Cuprins

pag.
Adnotare 2
Introducere 2
1. Organizarea producerii 3
1.1. Argumentarea tipului de producere 3
1.2. Determinarea numărului locurilor de muncă şi numărul de muncitori 4
1.3. Determinarea numărului necesar de muncitori de bază 6
1.4. Calculul stocurilor 7
1.5. Numărul de piese în lot şi construirea diagramei de lansare
a pieselor în producere 7
1.6. Organizarea gospodăriei de scule 8
1.7. Organizarea lucului de muncă 9
2. Compartimentul economic 12
2.1. Calculul preţuilui de cost a producţiei 12
2.2. Salariul direct pe produs 13
2.3. Caculul investiţiilor capitale 16
2.4. Calculul efectului economic 16
2.5. Calculul indicilor tehnico-economici 16
Concluzii 20
Bibliografie 21
Anexă 22

PROIECT DE AN LA MANAGEMENT
Sch N document.
Semn
Execut Ganea Ion Coala Coli

Ve r i f i c Cucer Igor
Memoriu 1

T. c o n t r .
explicativ UTM FIMCM
A parroob a t gr. PACCM-021
 Adnotare
Proiectul dat prezintă un studiu teoretic şi într-o oarecare măsură asupra
problemelor ce apar în timpul elaborării tehnologiilor de prelucrare prin
aşchiere.
Peoiectul reprezintă clasificarea piesei, procesul tehnologic tip, alegerea
semifabricatului, precizia de prelucrare, calitatea suprafeţei prelucrate,
principiul de bază în proiectarea procesului tehnologic, metodologia de selectare
a variantei economice, tehnologia prelucrărilor pe maşini unelte cu control
numeric.
În proiectul prezentat, pentru piesa de tip Corpul rulmentului 8KE.007.154 s-a
descris rolul funcţional, materialele şi semifabricatele utilizate, metodele de
prelucrare indicate, regimuri de aşchiere recomandate la degroşare, finisare şi
rugozităţile prescrise.
Pentru elaborarea procesului tehnologic proiectat s-au analizat procedee şi
metode de atingere a efectului dorit printr-o comparare de soluţii şi aprobarea
celor mai reuşite.

Introducere
Baza proiectului unui sistem de producţie reprezintă partea tehnologică ce
determină scopul principal al inginerului tehnolog, a procesului de proiectarea a
producerii noi. Şirul de sarcini ce stau în faţa proiectantului sistemului de
producţie nu se mărginesc numai de capacitatea de a proiecta un proces
tehnologic de fabricare a unui produs, dar trebuie să resolve un întregl complex
de întrebări ce sînt legate de crearea procesului de producţie: cunoaşterea
economiei, organizarea şi dirijarea producerii.
O importanţă hotărîtoare asupra elaborării sectorului de producţie îi revine
cunoaşterii caracterului de producţie, adica programei de producţie.
Programa de producţie conform sarcinii de proiect N=3000 de piese. Conform
literaturii piesa este de tip uşor. Tipul de producţie este stabilit în serie
mijlocie.

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
2
 1.ORGANIZAREA PRODUCERII.
1.1 Argumentarea tipului de producere.
Programul de producere a piesei date este dictat de cîţiva factori. Programa
anuală de producere a articolului dat, numărul de piese necesare, la asamblarea a
acestui articolul, procesul prevăzut de rezervă şi pentru rebut tehnologic ţinănd
cont de cele menţionate conform stării economice actuale, perioada de desfacere
şi conform divergenţilor de ordin ethnic, dar mai mult economic, pentru sarcina
de proiect primim programa de producere N = 3000de bucăţi.
Alegerea centrului de prelucrare modelul Traub a făcut posibilă prelucrarea
piesei dinr-o singură operaţie şi două instalaţii ceea ce a dus la micşorarea
timpilor de bază şi auxiliari, numărului de muncitori şi teritoriului secţiei de
prelucrare.
Utilizarea timpului de producere îl facem prin calculul coeficientului de
întărire a operaţiei 
m
 în.op  ;
Tbuc.m
unde: τ m – tactul de producere mediu, buc/min;
T b u c . m - timpul pe bucată mediu, min.

