Întrebri recapitulative / 23

 Download Bulk Download  Library  Share

Bibliografie selectiv / 23
III. ISTORIOGRAFIE ROMÂN  / 24
PREMISELE APARIIEI ŞI DEZVOLTRII ISTORIOGRAFIEI ROMÂNE
ÎNCEPUTURILE ISTORIOGRAFIEI ROMÂNE –
ANALELE ROMÂNO-SLAVE / 25
IMPUNEREA ISTORIOGRAFIEI ÎN LIMBA NA IONAL. UMANISMUL
ILUMINISMUL ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂN . ŞCOALA ARDELEAN /
ISTORIOGRAFIA PAŞOPTIST / 29
ISTORIOGRAFIA ROMÂN DE LA UNIREA PRINCIPATELOR LA
MAREA UNIRE / 30
ISTORIOGRAFIA ROMÂN INTERBELIC / 32
PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIEI POSTBELICE / 33
Întrebri recapitulative / 34
Tem de control / 34
Bibliografie selectiv / 34

ISSN 1221-9363

  3

 
ISTORIOGRAFIE GENERAL 
I ISTORIOGRAFIA GREAC ŞI ELENISTIC
 I. ISTORIOGRAFIA GREAC ŞI ELENISTIC 
 Download Bulk Download  Library  Share

Ca şi alte manifestări ale spiritului uman, istoriografia – în sensul propriu al cuv

 – este un produs al Greciei antice. Faptul î şi are explicaiile sale bine definite. Ellada
gândirii, în general, şi celei istoriografice, în particular, condi ii mult mai favorabil
acelea din Orientul antic. Ele rezult ă, în primul rând, din superioritatea structurii
 politice a Greciei antice. Spre deosebire de Orient, unde imense teritorii sunt reun
 puterea despotică a unui monarh, considerat ca o zeitate pe tron, ceea ce nu îng ăduia
 politică  şi elimina posibilitatea unei gândiri libere, în Grecia predominau statele-cet
multitudinea acestora şi specificul organizării lor au permis participarea unui mare nu
cetăeni la viaa publică. Dezbaterile din agora, prin varietatea lor şi relativa libertate

erau purtate,
general au contribuit
ă a spiritului nu numai
grec. Printre altele,laelestimularea gândirii
erau de natur  şi la ădezv
politice, cipreocup
ă să stimuleze rile
istorie; în dezbaterea unei probleme contemporane, apelul la trecut era adesea indisp
 pentru argumentarea unei anumite hotărâri.
Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere orizontul mult mai larg al elenilor în
cu orientalii. Or ăşeni şi navigatori în cea mai mare parte, ei au întemeiat numeroase c
 pe o arie întinsă, iar călătoriile maritime, uneori la distane apreciabile, au cons
îndeletnicire de bază a lor. Ei au venit, astfel, în contact cu realităi foarte diferite. In
 pentru situaiile din alte locuri a fost, în mod logic, asociat cu interesul pentru situa
alte timpuri; dealtfel, în primele manifestări istoriografice, nu se face o distinci
descrierile geografice şi povestirile istorice.
În sfâr şit, naşterea şi dezvoltarea istoriografiei eline (practicată nu de funcionar
statele despotice din Orient, ci de o intelectualitate liber ă) trebuie raportate şi la eferve
atmosfer ă culturală din Grecia antică. În mod deosebit, trebuie să avem în vedere dezv
literaturii şi filosofiei, a unor domenii deci înrudite cu istoriografia. Dealtfel, aceasta di
a fost mult timp considerată ca parte component ă a literaturii; ca şi alte genuri literare
avea muza sa, Clio. Aceast ă  apropiere era cu atât mai logică  cu cât poe ii şi prozat
alegeau frecvent ca subiect fapte, reale şi legendare, ale trecutului, cele mai adânci r
ale istoriografiei fiind căutate uneori încă  în poemele homerice. În acela şi timp, tre
avem în vedere c ă, în încercarea de a explica originea omului şi a societăii, elenii au ap
mitologie, domeniu legat de literatur ă, dar care, mai multă  vreme, datorită  spiritu
religios şi neputinei de a rezolva ştiinific problemele referitoare la timpurile mai îndep
a fost încorporat şi istoriografiei.
O primă  încercare sistematizată  de a explica, pornind de la mitologie, o
omenirii şi fazele evoluiei ei apar ine lui HESIOD, cu lucr ările sale Teogonia  (O
zeilor) şi  Munci  şi zile. Prima din ele începe cu mitul cre ării lumii şi continuă  cu
generaiilor succesive de zei, prezenta i într-o lumină mai arhaică decât la Homer. În  M
 zile, se încearcă legarea trecutului de prezent, într-o tratare cronologic ă ale cărei trep
generaiile. Preluând şi amplificând o teorie orientală, Hesiod dezvoltă  ideea unei e
descendente a omenirii, sugerat ă  şi de simbolizarea vârstelor ei prin diferite metale
argintul, bronzul, fierul). Iniial, în epoca de aur, omul a fost fericit, dar voind s ă-i eg
 pe zei prin focul r ă pit de Prometeu, aceştia l-au pedepsit, vârstele de argint şi de
constituind un continuu declin. Preocupările pentru trecut s-au amplificat în secolul al
î.Hr., în oraşele din Ionia. Aici a ap ărut o bogată  literatur ă  istorico-geografică, ilust

