contractului este mai mare de 48 de luni sau dacă nu se cunoaşte
exact durata acestuia dar se estimează la mai mare de 48 de luni, valoarea
contractului va fi rata lunară multiplicată cu 48. (în acest caz se face o
planificare multianuală şi este necesară obţinerea acordului ordonatorului
principal de credite).
4. În cazul în care avem de-a face cu un contract de furnizare repetabil, care
trebuie reînnoit, atunci:
113
 - dacă se cunoaşte valoarea unui contract din anul precedent, valoarea
contractului va fi egală cu valoarea din anul precedent ajustată şi actualizată;
- dacă se cunoaşte valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi
valoarea contractelor similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12
luni, ajustată şi actualizată.
5. În cazul în care produsele se achiziţionează pe loturi, prin atribuirea mai
multor contracte de furnizare distincte, valoarea estimată va fi suma valorii
tuturor loturilor.

Observaţii: Partajarea contractului pe loturi, nu urmăreşte atribuirea loturilor prin

procedura „cerere de ofertă‖.

Estimarea valorii contractului de servicii:

1. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de

servicii pentru care nu se poate anticipa preţul total al prestaţiei, dar este
posibilă estimarea unui tarif mediu lunar, atunci valoarea estumată este tariful
mediu lunar înmulţit cu numărul de luni (dacă durata este stabilită şi nu
depăşeşte 48 de luni); În cazul în care durata nu se poate estima sau este mai
mare de 48 de luni, valoare va fi valoarea tarifului mediu lunar inmulţită cu 48
de luni.
2. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de
servicii care trebuie reinnoit, atunci:
- dacă se cunoaşte valoarea unui contract din anul precedent, valoarea
contractului va fi egală cu valoarea din anul precedent ajustată şi actualizată
- dacă se cunoaşte valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi
valoarea contractelor similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12
luni, corectată.
3. În cazul în care se achiziţionează servicii similare defalcate pe tranşe a căror
achiziţionare face obiectul unor contracte distincte de servicii, valoarea
contractului va fi suma valorilor tranşelor. În cazul în care valoarea este mai
mare de 100 000 euro, atunci se poate aplica procedura „cerere de ofertă‖
numai pentru tranşele care îndeplinesc cumulativ două condiţii:
- valoarea lotului respectiv este mai mică sau egală cu 100 000 euro
- valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică cererea de oferte nu
depăşeşte 20% din valoarea totală a serviciilor care urmează să fie prestate.
Observaţii: Este interzisă împărţirea contractului pe tranşe, urmărindu-se
atribuirea prin cerere de ofertă!

114
 4. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de
asigurare, valoarea estimată este prima de asigurare multiplicată cu numărul
de luni.
5. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii
bancare sau alte servicii financiare, valoarea estimată este dată de suma valorii
taxelor, comisioanelor, dobânzilor, alte remuneraţii aferente.
6. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de
proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice, atunci valoarea estimată
este suma onorariilor şi a altor remuneraţii aferente.

Estimarea valorii contractelor de lucrări:

1. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze lucrări
pentru care urmează să se pună la dispoziţia executantului materiale, utilaje,
echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei
lucrărilor, atunci valoarea estimată este egală cu costul lucrării la care se
adaugă valoarea facilităţilor puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă
2. În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui
ansamblu de lucrări care presupune, după caz, şi furnizarea de echipamente,
instalaţii, utilaje sau alte dotări aferente, valoarea contractului va fi suma
valorii estimate a echipamentelor, valorii estimate a instalaţiilor, a utilajelor şi
a dotărilor aferente.
3. În cazul în care lucrarea permite execuţia pe obiective, pentru care autoritatea
contractantă îşi propune să atribuie unuia sau mai multor executanţi contracte
distincte de lucrări, atunci valoarea estimată va fi suma valorii obiectivelor.

Observaţii: Este interzisă împărţirea valorii contractului pe obiective urmărindu-se

atribuirea unui contract prin cerere de ofertă.

Estimarea valorii în cazul organizării unui concurs de soluţii:

În cazul în care concursul de soluţii este organizat ca o procedură independentă,

atunci valoarea estimată este suma premiilor la care se adaugă valoarea estimată a
contractului de servicii care poate fi încheiat.

115
Estimarea valorii în cazul încheierii unui acord-cadru:
Valoarea estimată este egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor
contractelor de achiziţie publică care se anticipează că vor fi atribuite în baza
acordului-cadru respectiv, pe întraga sa durată.

Estimarea valorii în cazul în care se utilizează un sistem de achiziţie dinamic:

Valoarea estimată va fi egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor

contractelor de achiziţie publică care se anticipează că vor fi atribuite prin utilizarea
sistemului de achiziţie dinamic respectiv.

3. Punerea în corespondenţă cu CPV (vocabularul comun al achiziţiilor

publice)
Produsele, serviciile şi lucrările care fac obiectul contractelor de achiziţie publică
se pun în corespondenţă cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul
comun al achiziţiilor publice (CPV).

Corespondenţa produselor, serviciilor şi lucrărilor cu sistemul de grupare şi

codificare CVP se asigură atunci când:

- se elaborează programul anual al achiziţiilor publice;

- se precizează în anunţul de intenţie şi anunţul sau invitaţia de participare
produsele, serviciile sau lucrările ce urmează a fi achiziţionate;
- se întocmeşte documentaţia de atribuire;
- se precizează în anunţul de atribuire produsele, serviciile sau lucrările pentru
care s-a încheiat contractul de achiziţie publică;
- se transmit ANRMAP informaţiile necesare monitorizării procesului de
achiziţie publică.

4. Ierarhizare
După realizarea operaţiunii de estimare, compartimentul specializat împreună cu
şeful autorităţii şi departamentul financiar-contabil vor stabili gradul de prioritate
al necesităţilor, având în vedere:

116
 - importanţa contractului pentru atingerea scopului general al autorităţii
contractante
- durata de realizare a contracului
- anticiparea fondurilor bugetare.

Programul anual al achiziţiilor publice se întocmeşte în mai multe variante:

- o variantă în ultimul trimestru al anului de bază;

- o variantă propusă după primirea fondurilor bugetare;
- o variantă adoptată după aprobarea de către ordonatorul principal de credite
- variante actualizate.

5. Alegerea procedurii
Se face în funcţie de valoarea contractului şi de complexitatea acestuia.
Regula generală de alegere este: contractele se atribuie prin procedurile de licitaţie
deschisă şi licitaţie restrânsă .
Excepţiii de la regulă sunt: dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte.

Responsabilul contractului este stabilit de autoritatea contractantă din rândul

lucrătorilor de la compartimentul de achiziţii publice, şi acesta va fi şi preşedintele
comisiei de evaluare.

II. ANUNŢUL DE INTENŢIE

Este un document care se întocmeşte în mod obligatoriu după primirea şi
aprobarea bugetului şi cuprinde, pe tipuri de contracte, toate contractele estimate a fi
atribuite în anul de plan.
Anunţul de intenţie se transmite spre publicare obligatoriu dacă:
Publicarea în anunţul de intenţie a unui contract nu creează şi obligaţia atribuirii lui.
Anunţul de intenţie se publică:

- în Jurnalul Oficial al U.E. (dacă sunt depăşite anumite valori)

- în SEAP
- M.O. al României, partea a VI-a – Achiziţii publice
Structura cadru a unui anunţ de intenţie este:

În cazul contractelor de produse:

117
 - date de identificare a autorităţii contractante
- natura, cantitatea şi valoarea produselor ce urmează a fi achiziţionate,
identificarea inclusiv prin CPV
- datele estimate de începere şi finalizare a procedurii
- procedura de atribuire estimată
- se precizează dacă este cazul încheierii unui acord cadru
- alte informaţii necesare.
În cazul contractelor de servicii:

- aceeaşi structură, doar că se referă la serviciul respectiv

În cazul contractelor de lucrări:
- natura şi dimensiunea lucrărilor iar dacă este cazul împărţirea pe loturi şi
caracteristicile esenţiale ale acestora
- după caz, amplasamentul lucrărilor.
-
FUNCŢIA DE ORGANIZARE

Compartimentul intern de achiziţii publice

– se constituie la nivelul fiecărei autorităţi contractante şi este în subordinea

şefului sau conducătorului autorităţii contractante
– are următoarele atribuţii:
– trebuie asigurat cu forţă de muncă corespunzătoare – specialişti cu o pregătire
specifică domeniului achiziţiilor publice şi de diferite calificări.

Organizarea procesuală

Documentaţia de atribuire:
- reprezintă acele documente care conţin cerinţele formale, tehnice şi
financiare, prin care se asigură: - descrierea obiectivă a obiectului
contractului
- elaborarea de către ofertanţi a unor oferte pertinente
- se elaborează de către compartimentul intern de achiziţii publice
- în cazul în care este elaborată de o firmă de consultanţă, compartimentul intern
de achiziţii publice trebuie să coordoneze şi să supervizeze activitatea
respectivă
- trebuie să fie clară, completă şi fără echivoc
118
- trebuie să fie finalizată înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de
participare sau a invitaţiei de participare către operatorii economici. A.C. are
dreptul de a alege modalitatea de transmitere a documantaţiei de atribuire
(cumpărare de către fiecare operator economic de la locul stabilit de A.C.,
expedierea de către A.C. către operatorii economici care au solicitat,
expedierea electronică).

Structura documentaţiei de atribuire:

1. Caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă

2. Clauzele contractuale obligatorii
3. Fişa de date a achiziţiei
4. Formulare şi modele
5. Alte informaţii cu privire la impozitare, protecţia mediului, protecţia muncii.

1. Elaborarea caietului de sarcini

- Caietul de sarcini reprezintă punctul de pornire al elaborării documentaţiei
de atribuire
- Se întocmeşte de către A.C. pentru licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă,
cerere de ofertă. Pentru dialogul competitiv şi negociere se întocmeşte
documentaţia descriptivă.
- Întocmirea se face de către compartimentul intern de achiziţii publice sau de
către specialişti (consultanţi) angajaţi special în acest scop.
- Cuprinde specificaţiile tehnice cu ajutorul cărora sunt descrise produsele,
serviciile sau lucrările.
Specificaţiile tehnice sunt, în general, acele:

- cerinţe,
- prescripţii,
- caracteristici tehnice

Specificaţiile tehnice definesc, după caz:

- caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă

- cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător
- siguranţa în exploatare
- dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare,
etichetare, marcare şi instrucţiuni de folosire a produsului, tehnologii şi
metode de producţie
119
 - sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu
standardele relevante.

În cazul contractelor de lucrări, specificaţiile tehnice pot face referire şi la:

- prescripţii de proiectare şi calcul al costurilor

- verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor
- verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a tehnicilor, procedeelor şi
metodelor de execuţie
- orice alte condiţii cu carater tehnic pe care A.C. este capabilă să le descrie

Specificaţiile tehnice se definesc:

 fie prin referire, de regulă, în următoarea ordine, la:
1. standarde naţionale care adoptă standarde europene
2. omologări tehnice europene
3. standarde internaţionale
4. alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare
europene
5. alte standarde, omologări sau reglementări tehnice naţionale privind
utilizarea produselor sau proiectarea, calculul şi execuţia lucrărilor
 fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, care pot
include şi caracteristici de mediu
 fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, susţinute
prin referirea la standarde, omologări tehnice, specificaţii tehnice
comune, ca mijloc de prezumţie a conformităţii cu nivelul de
performanţă şi/sau cerinţele funcţionale solicitate
 fie combinat, respectiv, pentru anumite caracteristici, prin precizarea
performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, şi pentru alte caracteristici,
prin referirea la standarde sau omologări tehnice.
Obs.

Nicio ofertă nu poate fi respinsă pe baza specificaţiilor tehnice, dacă ofertantul

demonstrează că propunerea sa tehnică satisface într-o manieră echivalentă
cerinţele A.C., sau dacă demonstrează că propunerea sa tehnică asigură
îndeplinirea performanţelor sau cerinţelor solicitate, deoarece sunt conforme cu:
un standard naţional care adoptă un standard european, o omologare tehnică
europeană, o specificaţie tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană, un
standard internaţional, alte reglementări tehnice elaborate de organisme de
standardizare europene.

120
A.C. are obligaţia de a accepta certificatele emise de organisme recunoscute în
oricare dintre statele membre ale U.E.
Dacă se solicită îndeplinirea anumitor cerinţe de mediu se pot utiliza specificaţii
definite prin etichete ecologice
este interzisă utilizarea specificaţiilor tehnice care indică o anumită origine, sursă,
producţie, o marcă de fabrică sau de comerţ, etc.

Documentaţia descriptivă – ţine locul caietului de sarcini în cazul dialogului

competitiv şi al negocierii şi conţine:

- o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor A.C.

- orice alte informaţii pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea
soluţiilor viabile
- primele care se vor acorda participanţilor la dialog
- posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea în runde succesive, cu scopul
de a reduce numărul de soluţii discutate sau propuneri de oferte.

2. Clauzele contractuale obligatorii

Contractul de achiziţie publică se încheie în formă scrisă, în cel puţin două
exemplare, în urma aplicării unei proceduri de atribuire sau în baza unui acord-
cadru.

Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de către A.C.

Clauzele contractuale sunt:

Clauze de încetare a contractului:

- încetează, de drept, la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat
- părţile pot stabili şi alte cauze de încetare a contractului, fără a aduce atingere
clauzelor obligatorii
Clauze obligatorii – sunt acele prevederi care se regăsesc obligatoriu în orice
contract şi se referă la:
- Obiectul principal al contractului
- Preţ şi modalităţile de plată
- Durata contractului
- Sancţiuni pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor
- Documentele contractului
- Obligaţiile principale ale părţilor
121
 Clauze contractuale specifice – sunt decise cu acordul părţilor şi pot face
referire la:
- subcontractanţi
- garanţia de bună execuţie
- garanţia de calitate
- modalitatea de ajustare a preţului
- termene de executare a obligaţiilor părţilor
- recepţie, inspecţii, teste
- ambalare, marcare, transport
- asigurări
- alte condiţii de executare a contractului

Atât cele obligatorii cât şi cele specifice pot fi:

- ajustabile
- imperative
Clauzele imperative nu pot fi ajustate iar cele ajustabile pot fi adaptate în funcţie
de tipul contractului şi de oferta declarată câştigătoare

Obs. Prin act adiţional la un contract se pot modifica prevederile referitoare la

denumirea părţilor, adresa, timpul de suspendare a executării obligaţiilor, fără a fi
afectate prevederile referitoare la preţ.

3. Fişa de date a achiziţiei este un formular şi cuprinde informaţii şi instrucţiuni

privind:
- date de identificare a A.C.
- adresa de unde se poate achiziţiona, descărca documentaţia de atribuire
- activitatea A.C.
- modul de obţinere de clarificări şi alte informaţii
- soluţionarea litigiilor
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, inclusiv adresa, tel., fax,
mail
- date de descriere a obiectului contractului
- modul în care se va finaliza procedura
- existenţa loturilor şi modul de abordare
- acceptarea/neacceptarea de oferte alternative
- codul CPV
- cantitatea produselor
122
 - garanţii
- termen de valabilitate a ofertei
- procedura aplicată şi dacă aceasta are ca etapă finală licitaţia electronică
- cerinţele minime de calificare şi documentele ce urmează a fi prezentate
- data limită de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite în legătură cu
participarea la procedura de atribuire
- informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi
financiare
- informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a ofertei
- informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire.

4. Formulare şi modele
Documentaţia de atribuire conţine şi formulare şi modelele stabilite de către A.C.

Modelele au caracter de recomandare şi pot fi adaptate de către A.C.

Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele formulare:

- fişa de date a achiziţiei

- formularul de ofertă
- formularul de contract
- formularul de scrisoare de garanţie, dacă se solicită
- formularul privind declaraţii
5. Alte informaţii şi cerinţe impuse de A.C. privind condiţiile de mediu, de
protecţie a muncii sau cerinţe de impozitare.

Comisia de evaluare
Comisia de evaluare se stabileşte de către autoritatea contractantă şi are drept
scop principal evaluarea ofertelor şi stabilirea ofertei câştigătoare.

Comisia de evaluare este formată din specialişti cu abilităţi în problemele de

achiziţii publice şi care:

- nu deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris la unul
dintre candidaţi, ofertanţi, subcontractanţi, ori personae care fac parte din
Consiliul de administraţie al acestora;
- nu sunt soţ, soţie, rudă până la gradul 4 cu persoanele care fac parte din
Consiliul de Administraţie;
- persoane care ar avea orice alt interes care i-ar afecta imparţialitatea.
123
 Comisia de evaluare se nominalizează din compartimentul intern de achiziţii
publice, având un anumit număr de membri şi un preşedinte care este responsabil
pentru atribuirea contractului.

Atribuţiile comisiei:

- deschiderea ofertelor şi a altor documente ce însoţesc ofertele

- verificarea îndeplinirii cerinţelor minime
- selecţia candidaţilor
- realizarea dialogului sau a negocierii
- verificarea detaliilor economice şi tehnice din punct de vedere al respectării
cerinţelor prevăzute
- stabilirea ofertelor neconforme şi a ofertelor admisibile
- evaluarea ofertelor pe baza criteriilor stabilite
- elaborarea şi justificarea propunerii de anulare a procedurii.

Comisia de evaluare poate să apeleze la experţi din afara acesteia care sunt cooptaţi
pe baza unui referat de necessitate şi care în general au următoarele atribuţii:

- verifică şi evaluează propunerile tehnice

- verifică propunerile economico-financiare
- analizează clauzele de natură juridică.
Experţii pot fi contactaţi de la început sau pe parcursul apariţiei anumitor
probleme.

Membrii comisiei au obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra acţiunilor

desfăşurate, în acest sens semnând o declaraţie de confidenţialitate şi de evitarea
conflictului de interese.

Modul de lucru al comisiei

- la întrunirile comisiei au dreptul să participe membri acesteia şi cei cooptaţi

- orice decizie a Comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin
2/3 din numărul membrilor săi
- fiecare membru fundamentează un punctaj, în mod individual, pe baza
criteriului stabilit, pentru fiecare ofertă

124
- dacă există divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare şi decizia
nu întruneşte 2/3 din numărul membrilor săi, atunci preşedintele comisiei va
solicita reanalizarea punctelor de divergenţă
- în situaţia în care Comisia de evaluare nu ajunge la un acord, şi se constată o
criză de timp, deciziile se adoptă cu majotitate simplă
- membrii comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptată sunt obligaţi să-şi
prezinte punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă justificativă,
individuală, care se ataşează la Raportul procedurii de atribuire.

125
 Capitolul IX
Legislaţie

9.1. Legislaţia europeană în domeniul achiziţiilor publice

http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-europeana/ directiva/ ?future =false

1. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26

februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

2. Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26

februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune

3. Directiva 2014/25/UE a Parl. European și a Cons. din 26 februarie 2014

privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în
sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a
Directivei 2004/17/CΕ

9.2. Legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice

a. Legislaţie primară

1. Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice

http://www.anrmap.ro/ro/web/public/strategia-nationala-in-domeniul-
achizitiilor-publice

2. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice – Publicată în: Monitorul

Oficial nr. 390 din 23 mai 2016
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/

3. Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale – Publicată în: Monitorul

Oficial nr. 391 din 23 mai 2016
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/
4. Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de
servicii – Publicată în: Monitorul Oficial nr. 392 din 23 mai 2016;

126
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/

5. Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de

atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a
contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru
organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor-
Publicată în:Monitorul Oficial nr. 393 din 23 mai 2016
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/

6. Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 58/2016 din 19 septembrie 2016

pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra
domeniului achiziţiilor publice
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/

b. Legislaţie secundară

1. Hotărârea Guvernului nr. 901 din 27 octombrie 2015 privind aprobarea

Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false

2. Hotărârea Guvernului nr. 66 din 10 februarie 2016 privind modificarea şi

completarea Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false

3.Hotărârea nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-
cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false

127
 4. Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false

5. Hotărârea Guvernului nr. 866/2016 pentru modificarea şi completarea

Normelor metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. 394/2016 şi prin HG nr.
395/2016
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false

6. Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false

c. Legislaţie terţiară

1. Instrucțiunea nr. 2 din 31martie 2016 privind aplicarea prevederilor art.

188 alin. (1) lit. a), art. 188 alin. (2) lit. a) și art. 188 alin. (3) lit. a) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de
concesiune de servicii
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false

2. Ordinul nr. 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecţie pentru

evaluarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire aferente
contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false

3. Ordin nr. 281/2016 din 22 iunie 2016 privind stabilirea formularelor

standard ale Programului anual al achiziţiilor publice şi Programului anual al
achiziţiilor sectoriale
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false

128
 4. Ordinul comun cu nr. 1082/731 al Ministrului Sănătății și al
Președintelui ANAP pentru aprobarea modelului de documentaţie de atribuire
standard privind achiziţia de produse biocide
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false

5. Ordinul nr. 842/175 al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice

și al președintelui Comisiei Naționale de Prognoză privind aprobarea metodologiei
de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de
achiziţie publică
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false

6. Instrucțiunea nr.1 din 11.01.2017 a președintelui Agenției Naționale pentru

Achiziții Publice
http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false

d. Legislaţie specifică

1. Ordin nr. 1.140 din 3 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului

privind controlul ex-post al modului de atribuire a contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii
anrmap.ro/documents/10180/0/Ordin+nr+1140+03-12-2015.pdf/68fd9043-234c-
459a-974f-7d2f454feae3

2. Ordinul nr. 842/175 al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții

Publice și al președintelui Comisiei Naționale de Prognoză privind aprobarea
metodologiei de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea
contractelor de achiziţie publică
http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2016/12/Ordinul-nr.-842-175-al-
pre%C8%99edintelui-Agen%C8%9Biei-Na%C8%9Bionale-pentru-
Achizi%C8%9Bii-Publice-%C8%99i-al-pre%C8%99edintelui-Comisiei-
Na%C8%9Bionale-de-Prognoz%C4%83-privind-aprobarea-metodologiei-de-calcul-
al-ratei-de-actualizare.pdf

129
 3. Ordin nr. 773 din 25 octombrie 2015 privind unele măsuri de eficientizare
a activităţii de evaluare ex-ante a documentaţiilor de atribuire
http://www.anrmap.ro/ro/legislatie/-/asset_publisher/D7bDUYWRdxU5/
content/ordin-nr-773-din-25-octombrie-2015-privind-unele-masuri-de-
eficientizare-a-activitatii-de-evaluare-ex-ante-a-documentatiilor-de-
atribuire?redirect=http%3A%2F%2Fwww.anrmap.ro%2Fweb%2Fpublic%2Flegislat
ie%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_D7bDUYWRdxU5%26p_p_lifecycle%3D0%2
6p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-
1%26p_p_col_count%3D1

4. Instrucţiunea nr. 1 din 2 martie 2016 privind modificarea contractului de

achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate şi încadrarea acestor
modificări ca fiind substanţiale sau nesubstanţiale
http://anap.gov.ro/web/instructiunea-nr-1-din-2-martie-2016-privind-modificarea-
contractului-de-achizitie-publica-in-cursul-perioadei-sale-de-valabilitate-si-
incadrarea-acestor-modificari-ca-fiind-substantiale-sau-nesubsta/

5.Ghid de bune practici în domeniul achizițiilor publice aferent proiectelor

finanțate din instrumente structural
http://www.adrmuntenia.ro/documente/ghid-anrmap-draft.pdf

130
 Capitolul X
SICAP platforma de achizitii publice care va inlocui SEAP

Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei, dezvolta noua platforma de achizitii

publice, SICAP, care va inlocui actualul SEAP, prin proiectul “Sistem informatic
colaborativ pentru mediu performant de desfasurare al achizitiilor publice-
SICAP” – SMIS 48625, co-finantat prin Fondul European de Dezvoltare
Regionala.

Obiectivul consta in dezvoltarea unui mediu performat de desfasurare a

achizitilor publice in linie cu cerintele Uniunii Europene si cu legislatia in
vigoare privind achizitiile publice.
Astfel se va asigura cresterea eficientei serviciilor publice prin oferirea
serviciilor administrative folosind mijloace electronice moderne, eficiente, eficace si
accesibile, bazate pe paradigme de interoperabilitate, siguranta si trasabilitate, in
vederea crearii de beneficii pentru cetateni, persoane juridice si pentru administratia
publica.

Dezvoltarea platformei SICAP

Pentru dezvoltarea platformei SICAP au fost efectuate analize ale
functionalitatilor actualului sistem de achizitii publice si s-a avut in vedere ca
acesta platforma SICAP, sa contina:
- facilitati ce vor permite introducerea de informatii suplimentare in mod
structurat,
- facilitarea modului de completare a cqmpurilor si sectiunilor din cadrul
formularelor de anunturi,
- completarea de formulare inteligente din care se vor putea extrage
informatii in vederea intocmirii de rapoarte (spre ex. declaratia cu
participantii la procedura de achizitii )
- informatii actualizate depre autoritati contractante/ operatori economici
prin redefinirea profilului acestora (pentru a avea o evidenta a tipurilor de
autoritati contractante/operatori economici),
- posibilitatea publicarii tuturor modificarilor contractului de achizitie
publica/ acordului-cadru (pretul final al contractului),
- introducerea de mesaje de atentionare care sa vina in sprijinul autoritatilor
contractante si operatorilor economici.

131
 Rezultatele implementarii platformei SICAP

1. SICAP va avea o interfata intuitiva , inca de la inregistrarea in sistem, astfel

incat sa fie usor de utilizat pentru autoritati contractante, operatori economici,
precum si institutiile cu rol de reglementare, verificare si monitorizare a
achizitiilor publice cu care se interconecteaza sistemul
2. Modalitatea de cautare, in timp real, utilizqnd filtre de cautare multiple, in
functie de necesitatile utilizatorilor.
3. Se introduce serviciul “NOTIFICARI” automate pe tot parcursul desfasurarii
procedurilor de achizitie organizate on line – notificari ce vor fi disponibile
atat autoritatilor contractante cat si opertorilor economici etc.
4. Serviciu extins de raportare si statistici prin intermediul caruia toti actorii
din procesul de achizitii publice ( autoritati contractante, operatori economici
si alte institutii) isi pot genera o serie de rapoarte pentru a avea o vizune de
ansamblu atat asupra achizitiilor proprii ( autoritati contractante si operatori
economici) cat si a tuturor achizitiilor desfasurate intr-un anumit interval de
timp ( alte institutii ). De asemenea, rapoartele generate vor putea fi exportate
din SICAP in formate editabile pentru a putea fi prelucrate si interpretate. Vor
exista o serie de statistici disponibile publicului larg referitoare la situatia
achizitiilor din Romania ( pe judete, top autoritati care utilizeaza sistemul
electronic de achizitii, etc)
5. Modul dedicat contractelor de achizitie publica ce va permite, atat pentru
autoritati contractante, cat si pentru operatorii economici, gestionarea tuturor
tipurilor de contractate si actelor aditionale incheiate in urma procedurilor de
achizitie publica derulate prin system
6. Servicii web extinse pentru interoperabilitate.

Au fost initiate discutii si se doreste interconectarea sistemului informatic al

C.N.S.C. cu SICAP- scopul acestei interconectari este acela de a pune la dispozitia
ANAP datele ce ii voi fi utile in desfasurarea activitatii de monitorizare si de acces in
forma agregata a deciziilor emise de catre C.N.S.C. la nivelul procedurii de achizitie
publica .
1. Armonizarea in cadrul SICAP a formularelor standard (anunturile) care se
transmit prin mijloace electronice catre JOUE (SEAP/SICAP este punctul unic
de trimitere automata la J.O.U.E. a anunturilor).Formularele au fost aprobate

132
 prin REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2015/1986 AL
COMISIEI din 11 noiembrie 2015.
2. Consultarea preliminara a pietei – derularea consultarii prin intermediul
SICAP si publicarea de catre autoritatea contractanta a documentului rezultat
in urma procesului de consultare al pietei.
3. Analiza in vederea extinderii in SICAP a facilitatilor necesare derularii prin
mijloace electronice – ONLINE – a noilor tipuri de proceduri de atribuire a
contractelor de achizitie publica.
4. Introducerea unui mecanism de verificare a semnaturii electronice la orice
tip de document.
5. Aplicatie imbunatatita componenta a SICAP, utilizata pentru managementul
electronic al fluxurilor de evaluare a documentatiilor de atribuire de catre
A.N.A.P.
6. Dosarul achizitiei – trasabilitatea actiunilor este asigurata implicit de SICAP,
precum ?i arhivarea electronica a dosarului achizitiei publice in cazul
procedurilor efectuate prin mijloace electronice.
7. In cadrul aplicatiei vor exista versionari pentru fiecare anunt in parte astfel
incat sa poate fi evidentiate permanent modificarile efectuate de catre
autoritatile contractante la nivelul anunturilor.

III. Termenele operationalizare SICAP, conform Strategiei:

- instruirea personalului implicat – martie 2016;

- punerea in functiune a platformei – aprilie 2016;
- publicarea tuturor contractelor de atribuire pe SICAP – aprilie 2016;
- publicarea pe SICAP a modificarilor la contracte, modificari care
determina o crestere a pretului cu peste 5% – aprilie 2016;
- publicarea pe SICAP , dupa finalizarea contractului, a tuturor modificarilor
– aprilie 2016.

