S.R.L.

 “AG SERVICE CONSULTING”
str. Mircea cel Bătrîn 11, of.33

Î.M. “REGIA TRANSPORT ELECTRIC”

EVALUAREA RISCURILOR DE IMBOLNAVIRE SI

ACCIDENTARE PROFESIONALA LA LOCUL DE MUNCĂ
LĂCĂTUȘ-ELECTRICIAN
 INTRODUCERE
Punctul de plecare în optimizarea activității de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl
constituie evaluarea riscurilor pentru locul de muncă.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc la locul de muncă și cuantificarea dimensiunii lor pe baza
combinației dintre doi parametri: gravitatea și frecventa consecinței maxime posibile asupra organismului uman.
Se obțin astfel niveluri de risc parțiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc globale pentru întregul sistem
analizat (loc de muncă).
Factorii ce trebuie luați în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătății;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătății.
Evaluarea factorilor de risc este un act cu caracter obligatoriu ce se elaborează odată, dar se revizuiește ori de câte ori:
- intervin schimbări sau modificări în ceea ce privește tehnologia, echipamentele de muncă, substanțe ori preparate chimice
utilizate;
- după producerea unui eveniment (accident);
- la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariția unor riscuri noi;
- etc.
PREMISE TEORETICE

Relația risc – securitate, risc acceptabil

În terminologia de specialitate, securitatea lucrătorului care încadrează locul de muncă lăcătuș-electrician în procesul de muncă
este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare și îmbolnăvire profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul - posibilitatea de a ajunge într-o
primejdie, pericol potențial. Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea
sistemului de muncă în care riscul de accidentare și îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea și riscul sunt două noțiuni abstracte, contrare, care descriu două stări care se exclud reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu caracter de absolut. Nu există
sistem în care sa fie exclus complet pericolul potențial de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie și
numai datorita imprevizibilității acțiunii omului. Daca nu se fac intervenții corectoare pe parcurs, acest risc rezidual crește, pe măsură
ce elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire". În consecință, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de
securitate", respectiv „niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate/risc.
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de
mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca și o limită de risc maxim, care sa fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de
securitate, încât să nu mai fie permisă funcționarea sistemului.
Noțiunea de risc acceptabil
Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securității muncii prin probabilitatea cu care, într-un proces de
muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită frecvență și gravitate a consecințelor. În consecință, putem
atribui unor cupluri gravitate - probabilitate diferite, același nivel de risc.
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
• cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);
• ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relația risc - factor de risc.
Existenta riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenței factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională.
Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt
probabilitatea cu care acțiunea unui factor de risc poate conduce la accident și gravitatea consecinței acțiunii factorului de risc asupra
victimei. Ca urmare, pentru evaluarea riscului/securității este necesară parcurgerea următoarelor etape:
- identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
- stabilirea consecințelor acțiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor;
- stabilirea frecventei probabile de acțiune a lor asupra executantului;
- atribuirea nivelurilor de risc funcție de gravitatea și probabilitatea consecințelor acțiunii factorilor de risc.

Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă și bolilor profesionale elaborat in cadrul Institutului Național de Cercetare-
Dezvoltare pentru Protecția Muncii, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui instrument
pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem. În condițiile unui sistem de muncă real, aflat în funcțiune, nu
există suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice, etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de
accidentare și îmbolnăvire profesională.
Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănțuire se finalizează potențial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot
reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci, devine obligatorie
orientarea studiului asupra acestora.
Diferențierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinței este ușor de realizat. Indiferent de factorul de risc și de evenimentul pe
care-l poate genera, consecințele asupra executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de
muncă, invaliditate și deces.
Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecința sa maximă posibilă. De exemplu,
consecința maximă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce consecința maximă a depășirii nivelului normat de
zgomot va fi surditatea profesionala - invaliditate.
Cunoscând tipurile de leziuni și vătămări, ca și localizarea potențială a acestora, în cazul accidentelor și bolilor profesionale, așa
cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte, la ce leziune va
conduce în extremis, ce organ va fi afectat și, în final, ce tip de consecință va produce: incapacitate, invaliditate sau deces.
La rândul lor, aceste consecințe se pot diferenția în mai multe clase de gravitate.
De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mica de 1 zi (limita minima stabilita prin lege
pentru definirea accidentului de munca), între 1 - 45 zile și între 45 - 180 zile.
Ca și în cazul probabilității de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili și pentru gravitatea consecințelor mai multe
clase, după cum urmează:
- clasa 1:consecințe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 1 zi);
- clasa 2: consecințe mici (incapacitate cuprinsă între 1 - 45 zile, care necesită tratament medical);
- clasa 3: consecințe medii (incapacitate 45 - 180 zile, tratament medical și spitalizare);
- clasa 4: consecințe mari (invaliditate gradul III);
- clasa 5: consecințe grave (invaliditate gradul II);
- clasa 6: consecințe foarte grave (invaliditate gradul I);
- clasa 7: consecințe maxime (deces).
Referitor la frecvență, este cunoscut că accidentul sau boala, sunt evenimente aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor
diferenția între ei prin faptul că fiecare conduce cu o alta probabilitate la producerea unui accident/îmbolnăvire. Astfel, frecvența,
probabilitatea de producere a unui accident datorită mișcării periculoase a organelor în mișcare ale unei foreze este diferită față de cea
a producerii, la același loc de muncă, a unui accident datorită fulgerului.
De asemenea, același factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvență de acțiune asupra executantului, în diverse momente
ale funcționării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge, în funcție de natura și de starea elementului generator. De exemplu,
probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparat acționat electric este mai mare dacă acesta este vechi și
are uzată izolarea de protecție a conductorilor decât dacă aparatul este nou. Din punct de vedere al operativității, nu se poate lucra însă
cu frecvențe determinate strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu factorii
proprii executantului. Probabilitatea de a acționa într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi decât aproximată. În alte
situații, calculul necesar pentru determinarea riguroasă a frecvenței probabile de producere a consecinței este atât de dificil, încât ar fi
mai costisitor și mai îndelungat decât aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire.
De aceea ar fi mai indicat să se stabilească frecvențele, de regulă prin apreciere, și să se grupeze pe intervale. Este mai ușor și
mai eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat de acțiunea unui factor de risc
cu o frecvență mai mică de o dată la 100 de ore.
Diferența față de niște valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi caracterizat în
toate trei cazuri ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, daca utilizam intervalele precizate în CEI-812/1985, obținem 6 grupe de evenimente, pe care le putem ordona
astfel:
• extrem de rare: P < 10-7/h;
• foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
• rare: 10-5 < P < 10-4/h;
• puțin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
• frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
• foarte frecvente: P > 10 /h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasa de probabilitate, de la 1 la 6, așa încât vom spune că evenimentul E 1, a cărui frecvență
probabilă de producere este de P1 < 10-7/h, este de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E 6, cu frecventa P6 >10 /h, este de clasa a
6-a de probabilitate.
Având la dispoziție aceste două scale - de cotare a probabilității și gravității consecințelor acțiunii factorilor de risc, putem să
asociem fiecărui factor de risc dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate - probabilitate, pentru fiecare cuplu
stabilindu-se un nivel de risc. Pentru atribuirea nivelurilor de risc/securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului.
Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalității protecției muncii, s-a admis
ipoteza că are o incidență mult mai mare asupra nivelului de risc decât frecvența. În consecință, corespunzător celor 7 clase de
gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relația invers proporțională
între cele două stări (risc - securitate):

N1 - nivel minim de risc S7 - nivel maxim de securitate

N2 - nivel foarte mic de risc S6 - nivel foarte mare de securitate
N3 - nivel mic de risc S5 - nivel mare de securitate;
N4 - nivel mediu de risc S4 - nivel mediu de securitate
N5 - nivel mare de risc S3 - nivel mic de securitate
N6 - nivel foarte mare de risc S2 - nivel foarte mic de securitate
N7 - nivel maxim de risc S1 - nivel minim de securitate
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiții, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra reprezentării obținute a mulțimii
nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, așa cum se explicitează în continuare.
Menținând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care delimitează nivelurile de risc trebuie să fie
echidistante. În consecință, împărțim diagonala mare a dreptunghiului care semnifică suma mulțimilor nivelurilor de risc în 7
segmente egale, prin care se vor trasa curbele.

Nivelul de risc 1 - cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 - cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 - cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 - cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 - cuplurile g-p: ((4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 - cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 - cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).

