MIGRATIA FORTEI DE MUNCA INALT CALIFICATA IN

ROMANIA
FENOMENUL MIGRATIEI IN ROMANIA - MIGRATIA
CERCETATORILOR ROMANI

Cuprins
I. Preambul
II. Definitia fenomenului de migratie
III. Tipuri specific de migratie
IV. Fluxuri de emigratie
V. Migratia externa pentru munca
VI. Studiu de caz: Migratia cercetatorilor romani
1. Introducere
2. Situatia actuala
3. Cauze
4. Concluzie
Bibliografie
Extras din document
I. Preambul
Fenomenul migratiei a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanta, invazii,
colonizari si cruciade, sau provocate, în general, de atractia exercitata de regiunile mai
bogate asupra populatiilor mai sarace.
In zilele noastre preocuparea demografica reapare datorita riscurilor pe care le naste in
producerea unor crize, la nivel local, zonal, continental sau planetar ce ar putea influenta in
mod negativ ordinea sociala, sau in declansarea unor tulburari a echilibrelor etnice sau
religioase.
Deşi în ultimul deceniu în unele zone ale lumii, precum Europa, migraţia a înregistrat fluxuri
sporite, problema migraţiei internaţionale este pentru multe state ale lumii o preocupare
conjuncturală, chiar reziduală, mai degrabă de răspuns la unele evoluţii decât de gestiune
sau estimare a circulaţiei persoanelor.
În cadrul fluxurilor de populaţie, circulaţia forţei de muncă înregistrează dimensiuni în
creştere,atât a numărului cât şi a intensitătii. La scară mondială migraţia este relativ redusă,
cca 3% din populaţia lumii. Deşi fluxuri migratorii importante întâlnim într-un număr relativ
moderat de state ale lumii “nici o ţară din lume nu rămâne în afara fluxurilor migratorii
internaţionale”. Acestea sunt fie ţară de origine, fie ţară de tranzit sau de destinaţie pentru
migranţi, ori deţin toate cele trei atribute simultan.
Pentru spaţiul european, circulaţia persoanelor şi respectiv a forţei de muncă prezintă o
importanţă deosebită, lărgirea UE în valuri succesive, îmbătrânirea demografică a populaţiei
ţărilor (vest)-europene într-un ritm accelerat şi motivele economice reprezentând
principalele stimulente pentru intensificarea circulaţiei persoanelor şi a forţei de muncă.
II. Definitia fenomenului de migratie
Migratia reprezinta deplasarea unei populatii dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo.
Ea reprezinta deci deplasare si stabilire. A emigra semnifica actiunea de parasire a propriei
tari pentru a te stabili in alta tara. A imigra reprezinta activitatea prin care intri intr-o tara,
alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. In acest sens nu trebuie confundat termenul de
„strain” cu „imigrant” cum uneori o fac administratiile care ii contabilizeaza pe detinatorii de
permise de sedere ca emigranti. Un student aflat la studii in alta tara, diplomatii sau turistii
nu sunt imigranti. Retinem ca fenomenul imigratiei este deci un fenomen international si are
ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se va
stabili imigrantul respectiv.
Pierre George distinge patru categorii de emigranti:
- emigrantul care isi manifesta dorinta de a-si schimba tara si, in final, nationalitatea;
- muncitorul strain care este un emigrant temporar;
- persoanele deplasate (expulzate, repatriate, transferate) alungate din tara lor de origine;
- refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.
Dupa cum am observat populatia mondiala in ultimii cincizeci de ani a crescut considerabil.