Datele din sistemul existent SEAP (proceduri inchise si in desfasurare, entitati,

documente atasate procedurilor) vor fi migrate si integrate functional in structura si
arhitectura noului sistem.
Noul sistem va include:
– Servicii pentru autoritatile contractante,
– Servicii pentru ofertanti,
– Servicii pentru institutii cu rol in reglementare si control al
procedurilor de achizitii publice,
133
 – Servicii pentru operatorii AADR,
– Servicii publice cetateni,
– Alte servicii.

Serviciul profil ofertant

Serviciul profil ofertant trebuie sa permita utilizatorilor accesul la urmatoarele
categorii de informatii:
- elementele de identificare ale entitatii: nume, cod de identificare fiscala,
numar de inrergistrare la registrul comertului, reprezerntantul legal, banca
si contul bancar
- adresele folosite de entitate trebuie sa contina informatiile uzuale pentru o
adresa (strada, numar, persoana de contact etc.); trebuie sa existe minim o
adresa de contact;
- lista codurilor CAEN – tipurile de activitati in care este incadrata entitatea
- un set de documente de referinta
- lista utilizatorilor unei entitati si rolurile asociate acestora
- o serie de informatii referitoare la participarile preplatite ale ofertantului,
defalcate in participari la proceduri si pozitii de catalog in cadrul
cumpararilor directe
Serviciul de participare la procedurile de achizitie initiate de Autoritatea
Contractanta
Acest serviciu trebuie sa permita participarea ofertantilor la toate tipurile de
proceduri initiate de autoritatile contractante in sistem si realizarea actiunilor
specifice fiecarei proceduri.
Orice ofertant trebuie sa se poata inscrie in cadrul unei proceduri online,
indiferent ca este vorba de anunt de participare sau invitatie de participare.
Inscrierea presupune plata unei taxe, realizata prin consumarea unei participari
preplatite a respectivului ofertant.
Orice ofertant trebuie sa se poata retrage si sa se poata reinscrie intr-o
procedura, atita vreme cit nu depaseste data limita a fazei de inscriere.
Inscrierea la o procedura defalcata pe loturi trebuie sa necesite in mod
suplimentar inscrierea explicita pe lotul sau loturile dorite, fara ca aceasta sa impuna
plata unei taxe suplimentare.
Similar, in cazul licitatiilor restrinse trebuie sa fie considerata inscriere (si
trebuie sa se taxeaza ca atare) depunerea candidaturii la procedura.
Inscrierea sau depunerea candidaturii in cadrul procedurii trebuie sa fie un pas
necesar dar nu si suficent pentru participarea efectiva la procedura, ofertantii
trebuind sa depuna oferte de pret, sa raspunda la criteriile de evaluare si la intebarile
134
autoritatii contractante, si sa incarce documentele de calificare necesare.
Neindeplinirea acestor conditii trebuie sa poata duce la eliminarea automata
din procedura a ofertantului. Orice participant la procedura care nu a fost eliminat
automat trebuie sa fie ulterior evaluat din punct de vedere tehnic si financiar. Sistem
trebuie sa permita ca ofertantul sa fiedeclarat fie admis fie respins.
In functie de tipul procedurii, trebuie sa existe un numar minim de participanti
care trebuie sa fie declarati admisi pentru ca procedura sa poata continua si sa nu fie
anulata administrativ.
Serviciul avansat de cautare si raportare a informatiilor publice
Serviciul avansat de cautare si raportare a informatiilor publice trebuie sa
permita ofertantilor posibilitatea de primire a unor rapoarte complexe.
Ofertantii trebuie sa poata defini filtrele pe baza carora se genereaza rapoartele
in baza unor reguli avansate deja definite.
Accesul la rapoarte trebuie sa fie realizat din cadrul zonei de portal accesebila
ofertantilor.
Rapoartele trebuie sa ofere doar informatiile la care ofertantul are acces.
Serviciul de plata online
Ofertantii trebuie sa poata efectua plati online pentru taxele specificate in lege
privind activitatile efectuate in sistem.
Plata trebuie sa poata fi efectuata pe baza unei facturi electronice emise de
sistem.
Datele din factura electronica emisa, necesare platii, trebuie sa fie preluate
automat din sistem.
Ofertantii trebuie sa aiba acces la lista platilor proprii efectuate prin sistem si
la detaliile aferente acestora.
Serviciul de emitere electronica a facturilor
Serviciul de emitere electronic a facturilor trebuie sa permita emiterea de
facturi electronice direct din sistem.
Pe baza facturilor emise de serviciu, ofertantii trebuie sa efectueze platile catre
sistem.
Emiterea facturilor electronice trebuie sa se realizeze prin preluarea
informatiilor existente in sistem referitoare la datele ofertantilor si tarifele aferente
serviciului / ilor pentru care se emite factura.
Ofertantii trebuie sa aiba acces la lista facturilor primite si a detaliilor aferente
acestora.
Facturile electronice mai vechi de un anumit interval de timp trebuie sa poata
fi arhivate.
135
 Serviciul Alocare automata a participarilor preplatite pentru plati
electronice
Sistemul trebuie sa asigure alocarea automata in sistem, fara interventia
manuala a unui operator, a participarilor preplatite de catre ofertantii care au efectuat
plata online.
Serviciul trebuie sa se integreze cu sistemul de plati on-line sa permita
identificarea platilor pentru tipurile de participari preplatite si sa permita plata
proportionala cu pretul unei participari.
Serviciul avansat de notificari automate
Sistemul trebuie sa dispuna de un serviciu avansat de generare si transmitere
de notificari care sa permita informarea ofertantilor cu privire la actiunile /
activitatile relevante care urmeaza sa se intample sau care s-au intamplat deja, aflate
in stransa legatura cu activitatea desfasurata de aceste entitati in sistem.
Aceste notificari trebuie sa fie generate in mod automat de catre aplicatie si
trebuie sa se transmita pe adresa de e-mail a ofertantilor setata in profilul acesteia.
Ca alternativa de backup, notificarea trebuie sa poata sa fie accesata si din
sistem, pentru a acoperi cazul in care din diverse motive e-mailul nu ajuns la
destinatar.
Notificarile de confirmare ale actiunilor trebuie sa contina intotdeauna in
mesajul lor datele de identificare ale operatiunii (de ex: numarul anuntului, data
publicarii, denumirea contractului, denumirea castigatorului etc).
Serviciul de informare privind anunturile pe criterii avansate de interes
Ofertantii trebuie sa aiba posibilitatea configurarii de alerte prin care sa fie
informati cu privire la noutatile din sistem.
In sistem trebuie existe doua tipuri de notificari: prin raportari periodice si
contextuale.
Raportarile periodice trebuie sa permita configurarea de alerte pe baza unor
sabloane predefinite de raportari si a criteriilor de interes selectate.
Un exemplu de alerta ar fi anunturi de participare publicate pentru anumite
codui CPV in ultima saptamana.
Pentru fiecare raportare trebuie sa se permita alege periodicitatii generarii:
zilnic, saptamanal.
Sabloanele de rapoartari trebuie sa cuprinda: anunturi de intentie, participare,
atribuire etc.
Criteriile de interes pot fi de exemplu: codurile CPV, autoritatea contractanta
initiatoare, tipul de contract sau de procedura.
Alerta trebuie sa se poata primi prin e-mail si sa contina un raport cu
136
informatiile solicitate conform criteriilor de interes setate, si sa reprezinte noutatile
de la ultima generare a alertei.
Notificarile contextule trebuie sa sermita abonarea la un anumit anunt pentru a
primi alerte la fiecare modificare importanta care vizeaza respectivul anunt.
Abonarea trebuie sa se poata face din detaliul anuntului respectiv.
Alertele trebuie sa se primeasca prin e-mail. Printre evenimentele generatoare
de alerte se numara: suspendarea, anulara sau atribuirea procedurii, postarea de
clarificari sau erate etc.
Un ofertant trebuie sa poata oricand sa se dezaboneze de la primirea acestor
alerte.
Serviciul contracte
Serviciul contracte trebuie sa permita ofertantilor validarea informatiile
referitoare la contractele semnate in urma finalizarii procedurilor de achizitie.
Ofertantii trebuie sa aiba posibilitatea validarii actelor aditionale aferente
contractelor semnate.
Un ofertant trebuie sa aiba acces doar la contractele incheiate de aceasta in
urma derularii procedurilor de achizitie publica derulate prin sistem.
Trebuie sa permita validareaa tuturor tipurilor de contracte (contract de
achizitie, acord cadru etc) incheiate in urma procedurilor de achizitie publica
derulate prin sistem.
Contractele la care ofertantul are acces trebuie sa contina informatii preluate
din sistem (datele autoritatii contractante si datele ofertantului), datele din procedura
de achizitie publica derulata prin sistem si informatiilor specifice contractului
adaugate de autoritatea contractanta cu care a incheiat contractul si validate de catre
ofertant.
Ofertantul trebuie sa poata valida si vizualiza informatii referitoare la etape,
termene etc si documente aferente contractului (PV receptie etapa, PV receptie finala
etc), incheiate intre acesta si autoritatea contractanta pe toata perioada de derulare a
acestuia.
Pe baza informatiilor din contract, sistemul trebuie sa transmita automat
notificari partilor contractante (autoritate contractanta si ofertant).
Ofertantul trebuie sa poata vizualiza in orice moment starea unui contract (in
derulare, suspendat, rezilizat, in garantie, in mentenanta etc).
Ofertantul trebuie sa poata vizualiza lista contractelor incheiate.
Serviciu extins de raportare si statistici
Serviciul extins de raportare si statistici trebuie sa permita ofertantilor sa
obtina rapoarte si statistici predefinite prin utilizarea informatiilor nou introduce in
sistem.
137
 Un ofertant trebuie sa aiba acces doar la informatiile proprii sau la cele
publice.
Rapoartele trebuie sa fie disponibile in zona de portal accesibila ofertantilor.
Servicii web extinse pentru interoperabilitate
Serviciile web trebuie sa asigure interoperabilitatea intre sistem si sistemele
informatice ale ofertantilor.
Sistemul trebuie sa permita prin intermediul unui serviciu web exportul unui
contract (informatiilor) din sistem.
Sistemul trebuie sa permita prin intermediul unui serviciu web exportul
facturii electronice generate de sistem si a atributelor aferente acesteia.
Serviciul de informare pentru dispozitive mobile
Serviciul de informare pentru dispositive mobile trebuie sa ofere ofertantilor
posibilitatea de acces de pe dispositive mobile la principalele functionalitati ale
sistemului.
Ofertant trebuie sa poata accesa informatiile disponibile prin accesarea de pe
dispozitivul mobil a informatiilor proprii.
Serviciul trebuie sa permita definirea de notificari / instiintari pe baza unor
criterii care trebuie sa fie accesibile de pe dispozitivul mobil.
Serviciul trebuie sa permita ofertantilor participarea in cadrul procedurilor de
achizitie prin intermediul dispozitivelor mobile.
Managementul utilizatorilor si accesul la sistem
Pentru securizarea sistemului informatic trebuie utilizat un modul de securitate
dedicat.
Autentificarea utilizatorilor in cadrul sistemului trebuie sa poata fi realiza pe
baza de certificat digital, username si parola sau certificat digital organizational,
username si parola. Indiferent de metoda de autentificare se va folosi comunicarea pe
canale securizate pe baza protocolului SSL.
In cazul folosirii certificatelor digitale acestea sunt mapate cu un utilizator al
sistemului, acesta neavand nevoie de username si parola.
Pentru autentificare bazata pe username si parola nu este nevoie ca utilizatorul
sa fie in posesia unui certificat digital pentru a accesa sistemul.
Trasabilitatea actiunilor in cadrul sistemului
Actiunile desfasurate de catre un utilizator in cadrul sistemului sunt
inregistrate pentru a oferi o imagine clara asupra fluxurilor sistemului.

138
 Fluxuri de lucru pe terminale mobile
Pentru utilizatori cu rol de decizie sistemul trebuie sa permita accesul la
fluxurile electronice de documente de pe terminale mobile prin intermediul unei
aplicatii dedicate.
Caracteristici tehnice ale platformei de instruire on-line
Platforma de instruire va trebui sa aiba urmatoarele capabilitati:
- Sa functioneze pe tehnologie cloud Microsoft Azure
- Sa permita instruirea utilizqnd instrumente moderne de predare cum ar fi
ecrane touch, table interactive cu rolul de ‖tabla clasei‖
- Sa permita instruirea participantilor in aceeasi locatie cu instructorul
(aceeasi incapere)
- Sa faca posibila instruirea participantilor atunci cqnd acestia nu se afla in
aceeasi incapere cu instructorul. Participantii pot fi:
- In alte incaperi aflata in alta locatie
- In fata computerului personal conectati la internet
- O parte in aceeasi incapere cu instructorul, o parte in fata computerelor
personale, o parte in alte incaperi (fara prezenta fizica a instructorului)
- Instruirea participantilor sa fie posibila in mod similar indiferent de locul
unde acestia sunt prezenti in sensul ca:
- Toti pot interactiona cu instructorul (pe care in vad si il aud)
- Toti pot interactiona unii cu altii (se pot auzi si vedea )
- ‖Tabla clasei‖, ca instrument de instruire poate fi utilizata in mod comun
(toti vad acelasi continut si pot interactiona cu acest continut)
- Instruirea sa fie condusa de un instructor certificat de autoritatea care pune
la dispozitie platforma.
- Platforma sa poata permite prin intermediul ‖tablei clasei‖:
- Scrierea, desenarea
- Partajarea (utilizarea in comun) de filme, animatii, imagini
- Transmiterea de imagini a unor obiecte fizice pe care instructorul doreste
sa le utilizeze (documente, obiecte specifice instruirii de urgenta cum ar fi:
extinctoare, masti de oxigen, in general echipament specific de interventie)
- Platforma sa permita autoinstruire prin parcurgerea cursurilor predate
anterior. Aceste cursuri sa poata fi parcurse de utilizatori fara a fi necesara
prezenta unui instructor.
- Platforma sa permita examinarea cunostintelor acumulate de participanti
prin:
- Teste in scris
- Teste orale
139
 - Testele efectuate indiferent de locul unde se afla cei testate
- Platforma sa fie usor de utilizat si sa necesite o curba de invatare foarte
mica. Astfel instrumentele ce se vor pune la dispozitie trebuie sa fie
similare cu cele din lumea reala si nu cu cele specifice IT. In acest sens,
platforma:
- Sa poata fi operata cunoscand notiuni cum ar fi tabla, creta, burete virtuale
care sa se utilizeze similar ca cele din lumea reala
- Sa aiba o intruziune minima in activitatea de instruire – nu se solicita
instructorilor si participantilor sa faca operatiuni tehnice complicate sau
care sa interfereze cu activitatea de predare cum ar fi vorbitul la microfon,
comutare de imagini, comutare de sunet
- Platforma sa poata genera salvari ale cursurilor atat in format PDF cat si
intr-un format propriu care sa poata fi apoi revizuit de cursanti ca un film.
- Participantii la curs sa poata intra intr-o sesiune de training oricand, avand
instantaneu acces la cursul deja predat pana la momentul accesarii lui de
catre participant. Accesarea unei sesiuni deja initiate sa se faca cu un cod
PIN care este generat initiatorului cursului si care ulterior va fi furnizat
tuturor cursantilor.
Instruire
In programul de instruire trebuie evidentiate urmatoarele aspecte:
- Categoria de utilizatori din cadrul fiecarei faze de instruire.
- Perioada fiecarei faze de instruire (numarul de zile).
- Cunostinte suplimentare pentru fiecare faza de instruire. (daca este cazul)
- Cunostinte minime pentru fiecare faza de instruire.
- Cunostinte suplimentare pentru fiecare categorie de utilizatori (daca este
cazul).
- Asigurarea suportului de curs in limba romana pentru utilizatori

140
 Surse bibliografice

1.Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice - Monitorul Oficial

al României, Partea I, Nr. 881 din data de 25 noiembrie 2015

2. Hotărârea de Guvern nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei

naţionale în domeniul achiziţiilor publice - Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 881 din data de 25 noiembrie 2015

3. Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice - Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 290 din data de 23 mai 2016

4. Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la

atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.
98/2016 privind achiziţiile publice - Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.
290 din data 23 mai 2016

5. Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice -
Monitorul Oficial al României, Nr. 423 din 6 iunie 2016

6. Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale - Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr. 391 din 23 mai 2016

7. H G nr. 394 din 2016 Norme metodologice la Legea Nr. 99 din 2016 -
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 422 din 6 iunie 2016

8.Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de

servicii - Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 392 din 23 mai 2016;.

9.Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de

atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a
contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru

141
organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
– Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 393 din 23 mai 2016

10. Ordinul nr. 264/2016 al Preşedintelui ANAP, privind stabilirea

metodologiei de selecţie pentru evaluarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire
aferente contractelor/ acordurilor-cadru de achiziţie publică care intră sub
incidenţa art. 23 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare
la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.
98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv contractelor/acordurilor-cadru
sectoriale care intră sub incidenţa art. 25 alin. (2) din anexa la Hotărârea
Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru
din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, precum şi pentru stabilirea
modului de interacţiune cu autorităţile/entităţile contractante verificate –
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 432 din data de 9 iunie 2016

11. Decizie 236 din 2015 privind infiinţarea Comitetului Interministerial

pentru Achiziţii Publice - Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 778 din data
de 19 octombrie 2015

12. Legea nr. 69 din 2016 privind achiziţiile publice verzi - Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 323 din data de 27 aprilie 2016

142
 Anexe

FISA DE DATE A ACHIZITIEI – versiunea DECEMBRIE 2016

SECTIUNEA I: AUTORITATEA CONTRACTANTA

I.1) DENUMIRE, ADRESA SI PUNCT(E) DE CONTACT

Denumire oficiala:
Adresa:
Localitate: Cod postal: Tara:
Punct(e) de contact: Telefon:
In atentia .......
E-mail: Fax:
Adresa/ele de internet (daca este cazul):
Adresa sediului principal al autoritatii contractante (URL):
Adresa profilului cumparatorului (URL): www.e-licitatie.ro

Alte informatii pot fi obtinute la:

□ Punctul (punctele) de contact mentionat(e) anterior
□ Altele: completati anexa A.I
Caietul de sarcini, documentatia specifica (pentru concesiuni) si/sau documentele suplimentare (inclusiv documentele pentru
dialogul competitiv si sistemul de achizitie dinamic) pot fi obtinute la:
□ Punctul (punctele) de contact mentionat(e) anterior
□ Altele: completati anexa A.II
Ofertele/proiectele sau solicitarile/cererile de participare sau candidaturile trebuie transmise la:
□ Punctul (punctele) de contact mentionat(e) anterior
□ Altele: completati anexa A.III
Numar zile pana la care se pot solicita clarificari inainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor
Zile : □□ (inainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor)

În cazul în care din orice motiv, informațiile suplimentare sau răspunsul autorității contractante la
solicitarea de clarificări nu sunt transmise în termenul legal (6 zile / 4 zile - urgență înainte de termenul stabilit
pentru depunerea ofertelor, sau în cazul în care documentele achiziției se modifică semnificativ, aceasta va
prelungi perioada stabilită inițial pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare.

! Autoritatea contractantă are obligația să revizuiască DUAE aferent procedurii de atribuire a contractului de
achiziție publică/acordului-cadru în cauză, în situația în care criteriile de calificare și selecție sunt modificate
în sensul micșorării nivelurilor acestora sau eliminării lor.

Obligația de a prelungi termenul –limită de depunere a ofertelor derivă din modificări care conduc la
ajustări/completări ale specificațiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacția potențialilor
ofertanți.
143
 Nu este admisă prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările propuse de
autoritatea contractantă sunt substanțiale în sensul în care acestea determină luarea măsurii de anulare a
procedurii de atribuire deoarece :
a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziției publice încât au ca efect
schimbarea inidicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi
atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiție sau schimbă piața de profil la care se adresează;
b) conduc la modificări substanțiale a criteriilor de calificare și selecție, în sensul extinderii nivelului
acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determină restrângerea competiției, sau favorizarea
unor anumiți operatori economici.

I.2) TIPUL AUTORITATII CONTRACTANTE SI ACTIVITATEA PRINCIPALA (ACTIVITATILE

PRINCIPALE)

□ Minister sau orice alta autoritate nationala sau federala, inclusiv □ Servicii publice generale
subdiviziunile regionale sau locale ale acestora □ Aparare
□ Agentie/birou national sau federal □ Ordine si siguranta publica
□ Colectivitate teritoriala □ Mediu
□ Agentie/birou regional sau local □ Afaceri economice si financiare
□ Organism de drept public □ Sanatate
□ Institutie/agentie europeana sau organizatie europeana □ Constructii si amenajari teritoriale
□ Protectie sociala
□ Recreere, cultura si religie
□ Altele (precizati): ————————— □ Educatie
□ Altele (precizati): —————
Autoritatea contractanta actioneaza in numele altor autoritati contractante da □ nu □

SECTIUNEA II: OBIECTUL CONTRACTULUI

II.1) DESCRIERE

II.1.1) Denumirea data contractului/concursului/proiectului de autoritatea contractanta/entitatea contractanta

______________________
II.1.2) Tipul contractului si locul de executare a lucrarilor, de livrare a produselor sau de prestare a serviciilor

Tipul contractului trebuie sa fie în concordanță cu codul /codurile CPV ales(e), relevant în acest sens fiind
codul CPV principal (cel care se preia și la nivelul anunțului de participare/simplificat) și care trebuie pus în
corelație cu obiectivul (rezultatul) urmărit prin implementarea respectivului contract.

În ceea ce privește contractele mixte, care combină lucrări, bunuri și/sau servicii într-un singur contract,
principiul este acela că pragurile relevante pentru respectivele lucrări, bunuri sau servicii trebuie să fie
determinate pe baza scopului principal al contractului.
Problema principală privește contractele mixte de lucrări și servicii, întrucât nu valoarea fiecărui aspect al
contractului este cea care definește scopul principal al contractului, ci obiectul contractului (a se vedea punctul 48
al cauzei C-145/08, Hotel Loutraki și punctele 23-26 ale cauzei C-331/92 Gestión Hotelera Internacional), în cazul

144
contractelor de lucrări/servicii acesta/acestea va/vor corespunde cu obiectul/activitatea principal(ă) ce descrie
scopul urmărit.

În cazul contractelor de furnizare se va avea în vedere categoria de produse ce face obiectul contractului și a cărei
influență valorică este determinantă.

Notă: Contractul prin care AC urmărește întreținerea curentă-reparația de echipamente IT/utilaje/autovehicule/

nu este calificat drept un contract de furnizare pentru faptul că valoarea pieselor/subsansamblelor înlocuite
depășește valoarea manoperei (prestației) ci un contract de servicii;
Așa NU:
1) Tipul contractului este bifat ca fiind de servicii însă codul/codurile CPV este/sunt aferent(e)unui/unor
produs(e)
Exemplu: obiectul contractului este de servicii de aplicare de software cod CPV 72263000-6 iar codul
CPV este pachete software IT cod CPV 48517000-5;
2) Obiectul contractului presupune execuția de lucrări iar codul CPV ales este de furnizare.
Exemplu: tipul contractului este de lucrări, spre exemplu de marcaje rutiere, iar codul CPV este de produse,
respectiv - marcaje rutiere;
! Pentru stabilirea tipului de contract, dacă obiectul contractului înglobează atât lucrări cat si produse/servicii,
obiectul principal al contractului va determina tipul de contract.
! Daca obiectul principal al contractului este furnizarea unui produs care presupune operațiuni/lucrări de
instalare a acestuia, contractul este definit ca fiind contract de furnizare, indiferent de valoarea lucrărilor de
instalare.
Exemple:
1) Contractul ce are ca obiect închiriere de mașini este contract de furnizare;
2) Contractul ce are ca obiect închiriere mașini cu șofer este contract de prestări servicii.
3) Reparația/modernizarea unui ascensor = serviciu / înlocuirea unui ascensor = furnizare + lucrări de montaj
4) Reparația/modernizarea unei centrale termice = serviciu / înlocuirea unei centrale termice = furnizare + lucrări
de montaj
a) Lucrari □ B) Produse □ c) Servicii □
Executare □ Cumparare □ Categoria serviciilor
Proiectare si executare □ Leasing □
Executarea, prin orice □ Inchiriere □
mijloace, a unei lucrari, Inchiriere cu optiune de □
conform cerintelor cumparare
specificate de autoritatea O combinatie intre acestea □
contractanta
Locul principal de executare Locul principal de livrare Locul principal de prestare
........................ ........................ ........................

145
Cod NUTS □□□□□□ Cod NUTS □□□□□□ Cod NUTS □□□□□□

II.1.3) Procedura implica

Un contract de achizitii publice □
Punerea in aplicare a unui sistem de achizitie dinamic (SAD) □
Incheierea unui acord-cadru □

Autoritatea contractantă nu poate alege încheierea unui acord-cadru decât prin aplicarea procedurilor de
atribuire prevăzute de lege (achiziția directă nu este procedură !)

II.1.4) Informatii privind acordul-cadru (dupa caz)

! În cazul acordului-cadru activitățile să nu fie de natură a permite atribuirea de contracte subsecvente diferite (ca
tip, scop) unele față de celelalte iar obiectul achiziției să aibă au un caracter de repetabilitate;

Autoritatea contractantă nu poate alege încheierea unui acord-cadru pentru lucrările noi de investiții fără
caracter de repetabilitate sau pentru serviciile de proiectare ce nu sunt aferente unor lucrări cu caracter de
repetabilitate. Încheierea unui acord – cadru pentru execuția de lucrări noi de investiții creează premisele unei
utilizări abuzive a acestei metode speciale de atribuire ținând cont de obligațiile autorității contractante care
decurg din încheierea acestuia.
În cazul încheierii unui acord-cadru se vor trece în mod obligatoriu în fișa de date:
- estimări ale cantităților minime și maxime ale acordului-cadru;
- estimări ale cantităților minime și maxime ale unui singur contract subsecvent.

Modul de definire a cantităților trebuie să permită ofertarea prin raportare la prețurile unitare!

! Nu este admisă menționarea unei cantități minime „0” nici pentru contractul subsecvent, nici pentru acordul-
cadru

! Cantitățile minime/maxime ale contractului subsecvent NU pot fi aceleași cu cele ale acordului-cadru.

! Nu se admit atât pentru acordul-cadru cât și pentru contractul subsecvent, mențiuni potrivit cărora cantitatea
minimă este egală cu cantitatea maximă – ex. cantitatea minimă a acordului cadru 10 buc, cantitatea maximă a
acordului-cadru 10 buc.
Acord-cadru cu mai multi operatori economici □ Acord-cadru cu un singur operator economic □

Numarul □□□ sau, dupa caz, numarul maxim □□□ de

participanti la acordul-cadru preconizat ! Alegerea încheierii unui acord- cadru cu un singur /cu
mai mulți operator(i) economic(i) se argumentează în
cadrul strategiei de contractare
! Dacă autoritatea contractantă dorește să încheie
acordul-cadru cu toți operatorii economici participanți
care depun oferte admisibile, va menționa această
informație în secțiunea VI.3.
! Dacă autoritatea contractantă dorește să limiteze
146
numărul de operatori economici cu care va încheia
acordul-cadru, va bifa „număr maxim de participanți
la acordul-cadru preconizat” și va menționa la nivelul
secțiunii VI.3. precizări legate de departajarea
acestora.

Posibilitatea de a relua competitia cu semnatarii acordului

cadru
da □ nu □ Daca DA,

Reluarea competitiei se va face in SEAP:

da □ nu □
__________________________________________
(în această secțiune se fac precizări suplimentare referitoare
la modul de desfășurare a reluării competiței între
semnatarii unui acord-cadru)
Durata acordului-cadru: Durata in ani: □□ sau in luni: □□□
Justificarea unui acord-cadru a carui durata depaseste patru:
Dacă durata acordului-cadru depășește 4 ani:

O durată a acordului – cadru mai mare de 4 ani se argumentează la nivelul strategiei de contractare (spre
exemplu, realizarea activităților / scopului acordului-cadru presupun efectuarea în prealabil a unor investiții
necesare demarării/derulării contractului, durata acordului-cadru urmând să asigure contractantului realizarea
unui minimum de profit, ceea ce poate determina depășirea unei perioade maxime de 4 ani, stabilită prin
legislație).
! Nu este permisă prelungirea acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții peste durata stabilită inițial
în documentația de atribuire aceasta fiind considerată drept o modificare substanțială încadrată la art.221 alin.
(7) din Legea nr.98/2016 ( indiferent de faptul că eventuala prelungire determină sau nu o modificare valorică).

.........................
Estimarea valorii totale a achizitiilor pentru intreaga durata a acordului-cadru (dupa caz; numai in cifre):

Valoarea estimata fara TVA: _________________ Moneda: ________ sau intervalul:

intre _____________ si _______________ Moneda: ________
Frecventa si valoarea contractelor care urmeaza sa fie atribuite (daca se cunosc): __________
! In ceea ce privește frecvența contractelor subsecvente ce urmează sa fie atribuite nu se acceptă simpla mențiune
potrivit căreia contractele subsecvente se atribuie în funcție de fondurile bugetare alocate sau funcție de
necesitățile autorității contractante.