Din relația risc - securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel critic, la care securitatea sistemului
este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc,
deoarece ea ar fi echivalentă cu producerea accidentului/îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin cuplurile (6,6), (7,5),
(7,6) se poate afirma ca ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea evenimentului extrem - decesul (pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic. Pentru aceasta, în general, se stabilesc
pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi
caracterizată prin elemente măsurabile, fie interdicții - factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele respective corespund
unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcție de condiţiile economice şi sociale.
RISCURILE SPECIFICE LA LOCUL DE LUCRU:
Codurile tipurilor de riscuri identificate
1. Căderi de persoane
Căderi de la diferite niveluri sunt căderi de la înălțime (de pe utilaje) și căderile în adâncime (gropi, deschideri) datorate pierderii
echilibrului (prin alunecare, împiedicare, etc);
Căderi de la același nivel sunt căderile la același nivel la posturile de muncă, pe căile de acces, în zonele auxiliare, etc, peste obiecte
sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, împiedicare, etc.
2. Căderea de obiecte datorata prăbușirii, manipulării si desprinderii
Căderea de obiecte prin prăbușire este evenimentul prin care, din cauza unor condiții sau circumstanțe fizice incorecte sau anormale,
un întreg sau o parte a unui întregîși pierde starea de echilibru. Sunt incluse prăbușirile de ziduri, schele, mărfuri, alunecările de teren,
pietre, etc.
Căderea de obiecte datorata manipulării: este acel eveniment, neprevăzut si nedorit, care are drept rezultat căderea unui obiect in
timpul manipulării manuale sau prin intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de munca (motostivuitor, etc). Include
căderile de unelte, materiale, etc, peste un lucrător, accidentatul fiind cel care a generat evenimentul.
Căderea de obiecte datorata desprinderi: Se definește ca fiind căderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se desprind din
locația lor din diferite motive. Include căderea de unelte, materiale, etc, peste un lucrător, accidentatul nefiind persoana care a generat
evenimentul.
3. Lovituri, tăieturi, etc datorate călcării pe unelte, materiale, etc: sunt evenimentele, altele decât căderile, care se produc datorita
împiedicării sau călcării de/pe obiecte (materiale, unelte, mobilier, deșeuri, etc) si neregularități ale solului. Sunt incluse accidentele
datorate călcării/împiedicării pe/de obiecte înțepătoare sau tăioase, a căror consecință sunt leziunile la nivelul membrelor inferioare,
respectiv laba piciorului.
4. Lovituri de obiecte staționare: este posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de munca fixe, obiecte, materiale, etc
aflate in stare de repaus. Evident, se considera lucrătorul ca fiind parte dinamica, acesta lovindu-se de un obiect care nu se afla in
mișcare.
5. Lovituri, tăieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru: lovituri, tăieri, zgârieturi, etc, nefiind incluse in
aceasta categorie: blocările, prinderile, zdrobirile, amputările, etc, provocate de organele de mașini mobile ale utilajelor folosite in
procesele de producție (cutter, ghilotine, etc).
6. Lovituri și tăieturi cauzate de obiecte sau unelte: sunt efectele contactului oricărei părți a corpului lucrătorului cu obiecte
tăioase, înțepătoare sau abrazive, lucrătorul suferind o leziune datorată unui obiect sau unei unelte care se mișcă datorita unei forte
diferite de cea a gravitației. Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cuțite, etc, fiind excluse loviturile datorate căderilor de obiecte.
7. Proiectarea de fragmente, particule, jet de fluide, etc: sunt situațiile in care se pot produce leziuni datorita pieselor, fragmentelor
de piese, materii prime sau materiale, fluide sau gaze sub presiune, etc, proiectate spre un lucrător de un echipament de lucru manual,
electric, hidraulic sau pneumatic.
8. Blocări, prinderi, zdrobiri, etc datorate organelor de mașini in mișcare ale echipamentelor de munca: sunt situațiile in care
un lucrător sau o parte a corpului unui lucrător este prins/prinsa de o parte sau într-un mecanism al unui echipament de munca. Este
inclusa si posibilitatea introducerii voluntare a unei părți a corpului in deschideri sau mecanisme in mișcare ale echipamentelor de
munca.
9. Blocări, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat: sunt situațiile in care un lucrător sau o parte a corpului unui
lucrător este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijloc de transport si ridicat materiale (motostivuitoare, etc) care, datorita manevrării
si/sau încărcării defectuoase, si-a pierdut stabilitatea, răsturnându-se, etc.
10. Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de către vehicule: sunt incluse accidentările de persoane de către vehicule in mișcare,
indiferent daca persoana/persoanele accidentata/accidentate sunt in repaus sau in deplasare, in centrul de munca si in timpul
programului de munca. Nu sunt incluse accidentele de trafic.
11. Contacte electrice: este contactul dintre oricare parte a corpului unui lucrător si părțile componente ale mijloacelor de munca
aflate in mod normal sau accidental sub tensiune. Sunt incluse toate accidentele de munca cauzate de curentul electric.
12. Explozii si incendii: este reacția chimica sau fizica foarte rapida, violenta, însoțită de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase
etc, provocate de descompunerea substanțelor explozive.
13. Contacte termice: sunt situațiile de contact direct al oricărei părți a corpului unui lucrător sau chiar al întreg corpului cu obiecte
sau substanțe(indiferent de starea de agregare) având temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece).
DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