  4

 
 Download Bulk Download  Library  Share

logografi (scriitori în proză). Aceştia nu sunt însă istorici în sensul propriu al cuvânt

oscilând între poezia epică  şi noul spirit filosofic care se afirmă  în această  perioad
mitologie şi realitate, ceea ce confer ă  scrierilor lor un caracter mixt, contradicto
contribuit la aceasta şi faptul că, adesea, ei î şi aleg subiectele din trecutul înd
(genealogii ale ginilor nobile, care de obicei începeau cu zeii, legende despre întem
oraşelor ş.a.). Totuşi, meritele logografilor în pregătirea terenului pentru istoriograf
incontestabile. Mai întâi, ei au desf ăşurat un efort considerabil pentru document
tendina de a strânge informaii cât mai ample şi mai sigure, ei au practicat în mod
constatarea la faa locului (autopsia). Culegerea unui material eterogen a determinat şi a
 primelor încercări critice. Apoi, logografii nu se ocupă numai de istoria cetăilor greceş
de aceea a altor popula ii şi state, ceea ce contribuia la l ărgirea orizontului scrierilor lor
apar, pentru prima dată, consideraii despre structura politică a statelor orientale, în ra
 polisurile greceşti. Astfel se impune şi metoda comparativă. În sfâr şit, logografii nu-şi
numai simpla informare, desluşirea adevărului, ci urmăresc să facă nemuritoare faptele
ale trecutului, toate acestea într-o formă  influenată  de epopee, dar utilizând uneor
început de stil ştiinific. Cei mai importani dintre ei sunt Hecateu din Milet şi Hellani
Mitilene.
Om politic şi c ărturar, HECATEU a tr ăit în a doua jumătate a secolului al VI-l
începutul secolului al V-lea î.Hr. A călătorit mult, el fiind acela care a denumit Egip
dar al Nilului”. Hecateu manifestă  notabile preocupări pentru unele aspecte esen i
cercetării trecutului. Este adevărat, elementul mitic are încă un loc important (chiar aut
consider ă descendent, la a 16-a genera ie, al unui zeu). El î şi propune însă  să stabile
cronologie mai riguroasă  a timpurilor legendare. Numele s ău este asociat şi de
subliniere a necesităii criticii istorice, care apare chiar la începutul Genealogiilor :
“Astfel gr ăieşte Hecateu milesianul: scriu acestea a şa cum socot c ă  au fost cu adevăr
spusele grecilorcriticii,
sunt multe şi, după părerea mea, bune să stârnească râsul”.
În aplicarea el adopt ă principiul verosimilităii, în funcie, fireşte, de cre
vremii; de exemplu, nu neagă  existena Cerberului la intrarea infernului, dar consid
acesta nu poate fi un câine cu trei capete – întrucât a şa ceva nu exist ă în realitate – ci u
veninos.
Celălalt logograf important, HELLANICOS, are merite mai ales în dezv
erudiiei. Dintre lucr ările sale trebuie să  reinem, mai întâi, prima încercare cunoscu
alcătui un tablou cronologic, în raport cu ciclul anilor astronomici, al tuturor evenim
cunoscute din jumătatea de mileniu care despăr ea epoca r ăzboiului troian de vrem
Pentru aceasta, a ales ca ax ă de referină lista preoteselor sanctuarului Herei din Argos (