În consecință, în funcție de datele istorice aflate în posesia autorității contractante cu privire la frecvența apariției

147
necesității ce face obiectul acordului-cadru, se va aduce la cunoștința potențialilor ofertanți frecvența cu care
respectiva autoritate se poate adresa semnatarului/semnatarilor acordului-cadru pe parcursul duratei acestuia.

II.1.5) Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor

II.1.6) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile)

Codul CPV atașat va caracteriza obiectul principal / scopul principal al contractului

Vocabular principal
Obiect principal □□.□□.□□.□□-□

Obiect(e) suplimentar(e) □□.□□.□□.□□-□

□□.□□.□□.□□-□
□□.□□.□□.□□-□
□□.□□.□□.□□-□

II.1.7) Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice (GPA) da □ nu □

II.1.8) Impartire in loturi (pentru precizari privind loturile utilizati da □ nu □

Dacă NU,
AC are obligația de a motiva neîmpărțirea pe loturi, prin raportare la o necesitate obiectivă, inclusiv în ceea ce
privește capacitatea de a gestiona eficient procesul de atribuire a contractelor. Motivațiile aferente deciziei de a nu
împărți pe loturi se vor regăsi în strategia de contractare, urmărindu-se ca decizia privind atribuirea unui singur
contract să nu conducă la restrângerea concurenței.
Decizia de a nu lotiza trebuie să aibă în vedere cel puțin:
- gradul de interdependență între obiectele loturilor
- realizarea pe loturi face executarea contractului dificilă din punct de vedere tehnic și/sau sau costisitoare
în raport de avantajele potențiale ale lotizării
- activitatea de coordonare a contractanților, funcție de loturile atribuite, să fie de natură a afecta
gestionarea respectivelor contracte de către autoritatea contractantă.
AC va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât
să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu
diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la
sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.

În cazul unor obiective de investiții, în raport cu lotizarea lucrărilor, AC poate acționa din două sensuri:

148
 Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în așa fel încât să faciliteze accesul IMM-urilor, în
loc să se atribuie un singur contract, utilizându-se în acest sens criterii cum ar fi: amplasamentul în care
se află localizate (regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – aplicabil de exemplu, în cazul
construcțiilor/reabilitărilor de drumuri/clădiri civile/rețele de canalizare/rețele de apă, etc.;
funcționalitatea/complexitatea obiectului fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli,
alt lot pentru reabilitarea unei clădiri administrative cu 5 etaje, etc.

Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de specializările/meseriile implicate în realizarea unei

clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la bază utilizarea unor metode de producere a
energiilor neconvenționale, cum ar fi de exemplu: un lot pentru lucrările de structură, arhitectură și
finisaje interioare, iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de producere a energiilor
neconvenționale.

În cazul contractelor de servicii având ca obiect realizarea de studii de fezabilitate, sau prestarea activităților de
supervizare/dirigenție de șantier, în raport cu lotizarea serviciilor, AC poate acționa luând în considerare factori,
cum ar fi:
- sectorul în care se încadrează obiectul contractului în cauză (infrastructură rutieră/construcții
civile/edilitare);
- gradul de repetabilitate al lucrărilor (determinat de misiunea AC legată de buna funcţionare a
construcțiilor care trebuie să corespundă cerinţelor de calitate și performanță impuse prin legi specifice)
sau după caz,
- unicitatea funcției îndeplinite de obiectivul de investiții (determinat de utilitatea, adresabilitatea, scopul
urmărit prin implementarea contractului/contractelor ce urmează să fie atribuit (e).
Exemplu 1 : autoritatea contractantă intenționează să atribuie într-un an bugetar contracte de servicii de
elaborare DALI pentru reabilitarea/modernizarea de drumuri / străzi urbane dar și pentru consolidarea unor
unități de învătământ, caz în care, lotizarea se va realiza distinct pentru fiecare din categoriile de obiective,
respectiv ”infrastructura rutieră” și ”construcții civile” (pe fiecare din sectoarele în care se încadrează obiectul
contractelor - exemplificare factori 1 și 2).
Exemplu 2 : autoritatea contractantă intenționează să atribuie într-un an bugetar contracte de servicii de
elaborare DALI pentru reabilitarea de blocuri de locuințe P + 8 etaje, dar și pentru un complex sportiv, caz în
care lotizarea se va realiza distinct pentru fiecare din categoriile de construcții, funcție de destinația acestora,
respectiv prin lotizarea serviciilor de realizare DALI pentru ”construcții de clădiri de toate tipurile și construcții
civile” – un lot și, separat, pentru cele de ”lucrări de construcții altele decât cele de clădiri” – celălalt lot
(exemplificare factori 2 + 3).

În cadrul procedurii de atribuire loturile stabilite nu trebuie să determine încheierea de contracte diferite ca
tip (un contract de furnizare, altul de servicii/lucrări)

□ un singur lot □ unul sau mai multe loturi □ toate loturile

În cadrul unei proceduri

! Dacă procedura presupune împărțirea pe mai
multe loturi, RECOMANDĂM a se bifa
posibilitatea depunerii de oferte pe „unul sau
organizate pe loturi pentru care au fost
stabilite aceleași categorii de criterii
de calificare și selecție, autoritatea
contractantă poate atașa un singur

149
mai multe loturi” și nu pe „un singur lot” sau DUAE;
”toate loturile”
În cazul în care criteriile de calificare
și selecție sunt diferite de la un lot la
Exemple de așa NU:
altul, se va completa un DUAE pentru
fiecare lot (sau grup de loturi cu
1. Achiziția în cadrul aceleiași proceduri
aceleași cerințe).
a serviciilor de proiectare lot 1 – elaborare SF
și lot 2- elaborare PT, cu depunerea ofertei pe Note:
un singur lot prin invocarea motivului  Dacă autoritatea contractantă a
referitor la obligația legală de aprobare stabilit că este permisă depunerea
inițială a devizului general stabilit la nivelul ofertei doar pe un singur lot, iar
SF. ofertantul depune oferte pentru
2. Stabilirea unor loturi sub denumirea mai multe loturi, ofertele în cauză
globală a achiziției – ”Serviciu integrat”, vor fi considerate inacceptabile.
având următoarele obiecte: 1 lot -  Dacă autoritatea contractantă, în
mentenanta servere, al 2-lea lot – service sensul prevederilor art.180 alin. (3)
auto, al 3-lea lot proiectare modernizare din Legea nr.98/2016, a stabilit
clădire civilă, al 4-lea lot – servicii sanatate și faptul că criteriile de calificare
medicina muncii cu obligarea ofertanților să privind resursele tehnice și/sau
depună oferte pe toate loturile deoarece profesionale se cumulează prin
obiectele acestora se adresează unor piețe raportare la grupuri de loturi (spre
diferite de operatori economici. exemplu, participarea unui
ofertant în cazul unei proceduri de
□ Numărul maxim de loturi care poate fi
atribuire desfășurate pe 3 loturi
atribuit unui singur ofertant: [ ]
pentru realizarea unor drumuri
În situația în care o asemenea decizie este este posibilă în condițiile în care
justificată de context, AC va preciza în
îndeplinește criteriile în cauză
documentele achiziției care sunt criteriile
cumulate, respectiv câte o macara/
obiective care vor fi utilizate pentru alegerea
loturilor ce vor fi atribuite unui ofertant care se manager de contract / laborator
află pe primul loc la mai multe loturi decât privind efectuarea probelor / etc. -
numărul stabilit (spre exemplu, cazul în care se diferite pentru fiecare lot în parte),
limitează atribuirea la un număr de 3 loturi/ iar ofertantul depune oferte la
ofertant din totalul de 5 ce fac obiectul respectivele loturi cu invocarea
procedurii de atribuire, se va urmări existența acelorași resurse, toate ofertele în
unor motivații legate de specificul obiectului
cauză vor fi considerate
contractului, precum și al pieței de profil a
operatorilor economici potențiali ofertanți, inacceptabile.
cum ar fi, de exemplu, o achiziție strategică
lotizată pe regiuni, piața de profil fiind una
foarte specializată – cu puțini operatori
economici, obiectul fiecărui lot ridicându-se,
ca valoare estimată și complexitate, la niveluri
apropiate de cifra de afaceri anuală a
respectivilor operatori economici, toate aceste
premise conducând la un risc crescut în
implementare în cazul în care s-ar permite unui

150
ofertant să câștige toate loturile).
Criteriile obiective care pot fi utilizate pentru
alegerea loturilor ce vor fi atribuite unui
ofertant care se află pe primul loc la mai multe
loturi decât numărul stabilit, vor fi de regulă
cele care urmăresc aducerea unor
avantaje/economii autorității contractante
Exemplu:
”Pentru o procedură de atribuire împărțită în
10 loturi, autoritatea contractantă stabilește
prin documentația de atribuire că ofertele pot
fi depuse pentru unul sau mai multe loturi, însă
numărul maxim de loturi pe care le poate
câștiga un ofertant este de 3.
În ceea ce privește criteriile care vor sta la
baza deciziei cu privire la cele trei loturi care
pot fi atribuite unui ofertant clasat pe primul
loc (în clasamentul intermediar al ofertelor
admisibile rezultat pe fiecare lot după
aplicarea criteriului de atribuire), acestea sunt:
- În funcție de diferența cea mai mare
dintre prețul ofertei clasate pe locul al 2-lea
șți pretul ofertei clasate pe locul întâi, se vor
alege cele 3 loturi care pot fi atribuite unui
singur ofertant (respectiv loturile pe care va
fi clasat pe primul loc);
- Dacă pe un lot oferta depusă este
singura admisibilă, acesta va fi unul din
loturile care îi vor fi atribuite ofertantului în
cauză, urmând a fi aplicată regula de la
pct.1 pentru următoarele loturi la care este
clasat pe primul loc, dar pentru care nu este
singur ofertant;
- Pentru loturile la care este depusă o
singura oferta admisbilă, numărul de 3
loturi care îi pot fi atribuite ofertantului se
va stabili prin raportare la valoarea
estimată a contractului ce urmează a fi
atribuit, respectiv cele pentru care diferența
dintre valoarea estimată și prețul ofertei
admisibile este cea mai mare (atunci când
se obține economia cea mai mare).

□ Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de

a atribui contracte prin combinarea 
următoarelor loturi sau grupe de loturi:
Dacă, DA autoritatea contractantă va
151
 indica în anunțul de participare loturile
sau grupurile de loturi care pot fi reunite

II.1.9) Vor fi acceptate variante (oferte alternative)

da □ nu □

II.2) CANTITATEA SAU DOMENIULCONTRACTULUI

II.2.1) Cantitatea totala sau domeniul (inclusiv, dupa caz, toate loturile si toate optiunile)
__________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Dupa caz, valoarea estimata fara TVA (numai in cifre): __________________ Moneda: __________

sau intervalul: intre _______________ si _______________ Moneda: __________

AC va exprima valoarea estimată prin interval în situația în care optează pentru aplicarea opțiunilor de
suplimentare a contractului potrivit informațiilor înscrise la II.2.2.
AC va preciza faptul că valoarea estimată minimă a intervalului reprezintă valoarea estimată până la 31 decembrie
a.c. (pentru situația prevăzută la art.165 din HG nr.395/2016) sau valoarea estimată a contractului ce face obiectul
procedurii competitive (pentru situația suplimentării realizate conform art.104 alin.(8) din Legea nr.98/2016) – valori
în funcție de care se vor elabora și evalua ofertele, iar valoarea maximă reprezintă valoarea estimată globală ce
cuprinde și valoarea suplimentărilor.
AC va asigura corespondența între valoarea înscrisă la nivelul strategiei de contractare și cea menționată la nivelul
documentației de atribuire

Valoarea estimată a contractului de lucrări/servicii aferente realizării investiţiilor publice şi/sau a lucrărilor de
intervenţie asupra acestora, NU cuprinde :

 Suma aferentă cheltuielilor diverse și neprevăzute precizată în bugetul proiectului (devizul general),
 În calculul valorii estimate nu poate fi inclusă o majorare de 50% a valorii conform art. 221, alin. (1), litera
b), litera c) din Legea 98/2016, întrucât acestea se adresează modificărilor contractuale ce pot fi efectuate în
timpul derulării perioadei de execuție a unui contract de achiziție publică/acord-cadru.

Note:

Din analiza prevederilor Capitolul nr.5 „Alte Cheltuieli” din Anexa nr.4 din HG nr. 28/2008, coroborat cu Anexa nr.5
„Devizul General privind cheltuielile necesare…….”, din același act normativ, se observă că această noțiune
(„cheltuieli diverse și neprevăzute”) se referă la o categorie de cheltuieli pe proiect, și nu pe obiect de contract.. Dacă
analizăm structura devizului general alături de capitolul „alte cheltuieli”, există cuprinse și cheltuieli pentru
organizare procedură, asistență tehnică și supervizare care se referă la diverse servicii aferente implementării
proiectului de realizare a unui obiectiv de investiții.

Sumele reprezentând „cheltuieli diverse și neprevăzute” nu se includ în calculul valorii estimate și, implicit, nu se

152
vor cuprinde la nivelul ofertei depuse, deoarece acestea sunt cheltuieli incidente proiectului și nu valorii estimate unui
contract de lucrări/servicii atribuit printr-o procedură de atribuire prevăzută de legislația în domeniul achizițiilor.
Prin urmare, scopul acestor sume îl reprezintă asigurarea resurselor financiare necesare în vederea implementării
modificărilor nesubstanțiale efectuate cu respectarea prevederilor art.221 din Legea nr.98/2016.

Această abordare vine ca urmare a prevederilor referitoare la modificările contractuale din cadrul noii legislații în
domeniul achizițiilor, luând în considerare faptul că, printr-o eventuală introducere a „cheltuielilor diverse si
neprevăzute” în valoarea estimată, se poate ajunge la situația dublării sumelor cheltuite, deoarece se va consuma mai
întâi cuantumul sumele incluse în contracte sub această titulatură („cheltuielilor diverse si neprevăzute”) și, ulterior,
se va face și aplicarea modificărilor contractuale (modificări nesubstanțiale; modificări sub plafonul de 10% din
valoarea contractului în cazul celor de servicii, respectiv 15% din valoarea contractului în cazul celor de lucrări, dar
sub plafoanele de publicare a anunțului de participare în JOUE) care se aplică la valoarea contractului (valoare care
conține deja cheltuielile diverse si neprevăzute), fapt susceptibil a conduce la corecții financiare pe proiectele
finanțate din fonduri europene.

II.2.2) Optiuni (dupa caz)

da □ nu □
Daca da, valoarea se va completa in mod obligatoriu numai ca interval valoric
Daca da, descrierea acestor optiuni:

În cazul în care există opțiuni de suplimentare (constând în repetarea lucrărilor/serviciilor ce fac obiectul caietului de
sarcini, în conformitate cu art.104 alin.8 din Legea nr.98/2016, , sau achiziția unor cantități suplimentare, în
conformitate cu art.165 din HG 395/2016), AC va preciza prevederea legală în raport de care se aplică aceste opțiuni,
precum și dacă sunt menționate celelalte condiții prevăzute de respectivele prevederi legale.
Daca se cunoaste, calendarul prevazut de aplicare a respectivelor optiuni:
in luni: □□ sau in zile: □□□□ (de la data atribuirii contractului)

Numarul de prelungiri posibile (dupa caz): □□□ sau interval: intre □□□ si □□□
Daca se cunoaste, (în cazul contractelor de produse sau de servicii care pot fi prelungite, calendarul prevăzut al
contractelor ulterioare: in luni: □□ sau in zile: □□□□ (de la data atribuirii contractului)
II.2.3) Procentul minim de lucrari/servicii care urmeaza sa fie atribuite de concesionar unor terti (dupa caz, in cazul contractelor de
concesiuni)

II.3) DURATA CONTRACTULUI SAU TERMENUL PENTRU FINALIZARE

Durata in luni: □□ sau in zile: □□□□ (de la data atribuirii contractului/emiterii ordinelor de incepere a serviciilor sau
lucrarilor)
Atenție!

Încheierea unui contract de achiziție publică pe o perioadă nedeterminată nu este interzisă de lege, dar este o
practică ce trebuie limitată deoarece are ca efect împiedicarea concurenței, având în vedere legislația din
România (Legea 500/2002) care prevede anualitatea bugetului, precum și contextul existenței unei piețe libere
pentru majoritatea bunurilor și serviciilor.

153
Conform Ordinului MFP 1792/2002: “Angajarea cheltuielilor se efectuează în tot cursul exerciţiului bugetar,
astfel încât să existe certitudinea că bunurile şi serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate,
respectiv prestate, şi se vor plăti în exerciţiul bugetar respectiv.
Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli într-o perioadă în care se ştie că bunul, lucrarea sau serviciul nu
va putea fi executat, recepţionat şi plătit până la data de 31 decembrie a exerciţiului bugetar curent, respectiv
ultima zi de plată prevăzută în Programul calendaristic pentru derularea principalelor operaţiuni de încheiere a
exerciţiului bugetar, cu excepţia acţiunilor multianuale.”

II.4) AJUSTAREA PRETULUI CONTRACTULUI

II.4.1. Ajustarea pretului contractului da □ nu □
Precizarea legată de modul concret de ajustare a prețului se va regăsi la nivelul modelului de contract.

Daca DA, se va preciza modul de ajustare a prețului contractului (în ce condiții, când, cum, formula de ajustare
aplicabila)
(1) Dacă se uzează de prevederile art.28 alin.(3) din HG 395/2016:
AC precizează indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora,
cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri, atât în documentația de atribuire cât și
în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens, în caz contrar prevederile
referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului devin inaplicabile.
(2) Dacă se uzează de prevederile art.28 alin.(5) din HG 395/2016:
AC are dreptul de a ajusta prețul contractului fără a fi îndeplinite condițiile de transparență mai sus-
menționate, numai în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autoritățile
locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite
taxe/impozite locale al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a
fundamentat prețul contractului.
Notă: modul de ajustare a prețului contractului de achiziție publică nu trebuie să conducă în niciun caz la
schimbarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza
căruia contractantul respectiv a fost declarat câștigător în urma finalizării respectivei proceduri, cu excepția
cazului prevăzut la alin. (5).

SECTIUNEA III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE

III.1) CONDITII REFERITOARE LA CONTRACT

III.1.1) Depozite valorice si garantii solicitate (dupa caz)

III.1.1.a) Garantie de participare da □ nu □

Potrivit art.35 din H.G. nr.395/2016 autoritatea contractantă are dreptul, și nu obligația, de a solicita garanție
de participare.
! Dacă se solicită garanție de participare, potrivit prevederilor legale in domeniul achizițiilor publice se vor
preciza obligatoriu următoarele informații:
- cuantumul garanției de participare (care trebuie să se raporteze la valoarea estimată a contractului/
celui mai mare contract subsecvent, cu încadrarea în plafoanele prevăzute de legislație – 1% sau 2%, în
funcție de valoare estimată);

154
 - perioada de valabilitate a garanției de participare: fie se va menționa că „este cel puțin egală cu
perioada de valabilitate a ofertei”, fie se va exprima printr-un număr fix de zile (care nu poate fi mai mic
decât numărul de zile prevăzut pentru perioada de valabilitate a ofertei) care se va raporta la termenul
limita de primire a ofertelor (nu la data deschiderii ofertelor sau la data depunerii ofertelor);
! In cazul în care procedura se desfășoară pe loturi valoarea garanției de participare se raportează la valoarea
estimată a fiecărui lot;
! Valoarea garanției de participare, în cazul unei proceduri de atribuire pentru care se aplică opțiunea
prevăzută la art.165 din H.G. nr.395/2016, se va raporta la valoarea estimată până la 31.12.a.c..
! Valoarea garanției de participare, în cazul unei proceduri de atribuire pentru care se aplică opțiunea
prevăzută la art.104 alin. (8) din Legea nr.98/2016, se va raporta la valoarea estimată fără eventualele
suplimentări.
! Având în vedere principiul tratamentului egal, nu se va limita emiterea garanției doar de către o bancă din
România.
AC poate menționa ca este recomandabil sau este de preferat ca garanția de participare sa fie emisă de către o
bancă care sa aibă corespondent în România.
! Nu se poate impune ca garanția de participare sa fie constituită în mod obligatoriu de către liderul asocierii.
! Pentru o evaluare si raportare unitare ale cuantumului aferent garanției de participare, veți menționa faptul
ca echivalenta pentru o garanție de participare depusa in alta valuta se va face la cursul BNR (se poate utiliza,
ca referință, și cursul valutar menționat de BCE) recomandabil din data anterioara datei limita de depunere a
ofertelor cu 5 zile sau din data publicării anunțului de participare/simplificat in SEAP.
! Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanției de participare se va executa necondiționat,
respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declarației acestuia cu privire la culpa persoanei garantate,

În cazul încheierii unui acord-cadru prevederile legale în legătură cu obligația de a reține garanția de
participare în situația în care ofertantul desemnat câștigător nu constituie garanția de bună execuție în maxim 3
zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru, nu sunt aplicabile.

III.1.1.b) Garantie de buna executie da □ nu □

Dacă DA,
Cuantumul garanției de bună execuție va fi de maxim 10% din valoarea contractului fără TVA.

Garanția de bună execuție se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la semnarea contractului de achiziție
publică/contractului subsecvent.

Modalități de constituire :

- instrument de garantare
- virament bancar
- numerar (pentru valori mai mici de 5000 lei)
- prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale (suma inițială nu mai mică de 0,5 %
din prețul contractului)
În situația executării garanției de bună execuție, parțial sau total, contractantul are obligația de a reîntregi
garanția în cauză raportat la restul rămas de executat.

155
În cazul suplimentării valorii contractului pe parcursul executării acestuia, contractantul are obligația de a
completa garanția în corelație cu noua valoare.

În cazul atribuirii unui contract de furnizare sau servicii (cu excepția serviciilor de proiectare) a cărui valoare
estimată este < 600.129 lei / 3.334.050 lei (servicii sociale și alte servicii specifice) NU există obligația
constituirii garanției de bună execuție

III.1.2) Principalele modalitati de finantare si plata si/sau trimitere la dispozitiile relevante

Se specifică sursele de finanțare ale contractului ce urmează a fi atribuit (buget de stat, buget local sau alte
surse)

! Se vor corela informațiile din prezenta secțiune cu cele din cadrul secțiunii VI.2.
__________________________________________________________________________________________________
III.1.3) Forma juridica pe care o va lua grupul de operatori economici caruia i se atribuie contractul (dupa caz)

III.1.4) Executarea contractului este supusa altor conditii speciale (dupa caz) da □ nu □

Daca da, descrierea acestor condiții__________________________________

Atenție la inițierea unei proceduri de achiziție publică cu „clauză suspensivă” care prevede încheierea
contractului numai în măsura în care fondurile necesare achiziției vor fi asigurate prin semnarea contractului
de finanțare – această clauză nu trebuie să permită o aplicare care să confere autorității contractante o
libertate nelimitată de decizie înainte de încheierea contractului (adică și în situațiile în care nu a fost
întreprinsă nicio diligență, sau șansele sunt scăzute, pentru obținerea finanțării), având în vedere că art.143 din
HG nr.395/2016 stabilește obligația AC de a încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca
fiind câștigătoare.

AC trebuie să includă în contract clauze specifice care să-i permită să urmărească orice pretenție la daune pe
care contractantul ar putea să o aibă împotriva terțului/terților susținători pentru nerespectarea obligațiilor
asumate prin angajamentul ferm, cum ar fi, fără a se limita la, printr-o cesiune a drepturilor contractantului
către autoritatea contractantă, cu titlu de garanție.

Autoritatea contractantă are obligația de a stabili clauze contractuale obligatorii privind cesiunea de creanță în
favoarea subcontractanților legată de partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de către aceștia.
A.C. efectuează plăţi corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi
în ofertă, dacă aceştia solicită, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit
contractului dintre contractant şi subcontractant în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile, atunci când
natura contractului permite acest lucru şi dacă subcontractanţii propuşi, şi-au exprimat opţiunea în acest sens.

Subcontractorii îşi vor exprima la momentul încheierii contractului de achiziţie publică, sau la momentul
introducerii acestora în contractul de achiziţie publică, după caz, opţiunea de a fi plătiţi direct de către A.C..
A.C. efectuează plăţile directe către subcontractanţii agreaţi doar atunci când prestaţia acestora este
156
confirmată prin documente agreate de toate cele 3 părţi, respectiv A.C., contractant şi subcontractant sau de
A.C. şi subcontractant atunci când, în mod nejustificat, contractantul blochează confirmarea executării
obligaţiilor asumate de subcontractant.

Atunci când un subcontractant îşi exprimă opţiunea de a fi plătit direct, A.C. are obligaţia de a stabili în cadrul
contractului de achiziţie publică clauze contractuale obligatorii ce prevăd transferul de drept al obligaţiilor de
plată către subcontractant/subcontractanţi pentru partea/părţile din contract aferentă/aferente
acestuia/acestora, în momentul în care a fost confirmată îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de
subcontractare, în conformitate cu prevederile alin. (2).

Mecanismul de plată trebuie precizat de asemenea în prevederile contractuale !

Pentru respectarea principiului proporționalității, conform prevederilor art.2 alin. (2) lit. e) din Legea
nr.98/2016, stabilirea drepturilor, obligaților și cuantumul penalităților dintre părți, trebuie corelate cu
specificul, complexitatea și potențialele riscuri identificate la nivelul caietului de sarcini, document ce descrie
obiectul contractului de achiziție publică.

AC va avea în vedere aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii 72/2013 privind măsurile pentru
combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate
între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, care califică drept abuzive clauzele contractuale sau
practicile prin care se stabilesc în mod vădit inechitabil în raport cu creditorul, termenele de plată, nivelul
dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare, etc.

III.1.5. Legislatia aplicabila

 Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice
 H.G. nr.395/2016 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice
 O.U.G. nr.58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra
domeniului achizițiilor publice

Actele normative precizate în această secțiune trebuie să fie valabile / în vigoare la data transmiterii
documentației și în corelație cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit

III.2) CONDITII DE PARTICIPARE

III.2.1) Situatia personala a operatorilor economici, inclusiv cerintele referitoare la inscrierea in registrul comertului
sau al profesiei

III.2.1.a) Situatia personala a candidatului sau ofertantului:

Ofertanții, terții susținători și subcontractanții NU trebuie să se regăsească în situațiile prevăzute la art.

164, 165 și 167 din Legea nr. 98/2016.
AC va menționa explicit obligația completării și prezentării inițiale a DUAE de către ofertanți/candidați
(inclusiv pentru asociați/subcontractanți/terți susținători) ca primă dovadă a neîncadrării în situațiile de
excludere și a îndeplinirii cerințelor de capacitate ( se va consulta Ghidul de utilizare DUAE elaborat de
ANAP disponibil la adresa www.anap.gov.ro))
157
Informațiile pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în DEAU trebuie să fie clar precizate în
prealabil de către autoritățile contractante la nivelul fișei de date,

Ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile face dovada
neîncadrării în situațiile de excludere, prin prezentarea, la solicitarea AC, de regulă a următoarelor informații
și documente:

 certificate constatatoare privind lipsa datoriilor cu privire la plata impozitelor, taxelor sau a
contribuțiilor la bugetul general consolidat (buget local, buget de stat etc.) la momentul prezentării;
 cazierul judiciar al operatorului economic și al membrilor organului de administrare, de conducere sau
de supraveghere al respectivului operator economic, sau a celor ce au putere de reprezentare, de
decizie sau de control în cadrul acestuia, așa cum rezultă din certificatul constatator emis de ONRC /
actul constitutiv;
 după caz, documente prin care se demonstrează faptul ca operatorul economic poate beneficia de
derogările prevăzute la art. 166 alin. (2), art. 167 alin. (2), art. 171 din Legea 98/2016 privind achizițiile
publice;
 alte documente edificatoare, după caz.
! În cazul procedurilor desfășurate în mai multe etape documentele justificative se solicită înainte de
transmiterea invitațiilor pentru etapa a doua către candidații selectați.

AC va menționa la nivelul acestei secțiuni numele persoanelor ce dețin funcții de decizie din cadrul
autorității contractante, a celor cu putere de reprezentare din partea furnizorului de servicii auxiliare precum și
a celor implicați în procedură din partea acestuia din urmă;
Persoanele cu funcții de decizie trebuie să fie aceleași cu cele cuprinse în declarația atașată documentației de
atribuire; La nivelul declarației autoritatea contractantă nu va include numele și datele de identificare ale
membrilor comisiei de evaluare decât dacă respectivii sunt și factori de decizie.
Declarația atașată documentației de atribuire vaconținetoate datele de identificare ale persoanelor cu funcții de
decizie, a celor cu putere de reprezentare din partea furnizorului de servicii auxiliare precum și a celor implicați
în procedură din partea acestuia din urmă referitoare la nume și prenume, data și locul nașterii, domiciliul,
codul numeric personal și funcția pe care o deține prin raportare la implicarea în procesul de achiziție publică;

Atenționări speciale:

1. Nedepunerea DUAE odată cu oferta (inclusiv pentru asociat/terț susținător) atrage respingerea
acesteia ca inacceptabilă.