Fr  60 3880 * 60
m    77.6 buc / min
N 3000
unde: F r – fondul real de timp anual al utilajului, ore;
N – numărul de bucăţi.
n
 Tbuc
Tbuc .m  i 1
;
n
unde: T b u c - timpul pe bucată, min;
n – numărul de operaţii.

Date iniţiale pentru procesul tehnologic de bază:

Tabelul 1.1
Conţinutul procesului tehnologic
Nr. d/o D-rea operaţiei M-U T b u c ,min
005 Strungire 16k30F3C5 3
010 Strungire 16k30F3C5 3,5
015 Găurire 2H55 7
020 Găurire 2H55 1,4
025 Strungire 16k30F3C5 1,9
030 Strungire 16k30F3C5 3,8
035 Găurire 2P135F2 2
040 Găurire 2H55 9,8
045 Găurire (teşire) 1K62 8,7
Total 41,1
Pentru procesul tehnologic proiectat:
Prelucrarea se efectuiază pe centrul de prelucrare Traub
MS-Y. Prelucrarea pe acest centru de prelucrare se face din 2 operaţii.

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
3
 T b u c =16,17 min;

Pentru procesul tehnologic de bază 

Tbuc.m 
T buc

41.1
 4.56 min
n 9
77.6
 In.op   17
4.56

Conform K I . o p =25,61 avem producţie în serie medie.

Pentru procesul proiectat

Tbuc.m 
T buc

16.17
 16.17 min;
n 1

77.6
 I .op   4.79
16.17

Conform K I . o p =4,79 avem producţie în serie mare.

1.2 Determinarea numărului locurilor de muncă

şi numărul de muncitori.

Coeficientul de fixare a locurilor de muncă se va determina după formula 

T N
C ci  buc ;
Fr  60
unde: T b u c – timpul pe bucată, min 
N – programa de producere, buc 

Tabelul 1.2
Utilajul tehnologic
D-rea operaţiei M-U T b u c ,min Cci Cpi Kîn
005 16k30F3C5 3 0,04 1 0,04
010 16k30F3C5 3,5 0,045 1 0,045
015 2H55 7 0,09 1 0,09
020 2H55 1,4 0,02 1 0,02
025 16k30F3C5 1,9 0,02 1 0,02
030 16k30F3C5 3,8 0,05 1 0,05
035 2P135F2 2 0,02 1 0,02
040 2H55 9,8 0,1 1 0,1
045 1K62 8,7 0,1 1 0,1

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
4
 3000  3
C005   0.05
3880  60
3000  3.5
C010   0.045
3880  60
3000  7
C015   0.09
3880  60
3000  1.4
C020   0.02
3880  60
3000  3.07
C025   0.03
3880  60
3000  1.9
C030   00.02
3880  60
3000  3.8
C035   0.05
3880  60
3000  2
C040   0.02
3880  60
3000  9.8
CCIX   0.1
3880  60
3000  8.7
C045   0.1
3880  60

Pentru varianta proiectată

3000  16.17
C CI   0,208;
3880  60

Pentru lucru la maşina dată va fi nevoie de un singur muncitor.

Coeficientul de încărcare a locurilor de muncă se va determina cu următoarea
formulă:
C
K i .l .m .  ci ;
C pi
Coeficientul de încărcare a utilajului pentru varianta de bază 

K i.ut 
 Cc.i  0,485  0,08
 C p.i 6
Coeficientul de încărcare a utilajului pentru varianta proiectată 

K i .ut 
 Cc.i  0.208  0,208
 C p.i 1

1.3. Determinarea numărului necesar

de muncitori de bază.
Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
5
 Determinăm numărului necesar de muncitori de bază după următoarea relaţie:
N  t buc
WC  ;
Fm  K m  60
unde t b u c – timpul pe bucată;
F m – fondul real de timp de lucru a muncitorului, ore 
K m – coeficientul deservirii multiple (1,1...1,3).