Evolutia si repartizarea sa a evoluat sub influenta, pe de o parte a, dinamicii populatiilor din
zona lumii a treia, si, pe de alta parte, sub influenta imbatranirii progresive a populatiei din
zonele cele mai bogate. Aceste state au devenit in cativa ani dependente de cerintele de
imigrari. Perioada aceasta se caracterizeaza prin rasturnarea de tendinte si prin
complexitatea extrema a miscarilor populatiei mondiale. Pentru a argumenta aceasta
afirmatie vom analiza in continuare evolutia si tendintele fenomenului imigratiei
contemporane. Cu referire la un teri¬toriu naţional, se face distincţia între migraţia internă,
atunci cînd deplasarea se face în in¬teriorul ţării respective, şi migraţia externă sau
internaţională. Migraţia in¬ternaţională din zilele noastre se realizează sub câteva forme
mai importante: migraţia forţei de muncă, migraţia membrilor familiilor lucrătorilor an¬terior
emigranţi, migraţia forţată de calamităţi naturale, de persecuţii politice sau religioase, de
războaie etc. Dacă, în ceea ce priveşte migraţia internă, nu intervin decât arareori oprelişti
de ordin juridic, migraţia internaţională este, într-o măsură importantă, determinată de
politicile materializate în reglementări specifice în raport cu emigraţia şi, mai ales, cu
imigraţia. Societatea românească se confruntă cu o serie de transformări care sunt conexe
cu migraţia ea desemnează deplasarea populaţiei unei regiuni în altă regiune, îndeosebi din
zonele rurale către cele urbanizate, dar şi dinspre o societate spre alta. În ambele cazuri cei
care se deplasează nu sunt cei mai săraci, ci indivizii capabili să sesizeze decalajul dintre
aspiraţiile lor şi posibilitatea de a le realiza. Efectul principal al migraţiei este acela că îi
constrânge pe cei care migrază să-şi elaboreze o serie de roluri noi. Este mai evident în
cazul migraţiilor internaţionale (Borrie, 1956).
III. Tipuri specifice de migratie
În România înainte de 1989 existau două mecanisme de migrare : migrarea permanentă
care avea drept principale motivaţii pe cele politice şi pe cele etnice şi migrarea temporară
pentru a studia sau lucra în străinătate care se baza numai pe acorduri inter-
guvernamentale ale României cu alte ţări. După 1989, principalele motivaţii ale migrării s-au
transformat din cele etnice şi politice în motive de ordin economic. O consecinţă este faptul
că migraţia temporară a crescut în cifre absolute cât şi ca pondere în totalul migranţilor.
În prezent există câteva mecanisme de migrare prin care are loc migraţia la nivel
internaţional. Vom pune accentul pe acele mecanisme pe care le regăsim la nivel european,
şi anume cele prin care persoane din România migrează către ţările Uniunii Europene.
Astfel avem :
Migraţia permanentă legală reprezintă fluxurile migratorii ce pleacă din România către terţe
ţări pentru a se stabili acolo prin următoarele modalităţi :
- pe baza obţinerii unor vize de emigrare în cadrul unor programe speciale de încurajare a
emigrării unor persoane ce deţin calificări ce sunt deficitare în ţara primitoare sau alte tipuri
de programe (gen loteria vizelor). UE nu derulează astfel de programe de emigrare
permanentă. Cetăţenii români care emigrează permanent se îndreaptă către ţările ce au
astfel de politici şi programe de emigrare cum ar fi Canada, Australia, Noua Zeelandă, SUA;
- prin căsătoria cu un cetăţean dintr-o ţară membră UE şi schimbarea locului de rezidenţă în
ţara partenerului de viaţă;
- posibil ca refugiat sau azilant din motive politice sau de război. În ultimii ani nu a fost cazul
României, dar a fost cazul statelor din fosta Iugoslavie
România este printre țările care exportă personal înalt calificat. Acesta lucrează mai ales ȋn
cercetare, medicină, și tehnologia informației. Romȃnia are nevoie de specialiști ȋn formarea cărora
a investit, ȋnsă nu-i poate opri, căci libera circulație și posibilitatea obținerii unui nivel de trai mai bun
atrag resursa umană ȋnalt calificată spre statele mai avansate, state care recompensează salarial
nivelul de calificare și oferă posibilități de dezvoltare profesională și personală.