2. Nedepunerea odată cu oferta, a DUAE, a angajamentului ferm al terțului susținător din care rezultă
modul efectiv în care se va materializa susținerea acestuia, sau după caz, a acordului de
subcontractare și/sau a acordului de asociere, atrage respingerea acesteia ca inacceptabilă.

III.2.1.b) Capacitatea de exercitare a activitatii profesionale

Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate:

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente relevante
care să dovedească forma de înregistrare și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere
profesional, în conformitate cu cerințele legale din țara în care este stabilit operatorul economic.

Formularea cerinței/condiției nu trebuie să afecteze competiția, ci doar să facă trimitere la corespondența

158
dintre capacitatea de exercitare profesională și obiectul principal al contractului, fără a se impune anumite
coduri CAEN și fără a limita la codurile CPV atașate obiectului de contract; Scopul cerinței este de a confirma că
ofertantul nu se află în niciuna dintre situațiile de anulare a constituirii sale precum și faptul că are capacitatea
profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului.
Cerința se aplică inclusiv pentru subcontractanți și/sau terți susținători care completează informațiile aferente
situației lor la nivelul unui DUAE distinct.
În procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică de servicii, în cazul în care este necesar ca
operatorii economici să dețină o autorizație specială, sau să fie membri ai unei anumite organizații pentru a
putea presta serviciile în cauză în statul de origine, sau să fie înscriși în registre profesionale, autoritatea
contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze că dețin o astfel de autorizație/ că sunt membri ai
unei astfel de organizații/ sunt înscriși în registre profesionale.

Dacă se impune avizarea/atestarea/autorizarea operatorului economic, aceasta trebuie să fie în relație

directă cu obiectul principal al contractului / relevantă scopului urmărit prin încheierea contractului de achiziție
publică.
Spre exemplu, în cazul în care se urmărește realizarea unei clădiri (sediu administrativ) în care părți ale acesteia
se îmbină și formează un tot indivizibil, obiectul principal al contractului se analizează în ansamblul său, într-un
mod unitar, astfel că, realizarea instalațiilor electrice nu poate fi apreciată ca reprezentând lucrări
preponderente pentru care devine necesară solicitarea atestatului emis de ANRE pentru executantul lucrării, ci
ocazionale, ce decurg din realizarea obiectul principal al contractului.
Autorizările / atestările necesare pentru prestarea /executarea unor operațiuni care nu constituie obligația
caracteristică rezultată din obiectul principal al contractului / scopul urmărit de autoritatea contractantă, se vor
regăsi la nivelul propunerii tehnice, unde ofertantul urmează să prezinte informații în legătură cu modul de
asigurare a execuției tuturor operațiunilor în conformitate cu reglementările legale aplicabile.
Autoritatea contractantă va include informații în legătură cu posibilitatea prezentării de către persoanele
juridice străine, de documente echivalente, emise în conformitate cu legislația aplicabilă în țara de
rezidență.(acolo unde este aplicabil).
III.2.2) Capacitatea economica si financiara
Atenție! In cazul aplicării procedurii simplificate NU se pot solicita cerințe privind capacitatea economică și
financiară

Atunci când intenționează să atribuie un contract de achiziție publică/acord-cadru pe loturi, autoritatea

contractantă aplică cerințele privind capacitatea prin raportare la fiecare lot în parte.

Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru Modalitatea de indeplinire

evaluarea respectarii cerintelor mentionate
AC va menționa explicit obligația completării și
prezentării inițiale a DUAE de către ofertanți/candidați
(inclusiv pentru asociați/subcontractanți/terți
susținători) și de a indica anumite criterii de completare
a DUAE astfel încât să poată fi evitate situațiile de
respingere a ofertelor pentru motive legate de o
completare necorespunzătoare a secțiunilor.

Pentru a se evita sarcinile administrative pentru

autoritățile contractante și, eventual, indicațiile
159
 contradictorii din diferitele documente ale achiziției,
informațiile pe care operatorii economici trebuie să le
prezinte în DEAU ar trebui să fie clar precizate în
prealabil de către autoritățile contractante anunțul de
participare sau prin trimiteri la alte părți ale
documentelor achiziției, pe care operatorii economici
trebuie să le examineze cu atenție în vederea participării
acestora și eventual a depunerii de oferte.

Cifra de afaceri

Autoritatea contractantă poate stabili un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită
cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de achiziție publică sau o medie a cifrei de afaceri
pe ultimii 3 ani financiari anteriori care însă nu poate depăși dublul valorii estimate a contractului de achiziție
publică.
Prin excepție, cifra de afaceri minimă impusă operatorilor economici poate depăși limita prevăzută mai sus în
cazuri temeinic justificate, precum cele legate de existența unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor,
serviciilor sau produselor care fac obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru. Autoritatea
contractantă indică în documentele achiziției principalele motive care justifică o astfel de cerință.

RECOMANDAM ca utilizarea acestei excepții să fie de strictă interpretare, urmând ca raportarea să se

facă la plafoane care să fie cel mult la nivel valoric egal cu dublul valorii estimate a contractului de achiziție
publică.
În cazul în care urmează să fie atribuite contracte de achiziții publice în baza unui acord-cadru cu reluarea
competiției, media cifrei de afaceri minime anuale se raportează la valoarea maximă anticipată a contractelor
subsecvente ce urmează să se execute în același timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a
acordului-cadru, în caz contrar nivelul cifrei de afaceri se va raporta la cel mult valoarea estimată a celui mai
mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe durata acordului-cadru.

RECOMANDAM ca, în cazul acordurilor-cadru, regula generală să fie ca nivelul stabilit pentru cifra de
afaceri să se raporteze la cel mult valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a
fi atribuit pe durata acordului-cadru, având în vedere că situațiile în care mai multe contracte subsecvente se
execută în același timp, sau valoarea acestora nu se cunoaște, trebuie să fie tratate ca excepții, fiind de strictă
interpretare.
Autoritatea contractantă poate stabili cerințele privind nivelul cifrei de afaceri minime anuale prin raportare la
grupuri de loturi, în cazul în care este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiași ofertant, iar contractele
pentru acestea trebuie executate în același timp.
Se va menționa clar daca se solicita cifra de afaceri globală sau cifra de afaceri în domeniul de activitate
aferent obiectului contractului, sau după caz, dacă se solicită amândouă.
De regulă, formularea cerinței în legătură cu CIFRA DE AFACERI se va face în corelație cu cea ANUALĂ și nu
cea în domeniul aferent obiectului contractului, dat fiind faptul că aceast din urmă este dificil de probat prin
documente suport edificatoare, facil de verificat (facturile/extrase de cont nu pot constitui documente probante).

NU se va limita documentul ce va fi prezentat în vederea îndeplinirii nivelului aferent cifrei de afaceri la situații
financiare anuale (bilanț contabil) existând posibilitatea prezentării de documente echivalente, cum ar fi,
rapoarte de audit financiar întocmite de entități specializate, sau balanțe de verificare asumate de operatorul
economic, în cazul în care situațiile aferente anului financiar încheiat nu au fost încă definitivate conform

160
prevederilor legislației incidente în domeniu;

Cifra de afaceri se poate solicita pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile, AC mentionând
exact pentru care exerciții financiare se va prezenta cifra de afaceri.

RECOMANDĂM formularea cerinței prin corelare cu MEDIA cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani, pentru a
nu restrânge accesul la competiție.
! Pentru o evaluare unitara a modului de îndeplinire a cerinței, se va menționa faptul că pentru calculul
echivalenței se va aplica cursul mediu anual lei/valută comunicat fie de BNR, (fie de BCE) pentru fiecare an în
parte (autoritatea contractanta va alege una din cele două instituții pentru referință).

Asigurarea de risc profesional

În cazul contractelor având ca obiect servicii de proiectare/audit financiar/ consultanță financiară/dirigenție de
șantier/verificare proiecte tehnice/expertiză tehnică de calitate a proiectelor tehnice sau construcțiilor/ (cazul
achizițiilor de servicii prestate de experți atestați) este întemeiată solicitarea prezentării de către ofertant a
poliței de asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării atribuțiilor din
contract, fiind reglementată prin acte normative speciale.

Nivelul valoric impus poliței de asigurare va fi proporțional cu efectele de natură economică rezultate din
neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale.

Bonitate/acces la resurse

Nivelul minim impus pentru cash-flow să fie corelat cu necesitățile financiare ale candidatului/ofertantului
pentru demararea implementării contractului, până la realizarea primelor plăți;
Stabilirea cerinței să fie corelată cu condițiile de execuție a contractului și graficul de plăți, luând în
considerare posibilitatea AC de acordare a unui avans, situație în care nivelul minim impus pentru cash-flow va
fi diminuat corespunzător, sau după caz, cerința va fi eliminată;
Dacă se solicită acces sau disponibil de resurse se va solicita pentru perioada de execuție a lucrării și nu se va
limita la prezentarea doar a unui anumit tip de documente (ex. nu se poate limita la declarație bancară).

Perioada pentru care se va solicita accesul la disponibilități se va exprima în același mod ca și durata
contractului (ex. luni).

Perioada pentru care se va solicita accesul la disponibilități se va raporta la perioada de realizare a

contractului și nu la perioada ce cuprinde și garanția acordată (în cazul contractelor FIDIC – să nu cuprindă și
perioada de notificare a defectelor) - (se va menționa distinct termenul de execuție de perioada de
garanție/notificare defecte etc.).

Formula după care se va calcula cash-flow-ul: (valoare estimata a contractului /perioada de derulare a
contractului - fără a se lua în calcul perioada de garanție)× perioada solicitată de a.c.(în cazul acordului-cadru
cash-flow-ul se va raporta la valoarea și durata de realizare a celui mai mare contract subsecvent)

Dacă se solicită cash-flow, la nivelul fișei de date trebuie să existe suma și perioada pentru care se solicită,
precum și informații referitoare la modalitatea de îndeplinire a cerinței, respectiv documentele relevante care
pot fi indicate de ofertant drept referințe în DUAE (spre exemplu: depozite bancare, acces la instrumente de
finanțare – linii de credit, rapoarte emise de instituții specializate privind încadrarea operatorului economic

161
într-o clasă de bonitate, s.a.)

RECOMANDĂM ca perioada avută în vedere la calcularea valorii cash-flow să fie de maxim ¼ din
durata de execuție.

Alți indicatori economico- financiari

În cazul solicitării unor indicatori economico-financiari (spre exemplu, lichiditate anuală), se va urmări ca
aceștia să fie relevanți în raport cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit, respectiv să existe o
corelație între indicatorul ales și riscul de neîndeplinire a contractului (după caz, se va preciza formula
matematică prin care se calculează indicatorul economico-financiar).

Ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile face
dovada îndeplinirii cerințelor referitoare la situația economică și financiară, de regulă, prin prezentarea, după
caz, a unora sau mai multora dintre următoarelor informații și documente:

a) declarații sau extrase bancare corespunzătoare sau, acolo unde este cazul, dovada asigurării de risc
profesional;
b) prezentarea situațiilor financiare sau a extraselor din situațiile financiare, în cazul în care publicarea
situațiilor financiare este prevăzută de legislația țării în care este stabilit operatorul economic;
c) o declarație privind cifra totală de afaceri a operatorului economic și, acolo unde este cazul, cifra de afaceri
din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare
disponibile, în funcție de data înființării sau începerii activității operatorului economic, în măsura în care
informațiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.
! În cazul în care, din motive obiective și justificate, operatorul economic nu este în măsură să prezinte una sau
mai multe dintre informațiile și documentele prevăzute mai sus, operatorul economic este autorizat să facă
dovada situației sale economice și financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl
consideră adecvat.
! În cazul procedurilor desfășurate în mai multe etape documentele justificative se solicită înainte de
transmiterea invitațiilor pentru etapa a doua către candidații selectați.

Capacitatea economică și financiară a operatorului economic poate fi susținută în conformitate cu

art.184 din Legea nr.98/2016.

Modalitate de îndeplinire: DUAE completat de ofertant în care se vor include informațiile cu privire la existența
unei susțineri de terță parte, inclusiv măsurile avute în vedere de acesta pentru a accesa în orice moment
resursele necesare, la care se atașează DUAE și angajamentul ferm al terțului susținător/angajamentele ferme
ale terților susținători din trebuie să rezulte modul efectiv în care terțul/terții susținători vor asigura îndeplinirea
angajamentului.

Prin angajamentul ferm, terțul/terții confirmă faptul că va/vor sprijini ofertantul în vederea îndeplinirii
obligațiilor contractuale, fie prin precizarea modului în care va/vor interveni concret pentru a duce la
îndeplinire respectivele obligații pentru care a acordat susținerea, fie prin indicarea resurselor financiare pe

162
care le va pune la dispoziție ofertantului (descriind modul concret în care va realiza acest lucru).

Conform prevederilor art.184 din Legea nr.98/2016, prin angajamentul ferm, terțul/terții se va/vor angaja că
va/vor răspunde în mod solidar cu ofertantul pentru executarea contractului de achiziţie publică. Răspunderea
solidară a terțului/terților susținător/susținători se va angaja sub condiția neîndeplinirii de către acesta/aceștia
a obligațiilor de susținere asumate prin angajament.

Autoritatea contractantă respinge terțul susținător propus dacă acesta nu îndeplinește cerințele de
calificare privind capacitatea sau se încadrează printre motivele de excludere și solicită
candidatului/ofertantului o singură dată – înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt terț, cu respectarea
principiului tratamentului egal.

În cazul depunerii unei oferte comune, fiecare operator economic membru al asocierii va prezenta DUAE în
care vor include informațiile cu privire la modul de îndeplinire a cerințelor de capacitate economică și
financiară proporțional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.

La solicitarea autorității contractante, doar ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de
atribuire asupra ofertelor admisibile va prezenta documente justificative ale asociaților care probează
îndeplinirea cerinței privind capacitatea economică și financiară.

III.2.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala

Atenție ! În cazul procedurii simplificate se pot formula numai cerințe referitoare la experiența similară !

Atunci când intenționează să atribuie un contract de achiziție publică/acord-cadru pe loturi, autoritatea

contractantă aplică cerințele privind capacitatea prin raportare la fiecare lot în parte.
Ca o condiție pentru posibilitatea atribuirii contractelor ce fac obiectul mai multor loturi aceluiași ofertant,
autoritatea contractantă poate stabili cerințele privind resursele tehnice și/sau profesionale prin raportare la
grupuri de loturi, atunci când utilizarea acestor resurse în cadrul contractelor se realizează simultan sau fac
imposibilă alocarea aceleiași/acelorași resurse pentru mai multe contracte care se execută în același timp.

Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea Modalitatea de indeplinire

respectarii cerintelor mentionate AC va menționa explicit criteriile de completare
a DUAE astfel încât să poată fi evitate situațiile
respingerii ofertelor pentru criterii despre care
ofertanții nu au avut cunoștință.
Spre exemplu: se va indica faptul că la nivelul
DUAE trebuie precizate informații cum ar fi:
numărul și data contractului invocat drept
experiență similară, valoarea, beneficiarul, data
și numărul documentului de recepție, precum și
ponderea și/sau activitățile pentru care a fost
responsabil.

163
 I. Experiența similară:
-o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoțită de certificate
de bună execuție pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel
corespunzător de concurență, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări
relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă;
- lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care
acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați; atunci când
este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență, autoritatea contractantă poate stabili
că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de
3 ani în urmă;
Autoritatea contractantă nu poate stabili cerințe privind nivelul experienței similare prin raportare la grupuri de
loturi, chiar și în cazul în care este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiași ofertant iar contractele pentru
acestea trebuie executate în același timp.
Nivelul cerinței nu va depăși, ca regulă generală, valoarea estimată/cantitatea aferentă contractului ce urmează
a fi atribuit;
AC va explicita similaritatea activităților într-o manieră obiectivă, care să reflecte categoriile/tipurile de
produse/servicii/ lucrări de o complexitate comparabilă cu cele ce fac obiectul contractului, cu încadrarea într-o
descriere mai generală, sub principiul ”cine poate mult poate și mai puțin”

Se vor evita formulările de tipul ”ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în
contract...” sau a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX”

Exemple:

1. Contract având ca obiect – Asigurarea serviciilor de verificare si evaluare a cererilor de finanțare pentru
programul X; CPV asociat - Servicii de consultanta in management si servicii conexe.

Formulare restrictivă a cerinței: prezentați experiență în activități de verificare și evaluare cereri de finanțare;

Bună practică: demonstrați că ați mai prestat activități de consultanță/asistență tehnică în domeniul accesării
finanțărilor nerambursabile sau similare acestora, cum ar fi asistență tehnică în evaluarea proiectelor, asistență
tehnică în elaborarea ghidului solicitantului pentru programele aferente implementării fondurilor europene
nerambursabile, asistență tehnică privind elaborarea cererilor de finanțare, asistență tehnică în evaluarea
cererilor de rambursare și altele asemenea.

2. Contract având ca obiect - lucrări de amenajare parcare auto.

Formulare restrictivă a cerinței: prezentați experiență în execuția de lucrări de amenajare parcări auto,
respectiv lucrări de terasamente, suprastructură, marcaje și indicatoare pentru parcări, rețele de canalizare
meteorică.

Bună practică: demonstrați experiență în activități având ca obiect amenajarea teritoriului, sau lucrări de geniu
civil, cum ar fi lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare de drumuri și/sau de străzi și/sau
lucrări pentru realizarea de parcări similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul

164
achiziției.

AC va avea în vedere ca:

 Cerința privind experiența similară formulată la nivelul strategiei de contractare să fie redată fidel și
consecvent în fișa de date (în sensul argumentării)
 Formularea cerinței să fie una generală prin raportare la domeniul activității ce caracterizează obiectul
principal al contractului.

Exemplu: obiect contract "Realizare proiect tehnic aferent obiectivului de investiții - Reabilitare și modernizare
drum județean"

Se poate solicita experiență similară pentru activitatea de proiectare prin contracte ce au avut ca obiect
prestarea de servicii similare, respectiv servicii de proiectare pentru realizarea de infrastructură de transport
rutier sau infrastructură similară din punctul de vedere al complexității și/sau utilității, și nu doar pentru
drumuri județene (servicii identice cu cele care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit). Pentru
exemplul de mai sus, infrastructura similară din punctul de vedere al complexității și/sau utilității, prin
aplicarea principiului "cine poate mai mult poate și mai puțin", poate include, fără a se limita la:

- infrastructura aeroportuară – cum ar fi pistele de decolare-aterizare (similare ca structură rutieră și chiar

superioare drumurilor județene); sau

- construcții hidrotehnice - care au în componență o cale de comunicație de tipul infrastructură rutieră, cum ar
fi baraj hidrocentrală cu infrastructură rutieră asociată, urmând a fi luată în considerare drept experiență
similară activitatea de proiectare aferentă căii de comunicație de tipul infrastructurii rutiere.

Este disproporționată solicitarea unei experiențe similare pentru toate activitățile cuprinse în obiectul
contractului, respectiv și pentru activități secundare/accesorii/ cu pondere valorică scăzută în obiectul
contractului.

Autoritatea contractantă nu poate solicita îndeplinirea cerinței privind experiența similară prin impunerea
atât a unui nivel valoric, cât și a unui nivel cantitativ, în situația în care prin aceste niveluri se urmărește același
lucru, respectiv descrierea, dintr-o singură perspectivă, a complexității respectivelor cerințe, raportat la obiectul
contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit.

Exemplu practică defectuoasă: Utilizarea următoarei formulări pentru exprimarea cerinței minime de calificare
referitoare la experiența în implementare unor contracte/activități similare: „Prezentarea unui contract de
lucrări în valoare de minimum „X” lei la nivelul căruia să se fi realizat minimum „Y” km/m2/tone/etc.”

Exemplul bună practică:

Într-o procedură de licitație deschisă derulată în vederea atribuirii unui contract de lucrări având ca obiect
”Construcție drum expres între localitățile A și B, în lungime de 20 km, inclusiv lucrări de artă”, cu o valoare
estimată de 100.000.000 lei, cerința de calificare referitoare la experiența similară va fi considerată îndeplinită
dacă ofertantul va face dovada că:

- a realizat în ultimii 5 ani, în cadrul a maximum 3 contracte, lucrări în domeniul infrastructurii de transport
rutier, sau infrastructură similară d.p.d.v complexitate și/sau utilitate, în valoare de cel puțin 100.000.000 lei, și

165
- a realizat în ultimii 5 ani un viaduct rutier sau de transport feroviar de cel puțin 100 m lungime în cadrul unuia
dintre aceste contracte.

Notă: În scopul înțelegerii exemplului, se consideră că următoarele premise descriu contextul în care se
încadrează speța:

- printre lucrările de artă ce fac obiectul viitorului contract se include un viaduct cu o lungime de 200 m;

- prin lucrări în domeniul infrastructurii de transport rutier, sau infrastructură similară d.p.d.v complexitate
și/sau utilitate se înțelege lucrări de construcție/modernizare/reparații capitale aferente unor drumuri care se
încadrează cel puțin în clasa III de complexitate conform normativului în domeniu (unde clasa I include nivelul
de complexitate cel mai ridicat). În clasa III de complexitate se încadrează: drumuri expres și drumuri naționale
europene, drumuri naționale principale, drumuri naționale secundare, drumuri județene cu două benzi de
circulație.

! În cazul în care specificul obiectului contractului crează premisele unei concurențe reduse, având în vedere
complexitatea activităților ce trebuie realizate și/sau faptul că atribuirea se realizează la interval mari de timp,
autoritatea contractantă va avea în în vedere luarea în considerare a unei experiențe a
ofertantului/candidatului în prestarea unor servicii/lucrări similare, realizată cu mai mult de 3/5 ani în urmă,
stabilindu-se perioada de referință în funcție de specificul achiziției.

! Formularea cerinței trebuie să permită comisiei de evaluare să abordeze cerința într-o manieră facilă și
nerestrictivă, respectiv să ia în calcul toată valoarea/cantitatea precizată în cadrul documentului care confirmă
recepţionarea respectivelor servicii/lucrări în ultimii 3/5 ani (dacă acesta este emis în perioada de referință), în
condițiile în care acestea sunt integrate într-un livrabil/obiect de construcţie cu funcţionalitate independentă,
fără a elimina din calcul, în mod artificial, valori/cantităţi aferente lunilor/anilor ce nu se încadrează în
intervalul urmărit.

Exemplu de aşa NU :
În situaţia în care contractele au fost semnate /încheiate şi/sau începute în urmă cu mai mult de 5 ani, sau
acestea se află în curs de derulare, autoritatea contractantă va lua în considerare lucrările executate şi duse la
bun sfârsit în perioada solicitată.

Exemplu de aşa DA :

Ofertantul trebuie sa prezinte dovada finalizării în ultimii 5 ani de lucrări cum ar fi.............conform descrierii
date pentru înțelegerea cerinței, așa cum s-a arătat mai sus).

În cazul contractelor de lucrări operatorul economic clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de
atribuire asupra ofertelor admisibile face dovada îndeplinirii cerinței privind experiența similară, prin
prezentarea de procese verbale de recepție întocmite în condițiile actelor normative care reglementează recepția
lucrărilor, respectiv :

- procesul-verbal de recepție finală / procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor / proces verbal pe

obiect care să ateste faptul că lucrările au fost executate în conformitate cu normele legale în domeniu și că au
fost duse la bun sfârșit și/sau alte documente din care sa reiasă: beneficiarul, cantitatea (indicatori tehnici ce

166
caracterizează obiectul lucrării), perioada (inclusiv data încheierii contractului) și locul execuției lucrărilor;

De regulă. Documentele prin care operatorii economici pot îndeplini cerința privind experienţa similar sunt
următoarele, fără a se limita la:
-declaraţie privind lista principalelor produse/srvicii prestate în ultimii 3 ani, însoţită, după caz, de
anexa la declaraţie pentru fiecare dintre contractele prezentate ca experienţă similară;
Certificate de predare-primire
Recomandări
Procese verbale de recepţie
Certificări de bună execuţie
- certificate constatatoare

În cazul aplicării procedurii simplificate, operatorul economic poate să invoce susținerea unui/unor
terț/terți pentru maximum 50% din cerința privind experiența similară

Sistemelor de management și de trasabilitate

În cazul în care este formulată o cerință în legătură cu măsurile implementate de operatorul economic prin care
acesta garantează trasabilitatea produselor, probarea existenței acestora se poate face prin prezentarea unor
liste de verificare/rapoarte interne, cuprinzând punctele de control și criteriile de monitorizare a produselor și
proceselor, pe lanțul de aprovizonare, inclusiv în ceea ce privește subcontractanții.
Exemplu : în cazul achiziției de produse alimentare (în general la achiziționarea de produse perisabile) – se
poate solicita prezentarea dovezii de implementare a unui sistem intern de înregistrare a documentelor care
însoțesc produsele pe care operatorul economic le distribuie, care să includă informații cel puțin referitoare la:
-identitatea fabricantului original
- documentaţia de transport
-documente de recepţie
-numărul lotului produsului acordat de fabricant
-înregistrările expedierii şi distribuţiei
-certificate de analiză autentice, inclusiv cele ale producătorului original
- data expirării produsului
Secțiunea „descriere” din DUAE trebuie să facă referire la modul concret de aplicare a sistemelor de
management și trasabilitate, cu indicarea clară a evidențelor ce demonstrează implementarea și menținerea
utilizării acestor sisteme după cum este aplicabil operatorului economic participant la procedură

Calificările educaționale și profesionale:

Operatorul economic precizează în DUAE informații în legătură cu calificările educaționale și profesionale ale
personalului de conducere al operatorului economic, dacă acestea nu constituie factori de evaluare.
Operatorul economic are dreptul să invoce susținerea unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea
criteriilor referitoare la calificările educaționale și profesionale doar dacă terțul va desfășura efectiv lucrările
sau serviciile în legătură cu care sunt necesare respectivele calificări.
Perfecționările/formările profesionale trebuie solicitate în corelație cu responsabilitățile/atribuțiile ce decurg
din activitățile ce fac obiectul contractului, fără a se impune un anumit tip de certificat urmând a se admite și
alte documente suport ca alternativă la certificatul în cauză (spre exemplu, documentele care susțin o
experiență specifică dobândită în domeniul de interes),

167
 În cazul persoanelor responsabile cu gestionarea contractului, cum ar fi coordonatorului echipei de
proiectare,

coordonator dezvoltare software, reprezentantul antreprenorului”, ”responsabil calitate-CQ” ”manager

calitate”, ”responsabil/manager mediu”:

 Cerințele referitoare la studiile și /sau experiența generală, vor fi relevante în realizarea coordonării și
implementării contractului;
 Experiența profesională a persoanelor responsabile pentru gestionarea contractului este necesar să fie
în corelație cu cunoștințele acumulate la nivelul unei organizații în ceea ce privește îndeplinirea unei
funcții de coordonare/conducere a activităților aferente organizării procesului de implementare a unui
contract (fără a indica funcția deținută).

În cazul personalului ce va realiza efectiv activitățile contractului ce urmează a fi atribuit -

expertul/experții-cheie a cărui/căror calificare, experiență profesională și/sau mod de organizare poate
reprezenta un avantaj competitiv de natură a influența în mod direct calitatea executării contractului și, prin
urmare, valoarea economică a ofertei, ofertantul urmează să dovedească modul în care dispune de aceștia la
nivelul propunerii tehnice.
Autoritatea contractantă va formula cerințe pentru acest personal la nivelul caietului de sarcini.

În cadrul acestei categorii se includ și tipurile de experți pentru care este impusă, prin legislația de
specialitate din domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, prezentarea unei certificări specifice,
fără de care aceștia nu au dreptul de a exercita activitatea în cauză, în acest fel fiind legați indisolubil de
implementarea propriu – zisă a respectivului contract (RTE, diriginte de șantier, verificatori de proiect, experți
tehnici, alți specialiști atestați AFER/ ISCIR/ ANRE/ ANEVAR/ ANCPI/ CECAR/ CAFR/ MCPN.

Operatorul economic clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor
admisibile face dovada îndeplinirii criteriilor privind calificările educaționale și profesionale, prin prezentarea,
la solicitarea AC, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente:
3. CV –uri
4. Certificate/atestate/autorizații
5. fișe de post/contract de muncă
6. alte documente similare.

Măsurile de management de mediu:

Cerințele privind aplicarea unor măsuri de management de mediu se vor formula în sensul prezentării
procedurilor specifice de lucru aplicabile activităților din contract, pentru prevenirea, reducerea și
compensarea oricărui efect advers asupra mediului (care demonstrează gestionarea executării lucrărilor, de
exemplu, în condiții care să nu polueze mediul și care să ecologizeze zonele de lucru conform obligațiilor din
acordurile de mediu).

Numărul mediu anual de personal:

Se poate solicita o declarație cu privire la numărul mediu anual de personal al operatorului economic care
prestează servicii ori execută lucrări și numărul personalului de conducere din ultimii 3 ani;

NU se pot solicita declarații detaliate cu privire la numele și prenumele personalul muncitor sau

168
personalului auxiliar.