său succesor,TotHippias
olimpiade). din Elis,
Hellanicos va prefera,
este autorul exemplu
primei care va
monografii fi urmat,
erudite, Ateneiăto(A
lista aînving
o istorie
ca şi al altor scrieri asupra Eoliei şi Arcadiei, sau asupra unor popoare str ăine (per şii,
Se poate spune că prin el se realizează un început de specializare a cercet ării trecutului.
Pregătită  de realizările logografilor, istoriografia s-a impus ca disciplină  d
stătătoare în secolul al V-lea, î.Hr. Faptul nu este întâmpl ător. Secolul al V-lea – “Sec
Pericle” – constituie o perioadă de maximă afirmare a societăii eline. În Atena şi în al
greceşti, se impune democraia, formă de organizare evident superioar ă celor din alte r
şi care a permis o adev ărată efervescenă spirituală. Este acum perioada când apar tra
lui Sofocle şi Euripide, ca şi comediile lui Aristofan, când Fidias creeaz ă remarcabile
opere, când filosofia cunoa şte importante progrese, datorate sofiştilor şi adversaru
Socrate, când Hippocrat pune bazele medicinii ra ionale. O asemenea atmosfer ă trebui
r ăsfrângă, în mod pozitiv, şi asupra modului cum era realizat ă  cunoaşterea trecutu
aceast ă privină, un rol deosebit a revenit şi marilor evenimente politice pe care le cu
Grecia secolului al V lea Este vorba mai întâi de r ăzboaiele medice pe care elen
 Grecia secolului al V-lea. Este vorba, mai întâi, de r ăzboaiele medice, pe care elen
Download
consideratBulk
mult ă vreme drept cel mai important eveniment al istoriei universale şi ca
Download Library Share
  

  5

 bucurat de un ecou cu atât mai puternic şi mai prelungit datorită inegalităii for elor a