LOCUL DE MUNCA:
Lacatuş-electrician în cadrul Î.M. “REGIA TRANSPORT ELECTRIC”.

PROCESUL DE MUNCA:
Lacatușul-electrician trebuie sã cunoascã, sã monteze, sã punã în functiune, sã diagnosticheze si sã remedieze, toate
tipurile de instalatii si utilaje în corespundere cu sarcina de muncă emisă de către conducătorul nemijlocit al locului
de muncă.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

MIJLOACE DE MUNCA:
Materialele folosite pot fi :
 Ţevi; table; profile metalice; flanşe;, oţel, aluminiu, bimetal, etc.;
 Tipuri de AMC-uri şi SDV-uri:
 şubler, ruletă, boloboc, ciocan, patent, şurubelniţă, chei simple şi reglabile, lere, chei dinamometrice
 manometre şi manometre cu contact;
 diafragme de măsură;
 polizor,
 baros, dalta, ciocan
 unsori si degresanti, in functie de necessitate
SARCINA DE MUNCA:
Lacatușul-electrician realizeazã urmãtoarele activitãti specifice :
- diagnosticheazã si remediazã toate defectiunile ce pot apare la utilajul.
- Aprovizionarea cu materiale a locului de muncă
- Întocmirea documentelor specifice
- Perfecţionarea activităţii profesionale
- Planificarea activităţii
- Diagnosticarea şi remedierea defecţiunilor al utilajului
- Punerea în funcţiune şi reglajul utilajului

MEDIUL DE MUNCA:
Executantul isi desfașoara activitatea in program de 8 ore, în interior.
Pe durata programului poate fi expus la:
 temperaturi extreme in anotimpurile iarna si vara cand executa lucrari la exterior
 pulberi de praf in suspensie
 variatii de temperatura la deplasari interior-exterior
 efort fizic la manipulare materiale
 pozitii fortate la montaj instaltii in locuri inguste
 vibratii la nivelul bratelor de la echipamentele de munca,
 proiectare de corpuri, particole
 zgomot de la echipamentele de munca utilizate