Utilaje, instalații și echipamente tehnice

La stabilirea cerinței privind echipamentele tehnice/ utilajele/ instalațiile AC se va raporta la activitățile /
lucrările speciale care necesită utilizarea unor anumite echipamente tehnice prin prisma tehnologiei specifice
aplicabilă în realizarea obiectului contractului sau după caz, a unor condiții impuse de amplasamentul lucrării;

Formularea cerinței nu trebuie să conducă la impunerea ca echipamentele/utilajele/instalațiile să fie în dotarea

proprie a ofertanților, asigurându-se posibilități alternative prin care se poate demonstra accesul la acestea
(spre exemplu închiriere, comodat, leasing, contract prestări servicii, contract de furnizare direct pe
amplasament – în cazul unor materiale cum ar fi beton, mixturi asfaltice, etc.).

Operatorul economic clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile
face dovada îndeplinirii cerinței privind dotarea tehnică prin prezentarea unei liste a utilajelor, instalațiilor
și/sau echipamentelor tehnice la dispoziția acestuia pe durata executării contractului, precum și a documentelor
de natura celor precizate la paragraful anterior.

Nu pot fi solicitate documente, de tipul: autorizații de mediu / certificări /rapoarte de inspecție, în

relația cu cerința referitoare la utilaje/instalații / echipamente, având în vedere faptul că obligația de deținere a
acestor documente este în sarcina exclusivă a celui ce deține respectivele utilaje/instalații / echipamente,
neintrând în atribuțiile autorității contractante verificarea lor.
Subcontractare
Dacă este aplicabil, ofertanții includ informațiile cu privire la subcontractanți în DUAE.

În cazul în care ofertantul utilizează capacitățile subcontractantului/ subcontractanților pentru a îndeplini

criteriile de calificare, se va prezenta câte un formular DUAE separat pentru fiecare dintre respectivii
subcontractanți, completat și semnat în mod corespunzător de către fiecare dintre aceștia.

Subcontractanții precizează în DUAE informațiile aferente criteriilor de calificare pe care le îndeplinește

menționând numărul și data contractului/acordului de subcontractare pentru partea propusă pentru
subcontractare.

Dacă prin subcontractant nu se îndeplinește o cerință de calificare, atunci acesta va prezenta DUAE doar în
scopul demonstrării neîncadrării în motivele de excludere.

Operatorul economic clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile va
face dovada îndeplinirii cerințelor de calificare prin subcontractanți prin prezentarea de documente justificative
ale acestora, la solicitarea AC.

Autoritatea contractantă poate respinge subcontractantul propus dacă acesta nu îndeplinește cerințele de
calificare privind capacitatea sau se încadrează printre motivele de excludere și solicită candidatului/
ofertantului o singură dată – înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt subcontractant.

 Nu se accepta precizări legate de limitarea subcontractării la nivelul unui anumit procent

 Nu se poate solicita legalizarea contractului de subcontractare.
 Nu se poate interzice dreptul de subcontractare, cu excepția situațiilor în care AC impune ca anumite

169
 sarcini esențiale aferente implementării contractului de servicii/lucrări, sau ale operațiunilor de
amplasare/instalare ale celui de furnizare, să fie executate de ofertant sau după caz, de un membru al
asocierii.

Eșantioane, descrieri sau fotografii

Nu este admisă cerința prezentării de mostre reprezentând produsul finit/de raft, fiind admise doar
fotografii ale acestora sau, după caz, solicitarea de eșantioane/materiale componente ale produsul finit ce face
obiectul contractului;
AC se poate asigura cu privire la conformitatea produsului oferit prin propunerea tehnică, introducând în
contract condiții speciale de recepție, inclusiv metode de testare a produsului.

Calitate

În cazul în care produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe sau, cu caracter
excepțional, sunt destinate unui scop special, operatorul economic poate proba îndeplinirea cerințelor privind
capacitatea tehnică prin rezultatele unui control efectuat de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia,
de un organism oficial competent din țara în care este stabilit operatorul economic, sub rezerva acordului
respectivului organism, care vizează capacitățile de producție ale operatorului economic care furnizează
produsele sau capacitatea tehnică a operatorului economic care prestează serviciile și, dacă este necesar,
facilitățile de studiu și de cercetare care sunt la dispoziția acestuia și măsurile de control al calității pe care
acesta urmează să le aplice;
În acest scop, autoritatea contractantă informează în prealabil operatorul economic cu privire la :

- ce urmează să fie subiect de verificare;

- cum se va realiza această verificare – termene, persoane implicate, mod de documentare a
constatărilor, etc.;
- care sunt consecințele verificării, respectiv când se consideră îndeplinită/neîndeplinită cerința
autorității contractante.
Dacă se solicită, certificate emise de institute oficiale responsabile cu controlul calității sau organisme cu
competențe recunoscute, care atestă conformitatea produselor care urmează a fi livrate, identificată în mod clar
prin trimitere la specificații tehnice sau standarde, autoritatea contractantă va preciza
specificațiile/standardele/reglementările sub care există obligația conformării.
Exemplu : Contract furnizare rulmenți vehicule feroviare motoare
Operatorii economici - persoane juridice romane vor face dovada deţinerii certificatului de omologare tehnică
pentru produsul furnizat /agrementului tehnic feroviar, eliberat /vizate de către AFER în conformitate cu
cerințele OMT 290/2000, valabile la momentul prezentării.
Operatorii economici - persoane juridice straine
Certificate sau alte documente emise de organisme abilitate în acest sens, care să ateste conformitatea
produselor, respectiv Autorizație din țara de origine, eliberată de către organismul abilitat să emită astfel de
autorizații, precum și Agrement Tehnic Feroviar eliberat/vizat de AFER, în conformitate cu cerintele OMT
290/2000, valabile la momentul prezentării - pentru produsul furnizat.

170
sau
Certificat CE/NNTR* eliberat de către organismele abilitate în conformitate cu cerințele HG 877/2010, valabil
la momentul prezentării - pentru produsul furnizat.
*)NNTR - reguli naționale tehnice noticate
Capacitatea tehnică și/sau profesională a operatorului economic poate fi susținută în conformitate cu art.182
din Legea nr.98/2016.

Modalitate de îndeplinire: DUAE completat de ofertant în care se vor include informațiile cu privire la existența
unei susțineri de terță parte, inclusiv măsurile avute în vedere de acesta pentru a accesa în orice moment
resursele necesare, la care se atașează DUAE și angajamentul ferm ale terțului susținător/angajamentele ferme
ale terților susținători din trebuie să rezulte modul efectiv în care terțul/terții susținători vor asigura îndeplinirea
angajamentului.

Terțul/terții susținători vor completa DUAE cu informații privind nivelul lor de experiență, prin raportare la
contractele executate în trecut, corespunzător susținerii acordate.

Prin angajamentul ferm, terțul/terții confirmă faptul că va/vor sprijini ofertantul în vederea îndeplinirii
obligațiilor contractuale, fie prin precizarea modului în care va interveni concret, pentru a duce la îndeplinire
respectivele activități pentru care a acordat susținerea, fie prin indicarea resurselor tehnice și profesionale pe
care le va pune la dispoziție ofertantului (descriind modul concret în care va realiza acest lucru).

Conform prevederilor art.184 din Legea nr.98/2016, prin angajamentul ferm, terțul/terții se va/vor angaja că
va/vor răspunde în mod solidar cu ofertantul pentru executarea contractului de achiziţie publică. Răspunderea
solidară a terțului/terților susținător/susținători se va angaja sub condiția neîndeplinirii de către acesta/aceștia
a obligațiilor de susținere asumate prin angajament.

Autoritatea contractantă respinge terțul susținător propus dacă acesta nu îndeplinește cerințele de
calificare privind capacitatea sau se încadrează printre motivele de excludere și solicită
candidatului/ofertantului o singură dată – înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt terț, cu respectarea
principiului tratamentului egal.

La solicitarea autorității contractante, doar ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de
atribuire asupra ofertelor admisibile va prezenta documente justificative care probează îndeplinirea cerinței
privind capacitatea tehnică și profesională.

În cazul depunerii unei oferte comune, fiecare operator economic membru al asocierii va prezenta DUAE în
care vor include informațiile cu privire la modul de îndeplinire a cerințelor de capacitate tehnică și profesională
proporțional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.

La solicitarea autorității contractante, doar ofertantul clasat pe locul I în clasamentul intermediar întocmit la
finalizarea evaluării ofertelor va prezenta documente justificative ale asociaților care probează îndeplinirea
cerinței privind capacitatea tegnică și profesională

III.2.3.b.) Standarde de asigurare a calitatii

Informatii si/sau Modalitatea de indeplinire

171
nivel(uri) minim(e)
necesare pentru
evaluarea respectarii
cerintelor mentionate

Standarde de management de calitate / mediu

Cerințele în legătură cu respectarea unui standard de management al calității sau de management de mediu se
vor solicita utilizând o formulare corectă cum ar fi ”dovada implementării sistemului de management al
calității/mediului conform SR EN ISO 9001/SR ISO 14001, prin prezentarea unor certificate valabile emise de
organisme de certificare acreditate” sau alte probe/dovezi care confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al
calității pentru cazurile în care operatorul economic nu a avut acces la un certificat de calitate/mediu astfel cum
a fost solicitat ori nu a avut posibilitatea de a-l obține în termenul stabilit.

Formularea cerinței (mai ales în situația în care obiectul contractului este unul complex, cuprinzând două sau
mai multe activități distincte) să fie clară și să asigure posibilitatea îndeplinirii prin raportare la domeniul în
care se încadrează activitatea/activitățile principală (e) ce fac obiectul contractului, fără a se face referire
strictă la un anumit cod CPV sau CAEN, având în vedere că este vorba de un standard de organizație și nu unul
de produs.

Recomandăm ca formularea cerințelor în legătură cu respectarea standardelor de calitate/mediu să se

realizeze fără a afecta principiul proporționalității, respectiv verificând relevanța acestora în raport cu scopul
urmărit.

În situația în care autoritatea contractantă formulează în cadrul acelelași proceduri de atribuire și cerințe
privind aplicarea unor măsuri de management de mediu, la momentul evaluării DUAE, acesta va considera
îndeplinită cerința în situația în care operatorul economic invocă deținerea unui certificat privind implementarea
unui sistem de management al mediului (EMAS sau SR EN ISO 14001).

Notă:

Autoritatea contractantă poate alege să limiteze informațiile solicitate la nivelul DUAE la o singură întrebare
DA sau NU prin care ofertanții confirmă că îndeplinesc cerințele privind capacitatea și nu se încadrează în
situațiile de excludere, cu condiția precizării acestui aspect în fișa de date.

III.2.4) Contracte rezervate (dupa caz) da □ nu □

Contractul este rezervat unor ateliere protejate □
Contractul va fi executat numai in cadrul unor programe de ocuparea fortei de munca protejate □

Dacă DA, AC va avea în vedere:

(1) Unitățile protejate conform Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap cât și întreprinderile sociale de inserţie prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia
socială.
Unități protejate pot fi:

Agenții economici cu personalitate juridică, indiferent de forma de organizare și de proprietate, care au cel

172
 puțin 50% din numărul de angajați persoane cu handicap încadrate cu contract individual de muncă;

Secții, ateliere sau alte structuri fără personalitate juridică din cadrul agenților economici sau din cadrul
organizațiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie și cel puțin 50% din numărul total de angajați
persoane cu handicap încadrate cu contract individual de muncă;

Asociații familiale, asociații sau fundații fără scop lucrativ, constituite de cel puțin o persoană cu handicap
, precum și persoana cu handicap care este autorizată, potrivit legii, să desfășoare activități economice
independente, cu condiția achitării contribuțiilor de asigurări sociale prevăzute de lege;

Organizațiile persoanelor cu handicap care desfășoară și activități de vânzări/intermedieri, cu condiția ca

minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru
persoanele cu handicap din organizațiile respective.

Nu poate fi admisă participarea la procedura de atribuire a unei asocieri dintre un operator economic și
un atelier protejat autorizat în cazul în care contractul este rezervat doar atelierelor protejate.

(2) Întreprinderile sociale de inserţie au ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului
prin inserţia socioprofesională a persoanelor defavorizate.
Statutul de întreprindere socială de inserţie se certifică prin acordarea mărcii sociale.

Marca socială cuprinde certificatul care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, cu o
valabilitate de 3 ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală, care se
aplică în mod obligatoriu asupra produselor realizate sau a lucrărilor executate ori a documentelor
care demonstrează prestarea unui serviciu.

(3) Operatori economici, cum ar fi persoane juridice fără scop lucrativ, întreprinderi sociale şi unităţi
protejate, acreditate ca furnizori de servicii sociale, furnizori publici de servicii sociale, la procedurile
de atribuire a contractelor de achiziţii publice având ca obiect exclusiv serviciile de sănătate, sociale şi
culturale.

Durata maximă a acestor contracte de achiziţie publică este de 3 ani.

III.3) CONDITII SPECIFICE PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII

III.3.1) Prestarea serviciilor in cauza este rezervata unei anumite profesii da □ nu □

Daca da precizati actele cu putere de lege si actele administrative aplicabile:
Dupa caz, mentionati care profesie (concurs de solutii)
_________________________________________________________________________________________

III.3.2) Persoanele juridice au obligatia sa indice numele si calificarile da □ nu □

profesionale ale membrilor personalului responsabili pentru prestarea
serviciilor respective

SECTIUNEA IV: PROCEDURA

173
IV.1) PROCEDURA DE ATRIBUIRE

IV.1.1) Tipul procedurii si modalitatea de desfasurare

! La nivelul strategiei de contractare se va motiva alegerea procedurii, indiferent de procedura selectată.

În situația în care valoarea estimată este sub pragul prevazut la art.7(5) din Legea nr.98/2016, se va preciza
situatia concreta care a determinat selectarea unei proceduri de atribuire în locul aplicării achiziției directe (de
exemplu : existenta mai multor loturi care se atribuie in timp si se cumuleaza astfel ca valoarea de la art.7(5) va fi
depasita, realizarea unei investitii în conditiile art.17 (4) din HG 395/2016, organizarea unui concurs de solutii).

Motivațiile accelerării trebuie să fie rezonabile și în susținerea situației de urgență care determina imposibilitatea
respectării termenelor legale minime, respectiv să nu aibă la bază o acțiune/inacțiune a autorității contractante,
urgența atribuirii contractului trebuind să fie determinată de cauze externe (anularea procedurii de atribuire din
cauze ce nu țin de culpa AC / necesitatea asigurării unor activități cu impact social corelată cu anularea procedurii
inițiale / apariția unor acte normative care conduc la obligativitatea achiziționării urgente a unor
bunuri/servicii/lucrări neprevăzute în planul anual al achizițiilor publice al AC
Notă : motivațiile accelerării se vor regăsi în cadrul secțiunii VI.3
IV.1.1.a) Modalitatea de desfasurare a procedurii de atribuire Offline □ On line □

! În derularea procedurilor de atribuire, regula generală o constituie utilizarea mijloacelor electronice.

IV.1.1.b) Tipul procedurii

Licitație deschisă □

○ Licitația deschisă va fi utilizată în situația în care:

- Caietul de sarcini include specificații ce sunt definite în mod clar,
- Termenii contractuali sunt stabiliți în mod clar și corelați cu conținutul caietului de sarcini,
- Potențialii ofertanți pot elabora o ofertă clară, întrucât informațiile inlcuse în documentația de atribuire permit o
identificare clară a efortului necesar și a costurilor generate de implementarea contractului,
- Valoarea estimată poate fi stabilită pe baza informațiilor din caietul de sarcini și a condițiilor contractuale;
Justificare pentru alegerea licitatiei accelerate :

Licitație restrânsă □

Aplicarea acesteia se justifică în situația în care, pe lângă contextul descris la procedura de licitația deschisă, se
întrunește și condiția de mai jos, coroborată cu o capacitate administrativă scăzută a autorității contractante,
Procedura se aplică atunci când AC anticipează prezența unui număr mare de operatori economici, aspect ce
trebuie gestionat în condiții de eficiență si eficacitate, în paralel cu asigurarea unui nivel corespunzator al
competitiei; procedura asigură o eficientizare a procesului de evaluare în cadrul autorităților contractante prin
selectarea doar a acelor operatori economici care dețin cea mai bună capacitate în raport cu criteriile de calificare
stabilite.

Licitație restrânsă accelerată □

Justificare pentru alegerea licitatiei restrânse accelerate

174
Negociere competitivă □

În cazul achizițiilor în sectorul clasic devine necesară motivarea alegerii procedurii de negociere competitivă prin
demonstrarea încadrării în circumstanțele speciale prevăzute de lege.
În cazul achizițiilor sectoriale devine necesară motivarea alegerii unei proceduri de negociere competitivă în locul
unei proceduri de licitație deschisă, chiar dacă ambele reprezintă regula generală în conformitate cu prevederile
legale, deoarece trebuie să existe o corelație cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, prin prisma faptului
că aspectele de implementare a contractului trebuie să se preteze unui proces de negociere.

Au fost deja selectati candidati da □ nu □

Daca da, indicati numele si adresa operatorilor economici selectati deja in sectiunea VI.3) Informatii suplimentare

Negociere competitivă accelerată □

Justificare pentru alegerea negocierii accelerate:
Dialog competitiv □

În cazul achiziţiilor în sectorul clasic, motivaţiile privind alegerea procedurii de dialog competitiv trebuie să fie
susţinute de cel puţin una din circumstanţele prevăzute de lege.

Parteneriat pentru inovare □

Parteneriatul pentru inovare are drept scop găsirea de soluții tehnice şi științifice la probleme de interes socio-
economic, concretizate în tehnologii, produse şi servicii inovative realizate în vederea introducerii în fabricație, şi
nu achiziţionarea de produse/servicii noi – apărute recent pe piaţă !

Procedură simplificată □

□ O singură etapă
□ Mai multe etape

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din H.G. 394/2016 și art. 104 alin. (1) din H.G. 395/2016, aplicarea
procedurii simplificate prin mijloace electronice – o singură etapă – devine de drept regulă generală, cea derulată
în mai multe etape, reprezintă o situație de excepție (alin. (2) al art. 109 din H.G. 394/2016, respectiv a alin. (2) al
art. 104 din H.G. 395/2016) care necesită motivarea alegerii, prin invocarea unor argumente ce demonstrează
existența circumstanțelor menționate mai sus la licitația restrânsă și/sau negocierea competitivă, după caz,
corespunzător variantei de procedură simplificată aleasă.
În cazul utilizării variantei în 3 etape, un argument în acest sens poate fi și faptul că etapa finală de licitație
electronică nu este aplicabilă la procedura simplificată.
Justificare pentru accelerarea procedurii :
Concurs de soluții □ Deschis □ Restrans □
Numărul de participanți estimat □□□ sau numarul minim □□□ / numarul maxim □□□
Pentru aplicarea procedurii de concurs de soluții obiectul concursului trebuie să fie în sfera domeniului amenajării
teritoriului, proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau al prelucrării datelor;

175
IV.1.2) Limitarea numărului de operatori economici invitați să prezinte oferte sau să participe
(licitatie restransa si negociere competitivă , dialog competitiv)
Numar de operatori economici preconizat □□□
sau Numar minim preconizat □□□ si, dupa caz, numar maxim □□□
Criterii de preselecție
! La nivelul strategiei de contractare se vor regăsi şi motivațiile referitoare la stabilirea criteriilor de selecţie /
metodologia de preselectare.

Procesul de selecție nu trebuie confundat cu procesul de stabilire a ofertei câștigătoare, iar criteriile de selecție nu
trebuie confundate cu factorii de evaluare pe baza cărora se stabilește cea mai avantajoasă ofertă din punct de
vedere economic. Scopul final al selecției este acela de a se limita participarea la competiție numai pentru acei
operatori economici considerați a fi cei mai capabili să ducă la bun sfârșit contractul.

La formularea criteriilor de selecţie se va avea în vedere:

Să fie solicitate în contextul verificării situației economico-financiare și/sau a capacității tehnice și/sau
profesionale, reprezentând o metodă de ierarhizare a candidaților bazată pe capacitatea acestora în raport cu
cerințele minime de calificare;
Să fie prevăzută o metodologie de punctare care să asigure stabilirea unui clasament al candidaților în
funcție de punctajul total realizat prin raportare la nivelurile minime sau, dup caz, nivelurile maxime stabilite
pentru fiecare dintre criteriile de selecție.
Dacă aplicarea criteriilor de selecție se face prin stabilirea unor ponderi, acestea să fie stabilite în raport cu
importanța criteriului de selecție în cadrul celor de capacitate ce au fost stabilite drept relevante pentru realizarea
obiectului contractului, urmărindu-se o corelare cu complexitatea acestuia din urmă;

Notă:
Metodologia de punctare pe baza căreia se va realiza clasamentul candidaților nu trebuie să conțină niveluri /
praguri minime prestabilite funcție de care candidatul/candidații urmează să fie selectați (cum ar fi spre exemplu,
condiția realizării unui punctaj de minim 70 din 100).
Aceste limitări în legătură cu realizarea unui punctaj minim sunt adecvate în cazul criteriilor de atribuire, în cazul
contractelor complexe cu nivel mare de specializare, ce se atribuie prin procedura de dialog competitiv/negociere
competitivă, când prin aplicarea factorilor de evaluare se urmărește reducerea treptată a soluțiilor prezentate care
de încadrează în condiția minimă de punctaj.

! Dacă AC dorește să limiteze numărul de candidați selectați se va completa rubrica aferentă „Număr minim
preconizat și, după caz, număr maxim„ (! Nr. minim va fi nr. minim prevăzut de legislație) și se vor completa
criteriile de selecție și metodologia de selectare.

IV.1.3) Reducerea numarului de operatori economici in timpul negocierii sau al dialogului (negociere, dialog competitiv)
Aplicarea unei licitatii care sa se deruleze in etape succesive pentru a da □ nu □
reduce progresiv numarul solutiilor care trebuie discutate sau al ofertelor
care trebuie negociate

176
IV.2) CRITERII DE ATRIBUIRE /CRITERII DE EVALUARE A PROIECTELOR (concurs de
solutii)

IV.2.1) Criterii de atribuire (dupa caz,bifati rubrica sau rubricile corespunzatoare sau enumerati criteriile
de atribuire )

□ Cel mai mic pret /cel mai mic cost

sau

○ Cel mai bun raport calitate/preț

○ Cel mai bun raport calitate/cost
Note:
Criteriul ”costul cel mai scăzut” trebuie înțeles în sensul costurilor operaționale, de mentenanță și
a altora asemenea ce fac parte din costul pe întreaga durată de viață a obiectului achiziției.
Documentațiile de atribuire care conțin un astfel de criteriu de atribuire vor conține, de asemenea,
prevederi clare referitoare la reperele ce intră în calcularea acestor costuri, astfel încât toți
operatorii economici să aibă aceeași înțelegere a modului de formare a costurilor în procesul de
elaborare a ofertelor, condiție necesară pentru ca acestea să poată fi comparate.
Criteriul cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost – este obligatoriu a fi utilizat în cazul
contractelor de lucrări sau servicii care au ca obiect prestații intelectuale și care presupun
activități cu nivel de complexitate ridicat sau a contractelor aferente infrastructurii de transport
trans-european și drumuri județene.
Din categoria factorilor de calitate ce pot fi utilizați în cadrul contractelor având ca obiect
execuția lucrărilor (pe baza proiectului tehnic pus la dispoziția ofertanților de autoritatea
contratantă) aferente achizițiilor menționate la paragraful anterior se disting: termenul de
execuție și garanția lucrării.
În cazul contractelor de lucrări din domeniul electric /energetic/ sau lucrărilor aferente
sistemelor/instalațiilor de epurare/evacuare ape uzate la nivelul cărora procurarea
echipamentelor/componenta tehnologică reprezintă o pondere semnificativă în realizarea
obiectului contractului, factori de evaluare de tipul: garanția echipamentelor și/sau garanția
lucrărilor – pot asigura un avantaj economic cu influențe în costurile de funcționare viitoare.
Factorii de evaluare trebuie să fie asociați:

a) unei extinderi a cerinței/cerințelor minime obligatorii din caietul de sarcini, iar această
extindere să reprezinte o cerință în plus față de cerința minimă;

b) unor elemente / angajamente care deși nu sunt prevăzute ca fiind cerințe minime în
caietul de sarcini, pot fi oferite/asumate suplimentar și/sau au un impact semnificativ asupra
nivelului calitativ de executare a contractului;

În cazul prestațiilor intelectuale (servicii de proiectare/asistență

177
tehnică/supervizare/consultanță/informatice (dezvoltare software, proiectare sisteme informatice)
/cercetare-dezvoltare) având un grad de complexitate ridicat (pe care AC îl va explicita la nivelul
strategiei de contractare) se va avea în vedere ca factorii de evaluare să fie de natură calitativă,
cum ar fi: experiența experților și metodologia de prestare a serviciilor în cadrul viitorului
contract, fiind inadecvată utilizarea concomitentă cu aceștia și a factorului legat de termenul de
prestare, întrucât impactul termenelor este luat în considerare în cadrul metodologiei de prestare
prin elaborarea planului Gantt, astfel că poate determina o distorsionare a rezultatul procedurii.
Experții-cheie care prin obținerea unei certificări obțin implicit și competențele necesare
desfășurării unei activități nu pot fi utilizați ca factori de evaluare, având în vedere faptul că,
odată obținut un nivel de certificare, se apreciază că rezultatele obținute în urma prestațiilor
acestora nu pot fi diferite, din punct de vedere calitativ, într-o măsură semnificativă.

Algoritmul de punctare a echipei de experți, se va aplica individual, fiecărui expert / lider de

echipă, în limita unui punctaj maxim alocat acestuia și nu prin alocarea unui punctaj raportat la
întreaga echipă de experți (numărul acestora fiind lăsat la latitudinea fiecărui ofertant)

NU vor fi utilizate metode de alocare a punctajului având la bază, spre exemplu, media aritmetică
a punctajelor aferente experienței specifice a tuturor experților prezentați și/sau numărul
experților suplimentari ofertați având în vedere că nu prezintă relevanță în raport cu latura
calitativă a implementării contractului, deoarece nu se poate stabili o relație directă de cauzalitate
între aceste aspecte și rezultatul contractului, fapt de natură a distorsiona rezultatul competiției

Indiferent de componența echipei de implementare a contractului/proiectului, se recomandă

ca AC să puncteze un număr de maxim 5 - 7 experți cheie (principali) în funcție de specificul
activității, respectiv în funcție de modul în care se acumulează experiența specifică (prin trimitere,
de exemplu, la numărul proiectelor în care au desfășurat activități similare, alocarea punctajelor
realizându-se pe intervale).

AC nu va stabili cerința minimă privind experiența experților prin raportare atât la numărul de ani
de experiență specifică, cât și la cel al proiectelor în care au fost implicați.

□ criteriile mentionate in continuare (criteriile de atribuire trebuie indicate impreuna cu ponderarea

sau in ordine descrescatoare a prioritatii, in cazul in care nu se poate realiza ponderarea din
motive demonstrabile)
□ criteriile enuntate in caietul de sarcini, in invitatia de a prezenta o oferta sau de a participa la
negociere sau in documentul descriptiv
Criterii Pondere Intra in
licitatie
electronica
/reofertare
SEAP
1. Nu □ Da
Detalii privind aplicarea algoritmului de calcul
2. Nu □ Da
Detalii privind aplicarea algoritmului de calcul

178
3. Nu □ Da
Detalii privind aplicarea algoritmului de calcul

( ) Intra in licitatie electronica / reofertare ( ) Direct proportional ( ) Invers proportional

Punctaj maxim component tehnica □□□

IV.2.2) Se va organiza o licitatie electronica da □ nu

□
Daca da, informatii suplimentare despre licitatia electronica (dupa caz)
Se vor cuprinde informațiile specifice utilizării licitației electronice referitoare la elementele ofertei
care fac obiectul reofertării, diferențele minime solicitate noilor oferte (pasul de licitare),
informații referitoare la procesul licitației electronice, informațiile care vor fi puse la dispoziție
ofertanților în cursul licitației electronice;

Elementele ce intră în licitația electronică trebuie să fie cuantificabile, respectiv să poată fi

exprimate în cifre sau în procente.

Nota: NU se completează în această secțiune precizări referitoare la utilizarea licitației electronice pentru
etapa de reluare a competiției între semnatarii acordului-cadru, ci la nivelul secțiunii II.1.4. și a caietului de
sarcini.

Este interzisă utilizarea licitației electronice în cazul contractelor având ca obiect servicii
intelectuale și/sau lucrări ce au incluse servicii de proiectare, deoarece poate fi influențată latura
calitativă a ofertei;
Atenție!
În legătură cu utilizarea licitației electronice în cazul contractelor de execuție lucrări recomandăm
autorității contractante să precizeze în documentația de atribuire elementele de preț asupra căreia
ofertantul poate interveni în licitația electronică, deoarece o modificare a prețului/tarifului pe ora
de manoperă, valoarea transportului și/sau valoarea consumului pe utilaj reprezintă în fapt o
modificare de ofertă tehnică, sau poate conduce la încălcări ale altor prevederi legale incidente;

Recomandăm, în acest context, ca elementele de preț/tarif ce pot face obiectul reducerii în

licitația electronică să fie de natura cheltuielilor aplicate la închiderea devizului lucrării
(cheltuieli indirecte, profit) și/sau cheltuielile cu materialele (într-o marjă rezonabilă) iar la
achiziția de produse, prin similaritate, cu diminuarea adaosului comercial la comercianți.