Pentru procesul tehnologic de bază 

3000  3
W005   0,07  WPI  1
1855  60  1.2
3000  3.5
W010   0.08  WPII  1
1855  60  1.2
3000  7
W015   0.16  WPIII  1
1855  60  1.2
3000  1,4
W020   0.03  WPIV  1
1855  60  1.2
3000  1,9
W025   0.04  WPV  1
1855  60  1.2
3000  3,8
W030   0.08  WPVI  1
1855  60  1.2
3000  2
W035   0.04  WPVII  1
1855  60  1.2
3000  9,8
W040   0.22  WPVIII  1
1855  60  1.2
3000  8,7
W045   0.2  WPIX  1
1855  60  1.2

Pentru procesul tehnologic proiectat 

3000 16.17
WCI   0,36  WP  1
1855 1.2  60
Coeficientul de încărcare a muncitorului pentru varianta de bază se determină
cu următoarea formulă:
n
 o 0.92
.M 
K imed   0.15
i 1
n
 p 6
i 1
Coeficientul de încărcare a muncitorului pentru varianta proiectată se
determină cu următoarea formulă:
n
 o 0.36
.M    0.36
i 1
K imed n
 p 1
i 1

1.4. Calculul stocurilor.

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
6
 Determinăm numărul pieselor prelucrate în decursul unei zile de muncă 

N 3000
N sc    28,2  28;
 N   255 
ns  zi  2 
K   4,79 
 I .op 

unde n s – numărul de schimburi;

N z i – numărul zilelor lucrătoare pe perioada a unui an, zile.

Stocul tehnologic 
n
Z teh   S oi  no  1  1  1 buc;
i 1

unde S o i – numărul operaţiilor tehnologice 

n o – numărul pieselor ce se prelucrează concomitent pe locul
de muncă.
Stocul de asigurare constituie 10% din numărul pieselor ce se prelucrează în
decursul unei zile de muncă.
Z as  0.1 * 28  2,8  3 piese
Stocul total:
Z tot  Z teh  Z as  3  1  4 piese

1.5. Numărul de piese în lot şi construirea diagramei de

lansare a pieselor în producţie.

Mărimea numerică a lotului de lansare se calculă după relaţia 

Tp.î
ni  , buc;
Tbuc  K p

unde: T p . î – timpul de pregătire-încheiere

K p – coeficientul de pierderi admisibile,
K p =0,10 – pentru serie mică.
Pentru procesul tehnologic proiectat:
30
ni   23,3 piese  23 piese
16.17 * 0.8
nopt  ni * 1  28 * 1  28 piese

Numărul de lansări 
N 3000
N lan    107  107 lansari
nopt 28
Perioada de repetare 
N z .l 255
P   2,4  3 zile
N lan 107
Durata ciclului de producere 

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
7
 n
n   tbuci
28 *16.17
tc  i 1
  0.68  1 zi
ns  d s  K t 2 * 8 * 60 * 0.69
unde d s – durata schimbului 

Coeficientul de transfer a zilelor calendaristice în zile de muncă:

N z.l 255
Kt    0.69
N z.c 365

unde: N z c – numărul zilelor calendaristice.

În urma rezultatelor obţinute din calcule reprezentăm grafic diagrama de

lansare a pieselor în producere .

Fig. 1.5.1. Diagrama de lansare a pieselor în producere

1.6. Organizarea gospodăriei de scule.

Pentru a asigura procesul tehnologic cu scule este nevoie de a calcula

numărul de scule necesare pentru prelucrarea lotului de piese. Numărul de scule
se va calcula după formula:
N  tm
N sc  ;
Tu * 60

unde N s c – necesitatea anuală de scula dată, buc 

N – programa anuală, buc;
t m – timpul pe maşină, min 
T u – durabilitatea sculei pe parcursul lucrului, min 

Deoarece pentru prelucrarea mecanică în procesul tehnologic proiectat

folsim cuţite asamblate cu plăcuţe, norma de consum de scule aşchietoare se va
determina cu următoarea formulă:

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
8
 t mi  N
ncsa  ,
t  1  k   n
unde: t m i - timpul mecanic de prelucrare pe unitatea de produs, min;
N – programa anuală de producere, buc;
t - timpul de utilizare al sculei aşchietoare între două reascuţiri;
k = 0,05 - coeficient de pierderi în utilizarea timpului de lucru al
sculei aşchietoare datorită calităţii şi modului de exploatare al
acesteia;
n – numărul vîrfurilor plăcuţei aşchietoare.

