Migraţia, regională şi globală contemporană, are o serie de implicaţii pentru autonomia şi
suveranitatea statelor - naţiune. Mai întâi, fluxul de imigranţi ilegali şi fără acte, pe motive economice sau de altă natură, demonstrează capacitatea limitată a multor state-naţiune de a-şi supraveghea independent frontierele. În al doilea rând, nici statele care şi-au extins suprave¬ghe¬rea asupra frontierelor nu au fost capabile să oprească în totalitate fluxul de imigranţi ilegali. În al treilea rând, creşterea numărului de încercări internaţionale de a controla şi coordona politicile naţionale în privinţa migraţiilor demonstrează o recu¬noaştere a naturii în schimbare a autonomiei şi suveranităţii statale şi necesitatea de a spori cooperarea transfrontalieră în acest domeniu. În al patrulea rând, în sfera politicilor economice şi culturale, migraţia a transformat mediul politic intern în cadrul căruia operează statele capitaliste avansate: puterea colectivă şi mode¬lul de alianţe între actorii politici s-au schimbat, iar migraţia a redefinit interesele politice, economice şi de altă natură, precum şi perceperea acestora. Migranţii contemporani călătoresc într-o lume în care dreptul internaţional a început să aibă impact asupra legislaţiei interne, iar organizaţiile internaţionale monitorizează şi intervin în procesele de migraţie. Măsura în care atât infrastructurile, cât şi reglementările ating niveluri interregionale sau transcontinentale va afecta şi va modela însăşi glo¬balizarea migraţiei. Având în vedere că ponderea emigranţilor din România o constituie tinerii este interesant de ştiut că în conformitate cu analiza secu