IV.2.3. ”Numele participantilor deja selectati ( in cazul unui concurs de solutii restrans)”
_______________________________________________________________________________________

IV.3) INFORMATII ADMINISTRATIVE

IV.3.1) Numar de referinta atribuit dosarului de autoritatea contractanta (dupa caz)

_________________________________________________________________________________________

IV.3.2) Anunturi publicate (anunt publicat) anterior privind acelasi contract da □ nu □

Daca da,
Anunt de intentie □ Anunt despre profilul cumparatorului □

179
Numarul anuntului in JO: □□□□/S □□□-□□□□□□□ din □□/□□/□□□□ (zz/ll/aaaa)
Alte publicari anterioare (dupa caz) □
Numarul anuntului in JO: □□□□/S □□□-□□□□□□□ din □□/□□/□□□□ (zz/ll/aaaa)
Numarul anuntului in JO: □□□□/S □□□-□□□□□□□ din □□/□□/□□□□ (zz/ll/aaaa)
Anunt de intentie
Numarul si data publicarii in SEAP
! Atenționări speciale – Bifarea eronată a opțiunii Anunț despre profilul cumpărătorului □ poate conduce la
nepublicarea anunțului de participare în JOUE (indiferent de situația în care publicarea anunțului în JOUE
este obligatorie sau reprezintă o opțiune a autorității contractante) . Formularul „Anunț despre profilul
cumpărătorului” nu este disponibil în prezent în format electronic în cadrul SEAP, nefiind asigurată astfel
transmiterea automată a acestuia către JOUE de către SEAP.

IV.3.6) Limba sau limbile in care poate fi redactata oferta/candidatura/proiectul sau cererea de participare
ES BG CS DA DE ET EL EN FR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
□ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □

Altele: ____________________________________________________________________________-
Moneda in care se transmite oferta financiara (in cazul procedurilor online sau offline cu etapa finala de L.E.
IV.3.7) Perioada minima pe parcursul careia ofertantul trebuie sa isi mentina oferta durata in luni: □□□ sau in zile:
□□□ (de la termenul limita de primire a ofertelor)
Perioada minimă pentru valabilitatea ofertei se va stabili avându-se în vedere capacitatea autorității
contractante de a derula procedura de atribuire. Valabilitatea ofertei trebuie să acopere întreaga perioadă de
timp între data limită pentru depunerea ofertelor și data semnării contractului. Se va corela perioada minimă
de valabilitate a garanției de participare. Se va exprima în aceeași unitate de timp ca perioada de valabilitate a
garanției de participare.
IV.3.8) Recompense si juriu ( in cazul unui concurs de solutii)
IV.3.8.1) Se va acorda una sau mai multe prime da □ nu □
Daca da, numarul si valoarea primelor care urmeaza sa fie acordate (dupa caz)
___________________________________________________________________________________________________
IV.3.8.2) Detalii privind platile catre toti participantii (dupa caz)
___________________________________________________________________________________________________
IV.3.8.3) Contracte atribuite in urma concursului: Contractele de servicii atribuite in urma concursului vor fi
atribuite castigatorului sau unuia dintre castigatorii concursului da □ nu □

IV.3.8.4) Decizia juriului este obligatorie pentru autoritatea contractanta/entitatea contractanta da □ nu □

IV.3.8.5) Numele membrilor juriului selectati (dupa caz)

IV.4. PREZENTAREA OFERTEI

180
IV.4.1. Modul de prezentare a propunerii tehnice

În această secțiune se prezintă informațiile referitoare la structura și conținutul propunerii tehnice, în scopul de
a permite identificarea cu ușurință a modului în care se vor îndeplini specificațiile tehnice din caietul de sarcini
în implementarea contractului. După caz, se vor indica formularele ce trebuie completate.

În cazul contractelor de lucrări recomandăm ca propunerea tehnică să cuprindă cel puțin următoarele:

1. Prezentarea modului de realizare a lucrărilor (planul propus) prin care ofertantul va descrie :
a) abordarea din punct de vedere proces tehnologic (metodologia de execuție) pentru realizarea lucrărilor;
b) resurse (personal și instalații/echipamente)
c) programul de execuție (diagrama Gantt) pe luni calendaristice, la nivel de categorie de lucrări (deviz), care
să ilustreze succesiunea tehnologică de realizare a lucrărilor, ordinea și derularea în timp a activităților pe
care ofertantul propune să le îndeplinească pentru realizarea lucrărilor, în special:
 lucrările permanente și temporare ce urmează să fie executate,
 activitățile de interfațare cu lucrările existente și operarea acestora, după caz (dacă este inclusă
asemenea solicitare în caietul de sarcini);
 secvențierea, derularea în timp și durata testelor, cu evidențierea clară a activităților incluse în
procesele de asigurare, respectiv de control al calității, conform legislației specifice corespunzătoare obiectului
contractului;
 denumirea activităților și sub-activităților aferente, durata acestora, cu evidențierea punctelor cheie
(jaloanele) în execuția contractului;
 drumul critic clar identificat în planificarea activităților.
2. Listele cu cantitățile de lucrări, fișele tehnice și formularele completate conform caietului de sarcini, inclusiv
pentru organizarea de șantier.
3. Extrasele de resurse materiale, manoperă, utilaj și transport;
4. Declarația privind termenul de garanție acordat lucrărilor executate.
5. Prezentarea modalității de asigurare a accesului la specialiștii necesari și obligatorii în vederea verificării
nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul
contractului, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 și a altor legi incidente.

Se vor respecta condițiile de mediu, sociale și cu privire la relațiile de muncă pe toată durata de îndeplinire a
contractului de lucrări. Se va solicita prezentarea unei declarații în acest sens. În cazul unei asocieri, această
declarație va fi asumată de toții membri asocierii.

AC va preciza informații detaliate privind reglementările care sunt în vigoare la nivel național și care se referă
la condițiile de muncă și protecția muncii, securității și sănătății în muncă, precum și entitățile juridice de la
care se pot obține, respectiv, Inspecția Muncii - site-ul: http://www.inspectmun.ro/legislatie/legislatie.html.

IV.4.2. Modul de prezentare a propunerii financiare

În această secțiune se vor indica formularele ce trebuie completate si/sau alte formulare ce conțin detalierea
elementelor de preț/cost ce formează propunerea financiara.
! Autoritatea contractantă va preciza detalii privind modul de stabilire a ofertei câștigătoare potrivit criteriului
de atribuire stabilit. In funcție de elementele propunerii financiare care intervin în algoritmul de calcul prevăzut
pentru evaluarea ofertelor, informațiile prezentate de fiecare ofertant vor asigura calcularea corespunzătoare a
punctajului. (după caz, se vor face mențiuni cu privire la cursul de referință leu/euro).

Nu se admit precizări de natură a limita valoric elementele propunerii financiare prin invocarea unor
limite ale liniilor bugetare alocate proiectului.

181
Lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa propunerii financiare, respectiv lipsa actului juridic de angajare
în contract, ceea ce atrage încadrarea ofertei în categoria ofertelor inacceptabile.

La elaborarea propunerii financiare, ofertantul va lua în calcul eventualele deduceri dacă sunt sub efectul unui
legi, toate cheltuielile pe care le implică îndeplinirea obligațiilor contractuale, precum și marja de profit.

În cazul contractelor de lucrări, ofertantul va include, în cadrul propunerii financiare, orice costuri legate de:
- execuția categoriilor de lucrări prevăzute în listele de cantități, întocmirea instrucțiunilor de întreținere și
exploatare
- protejarea mediului, conform normelor legale, precum și cele legate de refacerea cadrului natural după
finalizarea lucrărilor
- procurarea, transportul, depozitarea și punerea în opera a materialelor și echipamentelor necesare
funcționarii obiectului contractului, conform cerințelor impuse prin caietul de sarcini.

Propunerea financiară va conține, pe lângă formularul de oferta, și centralizatorul cu lucrările executate de

asociați, subcontractanți
Oferta va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor :
- centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv
- centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte
- devizele ofertă;
- lista cu cantități de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări
- fișele tehnice ale utilajelor si echipamentelor tehnologice
- listele cu cantități de lucrări pentru construcții provizorii organizare de șantier.

Note:
Legislația nu mai specifică un anumit procent care face referire la un preț neobișnuit de scăzut !

Comisia de evaluare are obligația de a analiza fiecare element în parte din cadrul propunerii financiare, în
vederea asigurării unei realități în execuție. Analiza se efectuează prin raportare la articole și sub-articole ale
propunerii financiare care corespund activităților propunerii tehnice, urmărindu-se dacă acestea pot fi realizate
conform cerințelor de calitate impuse prin caietul de sarcini, în condițiile prețurilor de piață (așa cum sunt
reflectate de indici bursieri, statistici, etc.).

IV.4.3. Modul de prezentare a ofertei

Pentru a putea participa la procedura de atribuire desfășurată integral prin mijloace electronice operatorii
economici au obligația să se înregistreze în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP), conform Legii
nr.98/2016.

AC acceptă numai ofertele depuse online în SEAP. Adresa la care se depune oferta este www.e-licitatie.ro.

DUAE completat cu informațiile aferente operatorului economic participant la procedura de atribuire,

propunerea tehnică și propunerea financiară vor fi transmise în format electronic / prin mijloace electronice.
Notă:
Autoritatea contractantă utilizează una dintre opțiunile prevăzute în Notificarea ANAP nr. 237/2016 referitoare
la modul în care poate fi generat DUAE, în vederea atașării acestuia, completat în corelație cu cerințele din fișa
de date a achiziției, ca parte a documentației de atribuire, indicând, totodată, operatorilor economici modul în
care trebuie accesat și completat.

Documentele precizate mai sus, respectiv fișierele care vor fi încărcate în SEAP de către ofertant, vor fi semnate
cu semnătură electronică extinsă a reprezentantului legal/împuternicit al operatorului economic în funcție de
calitatea acestuia – asociat/terț/subcontractant.
Formularul de contract se va depune însoțit de eventuale propuneri de modificare a clauzelor contractuale
specifice, propuneri care se vor accepta numai în măsura în care acestea nu vor fi în mod evident,
dezavantajoase pentru autoritatea contractantă.
182
! Prețul se criptează, iar documentele ce conțin elemente de preț se semnalează corespunzător.

SECTIUNEA VI: INFORMATII SUPLIMENTARE

VI.1) CONTRACTUL ESTE PERIODIC (dupa caz) da □ nu □

Daca da, precizati perioadele estimate de publicare a anunturilor viitoare: _____________________________
VI.2) Contractul/Concursul se inscrie intr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare da □ nu □
Daca da, trimitere (trimiteri) la proiect(e) si/sau program(e):_________________________________________
Tipul de finantare:
Cofinantare □
Credite externe cu garantia statului □
Fonduri europene □ Daca da, numele fondului (se va selecta obligatoriu din lista disponibila)
Alte fonduri. □
Principalele programe pentru perioada de programare 2014-2020:

1. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

2. Programul Operațional Competitivitate
3. Programul Operaţional Capacitate Administrativă
4. Programul Operaţional Capital Uman
5. Program Operational Infrastructur Mare
6. Programul Operaţional Regional
7. Programului Național de Dezvoltare Rurală
8. Programul Operational pentru Pescuit și Afaceri Maritime
9. Altele - Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.etc.

Atenție!
! Informațiile completate la această secțiune se vor corela cu informațiile de la secțiunea III.1.2) Principalele
modalități de finanțare și plată și/sau trimitere la dispozițiile relevante.
! Dacă contractul este cofinanțat din fonduri comunitare se va bifa obligatoriu DA” la rubrica „Contractul se
înscrie într-un proiect/program finanțat din fonduri comunitare“ și nu se va bifa “cofinanțare”.

VI.3) ALTE INFORMATII (dupa caz)

Interacțiunea cu ofertanții, respectiv procesul de evaluare a ofertelor se va desfășura după următoarele reguli:

 Pentru vizualizarea documentației de atribuire încarcate în SEAP, este necesar ca operatorii economici
să dețină/instaleze pe stația de lucru, aplicația care permite verificarea semnăturii electronice și
vizualizarea documentelor semnate electronic (disponibile pe site-urile furnizorilor de semnătură
electronică);

Pentru transmiterea solicitărilor de clarificări privind documentația de atribuire, operatorii economici se vor
înregistra în SEAP (www.e-licitatie.ro) ca operator economic conform prevederilor art.5 alin.(1) din H.G.
nr.395/2016 și vor transmite solicitările avand în vedere termenele de răspuns ale autorității contractante

183
prevăzute la art.160-161 din Legea nr.98/2016.

În atenția autorității contractante !

Recomandăm consultarea Notificării ANAP nr. 247/06.09.2016 (transmisă și operatorilor economici sub
nr.253/06.09.2016) cu privire la modalitatea de transmitere a solicitărilor de clarificări și a informațiilor
suplimentare la documentațiile de atribuire / răspunsurile formulate în cazul desfășurării procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziție.

În urma finalizării fiecăreia dintre fazele de verificare, autoritatea/entitatea contractanta comunică fiecărui
ofertant ce a fost respins motivele care au stat la baza acestei decizii, iar celorlalți faptul că se trece la faza
următoare de verificare, cu respectarea prevederilor Capitolului IV, Sectiunea a 13–a din Legea nr. 98/2016/
Capitolului V. Orice COMUNICARE, solicitare, informare, notificare si altele asemenea, sunt transmise in
scris, PRIN MIJLOACE ELECTRONICE DE COMUNICARE sau, ca exceptie, prin alte mijloace decat cele
electronice.

Deși sistemul permite în prezent numai posibilitatea de a bifa „+” sau „-„ ,există posibilitatea de a introduce
în SEAP la secțiunea „Intrebări” documentul având titlu de Comunicare sau să atașeze un document în SEAP,
la secțiunea DOCUMENTAȚIE, CLARIFICĂRI ȘI DECIZII, în care să precizeze respectivele informații.

Pentru transmiterea comunicării ofertantului/participantului la procedură a rezultatului evaluării fazei precum

și a motivelor de respingere, autoritatea/entitatea contractantă va proceda la accesarea secțiunii „Întrebări”-
din detaliul anunțului de participare/anunțului simplificat și la încărcarea documentului, semnat cu semnătură
electronică extinsă bazată pe certificat calificat , intitulat „Rezultatul fazei de evaluare”, prin care se aduc la
cunoștință ofertantului motivele respingerii, și prevederile legale asociate acestora. Ulterior, pentru
definitivarea fazei procedurale utilizatorul va acționa opțiunea de respingere, marcată în sistem prin semnul „
- ”.

! Se va avea în vedere încărcarea tuturor documentelor aferente documentației transmise, semnate cu

semnatură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare
acreditat;

! Dimensiunea maximă permisă a fișierelor încărcate SEAP este de max.40Mb, numărul acestora fiind
nelimitat
VI.4) CAI DE ATAC

Sub sancțiunea respingerii contestației ca inadmisibilă, înainte de a se adresa Consiliului sau Instanței de
judecată competente, persoana care se consideră vătămată are OBLIGAȚIA să notifice autoritatea
contractantă cu privire la solicitarea de remediere în tot sau în parte a pretinsei încălcări

Precizări privind termenul (termenele) pentru procedurile de contestare: art. 8 din Legea nr. 101/2016 privind
remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și
a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor

184
Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun
răspuns în termen de 3 zile, calculat începând cu ziua următoare primirii notificării prealabile, precum și
oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă
poate sesiza CNSC/Instanța în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea
unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a
interesului legitim, în termen de:
a) 10 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, achiziție sectorială sau de
concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie
transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare,
potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației
privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, după caz;
b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, achiziție sectorială sau de
concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre
publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației
privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de
lucrări și concesiunile de servicii, după caz.
Termenul de contestare se calculează după cum urmează:
a) începând cu ziua următoare luării la cunoștință a răspunsului autorității contractante în sensul că nu
urmează să revoce actele emise sau să adopte măsuri de remediere;
b) începând cu ziua următoare împlinirii termenului de 3 zile, când autoritatea contractantă nu a
transmis un răspuns;
c) începând cu ziua următoare împlinirii termenului de 7 zile, când autoritatea contractantă a transmis
un răspuns în sensul că urmează să adopte măsuri de remediere.

VI.4.1) Organismul competent pentru caile de atac

Denumire oficiala:
Adresa:
Localitate: Cod postal: Tara:
E-mail: Telefon:
Adresa Internet Fax:
(URL)
Organismul competent pentru procedurile de mediere (dupa caz)
Denumire oficiala:
Adresa:
Localitate: Cod postal: Tara:
E-mail: Telefon:
Adresa Internet Fax:
(URL)
VI.4.2) Utilizarea cailor de atac (completati rubrica VI.4.2 SAU, dupa caz, rubrica VI.4.3)
Precizari privind termenul (termenele) de exercitare a cailor de atac:

185
VI.4.3) Serviciul de la care se pot obtine informatii privind utilizarea cailor de atac
! In mod obligatoriu se vor trece informatii fie la sectiunea VI.4.2., fie in sectiunea VI.4.3.. Autoritatea contractanta poate
completa ambele secțiuni.
Denumire oficiala:
Adresa:
Localitate: Cod postal: Tara:
E-mail: Telefon:

Adresa Internet Fax:

(URL)

186
 ANEXA A

ADRESE SUPLIMENTARE SI PUNCTE DE CONTACT

I) ADRESE SI PUNCTE DE CONTACT DE LA CARE SE POT OBTINE INFORMATII

SUPLIMENTARE

Denumire oficiala:
Adresa:
Localitate: Cod postal: Tara:
Punct(e) de contact: Telefon:
In atentia:
E-mail: Fax:
Adresa Internet (URL):

II) ADRESE SI PUNCTE DE CONTACT DE LA CARE SE POT OBTINE CAIETUL DE SARCINI

SI DOCUMENTELE SUPLIMENTARE (INCLUSIV DOCUMENTELE PRIVIND UN DIALOG
COMPETITIV SAU UN SISTEM DE ACHIZITIE DINAMIC)

Denumire oficiala:
Adresa:
Localitate: Cod postal: Tara:
Punct(e) de contact: Telefon:
In atentia:
E-mail: Fax:
Adresa Internet (URL):

III) ADRESE SI PUNCTE DE CONTACT LA CARE TREBUIE EXPEDIATE

OFERTELE/CERERILE DE PARTICIPARE

Denumire oficiala:
Adresa:
Localitate: Cod postal: Tara:
Punct(e) de contact: Telefon:
In atentia:
E-mail: Fax:
Adresa Internet (URL):

187
 ANEXA B

INFORMATII PRIVIND LOTURILE

LOT NR. □□□ DENUMIRE _____________________________________________

1) DESCRIERE SUCCINTA
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2) CLASIFICARE CPV (VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE)
Vocabular principal Vocabular suplimentar (dupa caz)
Obiect principal □□.□□.□□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□
Obiect(e) □□.□□.□□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□
suplimentar(e) □□.□□.□□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□
□□.□□.□□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□
□□.□□.□□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□
3) CANTITATE SAU DOMENIU
_________________________________________________________________________________________
Daca se cunoaste, valoarea estimata fara TVA (numai in cifre): __________ Moneda: ___________
sau intervalul: intre _____________________ si _______________________ Moneda: ___________
(Valoarea se va exprima obligatoriu in moneda in care va fi exprimata valoarea estimata totala)
4) INDICATII PRIVIND O ALTA DURATA A CONTRACTULUI SAU O ALTA DATA DE INCEPERE/DE
FINALIZARE (dupa caz)
Durata in luni: □□ sau in zile: □□□□
5) INFORMATII SUPLIMENTARE PRIVIND LOTURILE (inclusiv cele referitoare la garantia de participare)
_Valoarea garantiei de participare (numai in cifre)_____________ Moneda:

- Utilizati prezenta anexa pentru fiecare lot -

188
 DICŢIONAR ACHIZIŢII PUBLICE

Definiţiile noţiunilor specifice materiei achiziţiilor sunt extrase, în majoritate,

din conţinutul textelor legislative, naţionale sau comunitare.
În anumite cazuri, s-a procedat la adaptarea acestor definiţii in scopul
simplificării întelegerii acestora.
În rândurile ce urmează definim succint principalii termeni utilizaţi în
vocabularul achizitiilor publice.

Abatere profesională - orice comportament culpabil care afectează

credibilitatea profesională a operatorului economic în cauză, cum ar fi încălcări ale
drepturilor de proprietate intelectuală, săvârşite cu intenţie sau din culpă gravă,
inclusiv încălcări ale normelor de deontologie în sensul strict al profesiei căreia îi
aparţine acest operator;

Achiziţie sau achiziţie publică - achiziţia de lucrări, de produse sau de

servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de către una ori mai multe
autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea,
indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui
interes public;

Acord-cadru - acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe
autorităţi contractante şi unul ori mai mulţi operatori economici care are ca obiect
stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de achiziţie publică ce
urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte preţul şi,
după caz, cantităţile avute în vedere;

Activităţi de achiziţie auxiliare - activităţi care constau în furnizarea de

asistenţă şi suport pentru activităţile de achiziţie, în special infrastructura tehnică
care să permită autorităţilor contractante atribuirea de contracte de achiziţie publică
sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, produse ori servicii, sau asistenţă şi
consiliere cu privire la desfăşurarea ori structurarea procedurilor de achiziţie publică,
sau pregătirea şi administrarea procedurilor de atribuire în numele şi în beneficiul
autorităţii contractante în cauză;

Activităţi de achiziţie centralizate - activităţile desfăşurate de o unitate de

achiziţii centralizate în mod permanent prin achiziţia în nume propriu de produse
189
şi/sau servicii destinate unei/unor alte autorităţi contractante, ori prin atribuirea de
contracte de achiziţie publică sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări,
produse ori servicii în numele şi pentru o altă/alte autoritate/autorităţi contractante;

Acceptarea ofertei câştigătoare

Actul juridic prin care autoritatea contractantă își manifestă acordul de a se
angaja juridic în contractul de achiziție publică ce va fi încheiat cu ofertantul a cărui
ofertă a fost desemnată câștigătoare.

Achiziţie directă
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii
în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 132.519
lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este
mai mică decât 441.730 lei.

Achiziţie publică
Cumpărarea de catre o autoritate contractantă a unor produse, servicii sau
lucrări.

Acord-cadru
Înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante
si unul sau mai multi operatori economici, al cărei scop este stabilirea
elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce
urmează a fi atribuite îintr-o perioadă dată*, în mod special în ceea ce priveste
preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere. * prin/ fără reluarea competiţiei între
operatorii economici semnatari ai acordului-cadru.

Activitate relevantă
Activitate economică desfăşurata de anumite autorităţi contractante în
sectoare de utilitate publică expres definite : apa, energie, transport şi postă.

Anunţ de atribuire
Modalitate de publicitate prin care o autoritate contractantă anunță încheierea
unui contract de achiziție publică.

Anunţ de intenţie
Modalitate de publicitate prin care o autoritate contractantă anunță intenția de
a demara o procedură de achiziție publică.

190
 Anunţ de participare
Modalitate de publicitate prin care o autoritate contractantă anunţă demararea
unei proceduri de achiziţie publică.

Anunţ simplificat
Modalitate de publicitate folosită de către autorităţile contractante atunci când
utilizează un sistem dinamic de achizitii.

Asociere de operatori economici

Mai multi operatori economic care se asociaza cu scopul de a depune o
candidatura sau oferta comună, fara a fi obligati sa isi legalizeze din punct de vedere
formal asocierea.
Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie legalizata
numai in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare si numai daca o
astfel de masura reprezinta o conditie necesara pentru buna indeplinire a
contractului.

Avans
– suma de bani alocata de catre autoritatea contractanta in favoarea unui
operator economic executant de lucrari pentru executarea lucrarilor care fac obiectul
contractului de achizitie publica.
Avansul este acordat in baza unor situatii de lucrari aprobate de catre
autoritatea contractanta.
Nu este vorba de o plata definitiva ci de o esalonare ale carei scadente sunt
fixate prin contract in functie de lucrarile executate corespunzator.

Actualizare
– operatie care consta in reajustarea pretului obiectului procedurii de achizitie
publica in functie de evolutia conditiilor economice intre data limita de validitate a
ofertelor (sau preturilor) si cea a inceperii lucrarilor sau prestarii
serviciilor.
Autoritate contractanta
– Statul, autoritatile publice centrale si locale, organismele de drept public
care doresc sa realizeze lucrari publice, sa apeleze la prestarea de servicii sau care au
nevoie sa achizitioneze anumite bunuri.

Candidat - orice operator economic care a depus o solicitare de participare în

cadrul unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv
191
sau parteneriat pentru inovare ori care a fost invitat să participe la o procedură de
negociere fără publicare prealabilă;
Cerinţe de etichetare - cerinţele care trebuie să fie îndeplinite de lucrări,
produse, servicii, procese sau proceduri pentru a obţine o anumită etichetă;

Ciclu de viaţă - ansamblul etapelor succesive şi/sau interdependente, care

includ cercetarea şi dezvoltarea care urmează a fi efectuate, producţia,
comercializarea şi condiţiile acesteia, transportul, utilizarea şi întreţinerea, pe toată
durata existenţei unui produs ori a unei lucrări sau a prestării unui serviciu, de la
achiziţia materiilor prime ori generarea resurselor până la eliminare, curăţarea
amplasamentului şi încheierea serviciului sau a utilizării;

Concursuri de soluţii - procedurile care permit autorităţii contractante să

achiziţioneze, în special în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, al
arhitecturii şi ingineriei sau al prelucrării datelor, un plan ori un proiect selectat de
un juriu pe baze concurenţiale, cu sau fără acordarea de premii;

Construcţie - rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau

lucrări de geniu civil, care poate îndeplini prin el însuşi o funcţie economică sau
tehnică;

Contract de achiziţie publică - contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit

legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori
economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect execuţia de
lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;

Contract de achiziţie publică de lucrări - contractul de achiziţie publică

care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări
în legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuţia,
fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii; fie realizarea, prin orice mijloace,
a unei construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă care
exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei;

Contract de achiziţie publică de produse - contractul de achiziţie publică

care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate,
închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi
contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse,
indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora; contractul de
192
achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori operaţiuni de
amplasare şi de instalare;

Contract de achiziţie publică de servicii - contractul de achiziţie publică

care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui
contract de achiziţie publică de lucrări potrivit lit. m);

Contract pe termen lung - contractul de achiziţie publică încheiat pe o durată

de cel puţin 5 ani care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei, dacă
acesta are o componentă care constă în execuţie de lucrări ori a unei construcţii,
precum şi durata de prestare a serviciilor, stabilite astfel încât contractantul să obţină
un profit rezonabil;

Contractant - orice operator economic care este parte la un contract de

achiziţie publică;

CPV - nomenclatorul de referinţă în domeniul achiziţiilor publice, adoptat

prin Regulamentul (CE) nr. 2.195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV);

DUAE - documentul unic de achiziţii european furnizat în format electronic

prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeană, constând în
declaraţia pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la îndeplinirea
criteriilor de calificare şi selecţie;

e-Certis - sistemul electronic implementat şi administrat de Comisia

Europeană cuprinzând informaţii privind certificate şi alte documente justificative
solicitate în mod obişnuit de autorităţile contractante în cadrul procedurilor de
atribuire;

Etichetă - orice document, certificat sau atestare care confirmă că lucrări,

produse, servicii, procese sau proceduri îndeplinesc anumite cerinţe;

Evaluare tehnică europeană - evaluarea documentată a performanţelor unui

produs pentru construcţii, în ceea ce priveşte caracteristicile esenţiale ale acestuia, în
conformitate cu respectivul document de evaluare european, astfel cum este definit
în art. 2 pct. 12 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizatepentru
193
comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE
a Consiliului;

Furnizor - entitatea care pune la dispoziţia unui contractant produse, inclusiv

servicii de instalare sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează
servicii către acesta, care nu are calitatea de subcontractant;

Furnizor de servicii de achiziţie - o persoană de drept public sau de drept

privat care oferă pe piaţă activităţi de achiziţie auxiliare;

Document al achiziţiei - anunţul de participare, documentaţia de atribuire,

precum şi orice document suplimentar emis de autoritatea contractantă sau la care
aceasta face trimitere pentru a descrie ori stabili elemente ale achiziţiei sau ale
procedurii de atribuire;

Documentaţia de atribuire - documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele,

criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici
o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale
achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire,
inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale
propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi,
informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile;

Inovare - realizarea unui produs, serviciu sau proces nou ori care este
îmbunătăţit în mod semnificativ, inclusiv procese de producţie sau de construcţie,
noi metode de comercializare ori noi metode organizatorice în activitatea
comercială, organizarea locului de muncă sau relaţiile externe ale organizaţiei,
printre altele, cu scopul de a contribui la soluţionarea provocărilor societale sau de a
sprijini strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă
incluziunii;