Aceasta este una din constatările incluse în studiul ”Emigrația forței de muncă înalt calificate din
România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină și tehnologia informației și a
comunicațiilor” realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, în cadrul proiectului
EMINET - Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației.
Studiul relevă existența unor diferențe în tendințele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp
ce în cercetare-dezvoltare migrația circulatorie și mobilitatea sunt mai accentuate datorită rețelelor
științifice, migrația medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei
informației și comunicațiilor (TIC), datorită specificului activității și dezvoltării accentuate din ultimii
ani, se remarcă atât migrația cât și lucrul la distanță pentru angajatori străini.
Motivele migrației
Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiștilor din cele trei domenii
analizate, așa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialiști au
fost, în această ordine: corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională, avansarea în
carieră nebazată pe merite profesionale, birocrația din instituțiile publice, veniturile mici și lipsa
infrastructurii/echipamentelor tehnice.
Datele privind amploarea emigrației înalt calificate
În ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea, diaspora științifică este alcătuită în prezent din
aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reușit să
construiască programe eficiente de atragere în țară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate
cu cercetători din țară. În România, în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a
numărului de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenților
care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se
semnificativ baza de formare a unor noi generații de cercetători și perspectivele revitalizării
sistemului românesc al cercetării – dezvoltării și inovării.
În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români își practică în
prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie,
Franța). Într-o declarație recentă a Societății Naționale de Medicină de Familie, se menționa că
deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetării
întreprinse în 2017 prin proiect, referitor la deficitul de medici pe fiecare județ înregistrat de direcțiile
județene de sănătate publică, s-a aflat din răspunsurile parțiale (24 din 42 de direcții au oferit
informații) că deficitul de medici specialiști era de aproximativ 4.700.
Prea puțin se știe despre comportamentul de migrație al specialiștilor din domeniul TIC. Specialiștii
TIC formați ȋn Romania se pare că lucrează mai ales ȋn statele UE precum Marea Britanie, Irlanda,
Belgia, dar și SUA și Canada. În țară, lucrau ȋn 2014 circa 120.000 de specialiști IT și se estimează
că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociația
Patronală a Industriei de Software și Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net ȋn domeniu era de 5811
lei ȋn luna ianuarie 2017 (cf. INS), față de 2300 lei salariul mediu net pe economie.
Recomandări pentru decidenți
Pentru o mai bună gestionare a fenomenului emigrației, sunt incluse și o serie de recomandări
pentru decidenți, cum ar fi aceea de a colecta oficial datele despre românii emigrați, inclusiv sub
aspectele nivel de pregătire, ocupația, legăturile profesionale cu România, precum și recomandarea
de a crește fondurile alocate domeniilor înalt calificate afectate de migrație, cum este cercetarea-
dezvoltarea și medicina. De asemenea, sunt extrem de importante proiectele în colaborare cu
diaspora, mai ales pentru cercetare și medicină. Pentru că principalele cauze care au dus la
emigrația personalului înalt calificat nu pot fi remediate pe termen scurt și mediu (ex. corupția din
sistemul public), în ambele domenii amintite anterior este necesară încurajarea migrației circulare,
prin proiecte comune cu specialiști din alte țări și schimburi de experiență, stagii etc. În cazul TIC, se
recomandă, printre altele, sprijinirea antreprenoriatului și simplificarea procedurilor birocratice, o mai
bună reglementare a dreptului de proprietate intelectuală în legislație și facilități fiscale.
Principalele rezultate ale studiului au fost prezentate săptămâna aceasta în cadrul conferinței
”Migrație și Muncă în România”, organizată de Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților
(CDMiR) la București. Studiul poate fi accesat la adresa:
http://eminet.cdcdi.ro/sites/default/files/arps/images/projects/Emigratia%20fortei%20de%20munca%
20inalt%20calificate.pdf
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul
migrației (EMINET), proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției
Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Pentru informații oficiale accesați www.swiss-
contribution.ro.