Determinăm numărul de cuţite armate cu plăcuţe pentu strungire:

16.17 * 3000
nc sa   852 cutite,
15  1  0.05  4
Dterminăm numărul de burghie pentru burghierea găurilor 11:
L 
Tu    1  T  (1  K pi )
l 
d 11
L   5.5
2 2
l  0.6
 5. 5 
Tu    1 *15 * 1  0.06   143.35 min
 0. 6 
3000 * 4.34
N sa   91 burghie
143.35

1.7 Organizarea locului de muncă.

Analizînd organizarea locului de muncă a muncitorilor de bază pentru

varianta procesului tehnologic proiectat e necesar de menţionat că vom avea un
loc de muncă specific. La baza conceptului vom utiliza principii ale organizării
ştiinţifice a muncii cu scopul excluderii supraîncărcării muncitorilor, precum şi
posibilitatea creării condiţiilor de muncă optime cu scopul atingerii
productivităţii maxime.
Prin organizarea locului de muncă, se înţelege un şir de acţiuni legate de
crearea locului de lucru a condiţiilor necesare pentru obţinerea productivităţii
muncii ridicate şi folosirii la maxim a posibilităţilor tehnice a utilajului.
Organizarea raţională a locurilor de muncă are o acţiune destul de însemnată
asupra măririi productivităţii muncii, nu necesită cheltuieli materiale mari.
Organizarea locurilor de muncă este un indice a nivelului de organizare a
întregii întreprinderi, ea depinde de condiţiile lucrărilor efectuate, nivelului de
specializare şi mecanizarea lor. După nivelul de mecanizare a operaţiilor
îndeplinite, locurile de muncă se împart în: automate, semiautomate, manuale.
În dependenţă de repartizare, locurile de lucru pot fi de brigadă şi
individuale. În dependenţă de numărul maşinilor-unelte deservite: pentru o
M.U., pentru mai multe.
Organizarea raţională a muncii include în sine: amplasarea
dispozitivelor, instrumentului, semifabricatelor şi pieselor. Ea trebuie să
corespundă condiţiilor comodităţii maxime şi drumului minim de deplasare a
piesei.
Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
9
 După varianta de bază secţiile de prelucrare mecanică sînt specializate
după tipul M.U., adică secţii de strunguri, M.U. agregate, M.U. de găurit, ceea
ce duce la apariţia unor operaţii de transportare adăugătoare.
În figura 1.7.1. este prezentată schema aranjării locului de muncă pentru
lucru cu centrul de prelucrare TRAUB TNA500.
Pe schemă sînt indicate următoarele semne convenţionale:
1 – transformator;
2 – sursa de energie electrică;
3 – lichide răcire-ungere;
4 – aer comprimat;
5 – ventilaţie;
6 – locul de lucru al operatorului;
7 – dulap pentru păstrarea accesoriilor operatorului;
8 – urnă;
9 – ventilaţie;
10 – sistem de acumulare a lichidului de răcire-ungere folosit.
Aria sectorului se determină după formula:
S t o t = S p r. + S a x . + S s c . + S d . . + S c . + S a d .
unde:
S p r. –suprafaţa de producere care se determină după dimensiunile maşinilor
unelte, suprafaţa specifică pe o maşină unealtă – 12.57 m 2 , atunci:
S p r. = n ·12.57,m 2
n – numărul maşinilor unelte
S a x . – suprafaţa auxiliară;
S a x . = 35%·S p r, m 2
S s c . – suprafaţa încăperilor de păstrare a sculelor
S s c . = 0,7 ·n,m 2
S d . – suprafaţa de depozitare
S d . = 0,1·S p r. ,m 2
S c . – suprafaţa mesei de control, se ia 8 m 2 pentru un loc de control
S a d . – suprafaţa încăperilor administrative - 6 m 2 .
Ţinând cont de cele menţionate mai sus se şi proiectează sectorul.
Suprafaţa totală de producţie a secţiei de prelucrare mecanică se determină
după relaţia:
S tp  S t  N u  75.47 * 1  75.47 m 2
unde: S t – suprafaţa totală a unui utilaj, m 2 ;
N u – numărul de utilaje necesare din cadrul secţiei.
Suprafaţa totală a unui utilaj se determină după formula:
S t = S s + S g + S e =12,5785+12,5785+50,314=75,47 m 2
Suprafaţa statică (S s ) – suprafaţa pe care se aşează efectiv utilajul, se determină
în funcţie de dimensiunile acestuia.
S s = A x B =5,5*2,287=12,5785 m 2
Suprafaţa de gravitaţie (S g ) – este necesară pentru servirea de către muncitor a
locului de muncă, sau pentru depozitarea materialelor.
S g = S s ·n=12,5785*1=12,5785 m 2
unde, n – numărul de locuri din care poate fi servită M.U.
Suprafaţa de evoluţie (S e ) – este necesară pentru deplasarea personalului din
secţie şi pentru efectuarea diferitor transporturi.
S e = (S s + S g )·)K=(12,5785+12,5785)*2=50,314 m 2
unde, K – coeficient de suprafaţă (0.05 … 3)
Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
10
 După normative alegem distanţele minimale:
 Între M.U. de-a lungul liniei de amplasare a lor – 900mm;
 Între M.U. şi perete – 800mm;
Pentru sectorul de prelucrare mecanică primim:
-pasul coloanelor – 6m;
-lăţimea traversei – 12m;
-înălţimea – 6m;
-lăţimea drumului – 2.5m.