Licitaţie electronică - procesul repetitiv desfăşurat prin mijloace electronice

după o evaluare iniţială completă a ofertelor, în cadrul căruia ofertanţii au
posibilitatea de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte valori ale
unor elemente ale ofertei, care permite clasificarea ofertelor prin metode automate de
evaluare;

194
 Liste oficiale - listele administrate de organismele competente, cuprinzând
informaţii cu privire la operatorii economici înscrişi pe liste şi care reprezintă un
mijloc de dovadă a îndeplinirii cerinţelor de calificare şi selecţie prevăzute în liste;

Lot - fiecare parte din obiectul contractului de achiziţie publică, obiect care
este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate
astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorităţii contractante, precum şi
capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu
diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor
individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în
conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului;

Lucrări de geniu civil - lucrările de construcţii prevăzute în cadrul claselor

45.21, 45.23, 45.24 şi 45.25 din anexa nr. 1, cu excepţia celor care au ca obiect
construcţia de clădiri;
Mijloace electronice - echipamente electronice de procesare, inclusiv
compresie digitală, şi stocare a datelor emise, transmise şi recepţionate prin cablu,
radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;

Ofertant - orice operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei

proceduri de atribuire;

Ofertă - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a
se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Oferta
cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte documente
stabilite prin documentaţia de atribuire;

Ofertă alternativă - oferta care respectă cerinţele minime şi eventualele

cerinţe specifice prevăzute în documentele achiziţiei, dar care propune o soluţie
diferită într-o măsură mai mare sau mai mică;

Operator economic - orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de
drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe
piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de produse ori
prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai
multe dintre aceste entităţi;

Parteneriat pentru inovare - procedura de atribuire utilizată de autoritatea

195
contractantă pentru dezvoltarea şi achiziţia ulterioară a unui produs, serviciu sau a
unor lucrări inovatoare, în condiţiile în care soluţiile disponibile pe piaţă la un
anumit moment nu satisfac necesităţile autorităţii contractante;

Persoane cu funcţii de decizie - conducătorul autorităţii contractante,

membrii organelor decizionale ale autorităţii contractante ce au legătură cu
procedura de atribuire, precum şi orice alte persoane din cadrul autorităţii
contractante ce pot influenţa conţinutul documentelor achiziţiei şi/sau desfăşurarea
procedurii de atribuire;
Referinţă tehnică - orice specificaţie elaborată de organismele europene de
standardizare, alta decât standardele europene sau alte organizaţii careau activităţi
de standardizare la care România este parte, în conformitate cu proceduri adaptate în
funcţie de evoluţia cerinţelor pieţei;

Sistemul electronic de achiziţii publice, denumit în continuare SEAP -

desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o
adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de
atribuire şi în scopul publicării anunţurilor la nivel naţional;

Scris(ă) sau în scris - orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit,
reprodus şi comunicat ulterior, inclusiv informaţii transmise şi stocate prin mijloace
electronice;

Sistem dinamic de achiziţii - procesul de achiziţie organizat în integralitate

prin mijloace electronice şi deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate, oricărui
operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie, pentru achiziţii
de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac necesităţile
autorităţii contractante;

Solicitare de participare - solicitarea transmisă de operatorul economic

împreună cu documentele necesare în vederea îndeplinirii cerinţelor de calificare în
prima etapă în cadrul unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere competitivă,
dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare;

Specificaţii tehnice - cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce

permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o
manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante;

196
 Specificaţie tehnică comună - o specificaţie tehnică în domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor elaborată în conformitate cu articolele 13 şi 14 din
Regulamentul (UE)nr. 1.025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25
octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor
89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE,
95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi
2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei
87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European
şi a Consiliului;

Standard - o specificaţie tehnică adoptată ca standard internaţional, standard

european sau standard naţional de către un organism de standardizare recunoscut,
pentru aplicare repetată sau continuă, care nu este obligatorie;

Standard european - un standard adoptat de o organizaţie de standardizare

europeană, care este pus la dispoziţia publicului;

Standard internaţional - un standard adoptat de un organism de

standardizare internaţional, care este pus la dispoziţia publicului;

Standard naţional - un standard adoptat de un organism de standardizare

naţional, care este pus la dispoziţia publicului;

Stat membru - orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului

Economic European;

Subcontractant - orice operator economic care nu este parte a unui contract

de achiziţie publică şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale
lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul
contractului de achiziţie publică, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi
derularea tuturor etapelor necesare în acest scop;

TFUE - Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

Tratate - Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind funcţionarea

Uniunii Europene;

197
 Unitate de achiziţii centralizate - o autoritate contractantă care furnizează
activităţi de achiziţie centralizate şi, după caz, activităţi de achiziţie auxiliare;

Unitate operaţională separată - structură din cadrul autorităţii contractante,

separată din punct de vedere tehnic, geografic sau organizatoric de alte structuri ale
autorităţii contractante;

Zile - zile calendaristice, cu excepţia cazurilor în care se prevede expres că

sunt zile lucrătoare.
Termenele prevăzute în cuprinsul prezentei legi se calculează conform
următoarelor reguli:
a) la calculul unui termen exprimat în zile, luni sau ani de la un anumit
eveniment ori act sau acţiune, data la care se produce respectivul eveniment, act ori
acţiune nu se ia în considerare;
b) cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor lit. a) şi d), termenul
exprimat în zile începe să curgă la începutul primei ore a primei zile a termenului şi
se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului;
c) cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor lit. a) şi d), termenul
exprimat în luni sau ani începe să curgă la începutul primei ore a primei zile a
termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a zilei care reprezintă ziua din
ultima lună sau an corespunzătoare zilei în care a început să curgă termenul; dacă, în
cazul termenului exprimat în luni sau ani, în luna în care se încheie termenul nu
există o zi corespunzătoare zilei în care a început să curgă termenul, termenul se
încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a lunii respective;
d) dacă ultima zi a unui termen exprimat în zile, luni sau ani este o zi de
sărbătoare legală, duminică sau sâmbătă, termenul se încheie la expirarea ultimei ore
a următoarei zile lucrătoare;
e) la calculul unui termen exprimat în zile lucrătoare se aplică în mod
corespunzător dispoziţiile lit. a), b) şi d), cu deosebirea că zilele nelucrătoare din
cadrul termenului nu se iau în considerare.

198
 Referatul de necesitate

Referatul de necesitate reprezintă un document justificativ pe baza căruia

compartimentul de achiziții publice/expertul în achiziții publice elaborează
programul/planul anual al/lista achizițiilor publice/, potrivit prevederilor art. 3 alin.
(1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Este întocmit de cel care dorește realizarea achiziției respective și conține

următoarele elemente:
1. Denumirea produsului/serviciului/lucrării care se dorește a fi
achiziționat(ă);
2. Cantitatea;
3. Unitatea de măsură;
4. Valoarea estimată;
5. Data la care devine necesar;
6. Justificarea achiziției;
7. Specificațiile tehnice ce se doresc a fi introduse în caietul de sarcini;
8. Justificarea specificațiilor tehnice respective, avându-se în vedere principiul
proporționalității, principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, principiul
economiei, principiul eficienței și principiul eficacității;
9. Numele în clar, data și semnătura persoanei solicitante, potrivit principiului
asumării răspunderii.

Referatul de necesitate se completează, de regulă:

- fie separat pe fiecare produs/serviciu/lucrare în parte;
- fie pe produse/servicii/lucrări similare;
- fie pe produse și/sau servicii și/sau lucrări care pot face obiectul aceluiași
contract;
- fie pe totalitatea produselor/ serviciilor/ lucrărilor necesare desfășurării unei
activități.

Completarea formularului:

1. Denumirea produsului/serviciului/lucrării care se dorește a fi achiziționat(ă)

Se completează cu denumirea produsului/serviciului/lucrării care se dorește a
fi achiziționat(ă).
Dacă se vor achiziționa produse/servicii similare în cadrul aceluiași contract
199
sau produse/servicii din aceeași gamă/grupă sau a căror achiziționare este necesar a
se realiza în comun fiind necesare îndeplinirii aceluiași scop, referatul de necesitate
va cuprinde detaliat fiecare produs/serviciu în parte.
Ex:
- un singur produs/serviciu: hârtie descris, servicii de tipărire, servicii de
cazare;
- mai multe produse/servicii din aceeași gamă: papetărie (dosar, biblioraft,
perforator etc);
- produse și/sau servicii care fac obiectul aceluiași contract:
imprimante+servicii de instalare, computere+servicii de instruire, servicii de cazare
și servicii de masă etc.

2.Cantitatea
Cantitatea poate fi exprimată:
- fie ca interval (minim – maxim), atunci când nu se cunoaște cu exactitate
cantitatea necesară pentru întregul an/perioadă de raportare
Ex. 60 -150
- fie ferm, atunci când este cunoscută cantitatea exactă necesară desfășurării
activității respective.
Ex. 45

3. Unitatea de măsură
Unitatea de măsură se stabilește în funcție de obiectul achiziției și necesitatea
persoanei care solicită realizarea achiziției respective.
Ex.
- Hârtia poate avea ca unitate de măsură: fila, top, cutie etc
- Detergentul lichid poate avea ca unitate de măsură: litrul, bidon de 2 litri etc
- Cazarea poate avea ca unitate de măsură: noapte/persoană, sejur/persoană,
noapte/persoană, inclusiv mic dejun, demipensiune etc.

4. Valoarea estimată
Valoarea estimată se completează atât pe unitate de măsură, cât și per total.
Prețurile estimate vor avea la bază fie prețuri istorice, actualizate, fie noi
prețuri identificate.

5. Data la care devine necesar obiectul achiziției

Completarea acestei date este esențială întrucât pe baza acesteia vor fi
calculate toate termenele necesare organizării și desfășurării procedurii de achiziție.
200
6. Justificarea achiziției
Se va justifica achiziția arătându-se necesitatea autorității contractante/entității
achizitoare, precum și efectele ce se doresc a fi obținute.
Justificarea este elaborată de persoana responsabilă cu activitatea pentru care
este necesară realizarea achiziției respective.

7. Specificațiile tehnice ce se doresc a fi introduse în caietul de sarcini

Specificațiile tehnice sunt absolut necesare elaborării caietului de sarcini.
Acestea reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce
permit fiecărui produs, serviciu să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât
să corespundă necesităţii autorităţii contractante/entității achizitoare.
Se elaborează de persoana responsabilă cu activitatea pentru care este necesară
realizarea achiziției respective întrucât aceasta cunoaște parametrii calitativi la care
trebuie să se ridice achiziția.

Specificațiile tehnice nu trebuie să conducă la:

 apariția unor bariere nejustificate pentru competiție;
 orientarea achiziției către anumiți operatori economici;
 achiziționarea de produse/servicii/lucrări necorelate cu necesitatea obiectivă
a autorității contractante/entității achizitoare.

8. Justificarea specificațiilor tehnice

Introducerea specificațiilor tehnice va fi justificată, avându-se în vedere
principiul proporționalității, principiul utilizării eficiente a fondurilor publice,
principiul economiei, principiul eficienței și principiul eficacității.

9. Semnarea și datarea referatului de necesitate

În conformitate cu principiul asumării răspunderii, orice document elaborat va
fi semnat de către elaborator.
În cazul în care procedurile interne solicită acest lucru, documentele
respective vor fi aprobate de către persoanele împuternicite în acest sens.

201
Cod de conduită etică în achiziţii publice
Introducere

Esenţialul despre… principiile conduitei etice

Prevenirea, identificarea şi unele măsuri de combatere a corupţiei în procesul de

procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică

Acţiuni corelate cu fenomenul de corupţie

Riscuri din prisma eticii în procesul de atribuire a contractelor achiziţie publică

Măsuri de evitare a apariţiei riscurilor

Bibliografie

Introducere
Avem legi, avem norme de aplicare ale acestora, avem autorităţi cu rol de
consiliere metodologică, de supraveghere şi control a procesului de achiziţie
publică şi în mod firesc se naşte întrebarea: de ce mai este necesar să se elaboreze
şi un cod etic ?
Pentru că :

 procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică oferă o serie de

oportunităţi pentru dezvoltarea unor comportamente necorespunzătoare, parte
dintre ele fiind susceptibile a fi considerate acte de corupţie,
şi pentru ca :

 persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică să ştie la ce riscuri se pot expune cu sau fără voie, să ştie cum pot
acţiona în anumite situaţii, cum se pot feri de încălcarea regulilor şi care sunt
consecinţele în cazul nerespectării acestora.

202
 Din perspectiva comportamentului moral şi al onorabilităţii în îndeplinirea
unei îndatoriri publice, cuvântul “etic” are sensul de “regulă de conduită”. Prin
natura sa, acest cuvânt are două accepţiuni:

 se presupune că un comportament corect din punct de vedere moral va

respecta în mod inevitabil legea, fiind de aceea, ancorat în norme
juridice cunoscute sub denumirea de percepte;
 în al doilea rând, referirea la cuvântul “onorabil” nu sugerează că
etica este mai presus de lege, ci este întărită de reguli care asigură o
conduită cinstită, integră şi corectă a persoanelor şi instituţiilor, în
îndeplinirea îndatoririlor lor.
Un cod de conduită etică reprezintă o culegere de reguli care vin în
completarea celor instituite prin norme şi care sunt considerate de societate ca
necesare pentru păstrarea şi intreţinerea valorilor sale morale.
Rolul unui cod de conduită etică este să stabilească principii şi cutume
după care cei carora li se adresează se pot orienta, în aşa fel încât să poată să
acţioneze imparţial, integru şi loial faţă de interesul public şi faţă de societate.
Un cod de conduită etică nu se impune, ci aduce argumente care să
convingă cu privire la beneficiile adoptării unui asemenea comportament.

Scopul prezentului cod de conduită etică este de a se constitui drept punct de

plecare în procesul de iniţiere a unui tip de comportament etic, în condiţii de
transparenţă, imparţialitate şi eficienţă, care să determine creşterea credibilităţii
proceselor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, în acord cu valorile
promovate la nivel european.

În procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică este necesară

instituirea unui tip de comportament etic pe lânga cel juridic deja creat, pentru
a evita pe de o parte, manifestarea unui comportament neadecvat şi, pe de altă
parte, perceperea eronată a unui anumit comportament, existând multe situaţii
care pot da naştere la îndoieli sau interpretări, chiar dacă, în fapt, nu
reprezintă nimic altceva decât efecte ale neglijenţei.
Acest cod intenţionează să sublinieze faptul că achiziţiile publice
reprezintă un domeniu deosebit de sensibil, întrucât implică putere economică
şi cheltuieli din bugetul autorităţilor contractante, devenind astfel un factor de
risc pentru practici incorecte. Desigur, tot personalul implicat în procesul de

203
atribuire a contractelor de achiziţie publică este expus acestui factor de risc,
indiferent de statutul lor.

Esenţialul despre....principiile conduitei etice

Motto:
„Compromisul va fi întotdeauna mai scump decât oricare din sugestiile pe care le compromite”.
Legea lui Juhani

Principiile fundamentale şi regulile de conduită, care impun norme de

comportament etic pentru persoanele implicate în procesul de atribuire a
contractelor de achiziţie publică, sunt prezentate mai jos :

Integritatea

Persoanele implicate în acest proces trebuie să aibă însuşirea de a fi integre,

corecte şi incoruptibile, integritatea fiind suportul încrederii şi credibilităţii
acordate raţionamentului acestora.

“Legea este suverană”

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică trebuie să cunoască foarte bine reglementările din domeniul achiziţiilor
publice şi să manifeste interes pentru respectarea şi aplicarea corectă a acestora.

Orice decizie va fi luată pe baza principiului “legea guvernează”.

Comportamentul profesional adecvat, combaterea infracţiunilor de corupţie şi
raportarea acestora sunt principalele aspecte pe care se sprijină acest principiu.

Competenţa profesională

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică sunt

datoare:

204
  să-şi îndeplinescă atribuţiile de serviciu cu profesionalism, competenţă,
imparţialitate, aplicând cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa dobândite.

 să-şi îmbunătăţească în mod continuu nivelul de pregătire, eficienţa şi

calitatea activităţii lor.
Profesionalism

Profesionalismul persoanei implicate în procesul de atribuire a contractelor de

achiziţie publică o determină să nu accepte o sarcină sau să nu desfăşoare o anume
activitate decât în cazul în care consideră că deţine calităţile necesare realizării
acestora în mod corect.

Profesionalismul acestei persoane are la bază o pregătire continuă, dezvoltarea

abilităţilor şi neacceptarea influenţelor în luarea deciziilor.

Persoanele implicate în procesul de atribuire trebuie să se comporte într-o

manieră profesionistă şi să utilizeze bunele practici în activităţile pe care le
desfăşoară.

Responsabilitate

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică trebuie să conştientizeze că răspund pentru ceea ce întreprind şi că trebuie
să nu accepte realizarea unor acţiuni dacă nu sunt convinse că acestea sunt legale.

Corectitudine în acordarea tratamentului egal

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică:

 vor trata în mod similar operatorii economici care se află în aceeaşi

situaţie, fiind interzisă discriminarea ca urmare a oricărui motiv subiectiv - religie,
vârstă, apartenenţă politică, sex, naţionalitate etc.
 vor aplica criteriile de selecţie şi criteriile pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică, cu bună credinţă, în mod nediscriminatoriu, astfel

205
încât orice operator economic participant să aibă şanse egale de a i se atribui
contractul respectiv.

Concordanţă
Când se iau decizii, persoanele implicate în procesul de atribuire a
contractelor de achiziţie publică se vor asigura că măsurile luate sunt în
concordanţă cu legea şi morala şi sunt destinate scopului urmărit.

Proporţionalitate
Asigurarea de către persoanele implicate în procesul de atribuire a
contractelor de achiziţie publică, că există corelaţie între necesitatea autorităţii
contractante, obiectul contractului de achiziţie şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite.
Această corelaţie este reflectată corespunzător în stabilirea cerinţelor minime de
calificare, a criteriilor de selecţie şi după caz, a factorilor de evaluare aferenţi
criteriului de atribuire.
Imparţialitate şi independenţă
Persoana implicată în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie
publică:

 va evita orice acţiune arbitrară care ar putea afecta în mod negativ alte
persoane;
 va anunţa şi nu va participa la procesul de achiziţie dacă un membru al
familiei sale are un interes financiar sau nefinanciar în legătură cu respectivul
contract;

 trebuie să fie obiectivă şi imparţială în toate circumstanţele exerciţiului

funcţiei lor;
Deciziile nu vor fi luate niciodată ca urmare a unui interes personal,
financiar sau nefinanciar, sau ca urmare a presiunilor politice.

Curtoazie şi consecvenţa

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică:

206
  vor fi orientate spre realizarea operaţiunilor în mod corect, amabil şi accesibil
tuturor celorlalţi actori implicaţi în proces;

 vor fi consecvente cu propriul lor comportament administrativ şi vor răspunde

competent la aşteptările întemeiate şi rezonabile pe care operatorii economici
le au în raport de activitatea sa;

 vor avea o conduită ireproşabilă atât pe plan profesional, cât şi personal.

Transparenţă

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică se vor asigura că:

 orice informaţie referitoare la procedura de atribuire a contractului va fi pusă

la dispoziţia tuturor celor interesaţi;
 documentaţia de atribuire este clară, completă şi fără echivoc şi finalizată
înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare;
 opinia publică este informată în mod regulat asupra contractelor de achiziţie
publică atribuite.
 orice decizie care poate afecta negativ drepturile sau interesele unei persoane,
va fi explicită, clar motivată şi va cuprinde baza legală care a determinat luarea
deciziei respective.

Principiul "patru ochi"

Regula celor „patru ochi” este un mecanism de control proiectat pentru a

atinge un grad ridicat de siguranţă, în special pentru documente şi operaţiuni
sensibile.

Acest principiu se bazează pe faptul că cel puţin două persoane, verifică

independent unul faţă de celălalt, acelaşi document.

Utilizarea principiului celor patru ochi crează premisele unui sistem care separă
funcţiile de decizie, execuţie şi raportare şi care poate generera aprobarea unei
decizii de către diferite grade din ierarhie.

Exemplu : comisia de evaluare decide şi conducătorul autorităţii contractante

aprobă.
207
 Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică
trebuie să permită participarea, respectiv implicarea în verificarea modului de
derulare a etapelor procesului de achiziţie publică şi a altor persoane din cadrul
autorităţii contractante sau din afara acesteia, atunci când verificarea este realizată
cu scopul de a genera măsuri de îmbunătăţire a procesului.
Confidenţialitate

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică au obligaţia:

 de a respecta caracterul confidenţial al informaţiilor prezentate

de către operatorii economici în documentele de calificare şi în propunerile tehnice.
 de a garanta fiecărui operator economic protejarea secretului
comercial şi a proprietăţii intelectuale.

Aplicarea principiului confidenţialităţii informaţiilor în activitatea specifică

domeniului achiziţiilor publice nu va fi condiţionată de obţinerea unor beneficii
personale sau de interesul unor terţi.

Acurateţea informaţiei

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică se vor asigura că informaţiile oferite pe parcursul activităţii, vor fi
adevărate şi corecte şi nu vor fi menite să inducă în eroare sau să înşele aşteptările.
Interes public şi încredere publică

În exercitarea atribuţiilor funcţionale, persoanele implicate în procesul de

atribuire a contractelor de achiziţie publică trebuie:

 să considere interesul public mai presus de orice alt interes;

 să urmărească obţinerea de valoare pentru banii cheltuiţi;

 să se comporte de aşa manieră încât să contribuie la sporirea încrederii

opiniei publice în capacitatea autorităţilor contractante de a organiza achiziţii
publice.

208
 Evitarea manifestării concurenţei neloiale

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică se vor asigura că prin documentaţia de atribuire nu vor cauza impiedicarea
şi/sau limitarea participării operatorilor economici la procedurile de atribuire şi
nici denaturarea concurenţei loiale dintre aceştia.

Totodată, persoanele implicate se vor asigura că operatorii economici au

cunoştinţă despre ceea ce se consideră a fi contrar uzanţelor comerciale cinstite,
respectiv neexecutarea unilaterală a contractului sau utilizarea unor proceduri
neloiale, abuzul de încredere, incitarea la comiterea de delicte, precum şi vânzarea
de secrete comerciale, către terţi, de natură să afecteze poziţia altor operatori
economici pe piaţă.

Evitarea manifestării actelor de corupţie

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică

vor lua măsuri de excludere din competiţie a operatorilor economici care folosesc
practici corupte sau frauduloase în legătură cu procedura de atribuire a
contractului.

Evitarea apariţiei conflictului de interese

Anterior numirii în funcţie, la numirea în funcţie sau în timpul exercitării

acesteia, persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie
publică au obligaţia să îşi administreze interesele private în aşa fel încât să prevină
apariţia unui conflict de interese.
Persoana care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are
dreptul, în calitate de operator economic, de a fi ofertant, ofertant asociat sau
subcontractant, dar numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea
documentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsioneze concurenţa.

Persoana care participă direct în procesul de verificare/evaluare a

candidaturilor/ofertelor nu are dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat
sau subcontractant, sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire.
209
 Evitarea primirii de cadouri şi ospitalitate

Persoanelor implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie

publică le este interzisă solicitarea sau acceptarea de daruri, bani, împrumuturi,
cadouri sau avantaje de altă natură de la societăţile sau persoanele cu care
colaborează în mod oficial atât pe parcursul procedurilor de achiziţii, cât şi pe
timpul derulării contractului.

Pot fi acceptate darurile cu valoare simbolică primite ca materiale de

reprezentare, oferite în cadrul întâlnirilor de protocol. Oferirea acestora sau
asigurarea de ospitalitate sunt practici întâlnite de regulă, în relaţiile comerciale.
Toate ofertele de cadouri, inclusiv cele cu valoare protocolară, trebuie anunţate
şefilor ierarhici. Autoritatea contractantă va dispune măsuri de luare în evidenţă şi
de înregistrare a acestora.

Oferirea de ospitalitate partenerilor de afaceri reprezintă o practică obişnuită

a organizaţiilor şi societăţilor comerciale şi este recunoscut faptul că aceasta poate
fi benefică unei conduite eficiente în afaceri. Invitaţiile la prânz sau cină primite din
partea unor reprezentanţi ai operatorilor economici cu care autoritatea
contractantă colaborează sau intenţionează să colaboreze, pot fi în mod normal
acceptate, atât timp cât scopul acestora este de a avea o relaţie corectă, iar
acceptarea invitaţiei nu contravine interesului autorităţii contractante.

Discuţiile purtate cu reprezentanţii operatorilor economici, în afara cadrului

de reglementare existent, sunt susceptibile de a fi considerate abatere de la conduita
etică în achiziţii.

Invitaţiile cu caracter social, cele care se referă la evenimente sportive sau

culturale, ofertele de vacanţe, precum şi ofertele de ospitalitate care includ cazarea
sau transportul gratuit trebuie să fie declinate de persoanele implicate în procesul
de atribuire a contractelor achiziţie publică şi indiferent dacă au fost sau nu
acceptate, ele trebuie raportate nivelului ierarhic superior.

210
 Postangajările

Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor achiziţie publică

vor informa operatorul economic că nu are dreptul de a angaja, în scopul
îndeplinirii contractului de achiziţie publică, persoane fizice sau juridice care au
participat la verificarea/evaluarea candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul unei
proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la
încheierea contractului, sub sancţiunea nulităţii contractului respectiv pentru cauza
imorală.

Concluzie:

Întrucât autorităţile contractante şi operatorii economici au acelaşi obiectiv

final şi anume atribuirea eficientă a contractelor de achiziţie publică astfel ca
acestea să asigure părţilor atingerea unui echilibru optim al costurilor şi
avantajelor, considerăm că numai menţinerea unui mediu concurenţial sănătos şi a
unui sistem construit pe relaţii bazate pe încredere, respect reciproc şi înţelegeri
echitabile, va asigura respectarea principiilor conduitei etice în achiziţiile publice.
Pe de altă parte, o abordare pozitivă a principiilor conduitei etice în achiziţiile
publice conduce la :
- cheltuirea eficientă a banilor
- operatori economici mai eficienţi şi mai competitivi
- creşterea satisfacţiei muncii pentru cei implicaţi în domeniul achiziţiilor
publice.
Prevenirea, identificarea şi unele măsuri de combatere a
corupţiei în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie
publică

211
 Achiziţiile publice implică sume mari de bani şi prin urmare, nu este deloc
surprinzător că acestea atrag numeroase persoane care încearcă să canalizeze o
parte din aceşti bani în propriile conturi.
Persoane cu un astfel de comportament pot fi regăsite atât în rândul
angajaţilor autorităţilor contractante cât şi al operatorilor economici.
Acestea pot fi deopotrivă dintre cei care întocmesc, supraveghează, vizează şi
aprobă documentele achiziţiei, cât şi dintre angajaţii companiilor care caută să
obţină contracte în nume propriu sau în numele altor persoane, sau dintre cei care
execută aceste contracte.
Pornind de la aceste aspecte, este necesar ca măsurile de prevenire şi
combatere a corupţiei să fie stabilite pentru ambele părţi.
Astfel, pentru instituţiile şi autorităţile publice aceste măsuri pot viza:
 reguli clare ale procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică;
 interpretări unitare ale legislaţiei şi nu „de la caz la caz”;
 coduri de conduită;
 îmbunătăţirea transparenţei procesului;
 separarea funcţiilor;
 aplicarea principiului „patru ochi”;
 rotirea personalului, acolo unde este posibil;
 activităţi de consiliere metodologică şi instruire în regim continuu;
 sancţiuni adecvate (disciplinare, civile, penale).
iar pentru ofertanţi şi contractanţi:
 coduri de conduită;
 instruiri periodice;
 sancţiuni penale;
 anularea contractului;
 emiterea de documente constatatoare negative ofertanţilor/contractanţilor
prin care se crează dreptul autorităţii contractante de a-i exclude din
procedurile de atribuire pe o perioadă de timp determinată;
 plata de despăgubiri;
 emiterea cazierului judiciar;
În materie de achiziţii publice, anumite practici sunt considerate ca elemente
care favorizează manifestarea actelor de corupţie. Aceste practici pot fi clasificate
în două mari grupuri:

212
  Încălcări ascunse ale regulilor în achiziţii publice – apar ca şi cum regulile ar
fi respectate, dar în spatele aparenţelor sunt desfăşurate activităţi ce duc la
încălcarea lor
(exemple: cerinţe excesive care pot fi îndeplinite numai de anumiţi operatori economici,
modificarea/înlocuirea ofertelor după şedinţa de deschidere predeterminarea sau preselecţia
contractanţilor, un climat al calităţii scăzute, conexiuni şi cunoştinţe („pile”)

 Devieri aşa zis” legitime” de la procedurile de bază prin aplicarea

excepţiilor din legislaţie, invocate frecvent fără justificări temeinice.
Corupţia afectează mai mult sau mai puţin, alocarea resurselor publice.
Cum ?
Pentru că şi nu numai... sunt preferate de regulă, proiectele care pot produce
oportunităţi pentru obţinerea mitei, cum ar fi:

 Mari proiecte de construcţii care devin prioritare în locul proiectelor în

sănătate şi educaţie;

 Autorităţile optează pentru selectarea fără concurenţă a unor consultanţi

„prietenoşi” care nu pot oferi sfaturi;

 Estimarea valorii contractelor de achiziţie în raport de preţuri care nu sunt

rezultatul concurenţei de pe piaţă.