luptă  şi condiiilor dramatice în care a fost obinută victoria. O impresie la fel de pute
 produs-o r ăzboiul peloponeziac,
şi a avut importante cu atâtdezvoltarea
consecin e pentru mai mult cuulterioar  ăşurat între cetăile g
cât el s-aă adesf 
acestora, ca şi a raport
for e dintre ele. Dealtfel, tocmai asupra acestor subiecte şi-au îndreptat atenia prin
istoricii ai secolului, Herodot şi Tucidide.
HERODOT din Halicarnas (n. cca 485–m. cca 420 î.Hr.) este considerat, în g
drept întemeietorul disciplinei noastre, drept “părintele istoriei”, după aprecierea lui
Scrierea sa,  Istorii, este, astfel, o oper ă  de pionerat, ceea ce face ca ea s ă  aibă  imp
limite; în acelaşi timp, însă, Herodot a indicat principalele direcii pe care trebuia să 
noua disciplină, a pus bazele unor importante tradi ii, ce aveau s ă  fie dezvoltate u
Participant de timpuriu la evenimentele politice din Halicarnas, Herodot a fost nevo
ăr ăseasc ă  cetatea
 pstabilindu-se natalămult
apoi pentru , f ăcând călla
ă vreme ătorii în şEgipt,
Atena Siria, prin
i participând, Babilon, nordul
444–443 Mălariifo
î.Hr.,
coloniei greceşti Thourioi din Italia (pe locul fostei cetăi Sybaris), unde probabil a
 până  la sfâr şitul vieii. El şi-a creat, astfel, un bogat fond de cuno ştine, călătorii
oferindu-i prilejul nu numai să fac ă observaii asupra realităilor din alte regiuni, ci şi
convorbiri cu învăaii localnici. Deosebit de important ă a fost şederea sa la Atena, î
culturală a c ăreia s-a şi integrat; aici, el a venit în contact cu filosofia sofist ă, a f ăcut pa
anturajul lui Pericle, a devenit prietenul lui Sofocle, a primit recompense oficiale
lecturile publice fragmentare din  Istorii. Contactul cu spiritul atenian a determinat incl
în scrierea sa a unor încerc ări de explicare raionalistă; în acelaşi timp însă el r ămâne
şgeografice.
i logografilor de ăla  influen
Aceast care preia modul
ă  apare de expunere,
limpede din conca şi preocuparea
inutul pentru
 Istoriilor . Ar 
ătând des
obi
acestora, autorul lor arată chiar de la început c ă:
“ Herodot din Halicarnas înf ăişează aici cele aflate în cercetarea sa; ca s ă nu fie uitate cu
vremii câte s-au f ăcut între oameni; nici mari şi minunate ispr ăvi, ce le-au săvâr şit în văzul lumi
grecii sau barbarii, ca s ă nu-şi piardă faima – cum şi ca să arate pentru care pricin ă s-au r ăzb
ei”.
Lucrarea începe prin a expune primele contacte ale grecilor cu per şii, isto
Cresus, situaia Greciei în secolul al VI-lea; urmează  apoi istoria creşterii puterii p
întreruptă de numeroase digresiuni privind Ecbatana, cet ăile greceşti din Asia, Libya,
Sciia, cea mai lungă fiind aceea privind Egiptul, prilejuit ă de expunerea cuceririi aces
către Cambyse.
 persane Ultima
împotriva parteeuropene,
Greciei a scrierii –ale
aproape jum ătate principale
căror omomente a ei – este consacrat ă camp
sunt expuse am
dramatic.
Prin vastitatea lucrării Herodot îi depăşeşte în mod evident pe logografi dup ă
 Prin vastitatea lucr ării, Herodot îi depăşeşte în mod evident pe logografi, dup ă 
este superior şi prin modul în care expune şi comentează faptele. Apoi, informaia sa e
 Download Bulk Download Library  Share
variată  şi mai sigur ă, situaie la care contribuie şi faptul că  el se refer ă  mai ales la
contemporană  lui, asupra căreia putea dispune de date mai precise. Printre izvoarel
figurează  scrierile logografilor, poezia epică, însemnările asupra oracolelor, docume
caracter oficial, unele inscripii, informaiile martorilor oculari şi cele culese în
călătoriilor ş.a. Constatăm, de altfel, în opera sa, o tendin ă spre obiectivitate pe care u
afirmă explicit.
istorice, De asemenea,
care, datorit el î şieicritic
ă  caracterului de ăpermanent
 predecesorii, creând şi aicitrebuie
ă  perfectibilitate, o tradisieă  aprei
ce
realizările anterioare. La Herodot, critica însă  nu este constant ă  şi uneori lipse
desăvâr şire, ceea ce îl face s ă accepte unele date, cum sunt cele oferite de poemele hom
f ăr ă a mai analiza veridicitatea lor.
Aceast ă atitudine este legat ă  şi de incapacitatea “p ărintelui istoriei” de a se des
complet de mitografie, fapt care se reflect ă pregnant în interpretarea diferitelor eveni
După cum am văzut, el îşi propune nu numai s ă expună conflictul dintre greci şi barbar

  6
 Download Bulk Download  Library  Share
 Download Bulk Download  Library  Share
 Download Bulk Download  Library  Share
 Download Bulk Download  Library  Share
 Download Bulk Download  Library  Share
 Download Bulk Download  Library  Share
 Download Bulk Download  Library  Share