Fig. 1.7.1. Schema aranjării locului de muncă.

2.COMPARTIMENTUL ECONOMIC.

2.1. Calculul preţului de cost a producţiei.

Cheltuieli de materie primă.
C m. p .  m s / f * a  m d * b, lei
unde m s / f – masa semifabricatului, kg.
Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
11
 a – preţul 1 kg de materie primă, lei.
b – preţul 1 kg de deşeuri, lei. (b = 0.2*a);
m d – masa deşeurilor, kg.

Piesa dată este confecţionată din oţel înalt aliat 12X18H9TЛ GOST 2176-
77, pentru care avem următoarele date:
Metoda de obţinere a semifabricatului – turnare în forme fuzibile
Materialul piesei - 12X18H10T
Masa semifabricatului – 13,6 kg.
Masa piesei gata – 11,6 kg.
Masa deşeurilor - 2 kg.
Costul unui kg. de metal - 64,5 lei.
Costul unui kg. de deşeuri – 5,2 lei.

C m. p.  13.6 * 64.5  2 * 5.2  866.8 lei

Cheltuielile de materie pentru întreaga programă :

N
C p m. p.  N * CmP. p.  3000 * 866.8  2.6m ln lei ;

Cheltuielile de energie tehnologică pentru toată programa se va determina după

următoarea formulă:

C eeN  W * PkW / h , lei

unde: P k W / h = 0,93 lei preţul 1kW/h de energie electrică

W – consumul anual de energie electrică, kW/h

n
W   N e * Fm.u. * K imed
.l .m * K c
i 1

N
i 1
e
unde: - puterea sumară a electromotoarelor.
F m . u . – fondul real de timp.
K c – coeficient de întrebuinţare a energiei electrice;
Ki = 0,4...0,45.
K m î u – coeficientul mediu de încărcare a utilajului.

Pentru procesul proiectat:

m

N
j 1
ej  42kW

W  42 * 3880 * 0.4 * 0.208  13558.3 kW

CeP.c  13558.3 * 0.93  12609.2 lei;
Pentru o piesă:
12609.2
Ci/   4.2 lei;
3000
Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
12
 Pentru procesul de baza :

N j 1
ej  62.5kW

W B  62.5 * 3880 * 0,4 * 0.08  7760 kW ;

CeB.c  7760 * 0.93 7217 lei;