 Acceptarea unei calităţi inferioare, de exemplu pentru o clădire care se

situează sub cerinţele solicitate pentru utilizarea acesteia în condiţii normale
de securitate, siguranţă şi confort, situaţie care încurajează la darea de mită;

 Recepţionarea unor lucrări de drumuri care nu sunt suficient de solide pentru

a susţine un trafic normal;
Problema corupţiei şi tendinţa acesteia de a înlocui buna credinţă şi bunele
practici sunt aspecte de interes în rândul conducătorilor din cadrul instituţiilor şi
autorităţilor publice.
Din aceste considerente, mecanismul separării responsabilităţilor reprezintă una
din măsurile definitorii ale unei politici manageriale responsabile, la nivelul
autorităţilor contractante întrucât are ca efect implementarea sistemului de
„verificare dublă”, în special în ceea ce priveşte autoritatea:
- de a efectua cheltuieli

- de a emite ordine şi de a semna contracte

213
 - de a încheia procesul verbal de recepţie preliminară sau finală, după caz
- de a aproba facturi
- de a autoriza efectuarea plăţilor
- de a efectua plăţile
- de a monitoriza şi controla oricare dintre punctele de mai sus
- de a defini foarte clar responsabilităţile cu accentul pus pe pierderi şi
daune.
În ţări în care corupţia s-a extins foarte mult, cele mai multe aspecte ale vieţii
publice sunt afectate, întrucât aceasta subminează încrederea generală şi respectul
pentru politicieni, legi şi reguli.

Acţiuni corelate cu fenomenul de corupţie

Corupţia reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii

unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, corupţia este deosebit de
gravă deoarece favorizează unele interese individuale ale unor particulari, mai ales
în domeniul economic, afectând astfel interesele colective prin: însuşirea,
deturnarea şi folosirea resurselor publice în interes personal ca urmare a încheierii
unor contracte cu reprezentanti ai Statului prin eludarea normelor morale şi legale.

Corupţia vizează un ansamblu de activităţi imorale, ilicite, ilegale realizate nu

numai de persoane cu funcţii de conducere sau care exercită un rol public, ci şi de
diverse grupuri şi organizaţii, publice sau private, în scopul obţinerii unor avantaje
materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de
constrângere, şantaj, înşelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.

Linia de delimitare între faptele de corupţie şi faptele oneste poate fi foarte greu
de trasat. De exemplu, comportamentul neprofesional sau greşelile făcute de un
funcţionar public implicat în activităţile specifice achiziţiilor publice, deşi cu intenţii
bune, ar putea părea o încercare de influenţare a procedurilor şi/sau a rezultatului
acestora.
214
 Studiile arată ca deosebirea dintre mica şi marea corupţie este în principal
identificată potrivit următoarele criterii45:
 poziţia pe care o ocupă făptuitorul în ierarhia instituţiei respective (corupţia
de la vârf are un impact mai mare pentru că oferă un model de conduită,
acţiune sau poate constrânge subordonaţii);
 valoarea obiectului faptei de corupţie (în cazul dării de mită, cuantumul mitei
va fi mai mare pentru persoanele cu atribuţii de conducere sau control decât
în cazul altor angajaţi, pentru ca deciziile acestora sunt de natură a crea
avantaje sau dezavantaje mai mari, prin nerespectarea legii)
 efectul sau impactul faptei de corupţie (de exemplu, atribuirea ilegală a unui
contract unei firme de iluminat poate prejudicia toţi contribuabilii dintr-un
oraş, în timp ce şpaga de la ghişeu nu afectează decât pe mituitor şi pe cei
care solicită eliberarea unei licenţe în domeniul iluminatului stradal).
Practica a demonstrat că unul dintre obstacolele principale în combaterea
fraudei şi a corupţiei în achiziţiile publice, îl reprezintă detectarea dificilă a
devierilor de la legislaţie. Această dificultate are la bază faptul că, în cele mai multe
cazuri nu poate fi depistat făptaşul real şi nici victima pentru că adesea există un
complot al unui grup de persoane cu interese comune în a menţine în secret actele
lor de corupţie, fapt dovedit de creativitatea inepuizabilă a acestora în denaturarea
procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică.

Prezentăm mai jos, faptele de corupţie şi de fraudă care constituie infracţiuni şi

se pedepsesc în conformitate cu dispoziţiile Codului Penal şi ale Legii nr.78/2000
pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

CODUL PENAL (extras)

Luarea de mită (Art. 254)

Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau
alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu
o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui
act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar

45
Transparency International România
215
acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor
drepturi.

Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a fost săvârşită de un funcţionar cu atribuţii

de control, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se
confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata
echivalentului lor în bani.

Darea de mită (Art. 255)

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile şi scopurile
arătate în art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevăzută în alineatul precedent nu constituie infracţiune atunci când

mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.

Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de

urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune.

Dispoziţiile art. 254 alin. 3 se aplică în mod corespunzător, chiar dacă oferta nu a
fost urmată de acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile
arătate în alin. 2 şi 3.

Primirea de foloase necuvenite (Art. 256)

Primirea de către un funcţionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, după
ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul
acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se
găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
216
Traficul de influenţă (Art. 257)

Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de
daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană
care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar
pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de
serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Dispoziţiile art. 256 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor

de corupţie (extras)46

Art. 6^1 - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte
foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă
că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă
un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la
10 ani.

(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca

organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii prevăzute
la alin. (1) se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la
plata echivalentului lor în bani.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul
prevăzut la alin. (2).

46
Publicată în Monitorul Oficial nr. 219 din 18 mai 2000, cu următoarele modificări: Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 334/2001;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002;Legea nr. 161/2003;Legea nr.

521/2004; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2005; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006;Legea nr. 69/2007.

217
 Art. 8^2 - Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte
foloase unui funcţionar al unui stat străin ori al unei organizaţii publice
internaţionale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle
sale de serviciu, în scopul obţinerii unui folos necuvenit în cadrul operaţiunilor
economice internaţionale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 7 ani.

Art.10 - Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor

drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau
pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:

1. stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială

reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o
autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul
acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale, ori a
bunurilor aparţinând autorităţilor publice sau instituţiilor publice, în cadrul
unei acţiuni de vânzare a acestora, săvârşită de cei care au atribuţii de
conducere, de administrare sau de gestionare;
2. acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de
creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a
destinaţiilor contractate ale creditelor sau subvenţiilor ori neurmărirea
creditelor restante;
3. utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care
au fost acordate.

Art. 11 - (1) Fapta persoanei care, în virtutea funcţiei, a atribuţiei ori a

însărcinării primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un
agent economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo însărcinare, de a
intermedia sau de a înlesni efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare de
către agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent
economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite,
se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită într-un interval de 5 ani de la
încetarea funcţiei, atribuţiei ori însărcinării, aceasta se pedepseşte cu închisoare de
la 1 la 5 ani.

218
 Art. 12 - Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte,
dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri
ori alte foloase necuvenite:

1. efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu

funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori
încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea
funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
2. folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate
publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste
informaţii.

Art. 13 - Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un

partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop
patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine
ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani.

Art. 13^1 - Infracţiunea de şantaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în
care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseşte cu
închisoare de la 7 la 12 ani.

Art. 17 - În înţelesul prezentei legi, următoarele infracţiuni sunt în legătură

directă cu infracţiunile de corupţie sau cu infracţiunile asimilate acestora, prevăzute
la art. 10 - 13:

1. tăinuirea bunurilor provenite din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în

secţiunile a 2-a şi a 3-a, precum şi favorizarea persoanelor care au comis o
astfel de infracţiune;
2. asocierea în vederea săvârşirii unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a
3-a sau la lit. a) din prezentul articol;
3. falsul şi uzul de fals săvârşite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre
infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau săvârşite în realizarea
scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune;
4. abuzul în serviciu contra intereselor publice, săvârşit în realizarea scopului
urmărit printr-o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a;

219
 5. infracţiunile de spălare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/200247 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau alte
valori provin din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-
a;
6. contrabanda cu bunuri provenite din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în
secţiunile a 2-a şi a 3-a sau săvârşită în realizarea scopului urmărit printr-o
asemenea infracţiune;
7. infracţiunile prevăzute în Codul de procedură fiscală 48 pentru prevenirea şi
combaterea evaziunii fiscale, săvârşite în legătură cu infracţiunile prevăzute în
secţiunile a 2-a şi a 3-a;
8. infracţiunea de bancrută frauduloasă şi celelalte infracţiuni prevăzute în Legea
nr. 31/1990 49 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, săvârşite în legătură cu infracţiunile prevăzute în
secţiunile a 2-a şi a 3-a;
9. traficul de stupefiante, nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor,
traficul de persoane în scopul practicării prostituţiei, săvârşite în legătură cu o
infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a.

Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

Art. 18^1 - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte
sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul
general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în
numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele

cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor

47
Publicată în Monitorul Oficial nr. 904 din 12 decembrie 2002 cu următoarele modificări: Legea nr.405/2006; Legea nr.306/2207 şi Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.53/2008.
48
Adoptat prin Ordonanţa Guvernului nr.92/2003
49
Publicată în Monitorul Oficial nr. 126 din 17 noiembrie 1990 cu modificările următoare:Legea nr. 302/2005; Legea nr. 85/2006; Legea nr.

164/2006; Legea nr. 441/2006; Legea nr. 516/2006; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2007; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr.52/20008 aprobată prin Legea nr.284/2008 ; Legea nr. 88/2009.

220
Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are
ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave,
pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 18^2 - (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei

fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele
administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave,
pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal
obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul
general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în
numele lor, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).

Art. 18^3 - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false,
inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din
bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea
ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele

cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din
bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea
ori în numele lor.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave,
pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

221
Legea concurenţei nr. 21/1996 (extras)50

Art. 5 - (1) Sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii
economici sau asociaţii de agenţi economici, orice decizii de asociere sau practici
concertate între aceştia, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea,
împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a
acesteia, în special cele care urmăresc:

1. fixarea concertată, în mod direct sau indirect a preţurilor de vânzare sau de

cumpărare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum şi a oricăror alte
condiţii comerciale inechitabile;
2. limitarea sau controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice sau
investiţiilor;
3. împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul
teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii sau pe alte criterii;
4. aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la
prestaţii echivalente, provocând, în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj
în poziţia concurenţială;
5. condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare, de către parteneri, a
unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici
conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
6. participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte
forme de concurs de oferte;
7. eliminarea de pe piaţă a altor concurenţi, limitarea sau împiedicarea
accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către alţi agenţi
economici, precum şi înţelegerile de a nu cumpăra de la sau de a nu vinde
către anumiţi agenţi economici fără o justificare rezonabilă.

Art. 6 - Este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante

deţinute de către unul sau mai mulţi agenţi economici pe piaţa românească sau pe o
parte substanţială a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale, care au ca
obiect sau pot avea ca efect afectarea comerţului ori prejudicierea consumatorilor.
Asemenea practici abuzive pot consta, în special, în:

50
Publicată în Monitorul Oficial nr. 88 din 30 aprilie 1996 cu următoarele modificări: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2003, aprobată cu

modificări prin Legea nr. 184/2004;Legea nr. 184/2004;Legea nr. 538/2004;Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 519/2004.

222
 1. impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de
cumpărare, a tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile şi refuzul
de a trata cu anumiţi furnizori sau beneficiari;
2. limitarea producţiei, distribuţiei sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul
utilizatorilor sau consumatorilor;
3. aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la
prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în
poziţia concurenţială;
4. condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare, de către parteneri, a
unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici
conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
5. practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în
scopul înlăturării concurenţilor sau vânzarea la export sub costul de
producţie, cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate
consumatorilor interni;
6. exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte un alt agent economic faţă
de un asemenea agent sau agenţi economici şi care nu dispune de o soluţie
alternativă în condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale
pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii
comerciale nejustificate.

Art. 60 - (1) Participarea cu intenţie frauduloasă şi în mod determinant a unei

persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise de
art. 5 alin. (1) şi de art. 6 şi care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 5 alin.
(2) sau ale art. 8 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
4 ani sau cu amendă.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la sesizarea Consiliului Concurenţei.

(3) Instanţa judecătorească poate dispune publicarea, în presă, pe cheltuiala celui

vinovat, a hotărârii definitive.

Concluzie:

Efortul global de prevenire şi combatere a corupţiei în achiziţiile publice are o

miză uriaşă.

223
 Achiziţiile reprezintă pilonul investiţiei publice în dezvoltare, fiind aşadar o
activitate economică preponderentă a guvernelor, sensibilitatea la corupţie a acestui
domeniu reprezentând un element de risc semnificativ în cheltuirea banului public.

Riscuri din prisma eticii în procesul de atribuire a

contractelor de achiziţie publică
Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii economiei
româneşti având aceleaşi caracteristici cu aceasta, respectiv atât puncte tari cât şi
puncte slabe.

Elementele componente ale sistemului de achiziţii publice sunt:

 autoritatea de reglementare;
 autoritaţile contractante;
 operatorii economici;
 supraveghetorii sistemului.
Între elementele componente ale sistemului intervin relaţii specifice atingerii
scopului general, elementele interacţionând între ele condiţionându-se, potenţându-
se sau anihilându-se unele pe celelalte.

Astfel, elementele sistemului interacţionează între ele pe parcursul procesului

de achiziţie, fapt ce poate determina apariţia anumitor acţiuni cu efecte negative
asupra întregului sistem.

Riscurile din prisma eticii în cadrul procesului de achiziţie, reprezintă acele

evenimente nesigure, dar probabile a căror apariţie poate cauza un prejudiciu sau
un impact negativ asupra unor valori specifice ale comunităţii.

224
 Trebuie subliniat faptul că riscurile pot deveni certitudine fie din cauza unei
simple erori în desfăşurarea şi administrarea procesului de achiziţie, fie din cauza
unei devieri intenţionate de la prevederile legii.
În procesul de achiziţie publică, probabilitatea de producere a unui eveniment
negativ este în strânsă legatură cu valoarea bugetului alocat pentru respectivul
contract.
La nivel european au fost identificate o serie de riscuri comune care se
manifestă pe parcursul derulării oricărui proces de achiziţie publică, considerate ca
fiind cu valabilitate şi aplicablitate generală.
În tabelul de mai jos exemplificăm unele elemente generatoare de posibile
fenomene de fraudă şi corupţie în raport cu sursele de risc din cadrul procesului de
atribuire a contractului de achiziţie publică:

Nr. Sursa de risc Operaţiune Elemente care potenţează Exemple şi măsuri

crt. frauda/corupţia preventive

1 Planificarea -identificare -amestecul oficialilor la nivel Exemplu:

achiziţiilor necesităţi înalt în decizia de achiziţie; Aprobarea unor
publice cheltuieli pentru achiziţii
- cuprinderea unor achiziţii care nu sunt necesare
nejustificate din punct de autorităţii contractante;
vedere economic sau
dăunătoare din punct de Măsuri preventive
vedere al mediului (nevoi Verificarea şi justificarea
inventate sau falsificate)
fiecărei cheltuieli de
- lipsa de comunicare între către o persoană, alta
departamente pentru decât cea care a
stabilirea corectă a nevoilor identificat şi fundamentat
nevoia.
- identificarea nevoilor după ( principiul “celor patru
aprobarea bugetului ochi”)

- evaluare superficială a
valorii contractului fără a fi Exemplu :
luate în calcul toate costurile 1. Utilizarea frecventă a
care pot interveni; achiziţiei directe ca
Planificarea urmare a stabilirii
- supraevaluare în ideea
225
achiziţiilor Estimare favorizării unui anumit
publice valoare contractant;
contract
- utilizarea unui model de
şi calcul care să conducă la o
valoare care să nu
alegere
presupună aplicarea unei
procedură
proceduri competitive;
- divizarea contractelor cu
obiecte similare în contracte
de valoare mică invocându-
se scopuri diferite.
- abuzul utilizării de
proceduri necompetitive prin
invocarea existenţei
excepţiilor legale
- alocarea nerealistă a
bugetului, acesta fiind
- identificare fundamentat doar pe
fonduri
istoricul de cheltuieli şi nu
pe acoperirea necesităţilor
226
nevoilor prin raportare
la un cod CPV(8 cifre);
Măsuri preventive
Achiziţia directă nu este
în legătură cu
identificarea unui cod
CPV de 8 cifre ci cu
identificarea posibilităţii
de a satisface o
necesitate căreia i se
poate atribui unul sau
mai multe coduri CPV
(de
produse/servicii/lucrări)
pe care aceasta le
comportă.
Exemplu:
Preluarea în planul de
achiziţii din anul anterior
a unui contract de
servicii informatice
pentru actualizarea unor
soft-uri care au devenit
inutile
Măsuri preventive
Stabilirea necesităţilor
funcţie de nevoile reale şi
de priorităţile autorităţii
contractante
Exemplu:
Atribuirea unui contract
invocând măsura

- planificarea deficitară a
procesului de achiziţie
- elaborare
calendar - alocarea de timp insuficient
pentru derularea
corespunzătoare a fiecărei
proceduri
- stabilirea - ajustarea specificaţiilor de
specificaţiilor aşa manieră încât să
tehnice corespundă unui singur
operator economic
- ajustarea specificaţiilor la
cererea nejustificată a unui
factor decizional de la
nivelul autorităţii
2 Elaborarea
contractante,
documentaţiei
de atribuire - stabilirea de specificaţii
prea generale sau care nu
sunt în concordanţă cu
nivelul dorit al
performanţelor;
- întâlniri frecvente şi fără
motiv cu oferantul preferat în
vederea consultării în
legătură cu cerinţele tehnice;
- stabilirea unor clauze cu
caracter general care nu au
227
extremei urgenţe (art.122
lit.c) din cauza
planificării deficitare a
procedurii de atribuire
Măsuri de prevenire
Iniţierea în timp util a
procedurii de atribuire
ţănînd cont de duratele
estimative ale fiecărei
etape precum şi de
perioadele de soluţionare
a eventualelor
contestaţii.
Exemplu: Utilizarea
frecventă a unor
specificaţii tehnice care
copiază în cele mai mici
detalii prospectul unui
anume produs “agreat”
Măsuri preventive
La definirea
specificaţiilor tehnice se
recomandă utilizarea
standardelor,
omologărilor sau
reglementărilor tehnice
naţionale/europene.
 - stabilire legătură cu nevoia specifică
clauze a autorităţii contractante şi
contractuale cu obiectul contractului;

- impunerea unor penalităţi

excesive;

Exemplu:
1. Solicitarea îndeplinirii
unor indicatori
financiari, de tipul
“profit pe ultimii 3
ani”invocând nevoia de
auto-protecţie a
- stabilire - cerinţe “croite” pentru
autorităţii contractante.
cerinţe anumiţi operatori economici,
2. Solicitarea de
minime de însoţite de note justificative
certificate privind
calificare superficiale, fără o susţinere
implementarea
reală;
standardelor ISO de
orice fel, ofertantului
Elaborarea care are calitatea de
documentaţiei comerciant într-un
de atribuire contract de furnizare
produse de raft.

Măsuri preventive
Formularea adecvată a
cerinţelor de calificare
cu respectarea
principiului
proporţionalităţii, pentru
a asigura participarea
unui număr cât mai mare
de operatori economici.

Exemple:
1. Utilizarea în cadrul

228
 achiziţiilor de lucrări, a
factorului de evaluare
“termenul de garanţie a
- stabilire -nu sunt definite în mod clar lucrării “ admiţând prin
criterii de şi obiectiv algortimul de calcul
selectare oferte nerealiste şi
şi/sau criteriu - factorii de evaluare permit costisitoare.
de atribuire speculaţii 2. Utilizarea cu intenţie a
unui factor de evaluare
de natură tehnică dedicat
unui anume ofertant
“mostră de program
informatic care să
corespundă în totalitate
descrierii din caietul de
sarcini”

Măsuri preventive

Stabilirea de factori de
Elaborarea evaluare care să reflecte
documentaţiei avantajele reale şi
de atribuire evidente pe care
autoritatea contractantă
le poate obţine prin
utilizarea acestora.

- completarea - se completează superficial, Măsuri preventive

Fişei de date fără a se ţine cont de
a achiziţiei, specificitatea achiziţiei, Aplicarea principiului
lasând loc de speculaţii “patru ochi”
stabilire
formulare şi
modele

- acordarea unei perioade de
timp insuficientă pentru
pregătirea ofertei
- stabilirea
Exemplu:
Stabilirea unei perioade
de timp egală cu
termenul minim prevăzut
de lege pentru depunerea
ofertei în cazul unei

229
 datei limită de achiziţii de servicii de
depunere a proiectare pentru un
ofertelor obiectiv de investiţii
complex.
Măsuri preventive
Stabilirea perioadei
pentru elaborarea
ofertelor în funcţie de
complexitatea şi/sau
cerinţele specifice ale
contractului.
- punerea la - rezistenţa la utilizarea mai Exemplu:
dispoziţie a multor modalităţi de punere Invocarea nejustificată a
documentaţiei la dispozitie a documentaţiei motivelor tehnice la
Chemare la de atribuire în mod gratuit postarea în SEAP a
3 documentaţiei de
competiţie
atribuire
- răspuns la - oferirea de răspunsuri
solicitările de evazive sau care schimbă
clarificări specificaţiile din
documentaţie fără a acorda
un termen corespunzător
operatorilor economici
pentru a-şi adapta oferta la
modificările survenite

4 Derulare -numirea numirea în cadrul comisiei de

procedura de comisiei de evaluare a unor persoane
atribuire evaluare care urmăresc îndeplinirea
unor interese sau care nu au
cunoştinţă despre lege

- primire sunt declaraţi calificaţi

candidaturi şi operatori economici
selectare careprezintă autorizări
candidaţi sau certificări care nu
corespund realităţii

230

- derularea
rundelor de
dialog sau -dezvăluirea de
negociere informaţii confidenţiale
Derulare
procedura de
atribuire
-primire oferte -stabilirea datei limită de
depunere a ofertelor cu
mult înainte de şedinţa de
deschidere
- deschiderea - vicii de procedură la
ofertelor deschiderea ofertelor
(deviaţii de la procedura
corectă de deschidere a
ofertelor)
- examinare, - familiaritate cu
evaluare oferte ofertanţii de-a lungul
şi stabilire anilor, manifestarea
ofertă unor interese personale;
câştigătoare
- animozitate faţă de
anumiţi ofertanţi;
- erori sau omisiuni pe
parcusul evaluării in
scopul de a favoriza
anumiţi ofertanţi;
- anulare - inventarea cu uşurinţă
231
Exemplu:
Sprijin prin transmiterea de
informaţii folositoare
anumitor ofertanţi preferaţi.
Măsuri preventive
Mandatul de negociere va fi
acordat unei comisii şi nu
unei singure persoane din
cadrul autorităţii
contractante.
Exemplu:
Respingerea din cadrul
procedurii a ofertanţilor
“incomozi” invocând
abateri de la modul de
prezentare a ofertei
Exemplu:
Ofertanţi care câştigă în
mod frecvent, uneori în mod
exclusiv, contracte de
achiziţie publică atribuite de
aceeaşi autoritate
contractantă.
Măsuri preventive
Respectarea de către
membrii comisiei şi de
experţii cooptaţi a
principiilor imparţialităţii,
independenţei şi integrităţii
în procesul de evaluare a
ofertelor.
 procedura a motivelor de anulare

5 Atribuire - perioada de - apar înţelegeri cu

contract de aşteptare şi contestatorii pentru a-şi
achiziţie dacă este retrage contestaţia
publică sau cazul,
încheiere acord soluţionare
cadru contestaţii

- semnare - la momentul semnării

contract/ contractului apar
modificări faţă de
încheiere documentaţia de
acord-cadru
atribuire şi faţă de
ofertă, motivat ca au fost
omise sau că nevoia nu a
fost bine cuantificată

6 Încheiere dosar - definitivare - existenţa unor

de achiziţie dosar de înregistrări sporadice şi
publică achiziţie ulterioare producerii
publică evenimentelor;

- arhivarea aleatorie a
dosarelor;

7 Derulare - îndeplinirea - lipsa monitorizării Exemplu:

contract/acord obligaţiilor efective a contractului
cadru asumate şi din punct de vedere cost-
recepţii calitate şi timp;
parţiale - schimbări substanţiale
în condiţiile contractuale
pentru a permite
prelungirea duratei
contractului şi preţuri
mai mari pentru
contractant;
- acceptarea schimbării
specificaţiilor tehnice sub
nivelul standardelor
Majorarea valorii
contractelor prin aplicarea
negocierii fără publicarea
unui anunţ,
- art.122 lit b argumentând
exclusivitatea
contractantului pe aspecte
de ordin tehnic şi calitativ
precum
şi
- art.122 lit.i, invocând
inconveniente majore în
cazul separării de

232
 impuse prin
documentaţie;
- amânarea prezentării
situaţiilor de plată, a
prestării serviciilor sau a
furnizării produselor, în
scopul ajustării
preţurilor
- plăţi în avans fără
temei.
8 Finalizare - recepţie - lipsa supervizării din
contract finală punct de vedere cost-
calitate şi timp a
îndeplinirii obligaţiilor
contractuale;
- facturare fictivă pentru
ceva ce nu a fost
finalizat.
9 Analiza - concluzii şi - lipsa analizei
procesului măsuri de procesului prin care să
îmbunătăţire se identifice dacă s-a
obţinut într-adevar ceea
ce s-a dorit şi la valoarea
previzionată
Măsuri de evitare a apariţiei riscurilor
Pentru a evita manifestarea riscurilor mai sus identificate, dar şi pentru
respectarea principiilor care guvernează procedurile de atribuire a contractelor de
achiziţie publică trebuie avute în vedere următoarele activităţi:
233
contractul iniţial a
lucrărilor/serviciilor
adiţionale/ suplimentare.
Măsuri preventive
De regulă, nu se acceptă
modificări la contract. În
cazuri excepţionale,
eventualele modificări
trebuie fundamentate şi
justificate temeinic.
Exemplu:
Acceptarea de devieri de la
cantitatea, calitatea şi
termenele de livrare
prevăzute în contract, prin
emiterea unor documente
de recepţie incorecte.
Măsuri preventive:
Instituirea la nivelul
autorităţii a unor proceduri
specifice privind
desfăşurarea recepţiilor
finale.
  Instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine şi
imparţialitate;
 Limitarea elementelor de natură subiectivă care influenţează deciziile
în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică;
 Eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici
locali;
 Asigurarea “vizibilităţii” regulilor, oportunităţilor, procedurilor
interne cât şi a rezultatelor;
 Eliminarea cerinţelor restrictive, abuzive;
 Obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna
considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile;
 Supravegherea costurilor generate de derularea procesului de achiziţie
publică, înţelegând prin aceasta, inclusiv costurile aferente
administrării procesului la nivel de autoritate contractantă cât şi
costurile aferente pregătirii ofertelor;
 Limitarea apariţiei erorilor pe parcursul procesului de achiziţie
publică;
 Limitarea fenomenelor de fraudă şi corupţie
 Dezvoltarea unei pieţe sănătoase a achiziţiilor publice.

Punerea în practică a unor măsuri care să asigure implementarea activităţilor

enumerate mai sus este condiţionată în primul rând, de angajamentul şi atitudinea
factorilor cu putere de decizie din cadrul autorităţii contractante în raport cu etica
în achiziţii publice.

Printr-o conduită etică în achiziţii, acceptată de toţi cei implicaţi în

procesul de achiziţii, se pot limita sau chiar evita consecinţele manifestării:

 concurenţei neloiale, respectiv a oricărui act sau fapt contrar

uzanţelor cinstite în activitatea de comercializare a produselor, de
execuţie a lucrărilor, precum şi de prestare a serviciilor;
 corupţiei active, respectiv a promiterii, oferirii sau dării, cu intenţie,
de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit,
către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea
îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor
sale;

234
  corupţiei pasive, respectiv a solicitării ori primirii, cu intenţie, de
către un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit,
pentru sine ori pentru altul, sau acceptării unei oferte sau promisiuni a
unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini
un act în exerciţiul funcţiilor sale;
 conflictului de interese, respectiv a situaţiei în care un angajat al
autorităţii contractante are un interes personal de natură patrimonială
care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi
revin în exercitarea funcţiei publice.

O conduită etică în achiziţii se reflectă în respectarea unui cumul de principii

şi reguli care, împreună, conduc la păstrarea nealterată a valorilor societăţii.

Concluzie:

Prezentul cod de conduită etică în achiziţii publice nu reprezintă obligaţii

legale pentru actorii implicaţi în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie
publică. Ne propunem ca acest cod de conduită să fie analizat periodic, potrivit
experienţelor acumulate iar principiile şi valorile cuprinse în el, să le îmbunătăţim
continuu printr-un dialog constructiv, transparent şi deschis atât cu autorităţile
contractante cât şi cu operatorii economici.

235