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
 Factori de risc mecanic:
- Organe de maşini în mişcare;
- Amputare membre de către organele active ale echipamentelor (dispozitivelor) de tăiere, confecţii metalice,
etc;
- Lovire de către mijloacele de transport auto:
- acces la locul de muncă ;
- deplasarea între punctele de lucru;
- deplasarea în cadrul societăţii;
- Alunecare piese, materiale, neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate ;
- Rostogolirea de piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate ;
- Prăbuşire materiale în situaţia neasigurării acestora;
- Cădere liberă de obiecte de la înălţime (cotele superioare de lucru): piese, scule, materiale de la cotele superioare;
- Proiectare de corpuri - la spargerea discurilor abrazive sau tăietoare, particule rezultate în urma procesului de
tăiere sau polizare, particule sau corpuri antrenate de către curenţii de aer;
- Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare , înţepătoare ,
alunecoase ;
- Platforme alunecoase, suprafeţe acoperite cu gheaţă, mâzgă, noroi;
 Factori de risc termic:
- Temperatură ridicată a elementelor metalice prelucrate;
- Temperatură coborâtă a elementelor atinse în timpul iernii (piese metalice, scule, elemente izolaţie);
 Factori de risc electric:
- Curent electric:
- electrocutare prin atingere directă, atingerea suprafeţelor aflate sub tensiune datorită:
 defecte de izolaţie;
 panouri electrice deschise ;
 conductori neizolaţi ;
 defecte de protecţie, îngrădire, avertizare etc.;
- electrocutare prin atingere indirectă, sau apariţia tensiunii de pas :
 defecţiuni la instalaţia de împământare şi legare la nul ( legături la instalaţia de împământare cu
grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză );
 Factori de risc chimic:
- pulberi pneumoconiogene datorate mediului de lucru.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
 Factori de risc fizic:
- Temperatura coborâtă a aerului în sezonul rece;
- Temperatură ridicată în anotimpul călduros;
- Umiditate relativă a aerului crescută;
- Nivel de zgomot datorat, îndeosebi, echipamentelor tehnice în funcţiune;
- Lucrul în condiţii de mediu deosebite: grindină, viscol, vânt;
- Calamităţi naturale – cutremur, inundaţii, etc.
 Factori de risc chimic:
- Pulberi pneumoconiogene ;
 Caracter special al mediului
- Lucrul la diferite cote tehnologice – uzură prematură a organismului ;
 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă :
 Conţinut:
- Executarea de lucrări specifice cu personal neautorizat;
- Executarea lucrului în condiții de prezență permanentă a unui risc specific;