Pentru o piesă:
7217
Ci/   2.4 lei;
3000

2.2. Salariul direct pe produs.

Salariul unui muncitor se va determina după formula:
t C
Start  buci
60
unde: C – taxa tarifară orară în funcţie de categoria muncitorului; lei/h
pentru categoria III – 4,23 lei/h
pentru categoria IV – 4.81 lei/h

Tabelul 2.2.1
Salariul tarifar pentru procesul tehnologic de bază
D-rea operaţiei M-U T b u c ,min C, lei Star,
lei
005 16k30F3C5 3 4,81 0,24
010 16k30F3C5 3,5 4,81 0,28
015 2H55 7 4,81 0,56
020 2H55 1,4 4,81 0,11
025 16k30F3C5 1,9 4,81 0,15
030 16k30F3C5 3,8 4,81 0,3
035 2P135F2 2 4,81 0,16
040 2H55 9,8 4,81 0,78
045 1K62 8,7 4,81 0,69
Total 3,27

Tabelul 2.2.2.
Salariul tarifar pentru procesul tehnologic proiectat
N.op Denumirea operaţiei Tbuc, min C, lei Star, lei
1 Strungire cu C.N. 16,17 4.81 1.29

Pentru programa anuală:

N
S B tar  3.27 * 3000  9810 lei;

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
13
 N
S P tar  1.29 * 3000  3870 lei;
Premiile constituie 25 % din salariul tarifar.
PrPTB  3.27 * 0,25  0.8 lei;
PrPTP  1.29 * 0,25  0.32 lei;

Salariul de bază

SbPTB  Star  Pr  3.27  0.85  4.12 lei;

SbPTP  Star  Pr  1.29  0.32  1.61 lei;

Salariul suplimentar constituie 10 % din salariu de bază.

S nPTB  Sb * 0,1  4.12  0,1  0.412 lei;

S nPTP  1.61* 0,1  0.161lei;

Salariul total
PTB
S tot  S b  S n  4.12  0.412  4.53lei;
PTP
S tot  1.61  0,161  1.771 lei;

Contribuţii la asigurarea socială 30 % din salariul total:

CAS PTB  S tot  0,26  4.53  0,26  1.177 lei;

CAS PTP  1.771  0.26  0.46 lei;

Salariul lunar:

Stot  N 4.53 * 3000

SB  n   1230 lei;
l 12  0. 92
12  W
i1 l
Stot * N 1.771* 3000
SlP    1229.86 lei;
n
12  0,36
12 Wi
i 1
Cheltuieli de producere indirecte 150 % din salariul de baza,pentru productia de
serie medie:

PTB  S
Cin  1.5  4.12 *1.5  6.18 lei;
. b
PTP  1.61 *1.5  2.41 lei;
Cin.

Cheltuielile administrative se iau 85-100 % din salariul de bază:

.  4.12  0.95  3.91lei;

PTB
Cadm
.  1.61 * 0,95  1.52 lei;
PTP
Cadm

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
14
 Cheltuielile comerciale se pot lua 3-5% de la preţul de cost pe unitatea de
producţie.
Mărimea profitului va constitui 10-20%,care va fi adăugată la preţul de cost
pe o unitate de producţie.
Taxa cu valoarea adăugată va fi 20 % din preţul produsului.

Tabelul 2.2.3.
Costul unitar al produsului
Peocesul Procesul
Nr. Indicatorii tehnologic tehnologic
de bază proiectat
1. Cheltuieli de materie primă 866.8 866.8
2. Cheltuieli de energie electrică 2.4 4.2
3. Salariul muncitorului de bază 4,12 1.61
4. Contribuţii la asigurarea socială 1.177 0.46
5. Totalul cheltuielilor directe 874.5 873.07
6. Cheltuieli indirecte 6.18 2.41
7. Preţul de cost de producţie 880.68 875.48
8. Cheltuieli administrative 3.91 1.52
9. Preţul de cost de uzină 884.59 877
10. Cheltuieli comerciale 35.22 35
11. Preţul de cost complet a produsului 919.81 912
12. Profitul unitar 88.07 87.55
13. Preţul produsului 1007.88 999.55
14. TVA 201.57 200
15. Preţul de livrare 1209.45 1199.55

2.3. Calculul investiţiilor capitale.

Investiţiile capitale le vom determina conform relaţiei:
I c  C ut  C et  C cl
unde: C u t - costul utilajului tehnologic, lei
C e t = C u t *12 % - costul echipamentului tehnologic
C c l - costul clădirii, lei 1m 2 = 900lei

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
15
 C utPTP  Pm.u  K îmed
..l .m  1,15  822000  0,208  1,15  196622 .4 lei

C utPTB  Pm.u  K îmed

..l .m  1,15  315000  0,08  1,15  28980 lei

C etPTP  196622.4 * 0,12  23594.6 lei

C etPTB  28980 * 0,12  3477.6 lei
C clPTP  P1m 2  K îmed
.l .m  S  900  0,04  75.47  2717 lei

C clPTB  P1m 2  K îmed

.l .m  S  900  0,04  172  6192 lei

I cPTP  1966224  23594.6  2717 1992535.6lei

I cPTB  28980  3477.6  6192  38649.6lei

Investiţii capitale pe o unitate de produs:

K PTP  I CPTP / N  1992535/3000  664.17 lei / buc

K PTB  I CPTB / N  38649.6 /3000  12.88 lei / buc

2.4.Calculul efectului economic.

Efectul economic se determină cu ajutorul următoarei formule:

Ee    C1  En * K1    C2  En * K 2   * N 
   919.81  0.15 * 12.88   912  0.15 * 664.17   * 3000  270 mii lei
unde: C 1 ,C 2 – preţul complet al produsului conform PTB şi PTP, lei;
E n – coeficientul eficacităţii economice;
E n = (0,1...0,2)
K 1 ; K 2 – investiţii capitale pe unitate de produs.

2.5. Calculul indicilor tehnico-economici.

Rentabilitatea produsului:

Pr 88.07
RePTB   100   100  9.5%
C1 919.81
Pr 87.55
RePTP   100   100  9.5%
C2 912

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
16
 Coeficientul deservirii multiple:

C
i 1
pi
6
K PTB
d .m  n
 1
6
W
i 1
pi

1
.m 
K dPTP 1
1

Inzestrarea muncii cu energie:

n
 N
e 62.5
PTB  i  1
Im   10.4 kW
.e n 6
 N
mp
i 1
PTP  42  42 kW
Im.e
1

Volumul de muncă:

VmPTB 
t buc

41.1
 0.68 h
60 * K dm 60  1
16.17
VmPTP   0.26 h
60 * 1
Volumul de muncă a maşinii unelte :

VmPTB 
t buc

41.1
 0.68 h
60 60
16.17
VmPTP   0.26 h
60

Fabricarea producţiei de preţul interprinderii:

Pentru un muncitor de bază:
Pp B  N 1007.88 * 3000
FPB    251970 lei
2 W B 12
Pp P  N 999.55 * 3000
FP:P    1499325 lei
2 W P 2

Pe un leu din costul produsului:

PÎT  N 1007.88 * 3000

FP1 leu PTB    86 lei
PFB  PÎP 28980  6192
999.55 * 1000
FP1 leu PTP   1.52 lei
1966224  2717

Termenul de recuperare a investiţiilor capitale:

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
17
 K 2  K1 664.17  12.88
Trec    0.02
 
C1  C 2 * N (919.81  912) * 3000

Graficul pragului de rentabilitate este prezentat în figura 2.5.1.

Fig. 2.5.1. Graficul pragului de rentabilitate.

Tabelul 2.5.1
Indicatorii tehnico-economici de lucru
a sectorului de prelucrare mecanică
N. Valoarea în numerar
d/o Denumirea Unitatea Procesul Procesul
indicatorilor de măsură tehnologic tehnologic PTP
* 100
de bază proiectat PTB
PTB PTP
1 Volumul anual de
producere
în unit. nat. bucăţi 3000 3000 100
în unit. val. mii lei 3023.640 2998.650 99.17
Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
18
 2 Tipul de producţie - Serie medie Serie mare
3 Numărul Unităţi 6 1 16.66
de maşini unelte
4 Coeficientul - 0.08 0.208 260
de încărcare
5 Volumul de munca
pentru programul ore 0.68 0.26 37,14
anual
6 Numărul de Persoane 6 1 16.66
muncitorilor de bază.
7 Salariul mediu lunar a Lei 1230 1229,86 99.98
muncitorilor de bază
8 Coeficientul - 1,0 1,0 1,0
deservirii multiple
9 Puterea utilajului kW 62.5 42 67.2
tehnologic
10 Puterea pe o masina – kW 10.4 42 403.84
unealtă
11 Profitul unitar lei 88.07 87.55 98,74
12 Volumul de muncă ore 2040 780 38.23
a M.U.
13 Preţul lei 919.81 912 99.1
de cost complet.
14 Efectul economic lei 270 - -
15 Punctul lipsei de bucăţi 839
pierderi
16 Nivelul rentabilităţii % 9.5 9.5 100

Concluzie.

În baza graficului de rentablitate şi a tabelului idicilor tehnico economici

ajungem la concluzia că pentru a produce această piesă trebuie de executat o
programă de producere nu mai mică de 839 piese iar din tabelul idicilor tehnico-
economici ajungem la concluzia ca folosirea centrului de prelucrare este mai
rentabilă.
În condiţiile actuale de piaţă, cînd domină coceptul „Just in time”, este
foarte important de a face totul exact la timp, respectînd întru totul cerinţele
clientului. Un factor destul de important îl joacă concurenţă dintre producători.
Pentru a învinge acest lucru, este nevoie de implementarea sistemelor
automatizate de dirijare a proceselor tehnologice, a maşinilor-unelte cu control
numeric, care într-un timp redus permit prelucrarea unei game largi de piese,

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
19
 care se pot obţine cu o precizie de prelucrare destul de înaltă cu costuri de
producere reduse.
Dotările tehnice îşi propun, în principal, perfecţionarea tehnologiei,
creşterea nivelului de mecanizare şi automatizare, integrarea sistemelor
automatizate de dirijare a proceselor tehnologice. În ritmuri accelerate creşte
folosirea tehnicii de calcul pentru automatizarea proceselor tehnologice.
Prin elaborarea proiectului dat s-a încercat înlocuirea utilajul tehnologic de
la uzină, care are un randament scăzut şi o precizie de prelucrare redusă, cu
echipament modern, care prin calcule economice, s-a dovedit că procesul
tehnologic proiectat este rentabil şi poate fi acceptat şi introdus la producere.

Bibliografie

1. Gorboţevici A. F., Şcred V. A. Kursovoe proectirovanie po tehnologhii

maşinostroenie: [Ucebnoe posobie dlea maşinostroitelinîh ucebnîh vuzov ]
4-e izdanie, pererabotana i dapolnina: Vîşaia şcola, 1983-256 s., il.

2. Spravocinic tehnologa – maşinostroitelea v 2-h T., T.1 / Pod redacţiei A.

F. Koşlovoi i R. K. Mişerecova, 1986. 656 s., il.

3. Balabanov A. N. Kratkii spravocinik tehnologa maşinostroitelea.-

M:Izdatelistvo stantdartov, 1992.-464 s.,il.

Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
20
 4. Babuc V. V. Diplomnoe proektirovanie po tehnologhie maşinostroeniea:
[Ucebnoe posobie dlea vuzov / V. V. Babuk, P. A. Goresco, K. P. Zabrodin
i dr. ] pod obşei redakţii V. V. Babuca. Mn. Vîşaia şcola, 1979.-464 s., il.

5. Spravocinic tehnologa maşinostroitelea v 2-h T., T.2 / pod redakţiei A. G.

Kosilovoi i R. K. Meşericova. – 4-e izdanie, pererab. i dop.-M.:
Maşinostroenie, 1986.-656 s., il.

6. Gjirov R. I., Serebrenşkii P. P. Programirovanie obrabotki po stankah s

CEPU; Spravocinik.- L.: Maşinostroenie. Leningradxkoe otdelenie, 1990.-
588 s., il.

ANEXĂ
Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
21
 Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
22
 Coala

Proiect de an la Management
S c h Coala N dcument. Semnat Data
23