Suprasolicitare fizică :
- Poziţii de lucru forţate şi vicioase:
- manipulare manuală a sarcinilor ;
- lucrul în spaţii înguste ;
- Efort dinamic – deplasări repetate în cadrul societăţii;
 Suprasolicitare psihică :
- Stress cauzat de ritm de muncă intens;
- Decizii dificile în scurt timp în situaţii de extreme;
- Stress datorat lucului cu personalul direcţiei
D. Factori de risc proprii executantului:
 Acţiuni greşite:
- Intervenţii la echipamentele acţionate electric;
- Intervenţii la organele de maşini în mişcare;
- Folosirea uneltelor de lăcătuşerie (daltă, ciocan) cu defecţiuni ;
- Nefolosirea dispozitivelor predestinate pentru poziționarea și fixarea materialelor prelucrate;
- Folosirea necorespunzătoare a sculelor (răngi, pârghii) la poziţionarea corectă a echipametelor tehnice grele ;
- Deplasări în zone periculoase;
- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate, alunecoase,
elemente aparente pozate la sol) ;
- Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare;
- Comunicări accidentogene:
 Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecție;
- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotarea echipamentelor tehnice.
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ____
Î.M. “REGIA TRANSPORT
ELECTRIC CHIȘINĂU” FIŞA DE EVALUARE A FACTORILOR DE DURATA EXPUNERII: Max: 8 h/zi
RISC LA LOCULUI DE MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: COMISIA DE
LĂCĂTUȘ-ELECTRICIAN EVALUARE
Componeta Consecința Clasa de Nivel
Factori de risc Forma concretă de manifestare a factorilor de risc Clasa de
sistemului de maximă probabili parţial de
identificaţi (descriere, parametri) gravitate
muncă previzibilă tate risc
1 2 3 4 5 6 7
MIJLOACE FACTORI DE 1.Organe de maşini în mişcare ; DECES 7 1 3
DE MUNCĂ RISC 2.Amputare membre de către organele active ale
DIZ 4 2 3
MECANIC echipamentelor (dispozitivelor) de tăiere;
3. Lovire de către mijloacele de transport auto:
- acces la locul de muncă ; DECES 7 2 4
- deplasarea între punctele de lucru;
4.Alunecare piese, materiale neasigurate împotriva
DECES 7 1 3
deplasărilor necontrolate;
5.Rostogolirea de materiale din stive cu elemente
DECES 7 1 3
neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate;
6.Prăbuşirea materialelor în situaţia neasigurării
DECES 7 1 3
acestora;
7.Cădere liberă de obiecte de la înălţime piese, scule; DECES 7 1 3
8.Proiectare de corpuri – la spargerea discurilor
abrazive sau tăietoare, particule rezultate în urma DECES 7 1 3
procesului de tăiere sau polizare ;
9.Balansul maselor transportate cu mijloace de ridicat în
DECES 7 1 3
timpul ridicării şi poziţionării ;
10. Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct ITM 2 5 3
al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare ,
alunecoase ;
11. Platforme alunecoase (scurgeri de uleiuri), suprafeţe
DECES 7 1 3
acoperite cu gheaţă, mâzgă, noroi;
 1 2 3 4 5 6 7
12. Temperatură ridicată a elementelor metalice ITM 2 4 2
prelucrate;
FACTORI DE 13. Temperatură coborâtă a elementelor atinse în ITM 2 4 2
RISC TERMIC timpul iernii (piese metalice, scule, elemente
izolaţie) ;
14. Electrocutare prin atingere directă, atingerea DECES 7 2 4
suprafeţelor aflate sub tensiune datorită :
 defecte de izolaţie ;
MIJLOACE  panouri elctrice deschise;
DE MUNCĂ FACTORI DE  conductori neizolaţi ;
RISC  defecte de protecţie îngrădire avertizare;
ELECTRIC 15. Electrocutare prin atingere indirectă : DECES 7 2 4
- defecţiuni la instalaţia de împământare şi
legare la nul (legături la instalaţia de pământare cu
grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză);
PULBERI 3 4 3
16. Pulberi pneumocogene datorate mediului de lucru
PNEUMOC- ITM
din cadrul atelierului şi al lucrului în exterior;
OGENE
FACTORI DE 17. Temperatura coborâtă a aerului în sezonul rece; ITM 2 4 2
RISC FIZIC
18. Temperatură ridicată în anotimpul călduros ITM 2 4 2
19. Umiditate relativă a aerului crescută; ITM 2 4 2
MEDIUL DE 20. Nivel ridicat de zgomot datorat îndeosebi 3 4 3
MUNCĂ echipamentelor tehnice în funcţiune specifice ITM
FACTORI DE unui atelier;
RISC FIZIC 21. Lucrul în condiţii de mediu deosebite: grindină, ITM 2 5 3
viscol, vânt ;
22. Calamităţi naturale – cutremur, inundaţii; DECES 7 1 3
 1 2 3 4 5 6 7
MEDIUL DE FACTORI DE 23. Lucrul la diferite cote tehnologice – uzură
DECES 7 1 3
MUNCĂ RISC FIZIC prematură a organismului
24. Executarea de lucrări specifice cu personal
DECES 7 1 3
neautorizat
CONŢINUT 25. Executarea lucrului în condiții de prezentă
DECES 7 2 4
permanentă a unui risc specific;
26. Suprasolicitare fizică:
- poziţii de lucru forţate şi vicioase;
SUPRASOLI- ITM 2 5 3
SARCINA DE - manipulare manuală a sarcinilor;
CITARE
MUNCĂ - lucrul în spaţii înguste.
FIZICĂ
27. Efort dinamic – deplasări repetate în cadrul
ITM 2 5 3
societăţii;
SUPRASOLI- 28. Stress cauzat de ritm de muncă intens, decizii
CITARE dificile în timp scurt efectuate în mediu specific ITM 2 5 3
PSIHICĂ şantierului;
29. Intervenţii la echpamente acţionate electric; DECES 7 2 4
30. Intervenţii la organele de maşini în mişcare DECES 7 1 3
31. Folosirea instrumentelor de lăcătuşerie (daltă,
DIZ 4 3 4
ciocan) cu floare, cu defecţiuni;
32. Nefolosirea dispozitivelor predestinate pentru
DECES 7 1 3
poziționarea și fixarea materialelor prelucrate
ACȚIUNI
33. Folosirea necorespunzătoare a sculelor (răngi,
GREȘITE
pârghii) la poziţionarea corectă a echipamentelor DECES 7 1 3
EXECUTANT tehnice grele ;
28. Deplasări în zone periculoase; DECES 7 2 4
29. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare,
alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate, ITM 2 5 3
elemente aparente pozate la sol);
 1 2 3 4 5 6 7
30. Cădere de la înălţime prin păşire în gol,
DECES 7 2 4
dezechilibrare sau alunecare ;
31. Comunicări accidentogene; DECES 7 1 3
32. Neutilizarea echipamentului individual de
OMISIUNI protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din DECES 7 2 4
dotare

Unde: DIZ – Dizabilitate;

ITM – Incapacitate temporară de muncă.

Nivelul de risc global este:

38

�r �R i i
9� 4) + 23 �
(4 � 3) + 6 �
(3 � (2 �
2) 375
N rg = i =1
= = = 3, 20
38
9�4 + 23 �
3+ 6� 2 117
�r i =1
i
 INTERPRETAREA REZULTATELOR SI CONCLUZIILE EVALUARII
PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
LĂCĂTUȘ-ELECTRICIAN

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă "lăcătuș-electrician" este 3,20 %, valoare ce îl încadrează in categoria
locurilor de munca cu nivel de risc înalt.
Rezultatul este susținut de "Fisa de evaluare a locului de munca", din care se observa ca din totalul de 38 factori de risc
identificați, 23,68 % ( 9 ) depășesc ca nivel parțial de risc valoarea 3, încadrând-se in categoria nivelelor de risc mari, putând avea
consecințe ireversibile asupra executantului.
In ceea ce privește repartiția factorilor de risc pe sursele generatoare, situația se prezinta după cum urmează:
 26,315 % sunt factori proprii EXECUTANT
 13,157 % sunt factori proprii SARCINA DE MUNCĂ
 18,421 % sunt factori proprii MEDIUL DE MUNCĂ
 42,105 % sunt factori proprii MIJLOACE DE PRODUCȚIE

Din analiza "Fisei de evaluare a locului de muncă" se constată că gravitatea maximă a 65,789 % ( 25 ) dintre factorii de risc
identificați prezinta un nivel de gravitate maximă ce poate avea consecințe ireversibile asupra executantului (deces sau dizabilitate).
 FISA DE MASURI SPECIFICE PROPUSE PENTRU
LĂCĂTUȘ-ELECTRICIAN
Nr. Factor de risc Nivel Masuri propuse
crt. de
risc
1. 33. Neutilizarea echipamentului 4 Masuri organizatorice:
individual de protecţie şi a - dotarea tuturor muncitorilor cu EIP;
celorlalte mijloace de protecţie - dotarea tuturor echipamentelor de muncă cu dispozitive corespunzătoare de protecție în
din dotare conformitate cu cartea tehnică a utilajului;
2. 2. Amputare membre de către 3 Masuri organizatorice:
organele active ale echipamentelor - verificarea periodică a stării tehnice ale echipamentelor de muncă;
(dispozitivelor) de tăiere; - instruirea muncitor privind riscul de accidentare de către părțile mobile ale echipamentelor de
muncă
3. 34. Electrocutare prin atingere 4 Masuri tehnice:
directă, atingerea suprafeţelor 1. Masuri de protecție principale:
aflate sub tensiune datorită : - folosirea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS);
 defecte de izolaţie ; - legarea la pamant; legarea la nul de protecție;
 panouri elctrice deschise; - izolarea suplimentara de protecție aplicata utilajului in procesul de fabricație;
 conductori neizolaţi ; - separarea de protecție.
defecte de protecţie îngrădire 2. Masuri de protecție secundare:
avertizare; - izolarea amplasamentului; - egalizarea si/sau dirijarea potențialelor;
- deconectarea automata in cazul apariției unei tensiuni sau unui curent de defect periculoase;
- folosirea mijloacelor de protecție electroizolante
3. Verificarea zilnica, prin sondaj, înainte de începerea lucrului a cunoștințelor cu privire
la pericolele de electrocutare;
 FISA DE MASURI CU CARACTER GENERAL PROPUSE PENTRU
LĂCĂTUȘ-ELECTRICIAN
 Însușirea si respectarea legislației de securitate a muncii si normele de aplicare a acestora;
 Desfășurarea activităților in așa fel incat sa nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala
atât propria persoana, cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca;
 Aducerea la cunoștința a conducătorului locului de munca despre orice defecțiune tehnica sau alta situație care
constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala;
 Înștiințarea conducătorului locului de munca despre accidentele de munca suferite de propria persoana si de alte
persoane participante la procesul de munca;
 Oprirea lucrului la apariția unui pericol iminent de producere a unui accident si informarea de îndată a
conducătorul locului de munca;
 Utilizarea echipamentului individual de protecție din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat